Sunteți pe pagina 1din 10

COMUNICAREA LA COPILUL PRESCOLAR

COMUNICAREA DIDACTIC -pasi spre succesul scolar Motto:,,Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista cnd ei vor fi mari; si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i nvatam cum sa se adapteze. ( Maria Montessori) Comunicarea a devenit n a 757h76h doua jumatate a secolului XX actiunea umana cea mai vizibila , cea mai valorizata si cea mai studiata . Societatea n care traim este o societate a comunicarii deoarece se insista tot mai mult pe rafinarea si multiplicarea mijloacelor de comunicare ; nu peste mult timp vom putea afirma ca traim n era comunicarii tehnologice . A comunica nseamna ,,a fi mpreuna'', a mpartasi si a te mpartasi, a realiza o comunicare de gnduri, simtire, actiune. n sens general , prin comunicare se ntelege procesul interactiv de transmitere si receptionare a mesajelor , proces care implica un emitator , un mesaj , un canal de comunicare , un receptor si un raspuns. Prin definitie comunicarea este modalitatea fundamentala de interactiune psihosociala a persoanelor, interactiune ce presupune realizarea unor schimburi informationale prin intermediul unor simboluri si semnificatii social generalizate n vederea conservarii stabilitatii sau, dupa caz, a obtinerii unor modificari atitudinal-comportamentale la nivelul unui individ sau a unui grup. Comunicarea educationala este cea care mijloceste realizarea fenomenului educational n asamblul sau, iar comunicarea didactica apare ca o forma particulara, obligatorie n vehicularea unor continuturi determinate, specifice unui act de nvatare sistematica. Comunicarea didactica se poate structura pe ideea ca este o comunicare intrumentala, direct implicata n sustinerea unui proces sistematic de nvatare n care nu apar reactii de continut (centrata pe dobndire de cunostinte sau deprinderi, motivatii, etc.)de cadru institutional (poate exista comunicare didactica n afara procesului de nvatamnt) sau privitoare la parteneri.

Deci, comunicarea este procesul de transmitere a informatiei de la emitator la receptor, este un proces informational. Dar pentru ca procesul educational nu este unul simplist, pentru ca numeroase din componentele sale au structuri complexe, actul predarii presupune o serie de actiuni specifice. Dupa alegerea materialului faptic, profesorul trebuie sa se concentreze asupra modului n care va prezenta notiunile, asupra comunicarii, care n aceste conditii nu este una obisnuita, ci o forma specifica. Prin ea trebuie sa atinga anumite obiective, sa vehiculeze un continut care sa fie receptat de elevi, sa produca modificari ale personalitatii elevilor la nivel cognitiv, afectiv, atitudinal, actional. Caracterul didactic al comunicarii este dat de respectarea legitatilor presupuse de un act sistematic de nvatare cu o conditie ca ,,personjul- resursa'' sa depaseasca statutul de informator. Schema oricarei comunicari cuprinde: factorii comunicarii, distanta dintre acestia si dispozitia asezarii lor(ambele importante pentru particularitatile canalului de transmitere a mesajului), cadrul si contextul institutionalizat, tipul de cod, situatia enuntiativa, repertoriile active sau latente ale emitatorului-receptor, retroactiunile practicate, elementele de bruiaj. Codurile comunicarii didactice sunt verbal, nonverbal, paraverbal, mixta; dupa natura partenerilor poate fi o comunicare interpersonala, n grupuri mici, publica; statutul poate fi formal, informal, pe verticala, subiectiva, ntmplatoare; dupa natura continuturilor, comunicarea didactica poate fi stiintifica, atitudinala, operational-metodologica. n cadrul comunicarii didactice au loc schimburi de mesaje semantice (informatii, cunostinte) si ectosemantice (atitudini, convingeri); schimbul de mesaje se realizeaza ntre educator si elev, ntre personalitatea formata a educatorului si personalitatea educatului. De aceea, comunicarea didactica sta la baza procesului de predare - asimilare a cunostintelor si cere o selectie documentata si justificata a continuturilor educationale.Emitatorul si receptorul sunt elevul si cadrul didactic, aflati n posibilitatea de schimbare a statutului; ntre ei se interpune canalul de comunicare, pe care circula un mesaj transpus ntr-un cod comun, interiorizat(limba) la care se adauga elementele paraverbale si nonverbale.Mesajul este supus unor procese de codare si decodare prin care se asigura nscrierea lui n vocabularul elevului. Dificultatea consta chiar n aceasta traducere a mesajului n limbajul operatiilor concrete, sau performale care-l poate departa pe elev de profesor. Codul folosit (sistemul de semne lingvistice) cunoaste o tripla situare: prima la nivelul codului lingvistic, a doua la cel didactic, al treilea la nivelul codului specific. Mesajul oral este purtat pe undele sonore, iar mesajul scris este textul tiparit, mesajul afectiv este transmis de gestica, mimica, subtextul emotiv al vorbirii.Calea de comunicare este multimodala: auditiva, vizuala, tactila, olfactiva.

Asa cum am mai aratat, comunicarea didactica este un act informational. Transmiterea informatiei este un schimb simbolic. Comunicarea verbala conduce actul nvatarii. Ea faciliteaza achizitionarea de cunostinte, informatii din diferite domenii cu scopul dobndirii culturii generale, de specialitate, a atitudinilor si convingerilor intelectuale, morale, se formeaza si se consolideaza trasaturi pozitive de caracter, are un finalism accentuat n scopuri si obiective educationale. Structura comunicarii didactice se face conform logicii pedagogice. Profesorul trebuie sa faca eforturi pentru ca prezentarea informatiilor n actul comunicativ didactic sa acorde prioritate logicii pedagogice.Comunicarea didactica este dominata de profesor, n cea mai mare parte, la care se asociaza si tutelarea de ansamblu a actului educativ. Profesorul trebuie sa dea dovada de competenta comunicativa aceasta constnd n abilitatea acestuia de a utiliza codurile limbajului educational (lingvistic, didactic, specific) n combinatii adecvate situatiilor de nvatare. Profesorul trebuie sa fie capabil sa utilizeze limbajul ca mijloc principal al educatiei. Coordonatele unui limbaj corect ar fi : bogat, stil, vocabular, orientat la subiect, emotional, mobilizator, simplu, inteligent, nchegat, placut auzului, nuantat, curgator, plastic, scriere lizibila. Datorita exploziei de informatii profesorul trebuie sa fie capabil sa le prelucreze, De aici ,o variabila importanta a succesului educatiei fiind comunicarea, iar n cadrul ei, dialogul profesor-elev. Perioada prescolara este perioada care se caracterizeaza prin cele mai profunde, si productive nsusiri psihice ale individualitatii, este perioada unei intense receptivitati, sensibilitati si flexibilitati psihice divergente. De aici necesitatea de a exersa si fructifica potentialul creativ al prescolarului, de a-i forma si dezvolta eul cognitiv, afectiv, socio-actional n devenire. De mic copilul este atras de povesti. Aproape ca nu exista familie cu copii, care sa nu aiba n biblioteca carti de povesti. De aceea, n organizarea si desfasurarea activitatilor de lectura ale educatoarei, trebuie respectate cerintele pedagogice ce decurg din particularitatile de vrsta ale prescolarilor si specificul lecturilor ca mijloc al comunicarii. Cercetarea comunicarii, inclusiva cea a copilului, a debutat cu cea mai pregnanta dintre forme: limbajul.Faptul este, oarecum paradoxal fata de drumul firesc al dezvoltarii naturale a copilului caracterizat de precocitatea manifestarii competentelor comunicative fata de cele lingvistice. nainte de a fi o fiinta vorbitoare, copilul este o fiinta ,,comunicatoare''. Limbajul n perioada prescolara, devine un instrument activ si deosebit de complex al relatiilor copiilor cu cei din jurul sau si n acelas timp, un instrument de organizare a activitatii psihice.

Varietatea si dificultatea sarcinilor, ilustreaza problematica limbajului, cu care se confrunta copiii. Acestia trebuie sa achizitioneze si sa stapneasca toate nivelurile limbajului, nu numai nivelul sunetelor vorbirii, ci trebuie sa achizitioneze si sa stapneasca si modul de combinare a cuvintelor n propozitie pentru a-si exprima gndurile. Comunicarea orala, dupa Paul Cornea-n cazul literaturii pentru prescolari- lectura- asaza n discutie ,,trei eroi"- atacanti: autorul, opera, lectorul. Studiile din prezent, analizeaza profund locul, rolul , valoarea si interdependenta celor trei factori . din mai multe puncte de vedere, genetic, istoric, sociologic etc. Genetic, opera literara este privita ca o rezultanta a unui complex de factori raportati la autor, reductibili n ultima instanta la: mediul socio-istoric, temperament, apartenenta socio-culturala, formatia intelectuala a autorului, evenimentele majore ce i-au modelat personalitatea. Toti acesti factori conditioneaza creatia. Creatia literara pentu prescolari este acea categorie a literaturii care se adreseaza copiilor ntre 3-6 ani si este accesibla copiilor. De-a lungul timpului sa creat un bogat tezaur, a carei valorificare n munca cu prescolarii si cu celelalte categorii de copii, aduce mari servicii operei de educatie. Copiii, trebuie sa dispuna nca de la vrsta prescolara de capacitatea de a comunica cu cei din jur, de a-si exprima n mod inteligibil impresiile, gndurile, ideile, ceea ce va constitui o baza n activitatea scolara si, apoi , n viata sociala de mai trziu. De aici decurgnd necesitatea nsusirii vorbirii n mod sistematic n cadrul gradinitei de copii. nsusindu-si limba, copilul dobndeste mijlocul prin care poate sa realize comunicarea cu cei din jur n forme superioare, poate ajunge la cunoasterea ct mai deplina a realitatii obiective. Imposibilitatea de a comunica prin limbaj ar modifica relatiile lui cu oamenii, cu realitatea nconjuratoare, l-ar impiedica, n mare masura, sa participe la o activitate sau alta, daca nu s-ar organiza o munca instructiv-educativa speciala. Limbajul copilului prescolar se dezvolta masiv sub influenta adultilor, cu care stabileste relatii de comunicare din cele mai coplexe.Vocabularul copilului creste, numarnd la vrsta de 6 ani circa 3500de cuvinte, n conditiile n care exista o preocupare n aceasta directie din partea adultilor. n mod spontan copilul isi insuseste concomitent si structura gramaticala a limbii materne. Atunci cnd nu au la ndemna cuvinte potrivite pentru diversele situatii, prescolarii si le construiesc, pornind de la cele nsusite de la adult. (SlamaCazacu T,.1980).

Cuvintele sunt ca niste taciuni care mocnesc pe vatra, n cenusa. Ca sa se aprinda, au nevoie de tensiunea noastra spirituala, de respiratia noastra, de inima si plamnii unui vorbitor care, rostindu-le, le imprima propria lui personalitate. Copilul prescolar - receptorul - se afla la un anumit nivel de asimilare a textului literar, nivel conditionat att de particularitatile de vrsta ct si de factorii legati de nivelul socio-familial. De mic copilul este atras de povesti. Aproape ca nu exista familie cu copii care sa nu aiba n biblioteca carti de povesti. De aceea, n organizarea si desfasurarea activitatilor de lectura ale educatoarei, trebuie respectate cerintele pedagogice ce decurg din particularitatile de varsta ale prescolarilor si specificul lecturilor ca mijloc al comunicarii. Toate aceste considerente impun educatoarei o ntelegere a fenomenului lingvistic, a conceptiei de sine, ntelegere ce se concretizeaza n cautarea minutioasa si selectarea riguroasa a textului literar pentru obtinerea unor finalitati de catre copii, prin reproducerea povestirilor. Evaluarea acestor comunicari didactice, orale, ( neexistand posibilitatea exprimarii n scris a copiilor, la finalul activitatii existnd doar posibilitatea de a verifica dect 2-3 copii), s-a facut printr-un experiment care a vizat modalitati de comunicare a unor texte literare cu lecturarea fidela a textului literar in trei modalitati. Cercetarile s-au facut prin aplicarea celor trei modalitati: a)-lectura orala auxiliara de mijloace audio-vizuale-context verbal, extalingvistic si mijloace audio; b)-lectura orala auxiliara de mijloace audio-context verbal extralingvistic si mijloace audio; c)-lectura orala iconica intermediata de imagine, context verbal, context extralingvistic si mijloace audio-vizuale; Fiecare modalitate a fost urmata de anumite exercitii prin care s-au stabilit si verificat nivelul de receptare si ntelegere a textului literar si unele posibilitati de ntelegere ale acestuia de catre copii. Cele mai bune rezultate au fost stabilite la modalitatea de la punctual ,,c.''viznd lectura iconica, intermediata de imagine, constatndu-se ca, mai mult de jumatate din numarul copiilor din grupa au receptat textul, povestind fara a modifica textul, reproducnd expresii din textul audiat. Pentru acest experiment a trebuit sa respectam mai multe etape: -am ales textul literar;

-am cules si am interpretat date despre autor pe ntelesul copiilor; -am lecturat oral textul, dupa care momentele importante au fost nsotite de mijloace audio si video; Experimentul s-a desfasurat pe durata unei saptamni. La sfrsitul experimentului, toti copiii au asimilat corect textul. Asimilarea corecta afost favorizata de receptarea textului literar, cu prilejul fiecarei etape din saptamna. Apreciem ca activitatea cu textul literar este fundamentala n pregatirea copiilor pentru scoala, n dezvoltarea capacitatii copiilor de a se adapta la o activitate a carei finalitate nu este imediata. Aceasta conduce la extinderea evaluarii pe timp ndelungat, a receptarii textului literar pentru cuprinderea tuturor copiilor grupei. Modalitatile de lucru se pot aplica cu precadere in prima parte a regimului zilei, la sectorul ,,Biblioteca'',cu grupuri mai mici,cu precadere n activitatile comune, sau dupaamiaza la gradinitele cu orar prelungit. Astfel, se pot introduce exercitii iconice de acest gen si n alte activitati de comunicare(memorizari, jocuri didactice, convorbiri). n concluzie, noi, educatoarele, optam pentru lectura fidela a textului literar, deoarece, povestirea acestuia modifica limbajul autorului, i scade valoarea textului, datorita unor fenomene ce apar inevitabil: spontaneitatea si rapiditatea redarii continutului textului sau acomodarea cu un limbaj mai putin supravegheat (introducerea de expresii familiare ), iar din punct de vedere al sintaxei, la elipse. n modul acesta am efectuat experimental cu urmatoarele texte literare: ,,Ursul pacalit de vulpe'',de Ion Creanga; ,,Capra cu trei iezi'', de Ion Creanga; ,,Punguta cu doi bani'',de Ion Creanga; ,,Alba ca Zapada'', de fratii Grim; ,,Iedul cu trei capre'',de Octav Pancu-Iasi; Totodata, nsusirea textului literar corect ne-a dat posibilitatea de a dramatiza aceste povesti, ele fiind puse n scena cu prilejul unor evenimente, serbari, festivaluri.

Aceste povesti au constituit un mijloc important pe lnga obiectivele specifice - cultivarea expresivitatii limbii, folosirea mimico-gesticulatei n exprimare, socializarea prin intercomunicare rezolvnd anumite sarcini ale dezvoltarii comunicarii, de exemplu: -aprofundarea continutului povestii: -redarea continutului prin mijloace de exprimare proprii; -pronuntarea corecta a cuvintelor; -ntelegerea sensului figurat al cuvintelor si expresiilor din poveste; -dezvoltarea fluiditatii exprimarii verbale suficient de expresive; Sporirea eficientei acestor activitati se realizeaza folosind permanent mijloace vizuale concomitent cu expunerea verbala. De exemplu, n povestea ,,Dumbrava minunata'' de Mihail Sadoveanu, pe care multi copii o cunosc, am folosit teatrul de papusi spre ale cuceri atentia si a le trezi interesul pentru aceasta poveste. Astfel, pe parcursul expunerii, mnuiam papusile ce reprezentau personajele principale n asa maniera nct sa sugereze actiunea respectiva. Folosind acest procedeu, am observat ca momentele actiunii au fost traite mai intens de copii, fiind alaturi de personaje att la bine ct si la rau. Un alt procedeu care a dat rezultate bune a fost folosirea diafilmului concomitent cu caseta audio n activitatea de povestire. Astfel, activitatea de povestire ,,Alba ca Zapada si cei sapte pitici'', a necesitat o pregatire prealabila, deoarece a trebuit sa studiez cu atentie continutul diafilmului, iar pe banda am nregistrat expunerea povestirii clar, expresiv nct n momentul activitatii, cele doua mijloace audi-vizuale sa se sincronizeze. n activitatile de fixare a povestii, copiii au facut cu multa usurinta legatura logica ntre expresiile din text si semnificatiile lor. Ei au retinut convorbirea dintre oglinda si mparateasa pentru a o deruta pe Alba ca Zapada, au fost impresionati de puterea adevarului care nvinge pna la urma. Cei sapte pitici sunt personaje familiare, fiind reprezentanti iarna n ,,Oraselul copiilor'', n magazinul de jucarii sunt folositi ca ornament, dar copiii nu cunosteau prea multe din viata lor. Din basm, ei au retinut ca sunt tarani harnici, buni prieteni ce respecta munca n colectivtate, apara cinstea si adevarul. Am constatat ca gndirea prescolarilor a fost viu stimulata facnd posibila ntelegerea semnificatiei faptelor personajelor.

Povestea ,,Oul nazdravan'' a fost transmisa copiilor utiliznd teatrul de masa. Astfel, am confectionat o macheta care constituia cadrul de desfasurare al actiunii: personajele (realizate din carton, vata, plastilina) erau prezentate cu miscari specifice fiecaruia, simultan cu expunerea educatoarei. Deoarece aceasta poveste este bogata n onomatopee care permit realizarea unor exercitii de pronuntie corecta, am urmarit ca n activitatile de fixare a continutului povestirii sa antrenez n mod deosebit copiii care prezentau defecte de pronuntie. n acest sens, am valorificat textele tuturor basmelor indicate n programa, cautnd sa gasim cuvinte monosilabice pe care sa le folosesca sub forma de joc, insistnd asupra pronuntarii lor. Ca sa-i stimulam, am trecut la jocuri colective, intitulndu-le ,,Cine stie cstiga'' sau ,,Cine stie raspunde''. Astfel, am constatat ca n activitatile de repovestire au participat chiar si copiii care prezentau dificultati n exprimare. Forma specifica a comunicarii n perioada prescolara este cea a limbajului oral, prin care se realizeaza n primul rnd comunicarea si cunoasterea. Vorbirea ca activitate comunicativa se nsuseste treptat, prin numeroase exersari, experiente ce au loc pe parcursul ntregii vieti ncepnd din copilarie, iar cunoasterea se realizeaza din aproape n aproape, bazata pe suport intuitiv, prin intermediul participarii active a copiilor. Ca proces comunicational, limbajul transmite un continut informational si semantic, stiut fiind ca fiecare cuvnt are o semnificatie principala si multe sensuri secundare atribuite de latura semantica a limbii. Pe de alta parte, limbajul este cel care ajuta la evaluarea majoritatii activitatilor ce se desfasoara la nivel prescolar. Vrsta prescolara este o etapa hotartoare n stimularea corecta a vorbirii. Acum se produc modificari cantitative care vizeaza nsusirea pronuntiei corecte, constituirea lexicului de baza, aparitia limbajului interior, diversificarea formelor de comunicare, intensificarea functiilor cognitive ale limbajului, asimilarea n practica curenta a structurii gramaticale. Argumentele de ordin pedagogic subliniaza rolul hotartor pe care l au influentele sistematice asupra dezvoltarii copiilor, cu att mai mult cu ct acest proces este direct dependent de mediul social, de modelele de exprimare oferite de adulti (parinti, educatoare). n perioada de evaluare intiala la grupa mare pregatitoare am testat nivelul de comunicare al copiilor, volumul vocabularului activ, capacitatile de ntelegere, articularea corecta a sunetelor si grupelor de sunete, exprimarea corecta sub aspect gramatical. n acest sens am stabilit itemi reprezentativi pentru a realiza obiectivele urmarite. Pentru a-i ajuta pe copiii cu rezultate slabe sa obtina rezultate la nivelul celorlalti colegi din grupa, am planificat activitati de dezvoltarea limbajului n

care i-am antrenat cu precadere pe acestia,considernd ca jocul didactic este cel mai eficient mijloc pentru exersarea si dezvoltarea limbajului. n semestrul I copiii au alcatuit propoztii pe care le-au reprezentat grafic prin liniute, exersnd cu acest prilej semnele grafice pentru redarea unei intrebarii(semnul ntrebarii) si a unei exclamatii (semnul mirarii) si la sfrsitul unei comunicari (punctul). Fiecare situatie a fost identificata dupa intonatie. Pentru a-i obisnui sa se exprime corect sa sesizeze si sa nteleaga diferenta dintre singular si plural,n functie de aceste categorii gramaticale ,jocurile, au fost desfasurate pe baza de fise de lucru. nsusirea corecta si fluenta a unei exprimari corecte am desfasurat-o prin efectuarea de exercitii pentru explicarea unor cuvinte si expresii cum ar fi: antonimele, sinonimele, omonimele. Pentru nsusirea vorbirii dialogate si folosirea substantivelor n cazul genitiv si dativ am desfasurat cu copiii jocul ,,Spune al cui este acest obiect'' , :,,Al /A cui este.?''. Scopul dialogului se caracterizeaza prin primatul functiei de comunicare ,,dilogul reflecta functiagnoseologica'' a limbajului si cea de comunicare, sintetizndu-le n functia de vehiculare a cunostintelor.(Slama Cazacu T.,1968). n ceea ce priveste pregatirea copiilor pentru trecerea la perioada preabecedara din clasa I, am realizat exercitii de analiza fonetica, alcatuire de propozitii, precizarea numarului de cuvinte dintr-o propozitie; despartirea cuvintelor n silabe, izolarea sunetelor din silaba, rostirea lor corecta, redarea grafica. sirul exemplelor pot continua cu temele de cercetare din domeniul comunicarii, pornind de la interesul pe care majoritatea copiilor l manifesta fata de un anumit subiect, se pot continua cu activitatile extracurriculare, n esenta trebuie parcursa intreaga programa a grupei mari pregatitoare n care toate temele de comunicare didactica conduc la stimularea n principal a pregatirii copilului pentru reusita scolara si prevenirea abandonului scolar, iar scolari fiind, sa redea cu o mai mare usurinta continutul unor lectii si sa citeasca. Bibliografie selectiva: Cerghit, I. , Radu, T. I., Popescu,E., Vlasceanu, I., - Didactica, 1998, E.D.P., Bucuresti Cerghit,I. -Metode de invatamnt,1976,E.D.P., Bucuresti

Cornea, Paul - Introducere n teoria lecturii, Ed.Minerva, Bucuresti, 1988 Slama-Cazacu,Tatiana - Lectura -diverse finalitati si niveluri de complexitate, Buletin de informare stiintifica si documentare,3, Constansa,1990 schiopu, Ursula, Verza, E., -Psihologia vrstelor,1991,E. D. P., Bucuresti * * * -Programa activitatilor instructiv-educative n gradinita de copii'',Bucuresti, 2005.