Sunteți pe pagina 1din 28

Capitolul 1. DEFINIIA REELEI. DESCRIERE.

O reea de calculatoare este format dintr-un grup de calculatoare (de orice tip) i periferice care partajeaz resursele. Tendina actual a utilizatorilor o reprezint folosirea calculatoarelor, nu izolat, ci cuplate ntr-o reea. Opiunea din ce n ce mai frecvent pentru o reea de calculatoare i nu pentru posturi de lucru (calculatoare) izolate este pe deplin justificat de multiplele avantaje oferite de aceast soluie: - programele pot fi pstrate ntr-o singur copie (pe server) i sunt folosite de oricare dintre utilizatorii reelei; - bazele de date pot fi exploatate concurent (de mai muli utilizatori simultan); - resursele hardware (imprimantele n special) pot fi exploatate simultan de mai muli utilizatori; - posibiliti de comunicare i schimb de informaii ntre utilizatori. Componentele hardware O reea de calculatoare este n general compus din mai multe calculatoare conectate ntre ele. Unul dintre aceste calculatoare este de obicei mai puternic i gestioneaz activitatea ntregului sistem; el este numit server, iar celelalte calculatoare din reea sunt numite workstation. Comunicarea ntre calculatore se poate face n serie sau n paralel. Cablul de comunicaie poate s fie de tip thin (subire) sau thick (gros). El trece pe la fiecare calculator n parte asigurndu-i conectarea n reea, iar la ultimul nod al reelei, conexiunea este ncheiat cu un conector de tip terminator. Pe lng aceste componente, exist disponibile diverse alte produse ce asigur comunicaii de tip special: - Bridge (pod) se folosete pentru a conecta dou reele ntre ele; - Gateway (poart) se folosete pentru a conecta ntre ele calculatoare de tipuri diferite; - Repeater (repetor) se folosete pentru a amplifica semnalul pentru o conexiune la distan. Componentele software Principala component software a unei reele de calculatoare o reprezint sistemul de operare (netware). Prin intermediul su sunt gestionate resursele ntregului sistem. De asemenea, sunt

PROIECT DE SPECIALITATE REELE DE CALCULATOARE

asigurate servicii de protecie ntre utilizatori, comunicaii ntre diverse posturi de lucru, acces protejat la resursele comune din sistem. Pe staiile de lucru rezid fiiere i programe sub sistemul de operare local. ntre acest sistem i sistemul de operare n reea se interpune un modul de comunicare format din: - programul de interfa cu reeaua (IPX); - programul de interfa cu utilizatorul (NETx). Dintre cele mai utilizate sisteme de operare de tip netware amintim: Windows NT Server i Novell NetWare.

PROIECT DE SPECIALITATE REELE DE CALCULATOARE

Capitolul 2. CLASIFICAREA REELELOR DE CALCULATOARE


Reeaua de calculatoare (englez: computer network) leag ntre ele o mulime mai mic sau mai mare de calculatoare, astfel nct un calculator poate accesa datele, programele i facilitile unui alt calculator din aceeai reea. De obicei este nevoie desigur i de msuri de restricie/siguran a accesului. Metodele de conectare sunt n continu dezvoltare i deja foarte diverse, ncepnd cu tot felul de cabluri metalice i de fibr optic, cabluri submarine i terminnd cu legturi prin unde radio cum ar fi WLAN, Wi-Fi, WiMAX sau Bluetooth, prin raze infraroii ca de ex. IrDA sau chiar prin intermediul sateliilor. 2.1. Clasificarea reelelor de calculatoare dup centralizare Exist reele de calculatoare centralizate i descentralizate. Printre reelele descentralizate se numr ca exemplu reelele ARPAnet, Metanet i Freenet. 2.2. Clasificare dup topologie Topologia reelelor este studiul de aranjament sau cartografierea a elementelor (legturi, noduri, etc) dintr-o reea, n special interconexiunile fizice (reale) i logice (virtuale) dintre noduri. O reea local (EN:Local Area Network) este un exemplu de reea care reprezint att o topologie fizic ct i o topologie logic. Orice nod n reeaua local va avea una sau mai multe linkuri ctre unul sau mai multe noduri din reea. Pentru determinarea topologiei fizice a reelei, toate nodurile i link-urile sunt reprezentate n form de graf. De asemenea, reprezentarea fluxului de date dintre noduri n form de graf determin topologia logic a reelei. Se poate de menionat c topologia logic i fizic pot fi identice n orice reele particulare, dar de asemea ele pot fi diferite.

Exemple de topologii ale reelelor de calculatoare 5

PROIECT DE SPECIALITATE REELE DE CALCULATOARE

Topologia (structura) unei reele rezult din modul de conectare a elementelor reelei ntre ele. Ea determin i traseul concret pe care circul informaia n reea "de la A la B". Principalele tipuri de topologii pentru reelele LAN sunt:
topologia Bus (se citete "bas" i nseamn magistral) - are o fiabilitate sporit i o vitez

mare de transmisie;
topologia Ring (inel) - permite ca toate staiile conectate s aib drepturi i funciuni egale; topologia Star (stea) - ofer o vitez mare de comunicaie, fiind destinat aplicaiilor n timp

real. Reelele mai mari prezint o topologie format dintr-o combinaie a acestor trei tipuri. A. Topologia Point-to-Point Cea mai simpl topologie din aceast categorie este o legtur (EN:Link) permanent ntre dou terminaii (EN:endpoint). Topologiile de tip switched point-to-point sunt modelele de baz a telefoniei convenionale. Valoarea definitiv a reelelor point-to-point este o valoare garantat dinte cele dou terminaii. Valoarea a conexiunilor de tip on-demand point-to-point este proporional cu numrul de perechi de potenialii abonai i a fost exprimat n Legea lui Metcalfe. B. Topologia BUS

Topologia BUS Tipul de topologie de reea n care toate nodurile de a reelei sunt conectate la un mediu comun de transmisie care are exact dou terminaii (EN:endpoints), toate datele care sunt transmise ntre noduri n reea este transmis n cursul acestei comune de transport i de mediu n aa msur ca s fie primite de ctre toate nodurile din reea, aproape simultan (fr a ine seama de ntrzieri rspndite). Cele dou terminaii care fac parte din magistrala comuna de transport i sunt oprite n mod normal, cu un dispozitiv care se numete terminal (EN:terminator). Dispozitivul respectiv absoarbe energia care rmne n semnal astfel prevenind reflectarea sau propagarea semnalului n direcia opus, care poate provoca interferen sau chiar poate duce la degradarea semnalului. 6

PROIECT DE SPECIALITATE REELE DE CALCULATOARE

Topologia BUS este cel mai simplu mod de a conecta mai muli clieni, dar au adesea probleme cnd doi clieni doresc simultan s transmit date pe aceiai magistral. Astfel sistemele care folosesc arhitectura de reea de tip magistral au proiectate nite scheme pentru evitarea coliziunilor de date pe magistrala comun, cel mai des este folosit metoda Carrier Sense Multiple Access care controleaz resursele partajate a magistralei comune. Carrier Sense Multiple Access (CSMA) este un protocol Media Access Control (MAC) n care un nod nainte de a transmite informaia pe magistrala comun verific prezena altui trafic de pe mediul comun de transmisie. Avantajele
Uor de implementat i de extins Necesit mai puin lungime de cablu dect reelele stea Sunt bine adaptate pentru reele temporare i mici care nu necesit viteze mari, n plus se

poate uor de configurat


Sunt mai puin costisitoare deoarece se folosete numai un cablu

Dezavantaje
Lungimea cablului este limitat i la fel numrul de staii Dac exist probleme cu cablul, toat reeaua se prbuete Costurile de ntreinere pot fi mari pe o perioad lung de timp Performana degradeaz dac sunt conectate prea multe calculatore Este necesar terminaia corect a semnalului Capacitatea de ncarcare semnificativ (fiecare tranzacie trebuie s ajung la destinaie) Lucreaz mai bine cu un numr limitat de noduri Este mai lent dect alte topologii Dac un calculator se defecteaz atunci toat reeaua se prbuete

C. Topologia Star(stea)

Topologia Stea 7

PROIECT DE SPECIALITATE REELE DE CALCULATOARE

Tipul de topologie de reea n care fiecare din nodurile de reea este conectat la un nod central, numit hub sau switch. Toate datele care sunt transmise dintre nodurile din reea este transmis n acest nod central, care apoi sunt retransmise la unele sau la toate celelalte noduri n reea. Aceast conexiune centralizat permite o conexiune permanent chiar dac un dispozitiv de reea iese din funcie. Singura ameninare este ieirea din funcie a nodului central, care duce la pierderea legturii cu toat reeaua. Avantajele topologiei stea
O performan sporit: Trecerea pachetelor de date (EN:data packets) prin noduri inutile este

prevenit de aceast topologie. Aceast topologie dup sine induce o mare ncrctur asupr nodului central, cu toate acestea dac acest nod are capacitatea respectiv, atunci o utilizare intensiv de ctre un dispozitiv din reea nu va afecta celelalte dispozitive din reeaua respectiv.
Izolarea dispozitivelor: Fiecare dispozitiv este izolat inerent de ctre legtura (EN:link) care

se conecteaz la nodul central. Acest lucru face izolarea dispozitivelor individuale destul de simplu, i permite deconectarea lui n orice moment de la nodul central. Aceast procedur de izolare previne orice eec non-centralizat care va afecta toat reeaua. Dezavantajele topologiei stea Primul dezavantaj este dependena sistemului cu privire la funcionarea nodului central. n timpul ce eecul unei legturi individuale duce numai la izolarea unui singur nod, pe cnd defeciunea nodului central duce la perderea legturii dintre toate nodurile. Scalabilitatea i performana reelei tot depind de nodul central. Marimea reelei este limitat de numrul de conexiuni pe care nodul central poate s le suporte. Traficul dintre un nod i nodul central este izolat de celelalte, dar dac un nod din reea ocup o parte semnificativ din capacitatea de procesare a nodului central atunci celelalte noduri pot s se confrunte cu scderea performanei a reelei. D. Topologia Extended Star (Stea extins)

Primul dezavantaj este dependena sistemului cu privire la funcionarea nodului central. n timpul ce eecul unei legturi individuale duce numai la izolarea unui singur nod, pe cnd defeciunea 8

PROIECT DE SPECIALITATE REELE DE CALCULATOARE

nodului central duce la perderea legturii dintre toate nodurile. Scalabilitatea i performana reelei tot depind de nodul central. Marimea reelei este limitat de numrul de conexiuni pe care nodul central poate s le suporte. Traficul dintre un nod i nodul central este izolat de celelalte, dar dac un nod din reea ocup o parte semnificativ din capacitatea de procesare a nodului central atunci celelalte noduri pot s se confrunte cu scderea performanei a reelei. E. Topologia Mesh

Topologia mesh reprezint o reea care este destinat pentru transportarea datelor, instruciunilor i servicii de transport voce prin nodurile de reea. Datorit acestei topologii putem dispune de conexiuni continue chiar dac exist legturi deteriorate sau blocate. ntro reea mesh dac toate nodurile sunt interconectate atunci reeaua se numete complet conectat (EN:fully connected). Reelele mesh difer de celelalte reele, prin faptul c toate prile componente pot s fac legtur ntre ele prin srituri ,ele n general nu sunt mobile. Reelele mesh pot fi vzute ca reele de tip adhoc . Reelele mobile ad hoc (EN:MANET'S Mobile Ad hoc networks) i reelele mesh sunt strns nrudite, dar reelele MANET mai au totui s se ocupe de problemele introduse de mobilitatea nodurilor. Reelele mesh au proprietatea de auto-revindecare: reeaua poate fi n stare funcional chiar dac un nod se defecteaz sau dac sunt probleme cu conexiunea. Acest concept se aplic la reelele fr fir, la reelele prin cablu i a softului de interaciune. Reelele mesh fr fir (EN:wireless) este cea mai frecvent topologie folosit n zilele de azi. Aceste reele au fost dezvoltate iniial pentru aplicaii militare, dar au fost supuse unei evoluii semnificative n ultimii zece ani. Progresul echipamentului de transmisuni de date a permis reelelor mesh s ofera un larg spectru de servicii cum ar fi client-access, servicii backhaul. Nodurile mesh au devenit mai performante unele modele pot suporta mai multe cartele radio, fiecare opernd la diferite frecvene.

PROIECT DE SPECIALITATE REELE DE CALCULATOARE

Exemple La nceputul anului 2007, compania american MERAKI a lansat un mini mesh router fr fir. Aceasta este un exemplu de reea mesh fr fir (care suport viteze de pn la 50 Mbit/s). Dispozivul Meraki Mini a fost optimizat pentru reelele fr fir avnd o acoperire de 250 metri. Acesta este un exemplu de reea mesh cu un singur nod mesh care este utilizat de ctre o cumunitate n comparaie cu reelele mesh multifuncionale care ofer o infrastructur mai mare. Cele mai mari firme care ofer noduri de reea mesh avansate sunt BELAIR, STRIX SYSTEMS I MESH DYNAMICS. Un proiect a Mit Media Lab a produs un laptop XO-1 care este destinat pentru instituii de invmnt subpriveligiate din rile n curs de dezvoltare care utilizeaz tehnologia mesh (bazat pe standardul IEEE 802.11) pentru a crea o infrastructur robust i necostisitoare. Conexiunile instantanee fcute de laptop sunt revindecate de ctre proiect pentru a reduce necesitatea de infrastructur extern, cum ar fi internetul pentru a ajunge pentru a ajunge la toate zonele, pentru ca un nod conectat ar putea partaja conexiunea cu alte noduri din apropiere. Un concept similar a fost implementat de ctre GreenPacket cu aplicaia sa Sunbuddy. n Cambridge, Marea Britanie, pe data de 3 iunie 2006 la evenimentul Strawbery Fair a fost utilizat reeaua mesh pentru a rula servicii de televiziune mobil, internet i radio la aproximativ 80.000 de persoane. Campania urban de reele far fir (CUWiN) dezvolt un proiect de producere a softului de tip open source pentru reele mesh. SMesh este o reea mesh (EN:multi hop) fr fir care utilizeaz standardul IEEE 802.11 dezvoltat de ctre Distributed System and Networks Lab la Universitatea John Hopkins (Baltimore, Maryland, SUA). O schem handoff permite clienilor de a utiliza serviciile unei reele mesh fr ntreruperi datorit algoritmului ROAM-a (EN:REAL-TIME OPTIMALLY ADAPTING MESH), o facilitate adecvat pentru aplicaii care ruleaz n timp real, cum ar fi VoIP. Multe reele mesh opereaz pe mai multe benzi radio (EN:radio bands). De exemplu reelele mesh de tip Fire Tide i Wave Relay au posibilitatea de a comunica ntre noduri pe frecvena 5.2 GHz sau 5.8 GHz , dar comunicarea de la nod la client se efectuiaz la frecvena 2.4 GHz (802.11). Acest lucru este realizat de ctre SDR (Software Defined Radio). Proiectul SolarMesh a examinat posibilitatea de alimentare energetic a reelelor mesh (802.11) cu energie solar i baterii rencarcabile. Puncte de access (802.11) au fost gasite inadecvate din cauza cerinelor de alimentare continu. IEEE (EN:Institute of Electrical and Electronical Engeneers) a depus foarte mari eforturi pentru standardizarea reelelor 802.11 cu scopul de a reduce consumul de energie electric dar rularea aplicaiilor care se alimentaeaz cu radiaia solar vor putea 10

PROIECT DE SPECIALITATE REELE DE CALCULATOARE

implica numai un nod de reea unde opiunea de economisirea a energiei electrice asupra amplificatorului de semnale nu va avea loc.(EN:relay-link). 2.3. Clasificare dup modul de conectare Reelele de calculatoare pot fi clasificate i dup tehnlogia care este folosit pentru a conecta dispozitive individuale din reea, cum ar fi fibr optic, Ethernet, Wireless LAN (englez: wireless se citete aproximativ 'ua-i-les i nseamn "fr fir"), HomePNA sau Power line. Metodele de conectare sunt n continu dezvoltare i deja foarte diverse, ncepnd cu tot felul de cabluri metalice i de fibr de sticl, cabluri submarine, i terminnd cu legturi prin radio cum ar fi WLAN, Wi-Fi sau Bluetooth, prin raze infraroii ca de ex. IrDA sau chiar prin intermediul sateliilor. Foarte rspndit este metoda Ethernet (se citete aproximativ 'i-dhr-net), termen care se refer la natura fizic a cablului folosit i la tensiunile electrice ale semnalului. Cel mai rspndit protocol de comunicare n reelele Ethernet se numete CSMA/CD ("Carrier Sense Multiple Access / Collision Detection"). Dac drept mediu fizic sunt utilizate undele radio, atunci reeaua se numete reea fr fir (englez: wireless). "HomePNA" este un sistem de conectare ntre ele a calculatoarelor i aparatelor "inteligente" dintr-o locuin, bazat pe fire normale de telefon sau cablu normal de televiziune. n fine, sistemul "Power line communication" (PLC) se bazeaz pe reeaua de curent electric, att cea de nalt ct i cea de joas tensiune, care practic ajung la orice loc din lume. 2.4. Clasificare dup relaiile funcionale (arhitectura de reea) Reelele de calculatoare mai pot fi clasificate n funcie de relaiile funcionale care exist dintre elementele unei reele, ca de exemplu: Active Networking, Client-Server i Peer-to-peer (workgroup) architecture. 2.5. Clasificare dup extindere Reelele de calculatoare se mpart dup extinderea lor n urmtoarele tipuri: LAN, MAN, WAN i, ceva mai nou, PAN. Reelele relativ mici, de exemplu cu cel mult cteva sute de calculatoare n aceeai cldire legate ntre ele direct, se numesc Local Area Network (LAN). O reea de tip LAN dar fr fir (prin unde radio) se numete WLAN (Wireless LAN). Reele de mare ntindere geografic, de exemplu ntre 2 orae, pe o ar, un continent sau chiar pe ntreaga lume, se numesc Wide Area Network (WAN). Reelele de tip WAN au fost iniial foarte costisitoare. Numai companiile mari i puteau permite un WAN particular. La ora actual ns, cele mai multe conexiuni de tip WAN folosesc ca mijloc de comunicaie Internetul - acesta este universal i public, deci nu foarte controlabil de ctre un utilizator, n schimb foarte convenabil ca pre. n sfrit, PAN nseamn 11

PROIECT DE SPECIALITATE REELE DE CALCULATOARE

Personal Area Network - o reea de foarte mic ntindere, de cel mult civa metri, constnd din aparatele interconectabile din apropierea unei persoane, cum ar fi o imprimant sau un scanner, sau chiar aparatele pe care o persoan le poart cu sine, ca de exemplu telefon mobil, player MP3 sau un aparat de navigaie GPS portabil. A. Reele personale (Personal Area Network) Un Personal Area Network (PAN) este o reea de calculatoare folosit pentru comunicarea ntre perifericele unui calculator sau ntre mai multe calculatoare apropiate unul de altul. Exemple de dispozitive care sunt folosite n reeaua de tip PAN sunt imprimantele, aparatele de fax, telefoanele fixe, PDA (Personal Digital Assistant), scanere, aparate GPS, playere "inteligente" i altele. Raza de aciune a reelelor PAN este aproximativ de la 6-9 metri. Reelele PAN pot fi conectate cu magistrale USB i FireWire. O reea Wireless PAN se poate crea cu tehnologii ca IrDA (unde infraroii) i Bluetooth (unde radio). B. Reele locale (Local Area Network)

O reea local ntr-o bibliotec public Termenul Local Area Network, prescurtat LAN, provine din l. englez unde nseamn "reea local" (de calculatoare). O reea local reprezint un ansamblu de mijloace de transmisiune i de sisteme de calcul folosite pentru transportarea i prelucrarea informaiei. Ele sunt frecvent utilizate pentru a conecta calculatoarele personale i staiile de lucru ( workstation) din birourile companiilor i fabricilor, cu scopul de a partaja resurse (de exemplu imprimantele) i de a face schimb de informaii. Reele locale se disting de alte tipuri de reele prin trei caracteristici:
mrime sau extindere spaial; tehnologie de transmisie; topologie.

Informaii tehnice 12

PROIECT DE SPECIALITATE REELE DE CALCULATOARE

Reelele locale au dimensiuni relativ restrnse, de pn la cteva sute de metri, ceea ce nseamn c timpul de transmisie n cazul cel mai defavorabil este limitat i cunoscut dinainte. Cunoscnd aceast limit, este posibil s se implementeze anumite tehnici simple care altfel nu ar fi fost posibile. Totodat, se simplific administrarea reelei. Reelele locale utilizeaz frecvent o tehnologie de transmisie bazat pe un singur cablu tip Ethernet. Din punct de vedere topologic este vorba de axa unui sistem "magistral" ( bus), la care sunt ataate toate mainile, aa cum erau odat dispuse cablurile telefonice obinuite din zonele rurale. Reelele locale tradiionale funcioneaz la viteze cuprinse ntre 10 i 100 Mbps, au ntrzieri mici (zeci de microsecunde) i produc erori foarte puine. Reelele locale mai noi pot opera la viteze mai mari, pn la cteva sute de megabii/sec. Reeaua local de calculatoare este o combinaie de componente hardware i software:
sistemele de calcul care se interconecteaz; adaptoare sau plci de reea Network Interface Card (NIC); mediul fizic de comunicaie, care poate fi un cablu, dar i unde radio, deci fr fir

(wireless);
uniti de interconectare (concentratoare / repetoare / switches etc.); software pentru administrarea reelei.

Un LAN este o reea care acoper o zon geografic restrns, cum ar fi la domiciliu, oficiu, sau o cldire. Reelele LAN curente sunt bazate pe tehnologia Ethernet. De exemplu, o bibliotec va avea o conexiune prin fir sau de tip Wireless LAN pentru a interconecta dispozitive locale (ex.: imprimante, servere) i pentru a accesa Internetul. Toate calculatoarele din bibliotec sunt conectate prin fir de reea de categoria 5, numit UTP CAT5 cable, ruleaz protocolul IEEE 802.3 printr-un sistem de dispozitive interconectate care eventual se conecteaz i la Internet. Cablurile care duc spre server sunt de tipul numit UTP CAT5e enhanced cable; ele suport protocolul IEEE 802.3 la o vitez de 1 Gbit/s. n exemplul din dreapta reeaua a fost construit n aa fel nct calculatoarele angajailor bibliotecii din partea drept a imaginii pot accesa imprimanta color, nregistrrile despre crile mprumutate, reeaua academic i Internetul. Toi utilizatorii pot accesa Internetul, i catalogul bibliotecii. Fiecare grup din reea poate accesa imprimanta sa local. n rest, imprimantele nu sunt accesibile din afara grupului respectiv. Toate dispozitivele interconectate trebuie s foloseasc nivelul 3 network layer din modelul de referin OSI, fiindc n acest exemplu este vorba de mai multe subreele (cu culori diferite). Subreelele din interiorul bibliotecii au viteza de numai 10/100 Mbit/s, conexiune Ethernet pn la utilizatorul final, i Gigabit Ethernet ctre router-ul principal, care poate fi numit i "layer 3 switch", fiindc el are numai interfa Ethernet i trebuie s "neleag" IP. Mai 13

PROIECT DE SPECIALITATE REELE DE CALCULATOARE

corect routerele se numesc: "router de acces" (routerul de sus este un router de distribuire care conecteaz la Internet), i "router al reelei academice" - accesat de utilizator. n prezent tehnologia Ethernet sau i alte tehnologii LAN conforme standardului IEEE 802.3 opereaz la viteze de peste 10 Mbit/s. Aceasta este rata de transfer teoretic maxim. IEEE are ns proiecte de dezvoltare a standardelor de 40 i chiar 100 Gbit/s. C. Reea academic (Campus Area Network) Articol principal: Campus Area Network Un Campus Area Network (CAN) este o reea de LAN-uri interconectate, asemnatoare cu cea de tip MAN, dar ea se extinde pe o zon geografic limitat, de exemplu a unei universiti. n cazul unei universiti o reea CAN poate face legtura ntre diferite cldiri ale campusului: departamentele academice, biblioteca universitar, cminul studenesc. CAN este ca extindere n general mai mare dect reelele locale LAN dar mai mic dect WAN. Reelele CAN au fost create cu scopul de a facilita studenilor accesul liber la reeaua Internet i la resursele universitii. D. Reea Metropolitan (Metropolitan Area Network) Articol principal: Metropolitan Area Network Reelele metropolitane (MAN) sunt reele de mare extindere care de obicei mpnzesc orae ntregi. Aceste reele folosesc pentru legturi cel mai des tehnologii fr fir ( wireless) sau fibr optic. - Definiia IEEE Standardul IEEE 802-2001 descrie MAN ca fiind o reea metropolitan care este optimizat pentru o ntindere geografic mai mare dect reelele locale LAN, ncepnd de la cartiere rezideniale, zone economice i pn la orae ntregi. Reelele metropolitane MAN la rndul lor depind de canalele de comunicaii, i ofer un transfer moderat pna la transfer nalt de date. Reeaua MAN n cele mai frecvente cazuri este proprietatea unui singur operator (companie), dar reeaua este folosit de ctre mai multe persoane i organizaii. Reelele MAN mai pot fi deinute i conduse ca utiliti publice. - Implementarea reelelor metropolitane MAN Unele tehnologii folosite pentru aceste scopuri sunt ATM, FDDI i SMDS. Dar aceste tehnologii vechi sunt n procesul de substiturire de ctre reele Ethernet bazate pe MAN, ex: Metro-Ethernet. Reelele MAN, la fel ca multe reele LAN, au fost construite fr fir datorit folosirii microundelor, undelor radio, sau a undelor laser infraroii. Multe companii dau cu chirie sau nchiriaz circuitele de la transportatori publici (din cauza costului ridicat al tragerii unui cablu prin ora). Standardul actual de comunicare al reelelor metropolitane este "Distribuite Queue Dual Bus", DQDB. Acesta este specificat n standardul IEEE 802.6. Folosind DQDB, reelele pot avea o ntindere de peste 50 km i pot opera la viteze de la 34 pn la 155 Mbit/s. 14

PROIECT DE SPECIALITATE REELE DE CALCULATOARE

Printre primii care au creat reele MAN au fost companiile Internet peering points, MAE-West, MAE-East i Sohonet media network. E. Reea de arie larg (Wide Area Network) Articol principal: WAN WAN desemneaz tipul de reele de transport de date care acoper zone geografice mari i foarte mari (de ex. de la un ora la altul, de la o ar la alta, de la un continent la altul), i folosesc de multe ori facilitile de transmisiuni de date de la transportori publici (ca de ex. companiile de telefonie). Tehnologiile WAN funcioneaz n general la nivelele inferioare ale modelului de referin OSI: physical layer, data link layer i network layer. F. Reea global (Global Area Network) Specificaiile reelei globale (GAN) au fost n curs de dezvoltare de ctre multe grupuri de specialiti. n general, reeaua global GAN definete un model de asigurare a comunicaiilor mobile ntre un numr arbitrar de reele WLAN, zone de acoperire prin satelit, etc. n proiectul IEEE 802.20, IEEE a stabilit standardele pentru reeaua terestr GAN, valabile cu ncepere din iunie 2008. G. Internetworking Tehnicile de internetworkig (interpretat drept inter-networking) conecteaz ntre ele dou sau mai multe reele sau segmente de reea, folosind dispozitive ce opereaz la nivelul 3 al sistemului de referin OSI, cum ar fi un router. Orice interconexiune ntre reele publice, private, comerciale, industriale sau guvernamentale poate fi numit "internetworking". n practica actual, reelele interconectate folosesc nivelul Internet Protocol (IP). Exist trei tipuri de reele internetwork, n funcie de cine le administreaz i cine are acces la ele:

Intranet Extranet Internet

Reelele de tip intranet i extranet pot avea sau nu i acces la Internet. Dac ele sunt conectate la Internet, atunci ele trebuie s fie protejate mpotriva accesului neautorizat din Internet. Internetul nu este considerat parte constituent a unui intranet sau extranet. Totui el poate servi ca portal de acces la unele poriuni din extranet.

15

PROIECT DE SPECIALITATE REELE DE CALCULATOARE

CAPITOLUL 3. Echipamente pentru realizarea reelelor de calculatoare


3.1. Plac cu interfa de reea (Network Interface Card, NIC)
Articol principal: Plac de reea O plac de reea, adapter de reea sau plac cu interfa de reea este o pies / un circuit electronic care permite calculatoarelor s se lege la o reea de calculatoare. Ea pemite accesul fizic la resursele reelei. Reeaua permite utilizatorilor s creeze conexiuni/sesiuni/legturi cu ali utilizatori i calculatoare.

3.2. Repeater

Un repeter cu tehnologia fr fir

Un radio repeater Repeater-ul (se citete aproximativ ri-'pi-tr) este un dispozitiv electronic care primete semnale pe care le retransmite la un nivel mai nalt sau la o putere mai mare, sau de cealalt parte a unei obstrucii, astfel ca semnalul s poat acoperi zone mari fr degradarea calitii sale. Termenul repeater provine din telegrafie unde reprezint un dispozitiv electromecanic folosit pentru a retransmite semnale telegrafice. Aceast definiie a continuat s existe n telefonie precum i la sistemele de transport de date. n telecomunicaii definiia de repeater are urmtoarele sensuri standardizate:
un dispozitiv analog care amplific semnalul de intrare indiferent de natura sa (analoag sau

digital) 16

PROIECT DE SPECIALITATE REELE DE CALCULATOARE

un dispozitiv numeric care amplific, redimensioneaz sau produce o combinaie din aceste

funciii asupra semnalului digital de intrare pentru a fi retransmis.

3.3. Ethernet Hub

Ethernet Hub Un hub de reea (cuvntul englez hub se citete hab i nseamn butucul roii) este un dispozitiv pentru conectarea altor dispozitive fie prin cablu rsucit (twisted pair), fie fibr optic; legtura permite ca reeaua s se comporte ca un singur segment. Hub-urile funcioneaz la nivelul 1 (fizic) al sistemului de referin OSI. Hub-ul este responsabil pentru retransmiterea semnalului (n caz de blocare) spre toate port-urile sale. Deseori hub-urile dispun de connectoare de tip BNC i/sau AUI pentru a permite conectarea la astfel de segmente de reele cum ar fi 10BASE2 i 10BASE5. Apariia switch-urilor a scos practic de pe pia hub-urile, dar ele totui sunt ntlnite la conexiuni mai vechi i n aplicaii speciale.

Hub - detalii tehnice


O reea Ethernet unit prin hub-uri se comport ca o reea partajat, fiindc la orice moment dat un singur dispozitiv transmite, iar fiecare gazd este responsabil de detectarea eventualelor coliziuni ale semnalelor, n care caz semnalul trebuie retransmis. n general hub-urile sunt dispozitive de transmitere de date cu randament sczut. Hub-urile nu duc evidena despre traficul care trece prin ele, orice pachet de date care int prin unul din porturile disponibile este transmis spre toate celelalte porturi. Pentru c fiecare pachet de date este trimis la toate celelalte porturi, are loc aa numitul proces de coliziune a datelor care frneaz fluxul datelor sub viteza nominal. Necesitatea gazdelor (host) pentru detectarea coliziunilor de date limiteaz numrul de hub-uri i mrimea reelei. Pentru reele de 10 Mbit/s, sunt permise pn la 5 segmente (4 hub-uri) ntre dou staii de lucru finale. Pentru reele de 100 Mbit/s cifra se reduce la 3 segmente (2 hub-uri) ntre dou terminale finale, i acest lucru este permis numai dac media de ntrziere a semnalului este la un nivel sczut. Multe hub-uri detecteaz probleme tipice, aa cum ar fi colisiuni excesive pe unele porturi. Reelele Ethernet bazate pe hub-uri sunt n general mai robuste dect reele Ethernet pe baz de cablu coaxial, unde un dispozitiv cu malfunciuni poate deactiva un segment ntreg. Chiar dac nu este 17

PROIECT DE SPECIALITATE REELE DE CALCULATOARE

partiionat automat, depanarea hub-ului este o procedur mai uoar fiindc indicatorii de activitate situai n dispozitiv pot reflecta sursa problemei, sau n ultimul caz dispozitivele pot fi deconectate de la hub pe rnd cte unul, mult mai uor dect cablul coaxial.

Hub - aplicare
Din punct de vedere istoric motivul principal pentru folosirea hub-urilor a fost preul lor redus, n comparaiei cu switch-urile. Dar, cnd peurile la switch-uri a sczut considerabil, situaia sa schimbat; totui hub-urile mai sunt utile n anumite situaii speciale: Un analizator de protocoale conectat la un switch nu poate ntotdeauna primi toate pachetele dorite, fiindc switch-ul separ porturile n diferite segmente. Conectarea analizatorului de protocol la un hub i permite a vedea tot traficul de pe segment. (i un switch se poate configura pentru a permite ca un port s asculte traficul de la un alt port. Aceasta se numete port mirroring (oglindirea unui port). Cu toate acestea, aceast configuraie este mai costisitoare dect cea cu hub-uri.) Aa-numitele Computer Clusters necesit ca fiecare membru (computer) s poat primi tot traficul care duce spre clustere. Un hub va face acest lucru pe cale natural; folosirea unui parametru de punere n aplicare necesit trucuri speciale. n cazul n care utilizatori finali au acces la un parametru pentru a face conexiuni, de exemplu ntr-o sal de conferine, un utilizator fr experien, neglijent sau saboteur poate deactiva reeaua prin legarea mpreun a dou port-uri, stabilind astfel o bucl. Aceast situaie poate fi prevenit prin utilizarea unui hub; n cazul dat bucla va deconecta ali utilizatori de la hub, dar nu tot restul reelei. (De asemenea, situaia poate fi prevenit prin utilizarea unui switch care poate detecta i soluiona problemele cu buclele, de exemplu prin punerea n aplicare a protocolului numit Spanning Tree.) 3.4. Cabluri de retea Majoritatea retelelor actuale sunt conectate prin fire sau cabluri, care actioneaza ca mediu fizic de transmisie in retea, transportand semnalele intre calculatoare. Din fericire pentru utilizatori si proiectanti majoritatea tipurilor de retele folosesc doar trei mari categorii de cabluri : - Coaxial - consta dintr-un miez de cupru solid inconjurat de un invelis isolator, apoi de un strat de ecranare format dintr-o plasa metalica si o camasa exterioara de protectie. - Torsadat (twistedpair) - consta din doua fire de cupru izolate, rasucite unul imprejurul celuilalt.Este de fapt cablu UTP cu 4 perechi de ad\stfel de fire. - Fibra optica - In acest tip de cablu, fibrele optice transporta semnalele de date digitale sub forma unor impulsuri luminoase modulate.Fibrele optice sunt alcatuite dintr-un cilindru de sticla extrem de subtire, numit miez, inconjurat de un strat concentric de sticla numit armature. 18

PROIECT DE SPECIALITATE REELE DE CALCULATOARE

3.5. Puntile Puntile reprezinta instrumente puternice de extindere si segmentare a unei retele. Ele sunt foarte frecvent utilizate in retelele care contin segmente dispersate pe zone mari, legate prin linii telefonice. 3.6. Switch-ul

Switch-ul este un echipament ce se foloseste in retelele de trafic mare de date si poate gestiona mai multe legaturi deodata. Se comporta ca o punte multipla.

3.7. Router-ul O retea complexa necesita un dispozitiv care nu doar sa cunoasca adresa fiecarui segment, ci sa determine si cea mai buna cale (ruta) pentru transmiterea datelor si filtrarea traficului de difuzare pe segmental local. Routerele pot comuta si rula (dirija) pachete intre diferite retele. In concluzie, router-ul asigura urmatoarele operatiuni - Dirijarea traficului - Securitatea datelor - Filtrarea pachetelor

3.8. Modemul Modemul este un dispozitiv de comunicatie care permite unui calculator sa transmita informatii pe linii telefonice standard. El are rolul de a converti semnalele digitale in semnale analogice si invers. Modemurile emitatoare combina (moduleaza) semnalele digitale ale unui calculator cu purtatoarea (un semnal de frecventa constanta) de pe o linie telefonica.

19

PROIECT DE SPECIALITATE REELE DE CALCULATOARE

3.9. Conectori Conectorul este un dispozitiv ce realizeaza conexiunea intre cablu si calculator. Pentru cablurile coaxiale se folosesc conectori de tip RJ 45(Registered Jack), BNC.

3.10. Serverul de retea Serverul este acel calculator din retea care contine unitatile de disc, imprimanta sau alte resurse partajate.Serverele dedicate de retea dispun de multe resurse. Sunt in general echipamente cu doua procesoare, sistem de stocare a datelor in functie de necesitati, placa Ethernet cu rata de transfer 100 Mbps, hard disc. Serverele pot fi mai multe intr-o retea in conditiile unei retele mari si cu traffic mare. Numeroasele sarcini ce revin serverelor sunt diverse si complexe. Serverele din retelele mari sunt specializate, fiind adaptate necesitatilor in continua crestere ale utilizatorilor. Servere de fisiere si de tiparire Aceste servere administreaza accesul si folosirea de catre utilizatori a resurselor de tip fisier si imprimanta.Serverele de fisiere sunt folosite in general pentru stocarea datelor si a fisierelor.Fisierele se pastreaza pe server, iar aplicatia (programul) ruleaza pe calculatorul client.In timpul executiei programelor, datele sau fisierele sunt descarcate pe calculatorul client. Servere de aplicatii Aceste servere pun la dispozitia clientilor componenta server a aplicatiilor de tip client/server,precum si datele respective.De exemplu, serverele pastreaza baze de date.La serverele de aplicatii, baza de date se afla pe server si numai rezultatul este descarcat pe calculatorul care a lansat solicitarea. Servere de posta Aceste servere gestioneaza traficul de mesaje fax in/si dinspre retea, partajand una sau mai multe placi de fax-modem. Servere de comunicatii Aceste servere gestioneaza fluxul de date si mesaje e-mail transmise intre reteaua serverului si alte retele, calculatoare mainframe sau utilizatori aflati la distanta, care folosesc modemuri si linii telefonice pentru a se conecta la server.

20

PROIECT DE SPECIALITATE REELE DE CALCULATOARE

Servere de directoare Aceste servere permit utilizatorilor sa localizeze, sa stocheze sis a protejeze informatiile din retea.Windows NT Server combina calculatoarele in grupuri logice numite domenii, care permit accesul oricarui utilizator al retelei la orice resursa din retea.

3.11. Statia de lucru (Workstation) Statia de lucru (Workstation) este un calculator obisnuit care lucreaza sub un system de operare (Windows, Dos, Linux etc.) si care este folosit de utilizatorii obisnuiti.O statie de lucru are in configurare o placa de retea (NIC Netware Interface Card) care realizeaza interfata cu reteaua. Statia de lucru sau client este orice alt calculator dintr-o retea, care nu este server.Statiile de lucru sunt calculatoare mai ieftine, de capacitate si performante mai reduse.Sunt folosite de utilizatori individuali pentru activitati curente, de rutina. Pe langa sistemul de operare destinat actiunilor la nivelul statiei de lucru, exista programe speciale de comunicatii in retea (de exemplu, pentru sistemul de operare NetWare exista NetWare Shell) care permit comunicarea statiei de lucru cu calculatorul central si cu toate celelalte statii de lucru conectate la retea.Aceste programe speciale permit ca toate statiile de lucru din retea sa utilizeze programele si fisierele de date pe calculatorul central in functie de prioritatile recunoscute utilizatorului respectiv.

21

PROIECT DE SPECIALITATE REELE DE CALCULATOARE

CAPITOLUL 4. PROTOCOALE DE RETEA


Protocoalele sunt reguli si proceduri de comunicare.Intreaga tehnica de transmitere a datelor prin retea trebuie sa fie inregistrata in etape distincte.In fiecare etapa au loc actiuni specifice, care nu se mai pot repeat intr-o alta etapa.De asemenea, fiecare etapa are propriile reguli si proceduri, adica protocoale. Protocoalele de retea asigura asa-numitele servicii de conectari (client services).Acestea se ocupa cu informatiile de adresare si rutare, cu verificarea erorilor si cu cererile de retransmisie.De asemenea, protocoalele de retea definesc regulile de comunicatie in anumite medii de retea, cum ar fi Ethernet sau Token Ring. Cele mai folosite protocoale sunt : a. TCP/IP b. NetBEUI c. IPX/SPX si NWLink d. APPC e. AppleTalk f. Suita de protocoale OSI Intr-o retea, trebuie sa conclureze mai multe protocoale pentru a asigura pregatirea, transferal, receptionarea si procesarea datelor. O stiva (suita) de protocoale este o combinatie de protocoale care functioneaza impreuna.Fiecare nivel specifica un protocol diferit, care se ocupa de o funcite sau de un subsitem al procesului de comunicatie.Prin urmare, fiecare nivel are propriul sau set de reguli. 4.1. Protocolul TCP/IP Transmission Control Protocol/Internet Protocol este o suita de protocoale standard, permitand comunicarea intr-un mediu eterogen.TCP/IP a devenit protocolul standard folosit pentru comunicarea intre diferite tipuri de calculatoare. 4.2. Protocolul NetBEUI Este un protocol de nivel Transport, mic, rapid si efficient, livrat impreuna cu toate produsele de retea Microsoft. Calculatoarele transmitatoare si receptoare folosesc protocoalele pentru a : - Fragmenta datele in pachete 22

PROIECT DE SPECIALITATE REELE DE CALCULATOARE

- Adauga pachetelor informatii de adrese - Pregati pachetele in vederea transmisiei - Prelua pachetele de pe cablu - Copia si reasambla datele din pachete - Transfera datele reasamblate in calculator 4.3. Implementarea si dezinstalarea protocoalelor Protocoalele sunt implementate si dezinstalate aproximativ in acelasi mod ca si driverele.In functie de sistemul de operare folosit, protocoalele principale vor fi instalate automat, odata cu acestea. In cadrul sistemului de operare Windows NT Server 4.0, protocolul instalat in mod implicit este TCP/IP.In Windows NT Server, de exemplu, programul Setup afiseaza o serie de ferestre care conduc utilizatorul prin etapele procesului de: - Instalarea unui nou protocol - Modificarea ordinii in care sunt legate protocoalele instalate - Eliminarea unui protocol

23

PROIECT DE SPECIALITATE REELE DE CALCULATOARE

CAPITOLUL 5. REEAUA INTERNET

Internet este o super-reea global (format din peste 30.000 de reele interconectate) la care sunt conectate peste 20 milioane de calculatoare (numrul lor se dubleaz n fiecare an), ce permite comunicarea i transferul de informaii ntre acestea (PTRU 1999; KRAYNAK HABRAKEN 1999). Internetul este o galaxie format din mii i mii de calculatoare, din toate colurile lumii, vorbind aceeai limb (cunoscut ca Protocol Internet IP), toate conectate la o infrastructur comun, care este n special meninut de companiile de telefoane. Pe al doilea nivel se afl distribuitorii (furnizorii) de servicii Internet, care pltesc companiilor de telefoane dreptul de a le folosii liniile telefonice. Acetia pot folosi i reeaua de comunicaii prin satelit SIPEX (Satellite Internet Packet Exchange). Urmeaz utilizatorii propriu-zii, care pltesc furnizorilor de Internet pentru accesul la reea. Furnizorul de servicii Internet ofer programele necesare conectrii la Internet, suport tehnic, posibilitatea de plasare n Internet a informaiei utilizatorului. Termeni tehnici folosii:
nod

Internet este un calculator permanent conectat la Internet, care reprezint punctul de

intrare n Internet pentru alte calculatoare;


Server

Proxy este calculatorul furnizorului pe care sunt memorate temporar diferite

informaii apelate de utilizatori, astfel nct acestea nu mai trebuie apelate de fiecare dat din Internet;
Mirror

Server calculator care dubleaz 1:1 datele de pe serverul principal, fiind folosit

pentru decongestionarea traficului ctre acesta;


Motoare

de cutare programe specializate n cutarea informaiilor n Internet: Yahoo,

Lycos, Alta Vista, Excite, Archie;


domeniu firewall

este o zon din Internet ce are un nume propriu;

este un sistem de protecie care limiteaz accesul din Internet n reeaua local a

unei firme, mpiedicnd astfel scurgerile de informaii.

24

PROIECT DE SPECIALITATE REELE DE CALCULATOARE

World Wide Web (WWW) Este cel mai folosit serviciu oferit de Internet, dup pota electronic. WWW a adus grafica i interactivitatea n Internet, pe lng posibilitatea de a apela foarte uor aproape toate celelalte servicii Internet (FTP, pota electronic, etc.). Informaiile stocate n reeaua Internet se gsesc ca documente hipertext. Cuvintele i frazele ntlnite n documentele hipertext pe care se poate efectua clic pentru deplasarea la alt document din Internet se numesc hiperlegturi. Structura documentelor hipertext (numite i pagini WEB) a fost definit cu ajutorul unui limbaj numit HTML (Hypertext Markup Language). Deci, o pagin Web este un document accesibil prin WWW, care conine informaii grafice, texte, sunete, animaii, toate aranjate sub form de hipertext. Fizic, pagina Web este un fiier text (ASCII), stocat pe un calculator conectat permanent la Internet numit server WEB. Pentru transferarea documentelor HTML (pagini Web) la distan a fost creat un protocol de transfer, numit HTTP (Hypertext Transfer Protocol). Orice pagin Web are o adres Internet. Pentru a naviga prin WWW, este necesar un program de explorare Web, care permite vizualizarea paginilor Web i deplasarea ntre pagini. Acesta se numete browser. Cele mai utilizate browsere sunt Netscape Navigator i Internet Explorer. FTP (File Transfer Protocol) face posibil transferul de fiiere de la un calculator la altul, indiferent de locul unde sunt situate cele dou calculatoare i de sistemul de operare folosit de ele. Pota electronic (E-mail) Ofer un schimb direct de informaii ntre doi sau mai muli utilizatori de calculatoare aflai la distan. Ea este mult mai rapid dect pota obinuit (un e-mail face nconjurul lumii n 8 minute) i mult mai ieftin dect telefonul sau faxul, fiind considerat cel mai popular mijloc de comunicare. Pentru a putea primi sau transmite scrisori electronice, este necesar s dispunei de o csu potal electronic, numit adres de e-mail . Aceasta este format dintr-un nume, caracterul ASCII @ i numele calculatorului care se ocup de primirea i trimiterea potei electronice (server Mail). Cele mai cunoscute programe de pot electronic sunt: Exchange, Netscape Messenger, Outlook Express, etc.

25

PROIECT DE SPECIALITATE REELE DE CALCULATOARE

TEST DE EVALUARE 1. Scriei corespondena liter (prima coloan) i cifr (a doua coloan): A. MAN 1) reea n care fiecare calculator are acces la resursele, programele aflate pe celelalte calculatoare B. reea de tip inel C. reea punct la punct D. medii ghidate E. server 4) reea extins pe teritoriul unui ora 5) reea n care calculatoarele sunt aezate n cerc 2) calculator care ofer acces la o anumit resurs de sistem 3) cabluri coaxiale, telefonice, fibre optice
A B C D E

2,5p

2. Potrivii software-ul corect pe cele dou echipamente:


Client Server a) client de reea b) servicii de reea c) sistem de operare n reea d) sistem de operare

1p

3. Selectai dou elemente ce pot fi partajate n cadrul unei reele: a) tastatura b) Foldere c) Imprimante

1p

4. Dac se dorete o reea ieftin i fr performane deosebite se prefer o reea de tip: a) client-server b) de la egal la egal (punct la punct)

1p

26

PROIECT DE SPECIALITATE REELE DE CALCULATOARE

5. Desctrieti in tabelul de mai jos reteaua din laboratorul de informatica in functie de urmatoarele criterii de clasificare 2p

Criteriul de Aria de clasificare Reea laborator informatic ntindere

Arhitectur Topologie Mediile de transmitere

6. Descriei avantajele unei reea de tip stea

1,5p

Nota: Se acord un punct din oficiu

27

PROIECT DE SPECIALITATE REELE DE CALCULATOARE

BAREM DE CORECTARE 1. Scriei corespondena liter (prima coloan) i cifr (a doua coloan): A. MAN 1) reea n care fiecare calculator are acces la resursele, programele aflate pe celelalte calculatoare B. reea de tip inel C. reea punct la punct D. medii ghidate E. server 4) reea extins pe teritoriul unui ora 5) reea n care calculatoarele sunt aezate n cerc 2) calculator care ofer acces la o anumit resurs de sistem 3) cabluri coaxiale, telefonice, fibre optice
A B C D E

2,5p

4 5 1 3 2

2. Potrivii software-ul corect pe cele dou echipamente:


Client a d Server b c a. b. c. d. client de reea servicii de reea sistem de operare n reea sistem de operare

1p

3. a) si c)

1p

4. b)

1p

28

PROIECT DE SPECIALITATE REELE DE CALCULATOARE

5. Desctrieti in tabelul de mai jos reteaua din laboratorul de informatica in functie de urmatoarele criterii de clasificare 2p

Criteriul de Aria de clasificare Reea laborator informatic ntindere LAN

Arhitectur Topologie Mediile de transmitere Client Server stea ghidate

6. Descriei avantajele unei reea de tip stea

1,5p

O performan sporit: Trecerea pachetelor de date (EN:data packets) prin noduri inutile

este prevenit de aceast topologie. Aceast topologie dup sine induce o mare ncrctur asupr nodului central, cu toate acestea dac acest nod are capacitatea respectiv, atunci o utilizare intensiv de ctre un dispozitiv din reea nu va afecta celelalte dispozitive din reeaua respectiv.
Izolarea dispozitivelor: Fiecare dispozitiv este izolat inerent de ctre legtura (EN:link)

care se conecteaz la nodul central. Acest lucru face izolarea dispozitivelor individuale destul de simplu, i permite deconectarea lui n orice moment de la nodul central. Aceast procedur de izolare previne orice eec non-centralizat care va afecta toat reeaua.

Nota: Se acord un punct din oficiu

29

PROIECT DE SPECIALITATE REELE DE CALCULATOARE

BIBLIOGRAFIE
1) Adrian Munteanu, Valerica Greavu, Retele de calculatoare-Proiectare si administrare, editura Polirom, Bucureti 2006 2) Vasile Baltac, ECDL Start n 22 de Lecii i 100 de Simulri, Casa de Editur Andreco, Bucureti, 2002 3) Carmen Patrascu, Curs Reele de calculatoare 4) Bruce Hallberg, Retele de calcilatoare. Ghidul incepatorului, Bucuresti, 2006 www.wikipedia.org Rosetti Educational,

30