Sunteți pe pagina 1din 21

Activitatile integrate si eficienta lor in actul didactic

Argument " Lasati copilul sa vada, sa auda, sa descopere, sa cada, sa se ridice si sa se insele. Nu folositi cuvinte cand actiunea, faptul insusi, sunt posibile." Pestalozzi Pornind de la acest indemn, trebuie sa-i invatam pe copii sa invinga dificultatile prin interventii reale, posibile, sa-i situam in dialog cu mediul sau sa-i facem sa-si exerseze capacitatea de a opta si de a decide. Si ce alt loc mai potrivit decat GRADINIA putem gasi pentru indeplinirea acestui scop nobil? Aici, departe de forfota si apasarea cotidianului, copilul intra intr-un mediu cald, protector si stimulativ, 21221v215v un mediu pe care il putem asemui unei carti cu povesti in care literatura, muzica, artele plastice, natura, miscarea, socialul sunt intr-un permanent dialog intre ele si, implicit, cu copilul. Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii prefigureaza doua mari tendinte de schimbare in interiorul sistemului prescolar, in acord cu prevederile programului educational care porneste de la ideea necesitatii imbunatatirii calitatii educatiei la varstele timpurii, pentru a putea raspunde exigentelor copilului prescolar de astazi. Tendintele vizeaza crearea unui mediu educational adecvat, in vederea stimularii continue a invatarii spontane a copilului si pentru introducerea acestuia in ambianta culturala a spatiului caruia ii apartine. De asemenea, noua programa a accentuat ideea de folosire a contextului ludic si a invatarii active in stimularea rutei individuale a invatarii, fapt pentru care a propus o abordare educationala diferita. Abordarea educationala propusa de programa prescolara se orienteaza asupra folosirii metodei proiectelor tematice de grup, selectate, proiectate si elaborate cu ajutorul copilului si in care brainstorming-ul, lucrul in echipa si actiunea directa a copilului cu mediul sunt mijloacele de baza ale procesului de predare-invatare. Integrarea curriculara in gradinita Literatura pedagogica actuala descrie integrarea curriculara drept o modalitate inovatoare de proiectare a curriculum-ului, care presupune sintetizarea si organizarea didactica a continuturilor din domenii diferite ale cunoasterii, astfel incat sa se asigure achizitia de catre copii a unei imagini coerente, unitare despre lumea reala. Termenul curriculum integrat , asa cum este definit de diversi autori (V. Chis,2001, Cretu. C. 1999, Cristea S. 2000) sugereaza in primul rand corelarea continuturilor, insa acest demers necesita o abordare curriculara in care punctul de pornire este cel mai adesea finalitatea/finalitatile urmarite, in functie de care sunt alese toate celelalte componente aleprocesului instructiv - formativ. In practica educationala recomandarea proiectarii integrate a curriculum-ului este considerata o provocare pe care invatamantul prescolar si-a asumat-o atat la nivelul proiectarii documentelor curriculare cat si la nivelul micropedagogic, al practicii zilnice. Documentele curriculare care organizeaza activitatea educationala in invatamantul prescolar asigura un cadru normativ care sustine din plin abordarea integrata a curriculum-ului. Structurarea flexibila a continuturilor ofera cadrelor didactice care lucreaza la acest nivel o libertate de decizie aproape deplina cu privire la tipurile de continuturi pe care sa le ofere copiilor si o autonomie sensibil egala in privinta metodologiei de propunere a acestor continuturi. Singura reglementare formala este data de sistemul finalitatilor cu grade diferite de generalitate, predefinite, care constituie punct de plecare pe tot parcursul procesului de instruire si formare si, in final, in actiunea de evaluare a performantelor invatarii. In plus, promovarea ideii planificarii pe teme si incurajarea utilizarii metodei proiectelor in activitatile didactice cu prescolarii sunt initiative ce expliciteaza si facilitaza acest demers al abordarii integrate a curriculum-ului. Valente formative si provocari ale abordarii integrate a curriculum-ului Argumentele psihopedagogice in favoarea dezvoltarii unui curriculum integrat sunt multiple. Astfel, in planul profunzimii si solidaritatii cunostintelor dobandite printr-o abordare, plusul calitativ este evident: cei care identifica mai usor relatiile dintre idei si concepte, dintre temele abordate in scoala si cele din afara ei; baza integrata a cunoasterii conduce la o mai rapida reactivare a informatiilor; timpul de parcurgere a curriculum-ului este sporit. In planul relatiilor interpersonale integrarea curriculara si, in special, metoda proiectelor incurajeaza comunicarea si reyolvarea sarcinilor de lucru prin cooperare; in timpul derularii proiectelor se dezvolta un "sens al comunicariii" si o perfectionare implicita a modurilor de grupare; elevii devin mai angajati si mai responsabili in procesul invatarii; curriculum-ul integrat promoveaza atitudini pozitive. In ce priveste rolul cadrului didactic, acesta devine un "facilitator", mai mult decat o sursa de informatii. Luand in considerare aceste avantaje se recomanda abordarea integrata a curriculum-ului sau a unor aspecte ale acestuia, fiind in acelasi timp constienti de probemele complexe pe care un atare demers le implica: abilitatea metodologica a cadrelor didactice pentru integrarea curriculara; realizarea unei coordonari corecte intre temele abordate din perspectiva integrata si temele abordate clasic; stabilirea modalitatilor de evaluare a performantelor individuale, mai ales in situatia invatarii prin cooperare, acomodarea corecta a proiectelor si abordarii pe teme intr-o schema orara coerenta. Modele de integrare curriculara

Literatura de specialitate ofera o serie de modele de organizare si monitorizare a curriculum-ului integrat. a) Modelul integrarii ramificate- elementul central al acestui model este tema studiata, iar detalierea experientelor de invatare se face, la un prim nivel, pe domeniile de activitate prevazute in programa. La un al doilea nivel de proiectare sunt considerate experientele de formare, pe diversele dimensiuni psihofizice individuale: intelectuala, afectiva, sociala, fizica. Avand in vedere finalitatile stabilite pentru aceste 2 nivele, cadrul didactic alege continuturile ce se inscriu in sfera temei centrale si care pot contribui la atingerea finalitatilor. b) Modelul integrarii liniare (modelul hibridarii) ; in acest nivel, integrarea curriculara se face in jurul unei finalitati de transfer, de tipul "dezvoltarea comportamentului social". Prin complexitatea lor si prin specificul integrat, aceste finalitati se pot constitui ca (sub)domenii independente. Acest model al proiectarii este aplicabil pentru finalitatile urmarite pentru perioade mai indelulgate de timp si este foarte potrivit pentru proiectarea interventiei educationale diferentiate si individualizate cu scopuri recuperatorii sau de dezvoltare. c) Modelul integrarii secventiale: in acest model, cunostintele de aceeasi sfera ideatica sunt predate in proximitate temporala:desi adordarea lor se face distinct, propunatorul faciliteaza transferul achizitiilor invatate de la un domenii la altul, prin comentariile, trimiterile, intrebarile, sarcinile de lucru formulate. Priectarea pe teme, o cerinta de actualitate in invatamantul prescolar romanesc, ilustreaza cel mai adesea acest model de integrare curriculara. d) Modelul curriculum-ului infuzionat: specificul acestui model consta in studierea unor teme diverse din perspectiva unui centru de interes care poate fi temporar (de exemplu: o finalitate complexa, precum intelegera conceptului de transformare reversibile / ireversibile, relatia timp-transformare etc., analiza structurilor si compararea structurilor naturale cu cele create de om) sau permanent (de exemplu: studierea unei discipline optionale utilizand o limba straina:educarea caracterului, continutul fiind parcurs in limba engleza. e) Modelul integrarii in retea. Este solutia de integrare pe care o preopune metoda proiectelor de investigareactiune. Pornind de la subiectul proiectului, copiii opteaza pentru o retea de teme si resurse de studiu corelate cu tema centrala. Domeniul central si cele corelate ale proiectului sunt ele insele teme transdisciplinare si vor fi abordate ca atare. Neajunsul acestui model este faptul ca aplicarea lui poate crea riscul multiplicarii tematicii proiectului peste posibilitatile de monitorizare a rezolvarii ei. Proiectarea dupa modelul integrarii in retea impune cel putin doua nivele de planificare: constituirea unei harti tematice in care, pornindu-se de la tema centrala, sunt identificate subtemele ce vor fi parcurse si desfasurarea pe categorii si tipuri de activitati a continuturilor ce vor rezolva tema proiectului. f) Modelul polarizarii: implica stabilirea unui nou domeniu de cunoastere (eventual optional) in jurul caruia, pentru realizarea unor odiective specifice, sunt polarizate segmente din alte discipline. Un exemplu in acest sens il poate constitui tema "Vremea povestilor" in care dezvoltarea deprinderilor de comuncare si alte finalitati se indeplinesc prin exploatarea continutului povestilor din perspectiva mai multor categorii de activitati prevazute in planul de invatamant. Sugestii de planificare a activitatilor instructiv-educative Procesul instructiv-educativ desfasurat in gradinita permite fiecarei educatoare, sau echipe de educatoare, punerea in valoare a propriei experiente didactice, prin activitati educative cu caracter integrat si cu o abordare complexa a continuturilor. Se impune, asadar ca procesul educational sa fie creativ, interdisciplinar, complex, sa-i stimuleze pe copii in vederea asimilarii informatiilor. Educatoarea, managerul intregului proces didactic, are libertatea de a alege - singura ori in echipa, tipul de abordare a activitatilor cu prescolarii, in functie de strategiile pe care le stapaneste. In activitatile integrate accentul va cadea pe actiunile de grup si nu pe cele cu intreaga clasa, in care o idee transcede granitele diferitelor discipline si organizeaza cunoasterea in functie de noua perspectiva, respectand tema de interes. Alaturi de abordarea interdisciplinara, organizarea modulara si invatarea asistata de calculator, predarea integrata a cunostintelor este considerata o strategie moderna de organizare si desfasurare a continuturilor, iar conceptulde activitate integrata se refera la o actiune in care se imbratiseaza metoda de predare-invatare a cunostintelor, imbinand diverse domenii si constituirea deprinderilor si abilitatilor prescolaritatii. Integrarea este o maniera de organizare oarecum similara cu interdisciplinaritatea, in sensul ca obiectivele invatarii au ca referinta nu o categorie de activitate, ci o tematica unitara, comuna mai multor categorii. Dar nu trebuie sa facem confuzii intre cele doua concepte si sa identificam interdisciplinaritatea( ca o componenta a mediului pentru organizarea cunoasterii) cu integrarea ( ca o idee sau un principiu integrator care rupe hotarele diferitelor categorii de activitate si grupeaza cunoasterea in functie de tema propusa de educatoare ori de copii). Integrarea, ca sintagma, este explicata ca revenirea in acelasi loc, in aceeasi activitate, a mai multor activitati de tip succesiv care conduc la atingerea obiectivelor propuse, la insusirea continuturilor, la realizarea in practica a proiectul didactic propus.

In codul activitatilor integrate, abordarea realitatii se face printr-un demers global, granitele dintre categoriile si tipurile de activitati dispar, se contopesc intr-un scenariu unitar si de cele mai multe ori ciclic, in care tema se lasa investigata cu mijloacele diferitelor stiinte, evident, continuturile au un subiect comun, care urmeaza a fi elucidat in urma parcurgerii acestora si atingerii obiectivelor comportamentale avute in vedere. Activitatile integrate vor fi cele prezente in planificarea calendaristica, proiectate conform planului de invatamant, orarului aferent nivelului de varsta, sustinute de experienta cadrului didactic. Educatoarea organizeaza si desfasoara activitati integrate generate de subiecte stabile planificate pentru tot timpul anului. Aceste activitati pot fi desfasurate integrat dupa scenariu elaborat de educatoare ce incepe cu intalnirea de grup, initiata in fiecare zi si care se poate realiza sub forma unei povestiri, a intalnirii cu un personaj, a vizitei unei persoane adulte, prezenta unui animal, o intamplare traita sau imaginata, un eveniment social sau eveniment special petrecut in familie. Scenariul educatoarei ii orenteaza pe copii sa opteze pentru diverse centre care ofera posibilitatea alegerii domeniilor de invatare si a materialelor. Varietatea acestora incurajeaza copii sa manifeste, sa observe, sa gandeasca, sa-si exprime ideile, sa interpreteze date, sa faca predictii. Copiii isi asuma responsabilitati si roluri in mocrogrupul din care fac parte, participand la jocuri de rol interesante, initiate la sugestia celor din jur sau create chiar de ei. La completarea scenariului ne pot fi de un real folos vizitele, plimbarile, intalnirile cu specialisti etc. Tematica acestora este aleasa incat prin activitatile integrate sa se inlesneasca contactul cu lumea inconjuratoare. In atentia echipei de educatoare se afla in permanent, intreaga paleta de activitati ( la alegere, comune, jocuri si activitati de dupa - amiaza) si modalitati de organizare a acestora. Sugestiile prezentate sunt orientative si lasa loc imaginatiei colegelor educatoare, pentru a-si organiza propiile activitati integrate, in functie de grupa pe care o conduc si temele abordate. Ofer in continuare o exemplificare: Tema saptamanii: Natura Subtema: Aspecte de iarna Luni : Activitati alese: a) Biblioteca: " Citim imagini cu aspecte de iarna" b) Stiinta: "Sortam si decupam imagini pentru calendarul naturii" c) Constructii: (cu pioneze) " Omul de zapada" Activitati obligatorii: a) Cunoasterea mediului: lectura dupa imagini " A sosit iarna" b) Activitate muzicala " Tine baba iarna sfat" de L. Comes Activitati alese: Educatie rutiera " Unde ne jucam/ ne dam cu saniuta? " Jocuri in aer liber: " Oameni de zaopada" Marti : Activitati alese: a) Biblioteca: " Cum este vremea" - convorbire b) Joc de rol: " De-a gospodinele" c) joc de masa: " Ce se potriveste iarna" Activitati obligatorii: a) Activitate matematica - joc didactic "6 nasturi pentru omul de zapada"(predare-invatare) b) Educatie pentru societate: poveste creata de copii: " Fapte bune, fapte rele" Activitati alese: jocuri in aer liber "Urme in zapada" Miercuri: Activitati alese: a) Biblioteca: " Formulam propozitii despre iarna" b) Arta: "Crengute de brad cu promoroaca" c) Constructii: " Crengute de brad" (din betisoare) Activitati obligatorii: a) Educarea limbajului: povestirea educatoarei " Baba iarna face pozne" de Bogdanov b) Educatie fizica: invatarea mersului in echilibru intre doua linii trasate pe sol. Joc " Trecem puntea" Activitati alese: educatie pentru sanatate: "Cum ne ingrijim sanatatea in anotimpul iarna" Joc senzorial " Rece - cald" Joi: Activitati alese: a) Biblioteca: repetam poezii despre iarna b) Stiinta: "Cum se formeaza partia de schi, patinoarul" c) Joc de rol: " De-a doctorul" Activitati obligatorii: a) Activitate matematica: compunerea si descompunerea nr. 6 (exercitiu cu mat. individual). b) activitate practica: taiere "Fulgi de nea" Activitati alese: concurs de ghicitori Vineri: Activitati alese: a) Biblioteca: "Gaseste cuvantul potrivit" b) Arta:modelaj - "Oameni de zapada"

c) Joc de creatie: " In lumea povestilor" Activitati obligatorii: a) Educarea limbajului: povestirea copiilor " baba iarna face pozne" b) Activitate artistico - plastica: pictura "Peisaj de iarna" Activitati alese: jocuri de miscare alese de copii Activitate gospodareasca: " Ordine la jucarii" Concluzii Reusita predarii integrate a continuturilor in gradinita tine in mare masura de gradul de structurare a continutului proiectat, intr-o viziune unitara, tintind anumite finalitati. Invatarea intr-o maniera cat mai fireasca, naturala pe de-o parte si, pe de altaparte, invatarea conform unei structuri riguroase sunt extreme care trebuie sa coexiste in curriculum-ul integrat. De retinut este faptul ca prescolarii trebuie sa invete intr-o maniera integrata, fiecare etapa de dezvoltare fiind strans legata de cealalta. Activitatile integrate sunt oportune in acest sens, prin ele aducandu-se un plus de lejeritate si mai multa coerenta procesului de predare-invatare, punand accent deosebit pe joc ca metoda de baza a acestui proces. Activitatea integrata se dovedeste a fi o solutie pentru o mai buna corelare a activitatilor de invatare cu viata societatii, cultura si tehnologia didactica. Bibliografie:***Programa activitatilor instructiv-educative din gradinita; Ministerul educatiei si cercetarii "Metoda proiectelor la varstele timpurii" ;Ed. Miniped. Buc2002 Revista Invatamantului Prescolar nr. 3-4/2003 Revista Invatamantului Prescolar nr.1-2/2004 I. II. III. IV. V. VI. Argument. Integrarea curriculara in gradinita. Valente formative si provocari ale abordarii integrate a curriculum-ului Modele de integrare curriculara. Sugestii de planificare a activitatilor instructiv-educative. Concluzii.

Forme de organizare a procesului instructiv-educativ din gradinita si scoala primara

Membrii grupului:-Flamand (Scridonesi) Victoria

-Anton Emilia -Pop Adina -Matei Cornelia -Flamand (Varvari) Maria -Ureche Ana

I.ACTIVITATILE COMUNE/ACTIVITATILE PE DOMENII EXPERENTIALE

1.Activitatile integrate si eficienta lor in actul didactic

Lasati copilul sa vada,sa auda,sa descopere,sa cada,sa se ridice si sa se insele.Nu folositi cuvinte cand actiunea,faptul insusi,sunt posibile.Pestalozzi Pornind de la acest indemn,trebuie sa-i invatam pe copii sa invinga dificultatile prin interventii reale,posibile,sa-i situam in dialog cu mediul sau sa-i facem sa-si exerseze capacitatea de a opta si de a decide.Si ce alt loc mai potrivit decat GRADINITA putem gasi pentru indeplinirea acestui scop nobil?Aici departe de forfota si apasarea cotidianului,copilul intra intr-un mediu cald,protector si stimulativ,un mediu pe care il putem asemui unei carti cu povesti in care literature,muzica,artele plastice,natura,miscarea,socialul sunt intr-un permanent dialog intre ele si implicit cu copilul. 2.Integrarea curriculara in gradinita Termenul de curriculum integrat,asa cum este definit de diversi autori sugereaza in primul rand corelarea continuturilor,insa acest demers necesita o abordare curriculara in care punctual de pornire este cel mai adesea finalitatea/finalitatile urmarite,in functie de care sunt alese toate celelalte componente ale procesului instructiv-educativ. ~Activitatile pe domenii experentiale -sunt activitatile integrate sau pe discipline desfasurate cu copiii in cadrul unor proiecte planificate in functie de temele mari propuse de curriculum,precum si de nivelul de varsta si de nevoile si interesele copiilor din grupa. ~Domeniile experentiale:experiente de invatare in domenii de cunoastere interdisciplinare Cele 5 domenii principale de cunoastere sunt: 1.Domeniul estetic si creative 2.Domeniul om si societate 3.Domeniul limba si comunicare 4.Domeniul stiinte 5.Domeniul psiho-motric Combinarea acestor domenii experentiale este inlesnita de organizarea continuturilor pe cele 6 teme generale propuse de curriculum: 1.Cine sunt/suntem? 2.Cum este/a fost si va fi pe pamant? 3.Cand/cum si de ce se intampla? 4.Cine si cum planifica/organizeaza o activitate? 5.Ce si cum vreau sa fiu? 6.Cu ce si cum exprimam ceea ce simtim? Toate tipurile de activitati(activitati commune,jocurile si activitatile alese,rutinele si tranzitiile,activitatile optionale) desfasurate in gradinita,reprezinta momente,oportunitati de invatare in modul cel mai natural al copilului. 3.Modele de integrare curriculara Literatura de specialitate ofera o serie de modele de organizare si monitorizare a curriculum-ului integrat. a).Modelul integrarii ramificate-elementul central al acestui model este tema studiata b).Modelul integrarii liniare(modelul hibridarii)-in acest nivel integrarea curriculara se face in jurul unei finalitati de transfer,de tipuldezvoltarea comportamentului social c).Modelul integrarii secventiale-in acest model,cunostintele de aceeasi sfera ideatica sunt predate in proximitate temporala. d).Modelul curriculum-ului infuzionat-specificul acestui model consta in studierea unor teme diverse din perspective unui centru de interes care poate fi temporar sau permanent. e).Modelul integrarii in retea-este solutia de integrare pe care o propune metoda proiectelor de investigareactiune.Pornind de la subiectul proiectului,copiii opteaza pt o retea de teme si resurse de studio correlate cu tema centrala. f).Modelul polarizarii-implica stabilirea unui nou domeniu de cunoastere in jurul caruia,pentru realizarea unor obiective specifice,sunt polarizate segmente din alte discipline. 5.Sugestii de planificare a activitatilor instructiv-educative

Procesul instructiv-educativ desfasurat in gradinita permite fiecarei educatoare,sau echipe de educatoare,punerea in valoare a propriei experiente didactice,prin activitati educative cu character integrat si cu o abordare complexa a continuturilor.Se impune,asadar ca procesul educational sa fie creative,interdisciplinar,complex,sa-i stimuleze pe copii in vederea asimilarii informatiilor. Ofer in continuare o exemplificare: Tema saptamanii:Natura Subtema:Aspecte de iarna Luni: Activitati alese:a)Biblioteca:Citim imagini cu aspecte de iarna b)Stiinta:Sortam si decupam imagini pentru calendarul naturii c).Constructii:Omul de zapada Activitati obligatorii:a).Cunoasterea mediului:lectura dupa imaginiA sosit iarna b).Activitatea muzicala:Tine baba iarna sfat de L.Comes Activitati alese:a).Educatie rutiera:Unde ne jucam/ne dam cu saniuta? b).Jocuri in aer liber:Oameni de zapada Marti Activitati alese:a).Biblioteca:Cum este vremea-convorbire b).Joc de rol:De-a gospodinele c).Joc de masa:Ce se potriveste iarna Activitati obligatorii:a).Activitate matematica-joc de rol6 nasturi pentrul omul de zapada (predare-invatare) b).Educatie pentru societate:poveste create de copii:Fapte bune,fapte rele Activitati alese:jocuri in aer liberUrme in zapada Miercuri Activitati alese:a).Biblioteca:Formulam propozitii despre iarna b).Arta:Crengute de brad cu promoroaca c).Constructii:Crengute de brad(din betisoare) Activitati obligatorii:a).Educarea limbajului:povestirea educatoareiBaba iarna face pozne de Bogdanov b).Educatie fizica:invatarea mersului in echilibru intre doua linii trasate pe sol.JocTrecem puntea Activitati alese:a).Educatie pentru sanatate:Cum ne ingrijim sanatatea in anotimpul iarna b).Joc sensorial:Rece-cald Joi Activitati alese:a).Biblioteca:repetam poezii despre iarna b).Stiinte:Cum se formeaza partia de schi,patinoarul c).Joc de rol:De-a doctoral Activitati obligatorii:a).Activitate matematica:compunerea si descompunerea nr.6 (exercitiu cu mat.individual) b).Activitate practica:taiereFulgi de nea Activitati alese:concurs de ghicitori Vineri Activitati alese:a).BibliotecaGaseste cuvantul potrivit b).Arta:modelajoameni de zapada c).Joc de creatie:In lumea povestilor Activitati obligatorii:a).Educarea limbajului:povestirea copiilorBaba iarna face pozne b).Activitate artistico-plastica:picturePeisaj de iarna Activitati alese:jocuri de miscare alese de copii Activitate gospodareasca:Ordine la jucarii

6.Concluzii Reusita predarii integrate a continuturilor in gradinita tine in mare masura de gradul de structurare a continutului proiectat, intr-o viziune unitara, tintind anumite finalitati. Invatarea intr-o maniera cat mai fireasca, naturala pe de-o parte si, pe de altaparte, invatarea conform unei structuri riguroase sunt extreme care trebuie sa coexiste in curriculum-ul integrat. De retinut este faptul ca prescolarii trebuie sa invete intr-o maniera integrata, fiecare etapa de dezvoltare fiind strans legata de cealalta. Activitatile integrate sunt oportune in acest sens, prin ele aducandu-se un plus de lejeritate si mai multa coerenta procesului de predare-invatare, punand accent deosebit pe joc ca metoda de baza a acestui proces. Abordarea integrat a activitilor promoveaz nvarea centrat pe elev, acesta beneficiind de : ~ mai mult libertate de aciune ~ posibiliti de a se manifesta natural; ~ oportuniti de a se implica n pregtirea activitilor cutnd i aducnd diferite materiale de acas; ~ sporirea ncrederii n propriile posibiliti, devenind capabili s ndeplineasc sarcinile ce i le-au ales sau li s-au ncredinat; ~educarea capacitii de a colabora cu co-vrstnicii, de a lucra n grup, de a ajuta la ndeplinirea sarcinilor echipei; Educatoarea, preocupat s conceap scenarii care s ofere situaii de nvare interesante pentru copii are urmtoarele oportuniti: ~cunoate mai bine copii; ~ncurajeaz diferite tipuri de comportament, depisteaz altele nedorite; ~poate aplica metode noi, activ-participative; ~stabilete relaii de tip colaborativ cu celelalte educatoare i grupe din unitate, cu prinii copiilor. Studenta:Flamand(Scrinonesi)Victoria

II. ACTIVITATI DIDACTICE ALESE DE COPII

Conceptul de joc liber este fundamental pentru curiculumul actual, iar cand spunem joc liber ne referim la jocul care este initiat de copil in centre de interes\ activitate. In jocul liber copilul decide ce see joaca si cu cine se joaca. Jocurile si activitatile alese,constituie un mijloc de socializare a copilului prin intermediul relatiilor de colaborare cu alti copii,al subiectelor si continuturilor sociale pe care le reflecta. Activitatea pe sectoare faciliteaza cooperarea intre copii,intre copii si educatoare ca participanti activi la acelasi proces.Activitatile care pun prescolarul in situatia de a lucra in grup sau in perechi declanseaza si mentine relatiile in cooperare si competitie,atrag si motiveaza participantii,ii responsabilizeaza in vederea realizarii unor sarcini care privesc intregul grup de lucru. Conceptul de joc liber este fundamental pentru curiculumul actual, iar cand spunem joc liber ne referim la jocul care este initiat de copil in centre de interes\ activitate. In jocul liber copilul decide ce see joaca si cu cine se joaca. Jocurile si activitatile alese,constituie un mijloc de socializare a copilului prin intermediul relatiilor de colaborare cu alti copii,al subiectelor si continuturilor sociale pe care le reflecta.Activitatea pe sectoare faciliteaza cooperarea intre copii,intre copii si educatoare ca participanti activi la acelasi proces.Activitatile care pun prescolarul in situatia de a lucra in grup sau in perechi declanseaza si mentine relatiile in cooperare si competitie,atrag si motiveaza participantii,ii responsabilizeaza in vederea realizarii unor sarcini care privesc intregul grup de lucru. Reusita desfasurarii jocurilor alese depind in mare masura de modul in care este organizat si conceput mediul educational.Acesta trebuie sa stimuleze copilul ,sa il ajute sa se orienteze ,sa il invite la actiune.Astfel ,daca este vorba de activitati desfasurate in sala de grupa ,educatoarea va acorda o atentie deosebita organizarii spatiului in centre ca:biblioteca,coltul casutei,jocul de rol, constructii,stiinta, arte.Organizarea acestor centre se va face tinand cont de resursele materiale,

de spatiul si de nivelul de varsta al copiilor.Materialele se vor regasi zilnic in centrele de interes deschise ,nu trebuie sa fie aleatorii ,ci atent alese,in stransa corelare cu tema saptamanii sau cu tema proiectului aflat in derulare.Participarea activa a copiilor la aceste activitati influentate de antrenarea lor zilnica in activitati variate si capabile sa il cucereasca prin farmecul lor,sa le dezvolte imaginatia si sa le incite gandirea . Copilul invata prin jocurile si activitatile alese: 1.Sa decida asupra jocului si jucariilor.Aflat in fata mai multor posibilitati ,copilul invata sa aleaga ceea ce i se potriveste,invata prin experienta proprie . 2.Sa fie responsabil pt decizia luata.Faptul ca isi alege singur jocul si datorita acestei alegeri numai el stie sa explice ce face si cum face,ii ofera bucuria independentei si in acelasi timp raspunderea rezultatelor . 3.Sa aib incredere si curaj.Mediul securizat si stimulativ ,care sustine si incurajeaza dezvoltarea personalitatii copilului atat global cat si in componentele ei, oferta cunoastere propriilor forte ,incredere si creativitate 4.Sa devina independent in luarea deciziilor ,organizarea jocului si alegerea relatiilor sociale cu egali si cu educatoarea.Intr-un astfel de aranjament al spatiului ,copii au ocazia de a se intalni in activitate cu ceilalti,iar acestei relatii devin libere ,sunt orientate indirect de educatoare prin comunicare ,cooperare ,colaborare ,respect ,negociere,acceptare ,toleranta ,prietenie 5.Sa careceteze si sa experimenteze noi solutii.Acest lucru este posibil numai daca ei simt libertatea si au siguranta ca greselile nu le sunt aspru sanctionate. 6.Sa se cunoasca .Acest lucru se poate realiza prin amenjarea adecvata a spatiului .Prin sprijin ,interes si intelegere petru eforturile copiilor,educatoarea contribuie la constructia delicata a imaginii de sine a fiecaruia. In cadrul sectorului joc constructii pe teme ca :ladite pt legume si fructe,cartierul nostru ,parcul de joaca ,adapostul pt animale,casa bunicilor,oraselul copiiloretc am incurajat lucrul si invatarea pe grupuri mici si in perechi.Participand la realizarea unei constructii copii au exersat folosirea in comun a seturilor de jucarii si cooperarea cu ceilalti traind bucuria lucrului bine facut ,si s-au implicat potrivit intereselor si posibilitatiilor lor in vederea ducerii la bun sfarsit a sarcinilor asumate de grup,au capatat incredere in fortele proprii. Activitatile desfasurate la sectorul jocuri de masa reprezinta o oportunitate pentru realizarea lucrului copiilor in grupe sau in perechi.Gruparea copiilor in vederea participarii la aceste jocuri este o problema de maiestrie didactica .De fiecare data am incercat sa grupez copiii tinand cont de principiul incluziunii si de necesitatea asigurarii egalitatii de sanse tuturor copiilor. La sectorul biblioteca copiii folosec in comun o gama variata de materiale.Activitatiile desfasurate aici pun copiii in situatia de a colabora in relizarea unor activitati diverse:citire de imagini,auditii de povesti,de cantece ,jocuri pt identificarea literelor si cifrelor,concursul de ghicitori.Participarea la aceste activitati este un bun prilej de a determina copii sa lucreze productiv in gup,schimbul de opinii dintre copii fiind inveritabil prilej de a-si dezvolta abilitatiile de cooperare si de ajutotr reciproc. Jocurile si activitatiile desfasurate pe arii de stimulare faciliteaza invatarea prin cooperare ,ilustreaza ideea de interdependenta pozitiva:un copil nu poate reusi fara ceilalti. Solicitand copiii sa lucreze in colaborare pt realizarea unor sarcini,promovam o imbinare a invatarii individuale cu cea de grup cat si o atenuare a unei individualizarii exagerate a invatarii. Sa nu uitam ca fiecare copil are ceva bun ,iar varstele micicand se formeaza imaginea de sine si incepe procesul de construiere a caracterului si respectului de sine ,educatoarea trebuie sa ii valorizeze pe toti ,stimulandu-i individual in acelas timp. Studenta:Anton Emilia

III.ACTIVITATILE DE DEZVOLTARE PERSONALA

Activitatile de dezvoltare personala includ rutinele,tranzitiile si activitati din perioada dupa-amiezii(pentru grupele cu program prelungit),inclusiv activitatile optionale . 1. RUTINELE Conform noului curriculum, rutinele sunt activitatile-reper dup care se deruleaz ntreaga activitate a unei zile. Ele acoper nevoile de baz ale copilului i contribuie la dezvoltarea global a acestora. Rutinele nglobeaz, de fapt, activitile de tipul:sosirea copilului, ntlnirea de diminea, micul dejun, igiena-splatul i toaleta, masa de prnz, somnul/ perioada de relaxare de dup amiaz, gustrile, plecarea copiilor acas. Avantajele i importana rutinelor: ~Rutina are rolul de a focaliza atenia copilului, de a-l liniti i relaxa; ~Rutina zilnic este foarte benefic pentru copii, datorit faptului c anticiparea a ceea ce va urma confer un sentiment de siguran i ncredere. ~Copiii mici sunt debusolai de dezorganizarea unei zile, aadar, un ritual, o activitate devenit obinuin, le creaz confort psihic, le confer ncredere i stabilitate; ~Atunci cnd un copil nu depinde de un program, comportamentul lui reflect lipsa acestuia, fiind haotic i incontient. Sosirea i plecarea copiilor se vor face ntr-o atmosfer destins, astfel nct copilul s perceap aciunile ca fiind fireti i s nu fie supus stresului schimbrii. Aceste momente capat un bogat coninut educativ, relaia educatoare-copil-printe conferindu-le o veritabil valoare pedagogic: obinuirea copiilor de a veni i de a pleca aproximativ la aceeai or, formarea i dezvoltarea sentimentului de rspundere pentru curenia corporal i inuta vestimentar, precum i cunoaterea i respectarea unor reguli legate de sntate i regimul de via. Se insist acum asupra momentului de salut, iar copilul va fi ncurajat s se descurce cu dezbrcatul i cu aranjarea hainelor n locul special amenajat. Splarea pe mini i ofer educatoarei ocazia de a formula mici probleme: numrul balonaelor de spun, unde merge apa care curge la robinet, de ce trebuie s tragem apa la toalet, precum i formarea deprinderilor de a se spla pe mini nainte i dup mas, de a se spla pe mini dup folosirea toaletei. Exemple de teme:,,Nu uitai!, ,,Primul lucru m spl , ,,Curat i sntos, ,,Stop microbilor i bolilor!, etc. Servirea mesei nu este un act de sine, ci i un prilej pentru formarea unor deprinderi alimentare favorabile, un stil de via sntos. Copiii vor fi ndrumai cu rbdare i perseveren pentru a folosi corect serveelul la mas, de a strnge resturile alimentare i de a le duce la coul de gunoi, de a mnca singuri fr s se murdreasc, s mestece bine i s nghit, de a avea o atitudine corespunztoare n timpul mesei: s vorbeasc ncet, s nu se joace, s formuleze politicos dorintele. Exemple de teme: ,,Mica gospodin, ,,Facem ordine dup ce am luat masa , ,,Azi sunt foarte ordonat/, ,,Ce mese curate, ,,Couleul va zambeste. Somnul de zi al copiilor nu este numai o cerin fiziologic, ci i un prilej oferit copiilor de a ctiga independena prin exersarea unor deprinderi individuale privind mbrcarea i dezbrcarea. n special la grupele mici, educatoarea va dezvolta un ritual zilnic premergtor somnului: lectura unei poveti, audierea de muzic, ritual ce i va ajuta pe copii s-i formeze reflexul de a se odihni. Exemple de teme:,,Ne pregtim de culcare, ,,Cnd e patul aezat, eu sunt gata de culcat, ,,Mo Ene a venit pe la gene, ,,Ascultm povestea, ,,Cine adoarme primul, etc. ntlnirea de diminea ocup un rol important n cadrul programului zilnic, reprezint un moment prin care se creeaz o atmosfer vioaie, prietenoas, n cadrul creia copiilor li se exerseaz deprinderi i abiliti importante, de raportare pozitiv la cei din jur, de recunoatere a valorii fiecruia. Ea este o activitate planificat, structurat, n care educatoarea i anun programul zilei, i nva ritualuri i deprinderi necesare pentru a deveni buni membri ai unui grup. Durata ntlnirii de diminea este de 15-25 minute, iar locul de desfurare este acelai pe tot parcursul unui an colar.
Structura ntlnirii de diminea:

Salutul- prima secven a ntlnirii de diminea const n ntmpinarea tuturor celor prezeni n clas. Acest moment cultiv norme de baz n comportamentul copiilor, i nva respectul pentru cei din jur i creeaz premizele pentru formarea unui colectiv sudat, bazat pe prietenie. n fiecare zi salutul va fi diferit, distractiv, respectuos i mobilizator. Exemple:,,Bun dimineaa, Ana.M bucur c te vd!, ,,Bun dimineaa, Maria.Ce frumoas eti azi!, ,,Bun dimineaa, albinuelor, ,,Bun dimineaa, copii istei!, ,,Bun dimineaa, greierailor, etc. Prezena copiilor n grdini se poate realiza tot n cadrul ntlnirii de diminea. Fiecare copil are un cartona cu un semn individual i numele lui scris pe el. Pe msur ce evolueaz, copiii i recunosc cu uurina desenul i numele i pot s-i plaseze cartonaul n locul pentru cei prezeni. mprtirea cu ceilali- este cel mai important moment al ntlnirii de diminea, deoarece copiii schimb impresii, opinii, preri cu ceilali. Ei i transmit, cu sinceritate, grijile, problemele, experienele proprii, prerile despre un anumit eveniment, ntmplri la care au fost martori. Pot fi ajutai de educatoare cu ntrebri:,,Ce ai vzut n drum spre grdini?, ,,Vd c mama te-a mbrcat mai gros/ mai subire.De ce?, ,,Te-am vzut ieri n parc.Cu cine te jucai?,etc.Aceste ntrebri Activitatea de grup- este crearea coeziunii grupului, accentuarea cooperrii,includerii i participrii.Activitatea de grup ncurajeaz exprimarea liber, comunicarea, nvarea social, ntr-un mediu bazat pe ncredere i susinere. Fiecare membru al grupului se integreaz jucndu-se, cntnd, lund parte, alturi de grup, la activiti distractive, plcute, energizante,non-competitive.Acest tip de activitate promoveaz dezvoltarea unitii grupei, cooperarea i rezolvarea unor probleme, alctuirea unui repertoriu de cntece i poezii proprii grupei. Noutile zilei- reprezint partea final a ntlnirii de diminea. Obiectivul principal al acestui moment este furnizarea de informaii Noutile zilei pot cuprinde: o formul de salut special, informaii calendaristice, un mesaj despre o nou i interesant tem de discuie, informaii despre un eveniment care va avea loc n grdini, o anumit sarcin/ cerin care trebuie urgent ndeplinit, anunuri speciale, surprize, evenimente, ntmplri deosebite. TRANZIIILE sunt activiti de scurt durat, care fac trecerea de la momentele de rutin la alte tipuri/ categorii de activiti de nvare, de la o nvare la alta, n diverse momente ale zilei. Mijloacele de realizare a acestui tip de activitate variaz foarte mult, n funcie de vrsta copilului, de contextul momentului i de calitile cadrului didactic. n acest sens, ele pot lua forma unei activiti desfurate n mers ritmat, a unei activiti care se desfoar pe muzic sau n ritmul dat de recitarea unei numrtori sau a unei framntri de limb, a unei activiti n care se execut concomitent cu momentul de tranziie, respectiv un joc cu text i cnt cu anumite micri cunoscute deja de copii, ACTIVITILE OPIONALE intr tot n categoria activitilor de nvare, respectiv a celor de dezvoltare personal i se includ n programul zilnic al copilului n grdini. Ele sunt alese de ctre prini, din oferta prezentat de unitatea de nvmnt la 15 septembrie i aprobat de ctre Consiliul de Administraie i de Comisia Metodic din grdini, n urma analizei condiiilor materiale i umane existente.Aceste activiti sunt realizate de ctre educatoare sau de ctre profesori specializai n diferite discipline.n cazul desfurrii unui opional de ctre educatoare, aceasta va stabili obiectivele, coninuturile i modalitile de realizare n funcie de tipul de opional ales, nivelul grupei, particularitile individuale ale copiilor ,durata opionalului,etc.n acest caz, educatoarea va ntocmi o planificarepentru opionalul ales i o va supune Comisiei metodice din grdini n vederea avizrii. Activitile opionale vizeaz difereniere i individualizare i vin n sprijinul valorificrii i dezvoltrii unor aptitudini individuale i a unor nevoi personale. Studenta:Pop Adina

IV. JOCUL CA ACTIVITATE DIDACTICA EFICIENTA LA VARSTA PRESCOLARA SI SCOLARA MICA

Copilul rade: Intelepciunea mea e jocul Tanatul tace:Jocul si-ntelepciunea mea-i iubirea Batranul tace: Iubirea si jocul meu e-ntelepciunea (Lucian Blaga:Trei fete)
Pentru prescolar si scolarul mic orice activitate este joc: Jocul este munca, este binele ,este datoria, este idealul vietii. Jocul este singura atmosfer n care fiinta sa psihologic cere s respire si, n consecint, s actioneze spune Claponde n Psychologie denfant. Schiller scria: Omul nu este ntreg dect numai atunci cnd se joac. Joaca este o manifestare spontan, nrdcinat in mecanismele biologice inconstiente, expresia unui instinct al juisrii,pe care l ntlnim, sub forme elementare, si n lumea animal (Paul Cornea).
Jocul (din latinescul jocus = glum, apropiat deludus=amuzament,joc)ocupa locul preferat in activitatea cotidian a copilului. A ne ntreba de ce, pentru copil, aproape orice activitate este joc, nseamn a ne ntreba de ce este copil. Una dintre cele mai importante forme de manifestare a copilului este jocul.Incorporat in activitatea didactica ,elementul de jos imprima acesteia un caracter mai viu si mai atragator,aduce varietate si o stare de buna dispozitie functionala,de veselie si de bucurie,de divertisment si de destindere,ceea ce previne aparitia monotoniei si a plictiselii,a oboselii.Restabilind in echilibru in activitatea scolarilor,jocul fortifica energiile intelectuale si fizice ale acestora generand o motivatie secundara dar stimulatorie,constituind o prezenta indispensabila in ritmul accelerat al muncii scolare

Numai un joc didactic, bine pregtit poate avea o mare valoare educative.Eficienta jocului didactic depinde de felul n care educatoarea, nvttorul/institutorul sau profesorul stiu s asigure o concordant ntre tema jocului si materialul didactic existent, de felul n care stie s foloseasc cuvntul ca mijloc de ndrumare a elevilor, fr s neglijeze recompensa.Jocul didactic ca metod n care predomin actiunea didactic simulat se foloseste mai ales n nvtmntul preprimar si primar. Prin el se valorific la nivelul instructiei finalittile adaptive de tip recreativ proprii activittii umane, n general, n anumite momente ale evolutiei sale ontogenetice, n mod special (Sorin Cristea Dctionar de termeni pedagogici,Ed. Didactic si Pedagogic, Bucuresti, 1998).
Pedagogia scolara stiintifica ne invata ca jocul satisface in cel mai inalt grad nevoia de activitate a copilului generate de trebuinte,dorinte,tendinte specifice copilului prescolar De aceea jocul constituie o forma de manifestare intalnita la copiii tuturor popoarelor din cele mai vechi timpuri.Se poate spune ca jocul constituie una din formele cele mai importante de activitate a prescolarului.In gradinita jocul este activitatea de baza si se regaseste in toate ariile de activitate realizand procesul de invatare intr-un mod atractiv,antrenant si usor asimilabil de catre copil.copilul se joaca de la intrarea in gradinita pana la micul dejun,in timpul activitatilor comune,apoi se distreaza jucandu-se in timpul activitatilor complementare. La varsta prescolara jocul este o realitate permanenta.Copilul de 3-6 ani se joaca cea mai mare parte a timpului si pe masura cresterii si dezvoltarii sale joaca sa ia forme din ce in ce msai complexe si diverse,influientand si subordonand toate celelalte actiuni de viata,interese si preocupari.|Din perspectiva pedagogica jocul este considerat un mijloc de instruire,o forma de educatie,o modalitate pedagogica-terapeutica,avand astfel o varietate de semnificatii de natura constructiva. Jocul este o activitate instructiv-educativa placuta si atractiva si pentru scolarii mici.El contribuie in mare masura la verificarea,precizarea,adancirea,sistematizarea si consolidarea cunostintelor,la educarea memoriei si gandirii,la dezvoltarea creativitatii etc.Pentru micii scolarii,jocul didactic constituie stimulentul principal al dezvoltarii psihice,avand

un rol deosebit de important in pregatirea acestora pentru scoala si pentru integrarea lor sociala.Prin joc copilul isi afirma personalitatea,calitatile sale psihice, vointa,inteligenta, gandirea. Scolarul mic se poate afirma si prin activitatea scolar ce se valorific prin note, acestea se sumeaz n medii, rezultatul final al nvtrii fiind tardiv din punct de vedere al evalurii, pe cnd jocul se consum ca activitate crend bucuria si satisfactia actiunii ce o cuprinde.Copiii care sunt lipsiti de posibilitatea de a se juca cu alti copii de vrst asemnatoare fie din cauz c nu sunt obisnuiti, fie din cauz ca nu au cu cine, ramn nedezvoltati din punct de vedere al personalittii. Jocul ofer copiilor o sum de impresii care contribuie la nbogtireacunostintelor despre lume si viat, totodat mreste capacitatea de ntelegere a unor situatii complexe, creeaz capacitti de retinere stimulnd memoria, capacitti de concentrare, de supunere la anumite reguli, capacitti de a lua decizii rapide, de a rezolva situatiiproblem,ntr-un cuvnt dezvolt creativitatea. Fiecare joc are reguli. Atunci cnd un copil vrea s se joace cu un alt grup de copii, el accept regulile n mod deliberat, voit. Cu alte cuvinte, el va accepta normele stabilite, adoptate si respectate de grupul respectiv nainte ca el s intre n joc. De ce folosirea elementului de joc n activitatea didactic este benefic? n primul rnd, jocul didactic sporeste atractivitatea lectiei, aduce acea stare de bun dispozitie functional, de bucurie si destindere, menit s previn aparitia monotoniei si oboselii. Totodat, jocul fortific energiile intelectuale si fizice, genernd o motivatiesecundar stimulativ. Prin natura meseriei sale, nvttorul rmne mereu copil, ntelegnd mai bine ca oricine dorinta si nevoia de joc a acestuia.Pentru a deveni joc didactic, o activitate trebuie s ndeplineasc urmtoarele exigente: s realizeze un scop si o sarcin didactic; s foloseasc elemente de joc n vederea realizrii sarcinii propuse; s aib un continut accesibil si atractiv; s utilizeze reguli de joc, cunoscute anticipat si respectate de ctre elevi. Desfsurarea jocului didactic va trebui s cuprind urmtoarele etape: introducerean joc (discutii pregtitoare); anuntarea titlului jocului si scopului acestuia; prezentarea materialului; explicarea si demonstrarea secventelor jocului; fixarea regulilor; executarea jocului de ctre elevi; complicarea jocului; evaluarea (inclusiv a conduitei). O lectie, orict de bine pregtit n plan metodic, este supus si ea legilor memoriei, iar cunostintele n cadrul ei, supuse perisabilittii dac nu se vor gsi acele ci care s le fixeze n memoria copilului. Si unul dintre marile secrete rmne jocul didactic, prin contributia sa la cresterea valorii formative a cunostintelor, la dezvoltarea capacittii creatoare ale elevilor. Rmne de ndeplinit nc o conditie esential: nvttorul va trebui s fie el nsusi creator, creativitatea fiind cea care l va deosebi ntotdeauna pe nvttorul foarte bun de cel bun.

JOCURI DIDACTICE PENTRU SCOLARII MICI (CLS I ) SI PRESCOLARI


Jocul Sa face cunostinta,, Scopul: -Facilitarea cunoasterii intre membrii grupei si ,, destinderea atmosferei in perioada de adaptare a copiilor cu noul mediu, cel al gradinitei sau al scolii. -Incurajarea copiilor sa participe activ la joc, sa-si depasasca dificultatile si sa fie deschisi la schimbari. Sarcina jocului: Autoprezentarea si respectarea sunetului initial in alegerea cuvantului care denumeste obiectul cumparat Regulile jocului: Copilul care raspunde trebuie sa spuna numele tuturor colegilor care au raspuns inaintea lui.. Elemente de joc Fiecare raspuns corect va fi rasplatit cu aplauze

Cei care gresesc sunt ajutati de educatoare. Desfasurarea jocului Participantii sunt asezati in cerc. Educatoarea isi spune numele si adauga ca vrea sa cumpere un obiect al carui nume incepe cu primul sunet al numelui sau: ,,Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir . Jocul se desfasoara in sensul acelor de ceasornic. Fiecare copil se prezinta , anunta ce doreste sa cumpere pentru el si va fi atat de amabil incat sa cumpere si obiectul pentru cei dinaintea sa , mentionandu-le numele si ce doresc sa cumpere.Ex ,, Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir si un ananas pentru Alexandru Varianta Copiii stau in cerc . Un copil spune ,,Am plecat la gradinita si mi-am pus in saculet o papusica....., urmatorul spune: ,, o papusica si un prosopel...,urmatorul trebuie sa puna in saculet un obiect nou, dar sa nu uite sa mentioneze obiectele puse in saculet de cei dinaintea lui.In momentul cand un copil uita sa mentioneze un obiect , iese din cerc si jocul continua fara el. Studenta:Matei Cornelia

V. ALTERNATIVA EDUCATIONALA MONTESSORI

Prima noiune pe care copiii trebuie s o capete pentru a fi discicplinai, n mod activ, este aceea de bine i de ru, iar sarcina educatoarei const n a mpiedica pe copil s confunde binele mobilitatea i rul cu activitatea cum se considera pn acum, scopul nostru este s crem o disciplin a muncii, a binelui i nu am imobilitii i pasivitii...copilul este constructorul spiritual al omenirii, iar obstacolele n calea dezvoltrii sale libere sunt pietrele din zidul n care a fost nchis sufletul omului. Trebuie s ajutm copilul s acioneze singur, s voiasc singur, s gndeasc singur; aceast este arta celor ce aspir s slujeasc spiritul. Maria Montesori Descoperirea copilului Dr. Maria Montessori a accentuat ideea conform creia fiecare copil trebuie vzut ca un individ cu personalitate unic i potenial intelectual unic. n scrierile sale pune accent pe ct de important este pentru prini i educatori s admit nielul de dezvoltare i rata progresului pentru fiecare copil, n mod individual, aa cum este el. Indiferent de naionalitate sau etnie, toi copiii au aceleai nevoi de baz, trec prin aceleai stadii, ea numind aceste stadii perioade senzitive. n cadrul metodei sale, Dr. Montessori a conceput un rol cu totul nou pentru educator.Copiii nva singuri, folosind materialele specifice, timp n care rolul educatorului este s direcioneze, s stimuleze i s ghideze activitatea acestora. Educatorul nu se amestec niciodat atnci cnd un copil e concentrat, i nu intervine dect dac a constatat c acesta are nevoie de ajutor, nu tie ce s fac, sau i deranjeaz pe ceilali colegi Ajutorul pe care un educator Montessori l ofer copilului este ntotdeauna extrem de limitat att ct s se asigure c acesta a ieit din impas. Copilul nu este corectat atunci cnd greete. Educatorul Montessori nu pedepsete copiii niciodat dar nici nu le ofer recompense. Se consider c singura recompens de care are nevoie un copil este cea provenit din mulumirea de sine, din faptul c a realizat un lucru bun i corect bazndu-se pe propriile lui puteri. Principiile metodei Montessori: -n loc sa nlturm obstacolele ce-i stau n cale, ajutm copilul s le depaeasc; -Principiul de baz la metoda Montessori este auto-educarea i aplicarea celor nvate direct, nemediat; -Copilul este privit ca un om n toat firea, i se respect personalitatea, deoarece este un idivid unic si irepetabil -Copilul este ajutat s-i dezvolte voina, acordndu-i-se libertate asupra hotrrilor sale, este ndrumat s gndeasc i s acioneze independent; -Copilului i este dat prilejul de a-i urma propriul ritm de nvare, deoarece copiii nu-i doresc doar sa nvee, ci s nvee ceva anume, ntr-un anumit moment dat; -ncurajearea copiilor de a lua mereu decizii proprii pe care s le respecte Programul Montessori

Ani de observare a pacientilor au determinat-o pe Maria Montessori sa realizeze faptul ca micutii trec prin etape ale dezvoltarii foarte bine definite. Prin urmare, la scoala Montessori, copiii trec prin trei cicluri 1 (3-6 ani), 2 (6-9 ani), si 3 (9-12 ani) in loc de clasele obisnuite.Clasa Montossori este o comunitate de aproximativ 25 de copii in varsta de pana la 3 ani, atat baieti, cat si fete. Copiii mai mari ii vor invata pe cei mici, in consecinta le va creste increderea in sine, iar cunostintele se vor solidifica. Vor dobandi si un simt al raspunderii fiind liderii clasei, care mai tarziu le va imbunatati imaginea de sine. Intre timp, copiii mai mici sunt initiati catre munca avansata prin observarea celor mai mari. Cu o astfel de varietate de niveluri in clasa, fiecare copil poate lucra in ritmul sau. Prescolarii Clasa prescolarilor este atractiva, cu multe materiale si activitati atent concepute. Copiii sunt liberi sa se angajeze in orice tip de activitati care ii preocupa. Pot lucra individual, cu un prieten sau cu un grup de prieteni. Pot petrece oricat de mult timp doresc pentru orice activitate. Au posibilitatea de a face lucruri pe care le vad acasa, la parinti. Pot pregati mancare, cum ar fi coptul cartofilor, decojirea rosiilor, taiatul bananelor, spargerea nucilor sau stoarcerea bananelor. Se pot ocupa de tamplarie, cum ar fi lucrul cu ciocanul, folosirea cuielor sau taiatul. Pot invata sa lege sireturile la pantofi, sa foloseasca un fermoar si nasturi. Pot asculta muzica, pot canta, dansa, si pot invata sa cante la un instrument etc. Scoala primara Montessori. Copiii lucreaza cu diverse materiale definite care ii ajuta sa invete prin intermediul unui proces activ. Prin utilizarea unor astfel de materiale copiii pot confectiona propriile lor carti, pot desena propriile lor harti sau fuse orare si isi pot dezvolta propriile lor proiecte. Ca rezultat, clasa este ocupata, fiind un loc minunat pentru copii. Din moment ce clasa este bine organizata, copiii isi dau seama ca pot lucra fara sa astepte sa vina profesorul la clasa. De la programul Montessori la scoala. Copiii de la programul Montessori iubesc scoala si de obicei sunt interesati de aproape orice. De obicei sunt prietenosi, generosi, cooperativi si respectuosi atat cu ei cat si cu ceilalti. Din acest motiv, se adapteaza indiferent de locul in care merg in urma participarii la programulMontessori. Studenta:Flamand(Varvari)Maria

VI. STEP BY STEP , alternativa la invatamantul traditional


NU-TI LASA COPIII SA SE LIMITEZE LA CEEA CE STII TU, PENTRU CA EI S-AU NASCUT IN ALTE VREMURI Proverb ebraic

Programul STEP BY STEP pentru invatamantul primar este o metod alternativ de educaie a copiilor , creata ca raspuns la marile schimbari ce se petrec in societate. Necesitatea unei schimbari in invatamant este de neinlaturat, daca luam in considerare fluxul de informatie din viata cotidiana, schimbarile atributiilor din institutiile traditionale si noile descoperiri privind activitatea mentala.n Romnia a debutat n anul 1994 sub numele de Head Start, iar n 1995 a luat numele de STEP BY STEP. n acest sistem educaia se bazeaz pe achiziiile psihologice ale dezvoltrii copilului i vizeaz cultivarea tuturor calitilor poteniale ale acestuia. Toi tim c persoane diferite se dezvolt n ritmuri diferite i c exist perioade critice, individualizate, de dezvoltare. Copilul nva prin descoperire n interaciunea sa cu mediul. Aceasta aternativa educationala incurajeaza copiii sa devina cetateni activi si sa aprecieze valorile inerente unuimod de viata democratic. Dascalii ii indruma in efectuarea alegerilor , copiii din aceste clase sunt incurajati in a-si forma si exprima propriile opinii.

Buna desfasurare a activitatilor in clasele STEP BY STEP este favorizata de amenajarea salii de clasa. Astfel, se face o delimitare spatiala a centrelor de activitate prin: -amenajarea mobilierului si etichetarea acestora; -asezarea materialelor pe specificul centrelor; -functionalitatea spatiilor de expunere: dulapurile, tabla. Peretii reflecta temele si subiectele in curs de predare; -implicarea copiilor si a parintilor in dotarea centrelor si amenajarea clasei Centrele de activitati la clasa I sunt: -Citire -Scriere -Matematica -Constructii -Arta -Stiinta Fiecare zi , intr-o clasa STEP BY STEP, incepe cuIntalnirea de dimineata. Intalnirea de dimineata reprezinta una din modalitatile eficiente de realizare a coeziunii grupului prin: -promovarea respectului fata de cei din jur; -crearea unui climat propice desfasurarii activitatii intregii zile. Isi propune : -sa creeze o comunitate -sa incurajeze -ascultarea -impartasirea sentimente - participarea individuala si de grup; -sa-i invete pe copii deprinderile necesare devenirii unor membrii activi ai unui grup, ai comunitatii - sa promoveze respectul fata de cei din jur; - sa creeze un climat propice desfasurarii activitatilor; - sa exerseze deprinderi importante succesului scolar: de a asculta, de a vorbi, de a scrie, de a sintetiza informatii; - practicarea si exersarea unor trasaturi comportamentale. Ea parcurge urmatoarele momente: - Calendarul naturii: pentru a crea copiilor abilitati de observare in legatura cu schimbarile care au loc in mediul inconjurator, ancorarea acestora in realitate, etc. - Noutatile: dau elevilor posibilitatea de a se exprima liber, de a-si prezenta propriile opinii, experiente si de a fi ascultat (elevul care se inscrie la noutati); de a pune intrebari (colegii). - Mesajul zilei: face introducerea in tema, solicitand atentia copiilor. Este scris pe o pagina mare de hartie si asezat intrun loc vizibil. Intalnirea de dimineata este urmata de activitatile pe centre care ofera elevilor posibilitatea: de a alege activitatea din centre(dupa ce acestea au fost prezentate), de a explora, de a-si asuma responsabilitati, ele dezvolta: respectul, comunicarea, spiritul de cooperare;
Alternativa STEP BY STEP nu recurge la sistemul de notare cu calificative.

Evaluarea cunotinelor fr notare se dovedete a fi o modalitate eficient de urmrire a progresului colar n nvmntul primar. Instrumentele de evaluare se bazeaz pe consemnarea competenelor ce trebuie achiziionate de ctre elev pe parcursul anului colar, n concordan cu obiectivele prevzute de programa analitic; precizeaz coninuturile abordate, achiziiile dobndite, eventualele dificulti, progresul colar i unele observaii. n alternativa STEP BY STEP se marcheaz gradul de achiziie astfel: competen achizitionata, competen in curs de achizitionare,

competen neachizitionata. Bilanul de sfrit de an constituie o sintez a achiziiilor elevului i observaii ale nvtorului necesare pentru continuitatea educaional. Programa scolara pentru clasele I-IV este aceeai cu cea din nvmntul tradiional ( deprinderi de limb i limbaj, scrisul, cititul, deprinderi de msurare, cele 4 operaii aritmetice, deprinderi artistice de desen, pictur, modelaj, muzic, cunotine despre natur, dezvoltarea fizic, educaie pentru sntate).

Studenta:Ureche Ana

BIBLIOGRAFIA PROIECTULUI:
******Programa activitatilor instructiv-educative din gradinita; Ministerul educatiei si cercetarii "Metoda proiectelor la varstele timpurii" ;Ed. Miniped. Buc2002 Revista Invatamantului Prescolar nr. 3-4/2003 Revista Invatamantului Prescolar nr.1-2/2004 Ionescu,M.- Managementul clasei, Ed.Humanitas Educaional,Buc.,2003; Popovici,t. Pedagogie alternativ, Ed. Pollirom, 2001; Preda,V. Metoda proiectelor la vrste timpurii, Ed. Miniped, Buc., 2002; Preda,V. i colectivul Ghid pentru proiecte tematice, Ed. Humanitas Educaional, 2005; *Modele teoretice si aplicative in invatamantul primar si prescolar Editura Caruna Bistrita 2008-Horatiu Catalano

**Dumitra Gherghina, Doina Serban - Limba romn prin joc: ghid metodologic modele de jocuri didactice pentru grupa mare, pregtitoare si clasa I-III, Editura Didactica Nova, Craiova, 2005. I.Cerghit, I. T. Radu, E. Popescu, I. Vlsceanu - DIDACTICA - Manual pentru clasa a X-a scoli normale,Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti, 1990. Rada Dumitru, Dana Spirescu, Elisabeta Andrei - Culegere de jocuri didactice matematice, Editura Fundatiei D. Bolintineanu,Bucuresti, 1999. Horatiu Catalano-Modele teoretice si applicative in invatamantul primar si prescolar. Ed.Karuna Bistrita,2008
DHainaut (coordonator) , Pedagogia secolului XX , Programe de nvaamnt i educaie permanent , E.D.P. , Bucureti , 1981. *Montessori, Maria , Mintea absorbant , traducere de Marcel Cpraru , Ed. Apa , Drobeta Turnu Severin , 2006. Revista nvaamantul precolar , Educaia n 2001 , nr.3-4 , 2001. Revista de pedagogie , nr.2 , 1991. * Predarea orientata dupa necesitatile copilului Kate Burke Walsh in colaborare cu Institutul pentru o societate deschisa Manualul cadrului didactic pentru intalnirea de dimineata Buna dimineata! Ma bucur ca esti aici Colleen Bane

JOCUL DIDACTIC
JOCUL DIDACTIC

CUPRINS:*JOCUL DIDACTIC *JUCARIA DIN GRADINITA

*CULTIVAREA CREATIVITATII A ELEVILOR *MEMORIA SCOLARULUI

JOCUL DIDACTIC Jocul didactic este una dintre cele mai accesibile forme de activitate datorata originalitatii sale specifice;impletirea stransa a jocului cu activitatea;imbinarea elementelor de joc cu sarcina didactica.Jocul didactic este un important mijloc de educatie care pune in valoare si antreneaza capacitatile creatoare ale scolarului.Rolul si importanta jocului consta in fapul ca el faciliteaza procesul de asimilare,fixare si consolidare a cunostintelor.Datorita caracterului sau formativ jocul influienteaza dezvoltarea personalitatii copilului.Eduard Claparide spunea ca principala trebuinta a copilului este jocul,este activitatea ce-i permite copilului sa se manifeste conform naturii sale,sa treaca pe nesimtite la munca serioasa. Jocul este considerat azi in teoria pedagogica ca modalitate de asimilare a realului la activitate proprie(Jean Piaget),asigurand copilului largi posibilitati de activism intelectual.Jocul este practica dezvoltarii si in consecinta in perioada copilariei el este adoptat pentru multiplele sale functii formative.Prin joc,copilul isi imbogateste viata afectiva si in acelasi timp dobandeste in mod progresiv capacitatea de a-si stapanii emotiile. jocul este voluntar,autodeterminat,fara un scop anume,liber de constrangere,de seriozitatea cotidiana,activeaza fantezia,faciliteaza experienta si prelucrarea datelor experientei cotidiene. *jocul pleaca de la premisa ca are un scop,dar este deschis modificarilor,copii reflecta lumea inconjuratoare si se adapteaza la realitatile vietii. *prin jocuri copii invata cu placere,devine interesat fata de activitatea ce se desfasoara,ce-i timizi devin cu timpul mai volubili,mai activi si obtin mai multa siguranta in raspunsuri. *valoarea principala a jocului rezulta din faptul ca-i face pe copii participanti nemijlociti,direct interesati la propria lor formare. *reusita jocului didactic este proiectarea,organizarea si desfasurarea lui metodica,de modelul in care invatatorul stie sa asigure o concordanta deplina intre toate elementele cel definesc.
* CARACTERISTICI ALE JOCULUI DIDACTIC DEFINITII ALE JOCULUI DIDACTIC:

Jocul didactic este un mijloc de facilitare a trecerii timpului copilului de la activitatea dominanta de joc la ceea de invatare. Jocul didactic prezinta ca nota definitorie imbinarea armonioasa a elementului instructiv cu cel distractiv,asigurand o unitate deplina intre sarcina didactica si actiunea de joc. Aceasta imbinare a elementului instructiv-educativ cu cel distractiv face ca pe parcursul desfasurarii sale,copii sa traiasca stari afective complexe care declanseaza,stimuleaza,intensifica participarea la activitate,cresc eficienta acestuia si contribuie la dezvoltarea diferitelor componente ale personalitatii celor antrenati din joc. Jocurile didactice pot contribui la realizarea unor obiecte educationale variate si complexe care pot viza dezvoltarea fizica a copilului in cazul jocurilor motrice,sportive sau dezvoltarea unor subteme ale vietii psihice.
ELEMENTE COMPONENTE ALE JOCULUI

JOCUL DIDACTIC IN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV

*scopul jocului *continutul jocului *sarcina didactica *regulile jocului *elementele de joc Scopul jocului reprezinta o finalitate generala spre care tinde jocul respectiv si se formuleaza pe baza obiectivelor de referinta din programa activitatilor instructiv-educativ.

Continutul jocului include totalitatea cunostintelor,priceperilor si deprinderilor cu care copii opereaza in joc. Sarcina didactica indica ce anume trebuie sa realizeze efectiv copii pe parcursul jocului pentru a realiza scopul propus. Regulile jocului concretizeaza sarcina didactica si se realizeaza legatura dintre aceasta si actiunea jocului. Elementele jocului includ caile,mijloacele folosite pentru a da coloratura placuta,atractiva,distractiva activitatii desfasurate.
CLASIFICAREA JOCURILOR

Exista mai multe criterii de clasificare a jocurilor didactice: 1)Dupa scopul educational urmarit,jocurile se pot clasifica: *jocuri de miscare -care urmaresc dezvoltarea calitatilor,priceperilor si deprinderilor motrice. *jocuri de exersare a pronuntiei corecte *jocuri de atentie si orientare spatiala *jocuri de dezvoltarea memoriei,gandirii *jocuri de expresie afectiva 2)Dupa sarcina didactica urmarita ,jocurile se pot clasifica: *jocuri pentru fixarea si sistematizarea cunostintelor *jocuri de transmitere si insusire de noi cunostinte *jocuri de verificare si evaluare a cunostintelor,priceperilor si deprinderilor 3)Dupa continut,jocurile se pot clasifica: *jocuri didactice pentru cunoasterea mediului inconjurator *jocuri didactice cu continut matematic *jocuri didactice pentru educarea limbajului 4)Dupa locul care il ocupa in activitate jocurile se pot clasifica: *jocuri organizate ca activitate de sine statatoare *jocuri integrate in activitate Din punct de vedere educativ trebuie sa fie asigurata o justa proportionare a jocului cu munca,elementul distractiv cu efortul fizic si intelectual. In scoala se pot organiza si jocuri didactice interdisciplinare in care se imbina sarcini didactice in diferite domenii de cunoastere,ele au aceasi structura si respecta aceeleasi conditii de realizare ca si jocul didactic dintr-un singur domeniu de activitate. Jocul didactic are o valoare deosebit de importanta in dezvoltarea capacitatii si formarea personalitatii acestora in activitatile instructiv-educative. BIBLIOGRAFIE: Glava A, Glava C(2002)Introducere in pedagogia prescolara,Ed Dacia Cluj-Napoca Ozunu D,Pedagogia prescolara si ajocului,Ed Genesis,Cluj-Napoca Curriculum pentru invatamantul prescolar 3/6/7 ani MECT Filipoiu Raveca-Viorica
CONCLUZII

JUCARIA IN GRADINITA
MOTTO:

"Nu stiu altii cum sunt ,dar eu, cand ma gandesc la locul nasterii mele,la casa parinteasca din Humulesti,la stalpul hornului unde lega mama o sfara cu motocei la capat,de crapau matele jucanduse cu ei,la prichiciul vetrei cel humulit,de care ma tineam cand incepusem a merge copacel,la cuptiorul pe care ma ascundeam,cand ne jucam noi,baietii,de-a mijoarca,si la alte jocuri si jucarii pline de hazul si farmecul copilaresc,parca-mi salta si acum inima de bucurie". Ion Creanga

" Nu este exagerat a spune ca in viata copilului jucaria ocupa acelasi loc pe care il detine cartea in viata omului adult.Este prea putin sa definim jucaria drept un obiect anume destinat pentru jocurile copiilor.De aceea ,jucaria reprezinta pentru copil un indragit prieten de viata.Ea stimuleaza fortele lui de creatie ,ii inflacareaza fantezia,ii alimenteaza trairile afective,genereaza noi dorinte,preferinte sentimente si interese.Putem observa cu cata seriozitate trateaza prescolarul jucaria si schema sa de functionare,cu cata grija o protejeaza,ferind-o de eventualele neglijente sau rautati ale celor din jur."
JUCARIA CUMPARATA

Dupa ce a cunoscut-o,in miscare ,sau static,cauta sa-i afle secretele alcatuirii,ceea ce pentru unii parinti poate sa insemne doar o neacceptabila inclinare spre stricaciune.De indata ce copilul tinde sa desfaca jucariile in partile componente,aceasta reprezinta un mare semn de rationalitate.In realitate este un castig profund de imaginatie,de gandire conexiva,de indemanare si de finalitate a muncii,pentru ca ,jocul este in copilaria mica,o munca si trebuie cultivat ca atare. Din propria activitate didactica pot spune ca esentiala este combinarea si alternarea de jocuri:cele constructive cu cele analitice,cele individuale cu cele sociale,cele simple cu cele complexe. Jocurile de constructie au marele avantaj de a-l invata pe copil cum sa genereze unitatea din parti aparent fara legatura,dar de indata ce intregul este infaptuit nu mai are aceeasi relevanta destramarea sa pentru a ajunge la starea initiala. Jucariile si jocurile strict individuale pot si trebuie alternate cu cele care dezvaluie lumea sociabilitatii,a conlucrarii sau competitiei umane,a priceperii si intelegerii semenilor.Jucaria este indragita de copii incepand cu primele luni de viata cand este doar manipulata,ca in mod treptat,aceasta sa devina un obiect important in procesul instructiv educativ organizat. In alegera jucariilor este bine sa aiba in vederea respectarea unor cerinte si anume: *sa fie simpla ca functionalitate *sa aiba dimensiuni raportate la posibilitatile de minuire ale copiilor *sa redea cu exactitate realitatea pentru a putea fi recunoscute de copii,animale,flori,fructe,mobilier. *sa fie confectionate dintr-un material trainic pentru a rezista la toate incercarile la care le pune copilul. Aceste criterii au un rol deosebit in munca educativa,deoarece prin forma lor si mai ales coloritul lor,jucariile se servesc numai ca obiecte de distractie. Jocul este atat de important pentru copil pana la varsta de 6 ani cand copilul intra la scoala.A ignora jocul copiilor este o greseala,dar a-l absolutiza la toate varstele este o greseala in sens contrar,in realitate jocul cunoaste o evolutie in functie de varsta,iar importanta sa nu e egala la toate varstele copilariei. Copilul de la 3 ani ii place tot ce are roti,de aceea adora masinutele,carucioarele si trenurile. Copilul de la 3 si jumatate la 4 ani,in aceasta perioada copilul are un prieten imaginar,pe care-l inventeaza pentru a-i tine companie. Copiliu de la 4 ani si jumatate este borbaret,plin de imaginatie,este la varsta "marilor inventii",el inventeaza povesti bogate,in care el este personajul principal al aventurilor. Copilul de la 4 ani si jumatate la 5 ani progreseaza si isi dezvolta caracteristicile de la 4 ani..la aceasta varsta copilul prezinta interes pentru jocurilevcare il ajuta sa-si dezvolte aptitudinile necesare lecturii si scrisului. Copilul de la 5 ani la 5 ani jumatate este mai calm si realist,devine capabil sa-si apere punctul de vedere intr-o conversatie,copilului ii place tot mai mult sa i se citeasca,dar gustul pentru povestile mai apropiate de realitate,sau povestile cu aventuri iau progresiv locul basmelor cu zine sau cu animale care vorbesc. Copilul de la 5 ani si jumatate la 6 ani continua sa castige in maturitate si isi dezvolta in continuare capacitati pe care le avea deja acum 6 luni,lasa deoparte bicicleta mica si incearca sa mearga pe o bicicleta adevarata. Copilulu cunoaste acum mai multe litere ,socoteste bine,si numara cu usurinta pana la 20 de obiecte.,este pregatit si dornic sa intre la scoala primara.
ALTERNAREA JOCURILOR

BIBLIOGRAFIE: "Jocuri pentru copii de la o zi la 6 ani",Anne Bacus,Ed.Teora "Copilul si jocul",Revista pedagogica "Copilul de la 3 la 6 ani"Anne Bacus,Ed .Teora "Intre parinte si copil"Dr.Haim G.Ginott Ed.Humanitas "Jocurile traditionale de copii" Ivan Essev Ed.Excelsior Timisoara Iusan Bianca-Cosmina CULTIVAREA CREATIVITATII ELEVILOR Exista numeroase definitii ale creativitatii fara sa fie formulata o definitie in general acceptata:creativitatea este definita ca "trasatura complexa a personalitatii umane,constand in capacitatea de a realiza ceva nou original"; "creativitatea reprezinta o activitate imaginativa adaptata astfel incat sa produca rezultate care sunt atat originale cat si de valoare". In activitatea de predare-invatare,profesorul creativ foloseste strategii menite sa cultive flexibilitatea intelectuala.Elevul este pus sa abordeze o problema din unghiuri de vedere diferite,sa o interpreteze,sa elaboreze o ipoteza explicativa pe care sa o verifice,sa caute independent o solutie.Elevii trebuie invatati sa stie cum sa formuleze o intrebare,sa o reformuleze,sa-si asume rolul de investigator. Orientand activitatea elevilor,profesorul ii incurajeaza sa descopere cunostinte,sa rezolve probleme,invatarea prin descoperire sau invatarea prin descoperire dirijata reprezinta forme ale unei invatari de tip euristic prin care profesorul stimuleaza creativitatea elevilor.De multe ori,din lipsa de timp,profesorul indica elevilor modul de rezolvare al problemelor rapindu-le astfel posibilitatea de a gasi singuri diverse cai de solutionare a acestora. Elevii trebuie indrumati sa dobandeasca o gandire dependenta,sa manifeste toleranta fata de ideile noi,sa actioneze liber si sa utilizeze o critica de tip constructiv.Elevul se obisnuieste sa abordeze fara teama problemele,sa le analizeze si sa le rezolve,el este stimulat sa devina curios si deschis,sa indeplineasca cu placere sarcinile.Elevii invata sa-si cunoasca propriile capacitati si sa le compare cu a celorlalti colegi din clasa,comunica mai usor,isi exprima opiniile cu mai mult curaj. In aceasta perspectiva a stimularii creativitatii elevilor,profesorul trebuie sa acorde mai multa atentie modului in care se realizeaza evaluarea.Este necesara o deplasare de accent a obiectivelor evaluarii de la obiective de ordin informativ(verificarea volumului de cunostinte,priceperi si deprinderi pe care le-a achizitionat elevul) la obiective de ordin formativ(evaluarea competentelor functionale ale elevului,respectiv gandirea critica,rezolvarea de probleme teoretice si practice). Evaluarea trebuie orientata in directia evidentierii aspectelor pozitive si a progreselor inregistrate de fiecare elev in parte.Scopul acestor demersuri il reprezinta creareea conditilor pentru exprimarea libera a posibilitatilor fiecarui elev,fara teama de a gresii sau de a fi sanctionat,cresterea increderii in fortele proprii,dezvoltarea curajului de a-si asuma riscuri.La toate acestea am putea adauga si parintii care au un rol important in ceea ce priveste posibilitatea scolii,ale profesorului de a dezvolta creativitatea elevilor. Unii profesori spun ca sunt descurajati de faptul ca se simt presati sa predea in felul in care le place parintilor chiar in contradictie cu necesitatile educationale ale copiilor.predarea orientata spre creativitate implica un set de conditii favorabile,iar hotaratoare este incurajarea copiilor sa gandeasca si sa lucreze independent,sa-si eleboreze propriile proiecte si sa se debaraseze de ideea ca in scoala orice activitate trebuie sa fie strict dirijata si controlata de profesor. In concluzie,creativitatea poate fi sporita prin metode centrate pe elev,prin strategii didactice care sa abordeze unele aspecte ale programei interdisciplinar sau chiar transdiciplinar.Trebuie valorizat impactul unor astfel de metode,deoarece interesul elevului este activat,fiind stimulata motivatia de invatare.

BIBLIOGRAFIE: Dorina Salavastru:Psihologia Invatarii,Editura Polirom, Iasi 2004 Paul Popescu-Neveanu:Dictionar de psihologie,Ed Albatros,Bucuresti 1978 Teresa Amabile:Creativitatea ca mod de viata.Ghid pentru parinti si profesori,Editura Stiinta si Tehnica,Bucursti 1997 Herlea Andreea-Liana MEMORIA SCOLARULUI Memoria este procesul prin care dobandim,stocam si apoi ne reamintim informatiile.Memoria nu este o singura entitate ci este compusa din cateva sisteme separate. Exista mai multe tipuri de memorie: *memorie senzoriala denota persistenta reprezentarii senzoriale a stimulului timp de cateva sutimi de secunda,dupa ce aceasta a incetat sa actioneze asupra receptorilor. *memorie de lucru reprezinta totalitatea informatiilor activate la un moment dat din memoria de lunga durata. *memorie declarativa *memorie nondeclarativa In timpul scolaritatii mici se dezvolta si se perfectioneaza capacitatea de intelegere a materialului de memorat,priceperea de a lega cunostintele noi de cele vechi.De asemenea sub indrumarea invatatorului copilul invata sa memoreze in mod rational materialul,isi dezvolta priceperile de memorare rationala,deprinderea de ideile principale. Memoria reprezinta o componenta foarte importanta in procesul de invatare alaturi de creativitate,logica si desigur de interes.Este usor de sesizat faptul ca, pe masura ce memoria noastra este mai puternic dezvoltata,asimilarea de informatii si stocarea lor se face intr-un timp mai scurt. Memorarea se produce in mod diferit de la individ la individ,prin urmare este imposibila creareea unei retete anume care sa stimuleze si sa mareasca performantele scolare.Una din modalitatile de memorare usoara si de lunga durata reprezinta asocierea informatiilor cu diverse concepte deja existente in memoria de lunga durata. La scolarul mic memoria este predominant mecanica si involuntara fiind influientata in special de sentimentele copilului.Abia in jurul de 9 ani copilul memoreaza voluntar,iar in jurul de 10 ani memorarea devine logica si selectiva.Memoria scolarului mic se sprijina pe concret,pe ceea vede si ce simte,de aceea folosirea materialului didactic este foarte folosit.Copilul pastreaza informatiile care lau impresionat cel mai mult,memoria lui fiind dependenta de interesele sale.Din cand in cand decidem sa reactualizam o memorie din recipient cu toate ca a fost pastrata,cu toate ca daca afost pastrata mai multa vreme poate fi deteriorata sau stearsa.Eficienta actului de memorare este dependenta de scopul urmarit,de starea emotionala aelevului precum si de ambianta in care are loc memorarea.Nivelul de dezvoltare a gandirii si alimbajului conditioneaza si evolutia memoriei,care in absenta unui limbaj interiorizat si aunei gandiri operationale se manifesta preponderent involuntar.Memoria se dezvolta si sub aspectul tainiciei si a rapiditatii memorarii,dar si memoria logica care are ca efect cresterea volumului ei,prelungeste tipmul de retinere,sporeste productivitatea legaturilor memnonice,de aceea micul scolar este o fiinta receptiva si apoi creatoare.