Sunteți pe pagina 1din 40

\e

MffiffiffiWWffiAMK
ED|T!''R,A toh!

eREAtdGA

!.

'*r

lir i

I "

1_

.l

"ji*"

," ''

"4

P.iDUCHII

ciorapii gi cum igi viri picioarele aliruri de-ale lui Felix, care qi le ldfiie pe tot fundul hirddului; un strat de jeg se ldgegte,

fira

zAbavi!, ca

De indatd ce Felix 5i Morcoveali vin acasi de la Internat, doamna Lepic ii pune sA se spele pe picioare. E o masura bineveniti, cici acolo, in trei luni de zile, nu s-au spdlar nici m6car o sineuri dati. Dealtfel, nici un arricol din pr:ospecr nu
preveoe asta.

perechi de labe scirboase.

o ruh,

peste cele doua -

A ghicit intocmai. Morcoveati e intotdeauna mai murdar pe picioare decit Felix. De ce oare? Doar traiesc amindoi aldturi qi duc aceea$i viaiA, sub acela$i acoperAmint. Fjreite, dupa rrei luni, nici picioarele lui Felix nu por sd fie prea albe, dar Morcoveald. dupa cum singur spune. aproape cA nu 5i le mai recunoagte. Ru5inat, $i le cufunda in apa cu dibdcia unui scamator, Nici nul vezi cum igr scoate

doamna Leoic.

trebuie si-tri fie labele, - Negre mai Morcoveale, siracu' de tine! sDune

se plimbi de la o fereastri la alta. Recitegte certificatele trimestliale ale bdielilor si mai ales insemnirile scrise chiar de mina domnului director. Despre Felix: ,,Zdpdcit, dar inteligent. Va ajunge departe". $i despre Morcoveali: ,,Cind vrea, se distinge, dar nu vrea intotdeauna". Gindul ci Morcovea!A ;e poate disdnge ii inveseleste pe roti. In acesr timp. cu miinile a$ezate cruci$ pe genunchi, el igi moaie picioarele, topindu-se de plecere. Se simte privit. Ai sei il gisesc parci ti mai slut sub chica rotco\ana, cu Iatele crescule peste misuri. Domnul Lepic, potrivnic dovezilor zgomotoase de dragoste, i'i arati bucuria de a-l revedea, necdiindul. Cind pleacd de acasi. ii rrage un bobirnac

Potrivit obiceiului siu, domnul kpic

,.t'

|.'. I
.tJ

'tiiJ*_
I

t9
,a:

tti

,i.

il impunge cu cotul, $i Morcoveali ride din toali


peste ureche- Cind rine acasi, lnrma.

mina prin la1e. pocnind din unghii, ca 5i cum ar vrea si-i omoare pdduchii. E gluma lui favoriti. Or, de la bun inceput, a fi omorit unul. Ohol face el. Cum li l-am gibjit, nu - $cipat! mi-a Si in timp ce se $terge nilel cam ingretrotat de coama lui Morcoveala, doamna

lntr-un tirziu, domnul l-epic ii

trece

cu nlscalva cnlna$1.

dovadi de o indeminare si o ribdare de mami. Cu o mini ii desparte pirul de la radacinii. cu cealalti 1ine. grijulie. pieprenele ti-l cauti in cap firi s, strimbe din nas 9i fird teami ci s-ar putea alege ti ea

li

pune un $ervet pe dupd gir $i apoi d5

ridici bragele spre cer: Nici ci se putea! se ringuie ca. cople$iti. Dumnezeule mare! Halal sd ne he! Emestina, dd fuga dupn un lighean.
Lepic

se-i numirim pi pe-ai


Morcovea;i

Incd unul! li di Ernestina de stire - cind in cind, $i de fiece dati Felix trodin piie cu picioarele in hlrdau, scutufind pumnul spre Morcoveali. care tace ti a)teapti sA-i vini 9i lui rindul. eqti gata, Felix, spune Ernestina, - Tudecit n-aveai vreo laptc. opt, numeri-i. O

Acum, fetito, ai 5i tu treabi. Ernestina aduce un lighean, un pieptene des, ni$te olet intr-o farfurioari gi vinltoarea incepe.

inlrece insi de la prima piepGnituri. Ernestina i;i inchipuie ci a dat de cuib $i, cind colo, a cules doar ciliva, la intimplare, cici sint puzderie.

il

lui

MorcovealA.

- Sint sigur ci mi-a dat 9i mie, Felix. Se riciie furios cu unghiile prin cap pi cere o gileale de ape. ca si-i inece pe loli. Potole$te-te, Felix, spune Ernes- cereia dna, ii place sI se sacrifice pentru ceilalti, n-o si te doard deloc.

HaptdnA-md

intii pe mine! urll

Toti fac roati in jurul lui Morcoveat5. Ernestina i$i vede cu sirg de treabA. Domnul Lepic sti cu miinile la spate qi e numai ochi, ca li cum ar fi un strdin curios Vai. vaii Ar rrebui o lopari qi-o gre- se bli! viicirc$te fata. Felix, ghemuit pe vine, migci ligheanul

ii

aduna laolaltd piduchii, care pici-n

l'

,i..i

\i,i

al

:r

Y t

I
I

apii.^albi de rrlatrealS. ii \ezi bjne cum iSi rramrnta prctorugele scurte cit un cipefel ,le 8e,rn;. Sc.ea!:in; pe rpa din ligheirn 5i m.'r lJ lrl(jrJi (lin pri. ina ,,lclului.

ce plAcere-simli sd re lagi pradi lighi6anelor. astca'l To1 c:rpul ;r-e numai singe.
Doantna Lepic:

facut mare, elti om in toate lrrea. Jr rrehui ,i-1i .ie ruline. Hai. picioaICLi m.rr ,r(r\i Incarg;: poalu jii abia aiCl. ac3\il. aJungr .; lt Ie v(,,i Piiduchij insd te maninci fi tu nu ccri nici sfatul profesori_ ior, .nrcl alutor!rl aior tei. Spune, rogu_te,
Mor.awald; A,la-i din prrrine picprenului. ma lgirie.

Za[ _\4orc,ivcilr. rin' sa rc mai ceapi'l Te-ai

Doamna Lepic:

jur. vede cd maici-sa nu poate sdJ audi iFr spune ristit bAtrinei Marie Nanette: - Ei 9i? Celi pasi? VeziJi de-ale matale Si

Morcovea;i trage cu coada ochiului in

di-mi

pace.

pri_

CA BRUTUS

Doamna Lepic:

Aha, pieptlnrrl e de vin6? Va sd zici aqa mulfumc$tr lu surioarei tale? L_auzi, Ernestino? Domnul Asta delicat nu-i mullumir dc inr. A\cUlr; (c li spun eu. ferilo, di-l incolo pe nucenicul d.sta indirdtnic, Jas6-l cu pdduchii lui.
Erne.stina:

Gata pentru azi, mimico. N-am scos decit grosul. Miinc clau djn nou iama in ei. Acuma .r. cb o.i' {rebuid:,ca sa ma parfumez, nu glumd. Doarnna Lepit: $i tu, Morcovea$, ia ligheanul $i punel pe zidul grddlnii Si-i vadri tot satul, ca sa{i crapc oblazul de ruSine. Morcoveati ia ligheanul qi iese pe uta; dupi cel pune la soare. sc agazi $i el de stratA, aldturi. Bdtrina Marie Nanette e cca dintii care se apropie. De cite ori il intilne$te pe Morcoveatri, se opre5te in ioc, il iscodegte cu
ochi$orii ei lilLrticiogi $i miopi. clirinind din scufia-i neagri. gi pare id ghiceasc6
multe

. Morcoveale, anul trecut nu, te-ai finut de carle a$a cum credeam eu. insemndrile drrectorului arati c-ai putea mult mai mult. Umblr cu capu-n nori. cite5ri ciirli opnte. Al o llnere de minre gro/ard, la oral iel oole destul de bune. dar nuli faci temele. .Uile. Morcorea6i. e timpul si te-a$ternl pe treaba. Morcoveald: Nici o gri.jd, tAticule. Anul trecur m-am cam lesat pe tinjalA, nimic de zis. Acuma insi.o_sd me lin cu dinlii de carte. Toturi nuJi faged,uiesc sa alung primul la roari. uom4ut Leplc; Oricum, tu incearcd.
Morcoveayti:

ciorrr-meu. Ptcrrr,
pere niste ochelari.

apleaci peste lighcan. - Linre si fie? Zdu daci mai

Asta ce-i, intreabi ea'l Morcoveafi nu rispunde.

BAt na

se

Si:)i virA deeetul. de pdrcij ar \rea \a guste. H{}tiifit lucru, nu sc dumireSte


defel.

'

ar ll(hui .e-mi

vid.

Fecunt-

- la compunere-: si-i las de vreme cel mai bun clruti pe toti. Si dacA cumva nu reusescr cu toati silinla mea, atunci barem n-are de ce se-mi pard riu gi-o si strig cu mindrrc i;r eu, ca Brutus: ,,O, virtute, tu nu eSti decit o vorbd goali!" Domnul Lepic: Las5, biiatule, sint sigur c-o sd-i infirnzi. Felix:
Tdticule, ce
Lrnesuna: Eu una n-am auzit. Doomna Lepic:

- si le-o iei tan dar incolo, clei. Nu-i chip inainte. Altceva vreau eu ce-Ii - iscult6 spun, tlticule weau s-aiung in scurtd

care locesc la astea pe ruple

Nu, teticule, imi ceri prea mult. N-ajung primul nicr la geografie. nici la germand, nlcL la llzici 5i chimie; avem vreo doi-trei
eu

sinl cei mai

tot indrugi

Morcoveali?

tu cc tot pizeSti pe-aici, imbufnat - $iochii pr.u bleojdrlil Pun prinsoare cd


bunrra. d.rr gindcsc yi eu cu capul Asta al meu gi-1i pling de mili, sirdculul de tine, ci mi inchipui ci pitimegti destule din pricina lor.

(ulti. nu li-.

te-au

ocirit gi-ai luar una dupi ceafi.

As-

s-auzlm $r nol. Morcoveald: N-am spus nimica, mimico. Doamna Lepic:

Nici eu. Ia mai zi o data, Morcoveafi,

Cum nimica?

Pii

cine ameninla cerul

F
t--

- fr* fh, q7 t,',.

J/':=

.Lr pLrmnul. rofu la iali, $i turuia de zor. de se auzea pini-n capul satului? Ia mai spune o dati. si fie cu lolos ii pcntru altij. Doanna Lepit;

Lasi. mimico. nu meriti

ostcneala

Ba da. ba da! Ai pomenit de unul cine-i ila'l


Matale
Doamna Lepr;

:'pnria irtin.i dc rrn prieten 5i muri ' Ernestina: Morcoveali are dreptale. Ba mi-aduc arninlc cir BrutLls isla se pr-cfircea nebun, cu aur ascuns in toiag. Morcot,eald:

ri

lc-ncrrrci. il confunzi pe Brulus al mcu cu altcineva.


Ernettina: Poate. Fii sigur insi ci domni$oara Sofia ne prcdi la istoric tol a$a de bine ca $i profesorul tiu de la liceu. Doamna Lepic: N-arc a facc,. Nil vl ccrtafi. Totul e si ai un Brutus in lamilie. ;i uite ci noi il avem. $i asta nunrai mullumiti lui Morcoveali, sic! Nici nu $l'am de citi cinste ne bucurim. N{inunali-vi de no|.ll Bruius. Vorbe$tc latinesle ca un cpiscop $i nu toaci de doui or pentru o babi surdi. Sucigi-l pe

\tr tc .rrf'arl. rrrrr,'lri.

nul ftii. mimico.

Crr atit mai mrrlr lntii >i-nrii. re rog nu iaci pe de5teptul 5i si asculli.

Bine. mimico. Uite. rorbeam cu tata. care-mi clldea sl'aturi plietone;ti 5i, drept mrrllumilii. nll itir ce mr-r trccul prin cap si ligiduicsc ceva. ala ca romanul ila numit Brutus. sI invoc virtutea...
Iaca nu! Acunr o scalzi. Tc rog si rcpeli aidoma (c-ai :,pus ldincauli. Mne palc cl nu-li ccr marea cu sarca 5i-ai putea foartc bine si faci atita lucru pentru mama ta. Felix: Si spun eu, mimico?
Doamna Lepic;

toate pnrtile: dacl tc uili la cl din fa1i, ii vczi petele de pe haina pe care abia a imbficrr-": da(i tL uili din spatc. ii rcti naclragii sfi;iatri. Dunrnezcule, pe unde s-o mai fi viriL'l Uitali-vi numai in cc hal e Morcoveali'r-Brutur. Of, lighioaie!

Ntri Intii cl. 1i pu ttrrnr Itr. r.rr nc'i .-,.i veclem deosebirea. Haidc odati, MorcoveaF ! Morcoveali (insind cu o vrtcc plingdreald): ..O, \'ir-tu-tc. tu nu e!1i de-cil o ror-bi goalil"
Doamna Lepic:

Doamno Lepi(.

DIN SCRISORILE LUI MORCOVEATA CATRE DOMNUL I.EPIC 5I UNELE RASPUNSURI AI.E DO\4N ULLI LEPIC CATRE MORCOVEATA

Poftinr! Nimic nu sco{i din copilul ista. Mai degrabi s-ar lisa zvintat in bitaie decit \i-i fuca rnaica-si pc voie.

pe.rte

$i cir ca Brulus (riLlk'd bralele .Vit e ta|an): ..O, virtule (latd btulele sd-i tadd de-u lungul .otpului), tu nLr c$ti riccit o rorbi goali! Aia a spus. Douuna [-t pit: Brirro. nrinLrnal! Te felicit, Morco\cnli! D( cr-nrr parc ||r.i lb: tr riLl..u lollti incilpilinarca 1a, c ci o imitalie nLt prefuieite niciodati cit originalul.
asta

Uile cum a spLrs. mimico (Dti o(hii ep li arun(i pri|iri tJiddtadre): Daci n-ajung primrrl la compunere (1,rl umfld obtajii ti but. clln pl.iol, am si strig

Fe/ix:

Morcoveald, cdtre domnul Lepic


lDltnr!lul Sainr-Marc

Dragi titiculc, M-am tot linul dc pcscuit in timpul varill)lr'i )r a:tr nri :r prr. sing.lc in mi]carc. Ni5te buboaie cil toatc zileie imi ies pe
pulpe. Stau la pat. Zac pe spatc 5i doamna infirmieri imi pune pri;ni1e. Atita vreme iil prr'.ran<lc r.lrir afrlri\itc 11u .plrg. mi

l Nu cumra CatonJ MarcoIcalti:


Brutus.

Morcoveali. oare chiar Brulu\

i]

sptls

'int

sipur.

..

{pui .r rrunc:i

in

doare. Dupi aia, nici nu mi mai gindesc la ele. Numai ci sr: inrnuilesc ca puii de girini. IJnul 1rece,.rll0 trci risar. Nidijcluiesc insd si ies la liman. Fi!l tiu iubitor.

Ri spttnvl ,itt,tlulr,t I.cltt

ti \lorcorcala. 1.r pfcgileSli pcnlnt pnma til impalrlr'rfrnic fi in\cli catchi\mul. lr.c, burc..i 5rii ca onenirea nu te-a atteptat pe line pcntrLt ca si aibi buboaie sau pir":rrrs. l'll n lc.flri tll. ILrr l.rr. Cri.r s r-.rLr hitrrt pir,'lnr 1i in prer,'rrrc pi in miini. Dar el nu .!c tiicatrea, clcqi ale lui erlu adeI)ra-gul

Dat liincl ci

nrc

t \t ti 1t I t'At )t1 \o^ cil domnul .IacclLrc::-a rrdiclrt lirrios in prcioare $i-a inceput si zbiere: Marg la locul tau, numaidccill Binuic$li ci n-lnt nrai sral pc ginduri 5i Jnr 5Icr\i' 1r iulc,rli jn h.rric-. in rrnrp , r hiirlii s< pitcarr. ririrrd na.r.rl in r'rltr. r.rr domnul Jacqucs inti poruncea frrrios: Tradu lcclial
r

raic. Curaj

Dragi tilicule, cc spui Lu de rreaba


Rti spunsu

asta?
!

Tatil tiu
Dlagir tirticulc. Tc anrrnl buctrros

care te iubc$te.

Morcoveqld, cdte domnul Lepic

cl mr.r lL.$il o nru:,ed. Drli D-rm in(r \tr,tu, ar(ri ci-t o milra tlnrpuric de ntinte. Spcr ca n-o si lie singllra >i ci lc \ui nrull mr irrtoLdraUn.i prin
'irguinga;i buna
mea purtarc.

I Ll otii tl u I u i Le p i c Dragul mcu Morcovealir. (-inrl .r .ir :ri.rngi dcputut. JI ( | .rr \:i vezi lucruri 5i mai 5i. Fiecare cu-ale lui. I)aci l-au pus pe profesorul i\ta tl talu la catcdri. c pesennc cit si rorbcasci cl }i sl'r lsculic al1ii. )r n.r \u !orh(\ trr ait:.i !,cuhe el.

Fiul tiu iubiror..

Mor@rcald, t'dtrc tlornnul Ltpic

Rdspun.sul domnufui Lepic

Dragtrl nrcrr Morcoveali. Tocmai acum. cincl lie gi,a ie;it o misea- una de-a nrca a inccpLtt sa se clatine. Chiar icri (limincrF nlj-a cazltt. A$a ci claci tu ai o nlisca ai mull. ta{il tiu are unr mai pulin. Precum vczi, nu s-al scnlmbat nimic. nurnirul misclelor in lantilie e accla ll.

Dragi titicule, Anr dus adineauri domnLilui Legris. pro[.:urul no.rnl Ll( tl.,rtr )i pr,,gtrll('. rcpurel( pr (arc l-nr l mi. lu. Intt-.rJc\:it. mi s-a prrul ci darul isra i-a falcul pla, crc. I1i mrrlluntryl( iilLlUr,,\. ( |l t rlrJ\em in ca.i Lu umbr.lir )iri,. (i Jr irlu. nri-:l luar-o chiar el din mini ca s-o scoati in \r'.tibul. Apur anr \urhrl inrpr'.rrnir rulzi $i uscatc. Mi-a rpus ci, daci \reau. lil sllrL

Tatil tiu

care rc iubeste.

qitul anului. o sir pot lua premiLll inlii la islLrri. )i pcuBrilllc. Mu ( t(/i utlr \j tul

Morcoveald, .titre

du nul l"api(

arit:lt lbarlc pn(tenu.. lt-u r(let. nu mi-r


oferit ftIclr un scaun J Sn fie o sclpare din \cdcrc,
rele?
saru

picioare $i cir domnul Legris. care

tirrlptrl \,rn\,'rbirii n,'.r\lr(r Inr

t l)r'r. rl lllfcl s a
nepol'.i:i

cuvinl lalincsc. Firi lalsir modestie, erant mullumit dc ea. Am scris-o apoi pe cur.al, pe u c,,rli murc. minrrtcrirli, rl! In zlua cu!<niti. iI|dcmnitl d( cul(g|| mei care murmurau: ..Du-tc. hai, du-lc odali!,, an] prins nromentul cind domnul Jacques nu re uita la noi fi m-am apropiat de caLed!.i. Dar abia am apucat si dcsfac foaia gi si
spun crr gla-\ lare:

Inchipuic)1c1i ci ieri a fost ziua domnului Jacques, profesorul noslru oe tatina. Toti biielii au horiril ca eu sI-l felicr1 in numclc intregii clasc. Minuru r:tc aceaslal cinsle, mi-am prcgitil indelun!l cuvintarca. presirind ici-colo ti cite un

Dragl raticulc.

5titr 1i-ap fr fLrri,r. dfrgii ririL'ulc. ^Nu allu carc-r pJ rsr L-u lll
Rti spunsul

domnului Lepic

Dragul nreu Morcove:r;ir, Mereu mi te plingi de cite cc!il. Bt ci domnul Jacque-r te trintite sii stai jos, ba cI domnul Legris te lasi sti stai in pici,'rrc. Po.ltc c>ti inca pr(r tinal clr :J lrrc tin/i rlcnlii. $r dacir rJonrn.:t Lcpri. nrr 1i-a ofuril un .caun- iarrir-l: dc brrni ,rami ci, vizindu-tc a'\a mic, o fi crezut ci slai jos.
Morcovea1d, .dtre donnuI Lepi(

!,.r.,r, r,

Aud

Dragi latticule. ci trebuie

ri

pleci la Paris. Mi

bucur de bucuria pe care ai s-o ai vizitind Cdpilrh. f( (drs d) roi ra o cunost >i eu >i unde, cu gindul, voi fi aldturi de tine. $tiu ci in\ilitura nu-mi ingiduie aceasti cilitorie. dar mi folosesc de acest prilej Si te inrreb daci r-ai pulea \a-mi cumperi !re^ doui ciir'!i. C. lc pc carc le am cu le-am in vilat pe dinafari. Alege orice. E totuna. Totugi, mi-ag dori mai cu seamiL Henriada, de Franr;ois-Marie-Arouet (Vol taire), ti Nora Heloisd de Jean-Jacques Rousseau. Daci ni le-aduci (cdriile costi o nimica toati la Paris), ili jur ci pedagogul n-o se mi le configle niciodati.
Rdspunsul domnului Lepic

COTETUL

Dragul meu Morcoveali, Scriitorii dc care-mi rorbe;ti crau )i ei oameni ca tine $i ca mine. Ce-au ficut ei poli .i !.ici I. tu Scric (irlr. ci dupi iirJ Ji
sA le cite$ti.

Donnul Lepie, cdtre Morcoveald


Dragul meu Morcovea!i. Sint tare uimit dc scrisoarea la dc azidimineati. Zadarnic o tot recitesc. Nu mai scrii aia ca aLtidatl gi vorbegti de ni>tc lucruri ciLJJle. (Jre nu-nr prr nici de nasul tiu, nici de-al meu. D( obicci nc pote\te)li re li s-a mai lntimplat, ne scrii al citclea e;ti in clasi la invilAturi. despre insugirile 9i cusururile fiecirui protesor, numele noilor tii colegi, starca rufirici, daci dormi 5i daci Asta. dealtfel. c (cca cc \r(ru \J )tir )i eu. Azi, insi, nu mai pricep nimic. De unde pinl unde. mi rog, biiguiala aia despre primivari, cind acuma sintem in toiul iernii? Ce vrei si spui? Ai nevoie cumva de un fular? Scrisoarea ta n-are nici dati 9i nu \c poale )ti daci mi o adre.e/i mic suu ciinelui. Pini $i scrisul mi se pare schimbat, iar telul cum sint afezate rindurile $l puzderia asta de majuscule mi buimicette. Pe scurt, bdnuiesc ci vrei sir-li bafi joc de cineva. Prcsupun ci de tine insuti. Asta nu-i o crimd, dzrr lin si te fac atent.
Rdspunsul lui MorcoNeald

mininci bine.

Cotetul ista mic prin care s-au pe ndat, rind pe rind, giini. iepuri, porci, gol acum, ii apartine pe deplin lui Morcoveali, pentru toati vacanla. Pitrunde iniuntru fi ri nrci o greurare. caci nu mai are u>i. Cilcva uruici lungi pi firare impodobcsc pragul, Si atunci cind Morcoveali le prive$te, intins pe burti, ise par o adevlrati pidure. O pulbere miruntd acoperi pimintul. Piatra zidurilor stdluce$te de umezeali. Biiatul atinge tavanul cu capul. Aicea-i birlogul lui; aici petrece de minune. dupi cum ii rra\ne)le prin m;nte. cu mare Jisprel pentrr,r Jucarii. care mai mult te incurci. Mai cu seami ii place.a faci patru cuiburi cu poponeala cite unul in fiecare coll al cotelului. Cu-mina adusi in chip de mi:rrie. ingr5rnaLlcsre pralul de jur imprejurul turului ti apoi sti a$a. Cu spatele rezemat de zidul neted, cu p'croarrlc indoite .i milnile lncruci$atc pe genunchi, se sinrte ia adipost ;i tare bine. Adevirat, un loc$or mai mic decit ista nici (a \-ar pulea. Uiri de lume. nu se mai teme de nimic. Doar o bubuituri zdravani de tunet l-ar putea tulbura. Zoaiele de la buci6rie, care se scurg ceva mai incolo, pe gura jgheabului, cind puhoi. cind abia picurind. lrimit adieri de
Dintr-o dati, alarmi. Chemiri ce se apropie! paii. Morcoveali ! Morcoveali! Un cap se apleaci in prag. Morcoveafi se lace ghem. indesindu-se in pAmint $I in zid. Sti cu gura ciscati. tinindu-$i risufl,rca. cu pririrea ineremenila. )i \imte cum nifte ochi scolocesc prin intuneric. Morcoveaii, efti aici? Timplele-i zvicnesc, se perpeleste. Acutiacui'i are si urle de spaimi. Nu-i aici dihania. Pe unde dracu'o
fi?

racoare,

Pa$ii se depirteazi $i Morcoveali, ceva mai la largul siu, i9i destinde un pic mAdularele.

Dragi tdticule, Un cuvint la repezeali, ca si te lemuresc cu ultima mea scrisoare. Tu n-ai bigat de seami: era scnsi in relir/i.

Cindul lui umbli inca pe lungi drumuri

de ticere.

O zaryi cumpliti

ii

umple deodatl ure-

5r nelrnlsttt.

chile. Pe ra\an o mu..ultl, s-a prins intr-o pinze de piianjen )i biziie, se- zbare. Iar piianJenul aluneca inrr-acolo, de-a lungul unui fir. Are pinrecul alb ca miezul de piine.. O clipi rimine arirnar in aer, chircit

Morcoveagi sti in capul oaselor 9i-l pindeite, aqteaptl neribdhtor sfir$itul, si atunci cind piianjenul, setos de singe, se napustelte inainre. slringindu-pi labele in lorme de slea 5i incle5tindu-qi prada, el se ridici. srirnir. in picioare, ia'si cum ar
vrea se-ti ceard partea.

cit resturile de la mdcelirie. El ftie o pisica urgisiri. penrru ci-i batrini. bolna\i )i cam chelboasi. O pofte$te la el in colel. la o cea$ca cu lapte. Vor fi singuri. S-ar purea sd fie acolo gi un 9obolan din \reo gaure. dar MorcovealA nu-i fagAduiette decit ceagca cu lapte. A pus cea$ca inrr-un coll. Impinge pisica intr-acolo $i o indea mne: Hai, satur5-te! O mingiie pe spinare, o alinta cu nume drAgistoase, o urmireste cum linchegte
dc zor $i se induio$eazA.
rA-te

Asta-i tot. Pdianjenul urci iar sus. Morcoveagi se agazi pe pimlnt qi se inchide din nou ln el insu5i. in suflerul lui intunecos de iepure. Si indali. asemeni unei guvile de- api impovirali de nisip, visarea-i sar5iecioasd di de loc neted, se opreste. se face biltoaci yi prinde si cocleasch.

Pi(ica a isprivil laptele. linge fundul 5i brlza cesrii. apoi i$i linge musri!ile indulclte.

Ei, bitrinico, siraca de tine, bucu- li tu cit mai potri.

PISICA

Morcoveaii a aflat ceva: Ia pescuit de racr, carnea de pisicd e cea mai bund momeali, mai buni decit malele de pui 9i de-

mat oevreme sau mal tlttlu.._ _ Zicind acesrea. ii lipe$re leava carabinei de lrunte St aDasi De trdsaci. . Bubuitura it naic.5relI se pare ci pina 5i coteJul a sirit in aer, iar arunci cind fumul se _ri.sipeqte, vede la picioarele sale p! sica, privindu-l tinti cu un ochi. jumitate de cdpitini a zburat pc un_O deva li singele se prelinge din ceastdlalti ln cea$ca cu tapte. Nici n-ai zice c-a murit. La naiba! - c-am Stiu lintit bine.

gata, ai mincat? inrreabi Mor- Ei,lor coveali mingiind-o. Mda.5riu. ai mai polu tu o cea5ci. dar vezi ci n-am putut s-o. $terpele\c decit pe- arta. $i. pe urmi.

,
',i!,,

t'
:

5l \torco\ialii .-i:-'tiac cil o \lilni d!' piatri. infioral .1. .iiuld!ura galbeni a
Pisica se cLrtremura din lot tnlpLrl 5i asla parca a-riiti ci mar lriieSte, dar nu lace nlcr o slorlare si sc urneasci djn loc. Ba ar zice cl \ingeri.r/il lnlrmc in cea)..r, ca sI nu se piardi nici mlcar o piciturd
pe Jos.
OCnlLllLll nC! il l:l tllir
I

mi)cl fi \. intreraie ca andrelele in miinile culva care lmpletette. PuLill ,l: pi.rci \clrpe\c in apa limpede. rn lJIU le oe prrn\ ract. O pic15 alburie luneci pe.le liradi. ascunzind poale niluci strivezii. Morcoveafa umbli cu miinile la spate,

rrind

si

l< arare cii nu au de ce

lnrmule- domesrice, un ciine, fie penrru plicerea lui. fie din indemnul altora- Agadar sc pricepe, gtie ci daci dihania nu vrea si moari. trebuie si te gribeiiti, si n-o slibe$ti o clipi, si re inversunczi, si te avinti la nevoie intr-cr lupli corp la corp. Alrfel rc napid.rte n 'ntli pro.ted.c5. Tc p,rmenc)11 rat.lr'a. Pierzi timpul Si nu mai ajungi si-i vii de
hac.

pa.iri ::ljhali(e.

Morcoveali nu-i un ageamiu.

teama.
ucis

ii

5r

vizur, tropAjnd cu copitele de se aude


pini la cer. Cc lini)le ar

Un bou se apropie de el, se opre;re rn loc, pufiie, apoi o ia la goani gi se face ne-

daca pirirrl gurcl o-ar n-ar )u)oti alira, dacr n-ar face atita zarvi, mai riu ca un sobor de cume-

trin(ini )i

fi

incearci mar inrii rrncle zgind5reli pre\eratoare. Apoi inhal:r pi.icJ Je co;da )l-o pocnegle dc citeva ori cu carabina in ceafa, atit de indiriil, incit ai crede ci liecare lovitlrri e qea de pe urml cea izbi!

Cala Jea duhul. pi5ica /girie ncbunegte 'e-)i aerul cu ghearelc, se chirce$te ghem sau se destinde fird cricnet. ..Cinc .puneu ca pi.rcilc pling cind mor'l se intteabi MorcovcalS. lncepe si-9i piardi rdbdarea. Prea s-a lungrt povestea asta. Zvirle carabina cit .olo. ia prsiia in brale ji. indirjir ue gnearelc cc-l ,/giri( pini la ringu. eu dinlii in.leitalr )i \cnele umnlle. o inibu)e. Se inabu)i insi 5i el. .e clarini J'e piiioare. isLovir. )i se prabu)cttc le piminr. ju Iala lipirA de boruipi.icii. cu ocliii pironrll ln ocn el.
II

ltoale.

Se iresc tlrn apa lepeni.'luciopi. 5i cresc intruna. Morcoveali incremeneqte de spaimi, nu mai poare fugi. $i racii il impresoari. Se intind spre gitlejul lui. Cum mai trosnesc! $i i9i casci larg cleqtii.

Plinuind parci sI-i dea una ca siJ sileasci si taci, Morcovea!5 ridici incet bilul unui laf $i ce si vezi: ni$te mci - din miilocul trestiilor. uriagi ies la iveali

tre,

OILE

rmora!)eaza ala, Si in timp ce le Jlala urmelc unei cruzimi despre care mai lirziu, in serile de veghe ale familiei, vor povesti mereu, Morcoveali doarmc $i viseaza: Se plimbir pe malul unui piriu, pe lrrciul caruta rczele vii ale inevitabilei lune se

Piriniii $i prietenii casei, chemali in grabi, se duc sq vadi locul dramei, aplecindu-se sub tavanul scund al cotelului. spune maici-sa. Cu puteri in- Ah! \utite, $i abia i-am smuls pisica silrtecati d(,la- prept. Va a.igur ci pc min< nu rni

lier.

Acum Morcoveali zace in patul lui

de

Morcoveali nu zire$te la inceDut decit un fel de ghemoloace sdltirele, care scot nl)le lrpele a\ulZltoare 5i invilmdyite. a.emenea copiilor pufi pe joaci in curtea unei tcoli. Un ghemoroc ii zbugheSre printre picioare .i lui ii sare inima drn loc. Altul fi$n6$te, ca o ghiulea, printr-o deschizituri. E un miel. $i Mortoveali ride singur de spaima lui. Ochii i se deprind treptat cr,t intunericul $i desluSe$te liminceput vremea fitatului. in fiecare dimineali. fermierul Paiol mai numiri vreo doi-trei mieluli. Ii giseqte riticili pflntre mamele lor, stingaci, clitinindu-se pe plcroruijele.Jepene patru bele neinpede totul.

oemlnatlc ctopllte.

Morco\eale

nu

indrezne)le ince \A-i

mingiie. Mai cutezitori, mielulii s-au ti apucat se-i molftie pantofii sau se proptesc de el cu picioarele dinainte, linind un fir de fin ln b6t.

zbenguie opintindu-se pe picioarele dindaral. gonesc in zigzag.. Cei de-o zi, pl6pinzi. se poticnesc pe.picioru5e 5i cad pe genunchii lor colturo$i. ca sa se ridice indati, plini de viaF. Unul mititel, pe care maici-sa abia l-a adus pe lume, se tirStte anevoie, nicliit tot. Maice-sa, stingherita de bdgica umflati de api care bildiclie neincetat. il alungi. impingindu-l in lituri cu botul. Asta-i o mama rea! spune Morcoveald.

Betrinii

fitali de vreo siptimini se

Apuci oaia de ceafd 9i o duce deoparte, intr-un tarc. Acolo-i leag6 o mini de paie pe dupi git. ca sa o cunoasce. dacd se intimpli $i scapi. Mielul s-a tinut dupA ea. Oaia mesteci cu un crintAnit de rozdtoare, iar micutul. scuturat de fiori. se ridici pe picioru5ele-i plapinde 5i incearci si sugi, scincind, cu botul infE$urat intr-un

PIi dobitoacele* soune '- Paiol.


rie. Numai

la

fel ca oamenii,

L-ai da la doici, nici vorbi. Cam ata, mormdie Pajol. Slnt atilia De care trebuie si-i hrdnesti cu biberonul l- biberoane din alea cum se vind la spileasta nu tine mult maici-sa se imbuneaza. urm6, si le imbllnze$ti.

intreabl Morcoveati. Da, numai si se lecuiascd. spune - a fdtat greu. Pajol, toate astea, eu nu-mi schimb - Cu gindul, sriruie Morcoveali. De ce sd nu dai mielulul in grija alteia? rdspunde Pajol. ; Nu l-ar primi, patru Intr-adevir, din cele coliuri ale incruciseazA, tirlei, behiielile mamelor se vestind vremea suptului, ii degi lui Morcoveali i se par ce toate sund la fel, mieii le deosebesc, cdci fiecare dA buzna drept
spre ugerul maici-si,

soi de peltea tremuratoare. $i crezi se imbuneazi maici-sa?

ci

ci

pin6 la Nu-i greu

Aici, la tirh, reia vorba Pajol, nici pomeneald de hoale de copii. - Ciudat, spune Morcoveald, instinct

!lc lrmrli.

,i-l i..,,'..'lr \Llr!u e lotLll

ll clicr:l: -r.t:.1 d: lina. Cum :ii p----.^.,


r ',:(. ,-.,-,,.--, r. rcJ Tl fn_

\A$U L

rlnel oi ca \a \adi care-i ade\irul. Ginde5te aciinc la asemLrirea dinrre oameni $i oi )i-ar dori sa tlie numele llecirui miel in parte. ln tirrrp rr (r .r8. mircul(lc l,'r. ..r pintecclc' incordat dc irrpLtnsiturile boturilor lacome, minincii cu o linigte plini de ncpisare. Morcoveali vede in jghcabul cu api un capit de lan1, nigte 5ine de roati 5i o lopati hirbujte.

$i

aproape r:-ar \ rait

.i

astupe botul

E curat dumitale, n-am ce - ru.t()le (l cU \ubrnlc.cs. Sint \lgur (a ,/il'(l


vrei
mrc

jgheabul

si

Ic faci singele mai vinos cu fieriria

Chiar aga, incuviinleazd Pajol. Nin

$i-l indeamni pe Morcoveali sA guste dpd. Ca .l fie mai intjrrtoare, arunci in Jgheab tot ce-i pica in mini. o ciputi? intreabi el. - Vrei Cum nu, spune lt4orcoveagi, firi si - Jr.pt( e<-i rorba. l1i rnultrrm<.e. )tie P.rjul .cotoce)re prin lina bogati a unei oi :i .coate cu unghrilc la ircalJ o capu5a galhenri 5i dololtna. pinrcioa:i. ghiflu|li. urid)i. Dupi cum il incredinleazi Pajol, doui ca astea ar putea si infulece Lapul lrnlli coprl ca pe o pluna. Pune cipu;a in palma lui Morcoveagd gi-l indeamni. da.J rrra.i rirla )i hal, 'i faca si o strecoare fratelui ori surioarei sale pe dupi git sau in pir. Cipuga s-a gi pus pe rreabi se infige - pi$cdruli in piele. Morcoveati simre ni$te rn degete, ca gl cllm ar plca mdziriche. Pi-lccrrrrrlc a\rea aJung ruri la incheietura mlrnrr.)r. \ute mat departe. \pre cot. Parci n-ar tr doar o .lngur5 cipuli. ci o puzde_ re. )t \-ar lt pus .i-i roada coLul pJne la
umar. degete.

Lt-ll scitpa.

nimeni, doar de Morcoveali ii pl:lcc. renit. minzule? inrreabi .l - Ai Am venit, nagule, rispunde Morco- thri sel imbfiliseze. Mi-ai pregdtit veafi, undiF? Ne-ajunge una la amindoi, e de pr- na$ul. rere Morcoveati deschide u9a hambarului si isi !ede undila gata preSalili. A)a.l nccdje$te natul intotdeauna, dar el s-a obignuit fi nu se mai supid: mania asta de bitrin nu le tulburi cu nimic prietenia. Cind natul zice da, tu trebuie sd ingelegi ba, 5i de-a-ndoaselea. Tolu-i ., bagi de .eama. 'Dacd ala-i place lui, eu n-am nimic de zis", cugeli Morcoveali. $i rdmin prieteni buni. Napul. care de obicei nrr flcc mincare decit o data pe slptimini, acum, in cins-

Uneori, domnul kpic ii di r,oie lui Morcoveali sd se duci la naiu-sau, ba chiar si fi doarmi la dinsul. Na;;ul e un birrin uriuz 1i singuraric. care-1i perrece viala la pescuit sau prin vie. Nu iubegte pe

I
a

seami ceva. O sd-i spuni ci a pierdur-o. MorcovealS. du. pe ginduri. mai asLLrlti cireva clipe behatelile ce \e lrni)resc treplat. Curind, nu se va mai auzi decit lb;netul linului mestecat domol intre

Vai de ea! Morcoveali o stringe intre o.lrivetle. !rpoi i)r )terge mina pe .patcle unei oi. ftra ca Pajol ri bage de

git o cana cu vin. Pe urmi se duc la pescuit. Na$ul 5e a)ala D( malul apci )i de.li)oari firi graba ala undilei - alr buna, de FlorenJa. Apoi inlepene)le cu ni)le pietroaie prdjinile lui grozave. Nu prinde decit baboi mari, pe care-i pune degrabi la ricoare,. infofolili intr-un $rergar, ca pe nl$te sugacr ln scutece. de seami, ii spune el lui Mor- Bagi pini nu vezi pluta afundindu-se coveali, de trei ori, si nu tragi undila. Morcowald: De ce de trei ori?

tea lui Morcoveall, pune la foc o oali mare cu fasole, in care azvirle Si o bucati ./dravani de \linini. iar ca \i inceapa ziua cu bine, ii spune ci e musai sI dea pe

lilci.

gunca.

Agitati in iesle de o vergca, o sarici 'a rPali pare.i pczea.cd orle.inguri.,in-

Cind s-afundd prima oari, nu-nseamna nimic; pe$tele doar ciocine$te. La a doua. se 5chimba treaba: inghire momeala. A lreia oara gata. nu mat scapi. - zi-u. Niciodati nu-i prea tir
Lui
MorcovealS

ii

place mai mult si

descalli, intri in ape 9i picioarele nisipul de prc icormonegte cu jur. iar porcanii. fund, tulburind rotul in prosti, dau buzna, Si Morcoteali scoate iire unul de fiecare dati cind arunca undila. Abia mai are tihp se strige cdtre

prindi porcani.

Se

Minzule, imi creite inima cind te vid cum infuleci. Pun prinsoare ce la maici-ta acasd nu te prea scoli situl de la masd. Asta depinde de pofta ei de mincare. Daci ie foame. pini se satura ea, mi-ndop ti eu. Cind i;i pune ei in farfurie, imi pune 9i mie, IEri si mai tina socoteale. Cind a isprivit, am isprivit ti eu.
Morcoveald:

naiu-sau:

-$aisprezece, $aptesprezece, sprezece!...

oPt-

Clnd na$ul vede cd soarele-i deasupra capului, se duc si prinzeasci, $i-l indoapi pe Morcoveat, cu fasole albi. Nu existi nimic mai bun pe lume, spune el. dar mie-mi place sd fie fiarti bine. Mai degraba mugc dintr-o cazma decit sA meninc fasole nefiarti; aia scriS-

Dace e$ti gngnuln


Morcoveald:
masa. Na$ul:

Na;ul:

|i nu mai ceri.
Afari
de

Ehe, uqor de spus, naiule!

asta, e mai bine

si nu te scoli setul de la

nette $i crdnldne intre dintri ca alicele intr-o aripA de prepelili. Morcoveald: Parci se toDeste in -nu-i suri. Nu-i vorbd, mai prejos. $i nici aia gdtita de mama totu5i. nu-i la fel. Pesemne ci ea se zgircegte la slSnini,
Nasul:

$i eu, care n-am copii, ap linge gi o maimuJi in dos, daci maimula asta ar fi copilul meu! Dracu'sd mai inleleagS! Sfirgesc ziua in vie, unde Morcdveali cind se uiti la natu-sdu cum sape, linindu-se pas cu pas dupi el, cind sti tolanit pe vreun malddr de araci !i suge smicele de rirchiti. cu ochii pironili la cer.

Fi\ri\t

inauntru : urlel. le rbateai. )i cu. pacilo.ul da mrne. n-aude. n-a redc. Apa, ce-i drept. (r:r rbiJ cil .i rrcii .r pi.ir.r. Ddr lJ nL lc'trliiri. {.ta ( nen,'rocir(a. Spr:ne. nu 1r-u dal prin cap si te ridici r^n picioare ? Morcoveald:
de

- na9ul. spune

dragul somnului. Odaia e rece ; in schimb, \alleaua dc ptrf linc rald. nu glumj. )i.n alternutul moale pentru ciolanele bltrine ale na$ului, pe fin il trec nidu;elile. VorbJ-i in\i cu cloarmc deparre de maica-\ir. Va si zici a bigat frica in 1ine, ai ? Morcoveald: Sau mai degrabc eu \jnr ita care n-o infrico5ez de ajuns. Uite, cind vrea sil chelIineascd pe frate-meu, el 6i inhall coada miturii, i se prolipe$re in fa1i, qi z:]u de n-o face sA se lase piguba$L Din pricina asta il ia 5i cu biniporul. Zice .J Feli\ e rare .imlitor din fire Ei nu-i chip s-o scoli la capdt cu el cu ciomigeala. Asta-i buni doar cind e vorba dc mine.

Cu nagul, Morco\,eali nu se culci

acolo in

Parci mai gliu eu la ce nri fintini ?

gindeam

mni la urmi, biliceala ta m-a lrezrt. Era 9i timpul. Siracul de rine ! Bielul de lrne : A./!irleal api pU guri ca o pomp,. Te-am schimbat, 1i-am dat si-mbraci hainele de duminici ale lui Bernard. Morcoreald: Da. yi cc mri pi)ca . ce mi mai .carpinam I Erau lcsute din pir. ai ?
Nu. Jar Bernard n f, J\lll :iJi Llca u cimaqi curati. Rid eu azi, dar atunci, un minut, o clipi mai rrebLria gi mort te scoteam atari.
Morcoveald: Acum ag fi departe.
Pu5, hca pe limbili. M-am lrrar cu .ingrlr la ro,(. ce crezi. )i de-atunci nu mai am

biiatule. Morcoreald: Oho. de-ay arel curaj I Frlix )i cu minc ne-am luar ad(5ca la bitare. fic in jotcifie de-adevi ratelea. Sint la fel de vornrc ca el 9i a9 9ti si mi apir la fel de bine. Dar mi 9i vid ridicind mitura la mama !Ar crede c-am adus-o pentru ea. Din miinile mele ar cidea intr-ale ei qi nu ziu, daci nu mi-ar yl mullumi inainte:.4-nceaplr.e mi 'tiu.
crolasca.

Ar trebui si pui 6i tu mina pe mitura,

plerdut somnul ; aqa mi se gi cuvine. Morcoyeald:

noaptr rihnira. Drepr pedeapsi

mi-am
abia

Pii da'

a$tept sa dorm.

mie nu mi sc cuvine pi

Morcovea la .e aer, iri bitrinului

deodati de bra[. E$ti aici, minzule ? intreabl el. Vi- gi sam te credeam iar in fintini. l1i mai aduci aminte de fintini ? Morcoyeald: Ca pi cum ag fi acolo 5i,acuma, nagule. Nu zic nimic, dar prea des imi spui de finuna.

foielte. .e Inabuli. \rea i se face mili de el. Cind e gata si adoarmi, naqul l-apucd

Dormi, minzule, dormi ! Somnul insd nu se lipe;te de nici unul.

Hai, dormi, minzule, dormi. Morcoveald: Daca r ret \r Llorm. rralul(, nu ma mai iine de mini. Dupi ce-mi fac somnul, 1i-o dau eu singur- $i tragc piciorul mai in, cclo. E piros. Nu pot si dorm cind m,at|nge clneva.

PRUNELE

Dupi ce s-au sucit gi s-au rlsuctl o Ducata dc vreme in a$ternul, na$ul intreabi : Dormi, minzule ?

Sdrdcutul de tine, numai cit mI gindesc ii simt cum mi se-ncrele$te carnea. Stiteam pe iarbl qi mI furase somnul. Tu te.iucai pe ghiudul fintinii. ar alunecal 1i ai razur

Morcoveald:

Nu dorm, nagule.
merSem

Nici eu. Tare m-a$ scula. Ce-ai zice si dupi rime ?

Mda. ar li \ ea[i.

cera. riirpunde Morco-

Sar amjndoi din pitl. se imbraci. aprind un lelinar si se duc in gradini.

Morcoteali poarti telinarul, iar na$ul o cutie dc labli, pe Jumilate umpluti cu

pimint umezil. in care pistreaze rimele pentru undili. Lc acoperi cu mu$chi ji-

Morcoleald: Hm, pini la urmi o s-a.jung si le mdninc pi eu ca tine ! Mi-e frici.loar c-o 'ii-mi miroasd gura si-o si simtl mama cind md siruti. miroase deloc, na, tace na;ul, - Nu in nasul finului. suflind
Morcoveald: Adevdrat. Duhnegti doar a mahorcd. $i cum duhnegti ! $tii, mi-e91i tare drag, na;ule, dar mi-ai fi 9i mai drag decit oricine pe lumea asta, daci n-ai trage din lulea.

lav, a$a-ci nu duce lipsi niciodati de momeali. In zilele ploioase are o pradi imbelliugati. Bagir de seami, umbli u$Lrrel si nu le strive$ti, spune el citre Morcoveati. De nu m-as fi lemut de riiccali, nici nu puneam cipicii. La cel nrai mic zgomot, rima se $i trage in gauri. N-o prinzi decit dacl-i departc d< hirlogrll ci TrL'blliL .-o apuri dintr-o dati gi s-o stringi nilel. ci altfel alllnccl. A intr.rt pc lrrrnrtrtc in pauri. di-i pace : o rupi.6i rima imbucitiliti nu face nici doui parale. Mai intii ci le putreue5te pe alrlaltc. )-apor pell(lu Je soi nici nu se uiti la ea. Sinl pescari care se calicesc pentru o rimi; rill fac. Pe$tii lrumo$i nu-i prinzi decit cu rime intregi,vii, care mr$ci pc fllndul apci. P<)t(lc credc ci ror sd fugir, sc repede ;i le inhatri firi nici o

Eh, minzule, minzuie, asta-i sinitate


MATILDA

binuiali. aproape roare imi scapi. mor- Mie mirr Morcorc:r{u. Mr-anr Limplill degetele de balele lor murdare.

Mimico, $tii, ii dn de veste Ernes- doamnei tina Lepic, abia trigindu-ti risuflarea. Morcovealii cu Mrtilda .e Joaci iar de-a mirele ti mireasa. Sint in livadi. Felix ii gitegte. $i, dupi cite $tiu eu, jocul
dsta interzis.

Rima nu-i murdar5. O rimS-i lot ce poate fi mai cural pe lume. Se hrlne$te numai cu pimint. ir daci o -torcr. nu ie.e decil piminr din ca. Eu unrrl le-a; minca. Morcoveald: Ti le dau >i pc-alr mclc. Ia manincS. \5
vid
$i eu.

Ar trebui mai intii si prijegti sd le intinzi pe piine. le 9i apoi Viermi5orii mici ii mininc 5i cruzi : buAstea-s cam mari.

lntr-adevir, in livadir, Matilda sti nemi$catl si leapinl sub giteala florilor de .unatoare. Tmpodobiti Jin cap pini-n pr. cioare, pare o adeviraii mireasd, cu limiifi in pdr. Cu ce-i pe ea, ii-ar putea alina toatA viatra dureile de bur1i. lmpletite mai intii in chip de cununo. fre cre$tet, floi1e coboari pe sub birbie, pe spate. pe bra1e. valuri unduruase. i.< incolice.c pe dupi mijloc pi .e aStern la p5mint intr-o coadi gerpuitoare, pe care Fegi spune

lix^o lunge$te intruna, neobosit. Intr-un tirziu, se di ci;iva pa$i indirAt


:

n5oari pe cei din prune.


Morcoveald:

mei, mamei mai cu seami. E destul numai si se gindeasci la tine iji ise intorc matele pe dos. Din partea mea n-ai decit, eu n-o si mi iau dupi tine; lotrFi ci eiti om de treaba )r cu ne-nlelegem de minune. Ridicr nilcl [clinrrul. rpuci o creangi !i culege citeva prune. Pe cele bune le pistreazi pentru el. pe cele vierminoase Ie di nagului, care spune, inghilindu-le pe nemestecate. cu simbure cu lot : Astea-s cele mai bLlne.

Mda, 5tiu. De-aia le faci greafl alor

acuma-i rindul

Gata, nu mai mi$ca

Morco\eali e gitit )l el ca un mire. e inzorzonal din belgug cu flori de sunltoare, printre care, ici-colo, ies la iveali ba o mdciulie de mac, ba nigte bobi;e de pdducel, ba o pipddie galbend asta ca si se dcoN-are chef de ris $i sebeasci de Matilda. tustrei pistreaz, un aer senos, cum se cuvine in asemenea imprejLrriri solemne. La inmormintare trebuie si fii trist de la incepur pinx la .firilt : la nunra. :'erios pini dupi cununie. Altfel, jocul n-are nicl un
haz.

tiu

Morcoveati,

1./

j
r:' I

'.'

";,a'

.:i .& i 'r-: .,, /" ".n"' r...':.


...'.., .,,.

.,t.

.!

;
r.tl

$,
j' .l ';,. |
,

"';i
,

"
.

' -.-'
.

!:.::1; i': l:g

F,I
'it:l
.,!t

irl'

ri

i'ri"

de mini ! porunceSte Felix. - Luati-va Pomili inainte ! $i nu vi gribili.

rili : hai, pupati-vi.


$i cum ei povlie

gete. MorcoveatA o a$teaptl galant, rimi nind cu un picior in aer. Felix ii <iuce prin livadd. Merge de-a-ndiratelea 9i bate tactul cu bralele intinse, arltindule in ce ritm sd p6leascA. Se lnchipuie primar $i ii salut5, apoi preot 9i ii binecuvinteazi, apoi prietenul care vine cu felicitdri 9i uriri, apoi liutar ti scl4iie din douA befe incrucigate. $i-i plimbi aqa incoace pi lncolo. Stati ! poruncegte. Uite ci se des-

pdnaii unul de altul. Cind se lmpiedice in trena, Matilda o ridicd gi o fine intre de-

Amindoi inainteazi domol, pulin

de-

- Faceli-vd pi voi ochi dulci, o declapup6. ralie acolo. Sta de parcA a;i fi de lemn. DinduSi ifose de om mare, i;i bate joc de stingicia lor el care poare a pi rosrit - Di vorbe de dragoste. exemplu ti o sdruld cel dinLii pe Marilda, ca sA nu spund ci nu
s-a ales cu nimic.

Ei, ce e ? Hai pupali-vi. Mirii

se

Morcoveali igi ia inima in din1i, di deoparte florile ce atbni pe faF Matildei $i o


sAruta pe obraz.

-lace.

Zibovesc in loc cit apasi cu palma cununa Matildei. apoi alaiul se pune iar in
mllcare.

Matilda ii lntoarce pe loc sirutul gi-n clipa urmeloare. stinjeniti ii stingaci. roSesc

m-as insura bucuros.

Nu glumesc, se aprinde el. Cu tine

jos. Felix

Au ltipi Matilda, strimbindu-se. Un vrej de sunitoare ii trage pirul in

il smulge. Pornesc mai depafie. Gata, spune el, acum sinteli cisito-

amindoi. Felix rinjegte : Te-ai inrosit ca un rac. ipi freaci doue dgete unul de altul si spune din virful buzelor, foarte intepat: - Da' progti mai slnt ! $i-nchipuie c6-i
de-adevemtelea,

pi-ntii nici n-am rogit, i-o ln- Infi toarce MorcoveatA, ata cd n-ai decit sd rinjegti cit poftegti. Nu mi impiedici tu si md-nsor cu Matilda, dactr gi mimica o si
vrea.

Dar iata ci mimica vine singure. sd spuni ea, cu gura ei, cd nici nu se ginde$te la a$a ceva. Impinge portita gi intri in livadd, urmati de Ernestina, care i-a pidt. Trecind pe llngd gardul de midcini, rupe o jordie, de pe.care smulge frunzele, dar
de sprnl nu se atrnge. Vine spre ei valvirtej. ca o furtuna. Pl,zea L strig5 Felix ;i-o gterge in fundul livezii. Aici e la ad6post gi poate si vadi tot ce se petrece.

MorcovealA nu di niciodata bir cu fugi1ii. E fricos de felul lui, insi-i place si sfirgeasci povestea clt mai repede; ln
schimb, azi se simte viteaz. Matilda tremure Si plinge cu sughiluri, ca o vedani. Morcoveald : Nu te teme. O stiu eu oe mdmica. Numai oe mine mi arde, Eu incasez totul, Mdtilda : Da. dar mdmica ta o sA me souie mimichii me Ie 9i mAmica o si mi bati. Morcovea4d : O sA te codjeze; se spune corijeazS, ca 9i cum ar fi vorba de temele de vacant6. Maicd-ta te corijeazi ?

Marilda : Uneori. deoinde. Morcoveatd: La mine asta-i ceva sigur, intotdeauna. Matilda : PAi n-am ficut nimic. Morcoveatd: N-are a face, Bagd de seamd, Doamna Lepic se apropie. Acum e cu neputinF sa-i mai scape. Are tot rimpul. Inc-etinegte pasul. A ajuns arit de aproape, incit Emestina, de teami sd n-o incaseze ti ea la invalmiseali. se oprette in marginea cerculul uncle se va petrece totul. Morcoveala se prolipeste in fala ,,nevesti-si", care hohoteste Si mai si. Sunitoarea i'i amestecd florile. Jordia doamnei Leoic se. ridicA. gata de rreabe. Morcoveali, palid $i cu capul tras intre umeri. isi incrici$eazd bralele la piept. Parce-l si usturi pielea. parciJ si arde spinarea. totufi are trutra si se ritoiasce 'rdu : ce-i $i - ti noi pulin !inrr-asra I Ne-am mar distrat

CASA DE BANI

A doua zi, dind ochii cu Morcoveata, Matilda $i lncepe : Maici-ta a venit de i-a spus mdmi- totul chii ti am mincat o papard numeru' unu. Dar tu ? Morcoveald : Nu mai iin minte. Pe tine, lnse, te-a bitut degeaba : ci doar n-am'frcut nimica
rdu,

Motilda : De buni seamd ci nu, Morcowald : $tii, eu vorbeam serios atunci cind spuneam cd m-ag insum cu tine. Motilda: . $i eu m-ag mirita cu tine, cu dragd inime.
Morcoveald:

Eu a! putea se me uit la tine de sus, fiindci tu e$ti siracd gi eu bogat, dar n-ai
grua, eu te prelulesc. Matilda: E ti bogat tare, Morcoveali? Morcoveald: Babacii au pe putin un milion. Matilda: $i cit face asta, un milion? Morcoveald:

^ IUnOUI SaCUlUl-

Mult; milionarii n-ajung niciodari

la

Motilda:. Ai mei se pling ce n-au destul. Morcoveald: O! $i-ai mei Ia fel. Toli se pling, ca sA-i induioqeze pe cei.din jur gi s5-i imbuneze pe invidiogi. Da'noi slntem bogaii, gtiu eu. La fiecare intii ale lunii, riticul dmine singur o clipi la el in odaie. $i eu aud cum scrignegte incuietoarea casei de bani. A9a cum se aud broticeii seara. Tdticul spune un cuvint pe care nu-l ptie nimeni - nici mama, nici frate-meu, nici sor6-mea nimeni afari de el gi de mine, gi casa de bani se deschide, Atunci, el scoate bani dinduntru 9^i se duce de-i pune pe masa bucitariei. Ii zorniie in mini, lird vorbd,

pentru ca mimica, prinsi de treburi la


cuptor, si bage de seame. Pe urmA pleaci, iar mdmica se intoarce qi inhali banii.

L/

FJ

Afa-i in toate lunile gi asta line de multe lreme, dovadi ca in casa de bani e mai
mult de un milion. Matilda:

spuie un cuvint anume? Ce cuvint? Morcoveald: Nu-1i mai bate capul de pomanS, Ji-l spun eu cind o si fim cisitorili, numai

$i ca s-o deschidi zici ci

trebuie si

dace-mi fdgiduie$ti
meni niciodatd. Matilda:

ci

n-o

sil afle ni-

Spune-mi-l acum. Uite, i1i thgiduiesc cI nimeni n-o sd-l afle.


Morcoveald: Nu, Ssta-i secretul

Da' te juri ci dupi aia mA la$i se pun mina unde vreau? Matilda: Mlmica nu-rni di voie sd jur, Morcoveald: Atunci nu li-l spun. Matilda: Nici nu-mi pasi de cuvintul Asta al tiu! Afl5 ci l-am ghicit, da, l-am ghicit. MorcoveatA, neribddtor, forfeazi lucrunle. AscultS, Matilda. n-ai ghicit nimic.
onoare. Uite, cuvintul pe care-l spune tata lnainte sd deschidi casa de bani este ,,Lustrucu". Acuma gata, pot si pun mina unde vreau. Lustrucu! Lusttucu! repete Matilda, dindu-se lnd6rit, cu plAcerea de a cunoa$te o taini Si cu teama cA taina asta nu face doui parale. Adevirat, nu rizi de
mine?

Morcoveald:

- mie Dar

mi-ajunge cuvintul

teu

de

meu;i-al lui titicu'.


l-ai

Matilda:

spune. Morcoveald: Ba sa mi ierti,

Nici nu-l itii. DacA l-ai iti, mi


il
Mqtildq: Sic! Sic!
$tiu!

- MorcoveatrA, grav Pe ce? i-o intoarce cu govdiali Matilda. Lasi-mi si pun mina unde vreau, urmeazi Morcoveati, $i li-l spun, privggte lung. Nu intelege Matilda prea bine ce vrea. lgi mije;te ochii $ireli, $i acum e de doua ori mai curioasa. Tu spune-l intii, Morcoveala.

Nul ttii, nu.l stii. Pe ce te prinzi cAJ $tiu? rostette

frrd sA dspundA qi plin de hoterire,

Apoi, cum Morcoveali

se apropie de ea

cu

mlna intinsi inainte, fata o rupe la fugi.

il

gi el o aude chicotind. Matilda abia s-a ficut nevlzutd $i MorcoveatA aude deodatl in spate un hohot batjocoritor. Se lntoarce. Un argat de la castel scoate capul prin geamlicul grajdului $i rinjette cu gura pinA la urechi. Te-am vizut, MorcovealS! strigd O sI te spun maici-ti.

jucam, nene Pierre. Voiam s-o p!cilesc pe mititica asta. Lustrucu e un nume scornit de mine'. Si afarl de asta, habar n-am care o fi cel adevlrat.

Morcoveald:

Mi

Lasi, Morcoveali, mi doare-n cot pe mine de Lustrucu Ssta al tiu. Nu de asta o si-i povestesc eu maici-ti, ci de ce-a fost
dupi aia.
Morcoveald: Pii ce-a fost? Pierre:

Pierre:

Ehei, a fost ce-a fost. Degeaba, te-am vizut. Morcoveafi! Zi tu ci nu te-am ve-

din intrebarea tradilionali a pronului la tcalru: ..L'euiser-tu cru'l "Ai fi crezut una ca asla'1

r De fapt. ..Luslrucu' nu-i o nnscocire de-a lui MorcoveaF. Acesta e numcle lipului grotesc al prostului dinlr-un cinlec popular, nume niscur, sc pare,

Tull .{i inc!'put1, f,tnc pcnlru rirsta tal in \chlmb. rtiLl c-ir.it li \e lungeasci urcchrlc dc\cara, nu rlrt ral . M,, (^\(rlJ lrri rr( (r .i mil .lltni Imbujorat la iati, de-ai zice ca pirul lui tLr)(rl J pilit. ipr intrrnJr JnrinJuJi nlirniie in buzunare gi se depirteazi pleo5tir $i smiorciind.

Asta nul Mai bine mi ciuc si prind obleli. E un timp, o liumusefc! O sa adun
A)teapti-m^i un pir. Ala l-a(c 'nimlcir intotdeauna. Intji zice nu. dar pe urm. \e
rizginde$te. Rimy : Stau un sfert de ceas, mai mult nu.
co$uri intregi. MorcoNeald :

Rintr.

OBLETII

Biielii se prolipesc acolo amindoi, cu miinile infundate in buzunare, Si trag cu coada ochiului spre scari. Nu trece mult $i Morcoveali ii dA cu cotul lui R6my.
Lepic coboara o treaprx. linind in mini un paner pentru Morcoveald. Se opre5te insi in loc, binuitoare. Ia te uiti, mai eSti pe-aici. R6my ? - credeam Te plecat. Lasr, ii spun eu lui taici-tiu ca umblr harhui. 1i-ai .r rezi ru Riuy : Morcoveala m-a linur, il 1l\ se mrl
a$tept. Doamna Lepic :

Celi spuneam eu ? Intr-adevir, uga se deschide 5i doamna

coveala.
Pii

Morcoteala .e iohca de unul \irgur ln mUlocul curlll. pentnl cu doanrna Lrpr. si-l poati supraveghea de la fereastri, 9i cau(il cu lL,r din"rlin.ul .i nu-yi Jca in pellc: deodati apare priercnul .au Rem\. t un baiat de \cama lul. rJr( :jchtopjt<J/u. dar llne morli).5 alerge. asrrel r.a ptcioru-i \ling. b(rcJg. se ltri)re d pa celilalt. lilr si-l a1ungi vreodati. Remy duce un co$Lrrel ln mrna. Morcoveafi, vii fi ru cu mine? inlreabi. el. Tala pune cinepi la lopil in girla. li dirn o mini d< aluior 1i maiprindem ti ceva cu panerele. Spune-i tu mamei, rispunde MorRimy:
de ce si-i spun eu? MorcoIeald: Fiindci mie n-o sd-mi dea voie.

doamna Lepic.

Tocnrai atunci se ivelle-n fereastri

Aha, a;a, MorcovealS ? Morcoveali nu zice nici da, nici ba. Nu mai gtie nici el cum sd o scalde. O cunoa$te pe doamna Lepic cum iti cunoa$te buzunarul. A ghicit-o $i de asrl dari. Dar nitiriul dsta de R6my 1e incurcd, i-a stricat tot planll, aga ci lui nu-i mai pasi ce-o sA fie. Srrireple iarba \ub talpa. cu ochii alintigi aiurea. toate astea, mie mi se pare ci - Cu n-am obiceiul .a-mi iau cuvinrul inapoi.

Si

_ - Doamni. vi rog. \pune Remr. imi dalr \ole si-l iau pe Morco!ealii cu mtne,

sa prindem ni$te obleli?

ca nu.

strigind. Doamna Lepic a inleles. Se vede cum milci din bLrzc. Cei doi prieteni nu pncep ntmlc $l se pnvesc nedumerili. Dar doamna Lepic da din cap dc.lu$ir in semn

Doamna Lepic lipe$tc urechea de 8eam. Kem) o roagi pentnl a doua oara,

Nu r.rea. bolboro.ette MorcoveafA. ^.5lglrr. acust o ve.,,r ci arc nevoie de mlne.


Rimy:

anume de nuci. R6my e departe acum. Doamna Lepic nu prea )lre Je glumA.5i copll o pnn \ectnl se apropje de ea pre_ vizitori. cdci. ii infrico5eata aproape la fel ca lnva[atorul. R6m1 a- zbughir-o \pre girla. Alearge
sunA ca o cutie de tinichea.

Urci iar scara;i intri in odaie, cu panerui pe care trebuia si.l ia Morcovea;i ca si prinda oblegi pi pe care-l deiertase

spune malca-sa. $i nu mai adaugi nimic.

mlnclno pamtntut. rar plctorul lul rting !i zibavnic lasi o diri p;in colb, danguii 9i
mal are chei

- Hai. rimii cu mine! Ne jucim amlnoor.

nune. Nu vrea. nu vrea. Morcoveald:

Cu atit mai riu! Am

fi

petrecur oe mlaici

Ziua I.iind. pierduli. Morco\ea!a


cle

nu

pe apa slmbetet. Pirerile de rAu nu-s departe.

Un prilej minunat de petrecere s-a dus

Joaci.

Le asteapta. Singuratic Ai fhri aparure, hse plictisul si-l nApadeasca si pedeapsa sd vini de la
slne.

Doamna Lepic : Nu-ti dau voie si pleci, auzi ?


cum ar vrea sd-li ia avint. Morcoveald (incet) : Am lnleles.
Scena a II-a

Mina-i dreaptd se trage inddrdt. ca si

Ci

altfel...

O LOVITURA DE TEATRU

Scem I

dupi ceafi ! Mama e mai darnici ln privinF asta decit tata. Mi-am fecut socoteala. Cu atit mai r.iu pentru el.
Scena a

Morcoveald : Dus pe ginduri, Iingd ceasornic, La urma urmei, ce vreau eu ? Si n-o rau

poamna Lepic :

Incotro ? Morcoveald: $i-a pus cravata ceq noud

III-g

cu scuiDqt. 'Dantolii Md duc cu tAticu' la plimbare.

ti;i-s

lustruit

uomnut Leptc : Tine mult la Morcoveald, dar cum e mereu pe drumuri, chemat de ajfaceri, nu are niciodatd timp de el.

Hai si mergem. Morcoveald : Eu nu merg, taticule, Domnul Lepic : Cum nu mergi ? Nu vrei

Morcoveald: O, eu vreau, dar nu pot. Domnul Lepic : L6murette-mA, ce s-a intimplat


MorcoveaTd:

Mda. sigur. iar !i s-a ndzarit ceva. Ce dihanie mai esti si tu ? Nu mai stie omul cum sA te ia. Ba vrei, ba nu vrei, Rimii acasA, baieF!, ii biziie cit poftsti.
Scenr a IV-a

Nimic, rimin acasi. Domnul Lepic :

Doamna Lepic: Ca sd audri ce se vorbette, ea are tntotdeauna prevederea de-a trage cu urechea pe Ia uii. SdrdcuJul de ell Prejicindu-se ai-l minglie, ti vird mina in pdr si-l trage virtos. la te uitd cit mai pitim$te pentru cd taicd-siu... (aici se uitti chioris la domnul Lepic)... vrea si-l care dupi el. Mama ta nu te-ar chinui cu atita cruzime.

Domnul Lepic-tatdl
Scen! a v-a

mama tsi intorc spatele unul altuiq.

ti

doamna lapic-

Morcovea1d :

Ghemuit intr-un dulap, cu dowi degete virtte in gurd gi cu unul tn nas. Nu oricine poate fi orfan,

LA \ i\{TOARE

z--'7 -t

-u{j \
spre dreapla. din pricina biriri pu5rii. pi duc tolba. Domnul Lepic e un mirpdluitor neobosit. Morcoveata se incepeiincazi si se lina de taica-\u, liri {a se rilcire,r.ca. Ghetele il rod. degetele i.e sucesc. cele mari i .e umfli Ia capele ca nii;re ciocinage, dar e) nu zice nici pis. Daci doboari weun iepure de cum rese la vinetoare. domnul Lepic intreaba : siJ laqi la prima fermi din - Vrei drum, sau si-l dosegti intr-un tufi$ $i sil ludm deseari ? Nu, riticule, rdspunde Morcoveali, - bine il iau cu mine. mai Uncori .e intimpla si poafle o zi intreagi cite doi iepuri 5i cinci potirnichi. Atunci viri mina sau batista pe sub cureaua tolbei, ca si-$i odihneasci umerul amorlit. Iar daci le iese cineva in cale, arali sarcina din spinare, fudul, !i pentru o clipi uiti de povari. Oboseala il ajunge mai ales atunci cind tolba rimine goali 9i cind nu are cu ce se lud uli.

t E-.

Domnul Lepic i:;i ia bnielii, pe rind, la !iniroare. Ei merg in urma Iui. cera mai

sil a$tept, murmuri Morco- Zice gi-acum trebuie si gonesc dupi el. veafi, Daci incepi ziua prost, iti meige prost pinl seara. Aleargd, tdticule, asudd. scoate sufletul din ciine, poartA-mA dupd tine pin, mi s-or muia oasele, da-i to! degeaba. Deseari tot mofluzi ne intoarcem
acasi.
De

Donnul Lepic mai sare un pirleaz. \e carrte )r prrn lucerna tle rl,lu'r mlrc r"rare si nu dibuie de asti dati vreuu urccheat.

Cdci Morcoveala are nrpte iuperrrilii


fiece datd cind duce mina la cozoroc,

copilireSti.

incremene$te, nibu$il de emolle. Isi scoate 5apca.

uiteJ pe foram adulmecind, cu pirul zbirlit 9i coada leapdni. Domnul Lepic se apropie incetitor, cit mai mult, cu patul pu;tii in scobitura umirului. Morcoveali
un prim val
dc

cum Morcoveali iti pune $opca pe cap sdu face un salut pitld-n pdmint, domnul Lepic di gret sau trage in plin. Morcoveali recunoagte singur : srstemul esta nu se prinde intotdeauna. Daci repeti mi$carea prea des, ea rdmine fdri urmiri, ca 5i cum norocul ar obosi si tol rispundi la aceleagi semne. Iar Morcoveali, cumpitat, le rire$te,9i astfel izbute$te aproape de fiece datd.

Atunci, ori i9i iau zborul niqte potirnichi, ori ligneste vreun iepure. gi dupi

aici. ii spune uneori - A)leapti-mi domnul I epic. Eu ma abat nilel prin aretura asla.

Morcoveale 5e opre)(e locului. inciudat, 9i intepeneste apa sub dogoarea soarelui. Se uita la taic6-sau cum calca aratura in lung $i-n lat, brazdi cu brazdS qi bulgdre cu bulgire, parci netezindul cu grapa. cum scolocelte cu leava pu5rii prin toate tufele, scaielii Si miriciniqurile, in timp ce pini 9i Pyram, dornic de un pic de umbrd, se intinde la pimint, gifiind cu

ce rizi

care nrci n-a apucal .a sc rdceasci qi apesindul pe burta bilaie ca sd stoarcl dintr-insul cele din urmi necurigenii. Da'de
?

Ai vizur ce lovituri ? inrreabi dom- Leprc. nul crnlinnd in miini un iepure

ci multumiti mie I-ai dobo- rAspunde Morcoveatrd. rit, $i, mindru de noua-i izbindi, ii dezviluie increzitor metoda sa.
Pentru
Ce spui ? face domnul Morcoveqld. nlctooata.
.

Lepic.

HT l-N-as putea

spune

ci

nu mi-n$el
I

limba de-un cot. ..Degeaba. nu-i nimic pe-acolo. ginde$te Morcoveali in sinea sa. Aga, dd iama prin urzici, croieqte, prdpide5te ! Si fiu cr.r iepure. la adipo.r. intr-o vizurni sub frunze, nici dracu' nu m-ar clinti pe-

Dounul Lepic :

asa
e

ar$ifi l"

$i bombane. , L prc.

afurisindu-l pe domnul

Daca lir la faima ra de baiar de;repr, nu re sfAruie\c sa indrugi gogorile aslea de fala cu allii. Ti-ar ride in na.. \umai daca nu cumva iii bati joc de taicd-tdu. Morcoyeald: Zau ci nu. riticule. larri-rri. tu Ji dreptate: sint un nitiriu.

Haide, lasi fleclreala, nitifleali

MUSCA

scuturindu-l de zor,
muscA

parci asculti gi strigl domnului Lepic : - Stii, titicule, cred ca mi-a intrat o
in ureche. Domnul Lepic : Scoate-o, bdiete. Morcoveald:

il

trage afare, apoi

Morcoveala, care ridica Docair din umeri. convins ci e un mare prost, merge iarA in urma lui taice-seu, plin de zel, cdznindu-se sA pune piciorul sting ln cilcetura piciorului sting al domnului Lepic ai intinzind pasul de parci l-ar fugdri un capciun. Se odihneyte doar cit rupe vreo murd. vreo pari pddureali ori nigte porumbe din cele care fac gura pungd, albesc buzele $i potolesc setea. Dealtfel, intr-unul din buzunarele tolbei duce plosca cu rachiu. Hai o inghititura, hai alta - dd gata aproape tot rafiindce domnul Lechiul, de unul singur,

Vinitoarea continua

li

ating. Aud doar cum biziie.


Domnul Lepic: Atunci las-o sA moare, Morcovecld:

S-a bigat prea la fund 9i nu pot s-o

pic. imberat de vinrloare. uite se


ceara.

mai

fuz. Morcoveald golegte plosca Iicindu-i de petrecanie $i ultimului strop, cu care

Nu tragi o dusci, tAticule ? Vintul n-aduce decit un mormeit de re-

$i daci plodeqte, tSticule, dace-si face cuib ? pomnul Lepic: Incearci s-o strive$ti cu coltul batistei. Morcoveald: Ce-ar fi si torn nilel rachiu s-o inec ? ^ Imi dai voie ? Toarni ce wei, strigi domnul Le- dar pic, lasi-mi-n pace ! Morcoveaii lipegte buza plogtii de ureche gi-o golegte pentru a doua oari, se fie la adipost dacd domnului Lepic i-ar trece prin minte si-$i ceard partea.
ajungi din urmi : t5ticule, nu mai aud musca. Cu - $tii, cd siguranlS a dat ofiul popii. Atita doar
c-a

$i indad strigi
biut rachiul.

voios, alergind

sA-l

abia ll imbiase pe taici-su ii, amelit, intinde iar pasul dupd el. Pe nea$teptate se oprste in loc, virA un deget in ureche,

PR

I}1L L SITAR

Unul dintre sjrarl se nAruie cu pliscul inainte, iar ecoul poarta cumplita detunilura in .'elc p.rtru eo luri a.( padu't.. lrinra.
piept mirosul de pulbere. Pyram sose$te in goana,
veSte, dar de obicei.

Morco\eali riJrca :.itarul ( u aripJ il rinrurd biruitor in aer. rr,ge in


lisindu.l
nici nu se grdbegte mai mult

colea. spune domnul Lepic. E - Stai locul ccl mai bun. Eu umblu cu ciinele prin pidure pi .tirnim sitarri ; cum luri pil, pil, ciule$te urechile $i casci ochii. Sitarii au sd zboare chiar pe deasupra ta. Morcoveald fine arma in miini. Astizi vd rrage penrru intiia oarii inrr-un.irar. Pini acum a doborit cu pusca domnului Leprc o prepelili. a Jumulir de penc aripa unei potirnichi in zbor pi a leiar \a-i scape
:

urmi pe domnul Lepic, care nu

in zdboca

,,Aproape ce n-o s6-$i creadd ochilor", ginde;te Morcoveale, pregitit se culeagA

Domnul Lepic di insi la o parre crengile unui tufit, iese la iveali 9i zice liniStit llului .iu inca in!aluil de fumul impu)ce-

laude.

tunl:

Prepelila a impu$cat-o la pemint, sub nasul ciinelui. La inceput se uita la ghemotocul acela de culoarea lirinei, fird sdJ vadi. DA-te ni{el indirdt, l-a sfltuit dom- Lepic, nul etti prea aproape. Firi voie. Morcoveaia a mai fAcut un pas inainte, a ochit $i a apdsat pe tragaci, cu buza levii aproape lipita de cocolosul cenu$iu, pe care l-a amestecat cu Frina. Pe urmi n-a mai gisit din prepelip sfirrecati decit niste pene qi un cioc insingerat. Cu roare aceslea, doar doborirea unui sitar sfinle$te faima unui dnar vinAtor, $i seara asta se veste$te hotdritoare in viala lui MorcovealS. $tie oricine ci amurgul te amigeste. Lucrurile igi invilmdSes- liniile nedeslu$ite. Biziitul unui tintar spintecd linigtea ca un tunet. Morcoveale, tulburat, ar rrea .b treaca odata pe\le aceasta incercafe.

un iepure.

amindoi

Ce dumnezeu nu i-ai doborit


?

pe

cIRLIGUL DE UNDITA

Murco!eala .e apucd .d curer: pe5ttj pe care r-a prins : lini. ropioare. ba chiar ;i bispintecA $i le pocne$te sub c6lcii bigicile pereche, strivezii. Aduna malele pentru pi5icii. Furar de rreabi. roboteple de zor, aplecat pesre gdleata albil is .pumd. bdBind de seami si nu \e \tropeasca. Doamna Lepic vine sd arunce o privire. Bravo | \pune ea. A.rizi ai prins

bani. Le rizuie solzii cu cutirul, apoi ii

prinrre srejari. Morcoveali ii ia in catarea armei. ca sa-5i mai deprindir pulin ochiul. gterge cu mineca abureala de pe lea!a. Fr,unze urcate /burda fa rA 1inra. incoace
$r

Sturzii inturnali de prin lirezi lisnesr

- de-o minciiricd pe crnile. Vezi ce pesle poJi fi indeminaric cind vrer'l Il mingiie pe grumaT 5i pe umeri, dar cum trage mina, izbucne$te in fipete de
durere.

Un cirlig de undild i . oegetulul.

s-a

infipt in virful

pedurea fremedndA. Pi!, pi!. pit, aude Morcoveala. intocmai cum il prevenise domnul Lepic, dar atit de incet, incit nu crede ci vin spre el. Ochii ii tug in toate pirlile, liri astimpir. Zaregte douS umbre lunecindu-i pe dea.upra capului )r. cu parul puprii proptir in burre, trage in aer, la nimerealA.

Intr-un tirziu, doi sitari, cu zborul ingreunat de lungile lor pliscuri, se inalld 5i se iugiresc dragestoqi, rotindu-se peste

lncolo.

Erne.rina apare. rn.fuga. dupd ea Feli\. cuflnu 5t oomnut Leprc. Ia se vedem ! spun ei. Doamna lepic srringe degerul inrre gcnunchr. drn care pricini cirligul se infige pi mar adinc in carne. Felix 5i Ernestrna o suslrn. rar domnul Leprc i-apuci pi-i ridici bralul. asa ca roli por .a-i \aLli degetul. Cirligul ia stripuns degerui dintr-o parte In atta. Domnul I eprc incearci .al \coale. . - Ah, nu, nu a9a ! fipi asculir
ooamna Leplc.

Inrr-ade\;r. intr-o parte rirIul. rar in cealalte indoirura ca o bucla nu lasd cirligul sa iase. Domnul Lepic isi pune ochelarii. Drace i face el. Ar lrebur rupr. Cum si-l rupi insd ? Sotul ei n-are cum '5 apuce cirliBul 5i. la cea mai micd incercare, doamna Lepic sare in sus 9i urli. Cum. adi.i. \or \j \mulge inima. riala

I Pdi cirligul ista e olel de soi. Hm. mormirc domnul Lepic. atunci - .rF\rrt .leocr'rl rreh,,ie Iti potriveste ochelarii, scoate briceagul $i se apuci si plimbe pe deget tdi$ui tocit al lamei, intii ugor de tot, abra atlngind pielea. Apoi apasd. E numai brodin
ea

boane de sudoare.

Au

doamna Lepic, $i

Au

Di

singele.

muri.
trna.

toli

Au

cei de

! ie

fat,

viicireste
se

pic. E palide ca o lduze $i, mindrd ca a trecut printr-o mare primejdie, line la vedere degetul legat cu grijd. cu o cirpi. Biruindu{i o rimisip de durere, le suride celor de fala. ii lini)le)le cu citera rorbe )j-i spune blind lui Morcoveali ficut si pitimesc, biiela$ul - M-ai mamii. Dar te iert, nu-i vina ta. Niciodati nu;a vorbit a5a. Morcoveali, uimit, ridicd fruntea. Vede degetul maici-si iniegurat intr-o cirpi curati ti legat cu ale, gros $r petrai, ca o pepufe de copil sirac. Ochii i se umplu de lacnmi. Doamna Lepic se apleaci spre el. Biiatul dA sd se l'ereascd dindirdtul braqului indoir, La de obicei. ln .chimb, marca-sa, mirnnimoa,;. i .arula de lali !u toli. Morcoveali nu mai pricepe nlmlc.
:

cutre-

Plinge pe rupre.

- Mai repede, titicule ! spune EroesIa nu te mai prosti atita ! se otirigte - la Felix maici-sa.

Domnul Lepic i5i pierde ribdarea. Briceagul slirteci, feristruie$te la intimplare, iar doamna Lepic, dupi ce a murmurat : ..Mdcelarule ! Micelarule !", din iericire,
lesinA.

Morcovcali hohotcgtc qi mai gi. ci prost mai e I Poti si juri ci-l - Tii. jupo:ric cineva de viu, spune doamna Lepic cdtre vecinii induiosali de atita buniIAIE.

- crezi oare asa de haini Mi

Daci-fi spun c-il trecut,


?

ci

te lefl

Ea Ie di cirligul de undild, pe care ei il (ercelea/r. curio)i. cu^tolii. ['nul /ice c6-i

fa$ 9i innebunit, ciopirlette, scormone$te pfln carne )r ialil ci d n de8elul care nu-i
decit

Domnul Lepic nu scapi prilejul. Alb

cirlig numirul 8. lncetui cu

la

pe scari, cu capul in miini, gi cauti si-$i lxmurea.cd intimplarea. De bund seami cd rrind . azrirle undila mai depJrle. cirligL"rl i-a rimas prins in spate. ,,Acum nu mi mai mir ce nu trigea pettele", i$i spune el. Asculti vaietele maici-si si la inceput nu-$i prea face inimi rea din pricina lor. Parci ei n-are sA urle cind o si-i vie rindul, numaidecit, ba incd ii mai 9i, cit l-or line puterile, pind o si raguseasca, astfel ca maica-sa se se creadi rAzbunate cu un ceas mai devreme Si sd-i dea pace ? Vecinii, atraqi de larmi, vor se-l descoasa.

uf! in ,remea a5ta. Morcoveald - nimrc. La primul tipat al maici-si a $i gters-o. Sti

ranA singerindi cade Si cirligul.

incetul, doamna Lepic i5i recapiti ufurinla vorbei 9i incepe si turuie, povestind tuturor intimplarea. Ah I De nu mi-ar fi aqa de drag, l-a5 fi omorit pe loc. Aiurisifi unealtd ;i cirligul ista. Credeam c-o sd-mi dau duhul din pricina lui. I-rne.tina e de p6rere .i rrebuic ingropat undeva departe, in capetul grddinii : .i-l puni intr-o groap.i pi si bituceasci bine pimintul desaupra. Ba deloc ! sare Felix cu gura. Am - pistrez sd-l eu. Vreau sd prind peste cu el. Asta zic ai eu cirlig cAlil in singeLe ma- \a pr nd I O gro/amer I Ce mai pcsti o vie ! De-iia barosani, si nu-i poti duce irl

afl9 pricina.

tace milc. 5i-a"tupa urcchile. ri .cdfirlia-i rogcovani se face ncvizuti. Vecinii se ingiri in capul scirii ti atteapti sA

tl

Ce s-a intimplat, Morcoveald

Si-l zgil!iie pe Morcoveala. care, buimac li acum ci a scipat firi chellineali, \e inlrece cu pocainlir- scoat( ni)(e gemele rigugite 9i varsi lacrimi cu nemiluita, sciLdindu-qi pistruii de pe mutra lur cea sluti, obiqnuiti cu scatoalcele.

brate.

ln

cele din

urmi

se iveste si

doamna Le-

I
I

tu.

B,{\LTLL DE ARGINT

Doamna Lepic : Motco,'eald:

N-ai pierdut nimic, Morcoveali 'l Nu. mimico.

Doamna Lepic : ginde$ti

De ce te gribe$ti si spui nu,

? Cauti-te intii prin

firi si te
buzunare.

ci naSu-tiu, care ili cautA atita in coarne. d l"udil .c-l ci)rige )i ci o \a .c qupere, aga? Morcoyeald: Lasi, mimico, o si zicem ci l-am cheltuit ca se-mi fac;i eu un gust. Ce, trebuia s, stau sd-l pizesc toati viala ? Doanna Lepic: Grrrr. pocrtanie i Nrr trebuia sa pierzi binulul Si nici si-l cheltuieqti aga, de capul tiu. Nul mai ai, le prive$te ; apucA-te ii
pasi

Ia te uiti ce-i merge gura ! $i eu sinl buni, stau si-l ascult. Va s.1 zici pulin iti

Doanlna Lepic:

cauti-l, gdse$tel, scoatel din fabrici,

Morcorcald: Isi inloarce buzunarele pe dos Si le pritt \tc Lun atirnd ta nisle wechi dc mdgor... Ah, da. mdmico ! Hai, dd-mii.
Doamna Lepic: Ce sili dau ? Va sA zicA tot ai pierdut ceva ? Eu te-am intrebat aqa, din intim

plare, 5i uite ci am ghicit. Ce-ai pierdut Morcoteold: Nu $tiu.

treaba ta. Hai, $terge-o, destul cu vorbiria. Moraoreald: Da, mimico. Doamna Lepic: Ia isprivegte cu,,da, mdmico" Asta $i nu mai face pe de$teptul : vai de tine de te-aud cumva llliind,5uierind printre dinli ori ficind-o pe surugiul liri nici o griji ! Cu d-astea nu se prinde la mine. II

Doamna Lepic: BagJ dc scama ! flti gata .i trrgi iar o minciuni. Ai qi inceput si bali cimpii. Nu te pripi. Ta ti. ce-ai pierdut ? Nu cumra titirezul 'l Morcoveald: Da, sigur. Nici nu mi mai gindeam la el. Da, mdmico. titirezul. Doamna Lepic:

l-am lLlat siptimina trecute.

,,Da mamico. Nu-i titirezuL. Doar fi

Morcoveald: Atunci, briceagul. Doamna Lepic: Care briceag ? Cine li-a dat lie briceag ? Morcoreald: Nimeni. Doamna Lepic: Ei, biiete, ata n-o scoatem noi la capit. Sintem sin' S-ar /ice ca te bag in 'perie1i. guri 9i uite ci eu te iau cu binigorul. Un copil care line la mama lui n-are nimic de ascuns. Pun prinsoare c-ai pierdut bdnulul Ala de argint. De ttiut nu $tiu nimic, dar sint siguri. Si nu tigiduie;ti. Se vede

Motcoveali se plimbd cu pa$i misurali pe aleile din gredine. ScinceSte. Cauti putin ti se smiorciie o grimadi. Cind simte cil vede maici-sa, se opre$te in loc sau se apleac.i de scotocette cu degetele prin micrig, ori prin nisipul mdrunt. Cind socoate ci doamna Lepic s-a dus, nu mai cauti. O porn()te mai deprrle. numai d( [ormd. cu nasul in vint. Unde naiba si fie bdnulul de argint ? Pe sus, prin vreun copac, prin vreun cuib ?
gisesc aur.

Sint unii niuci \are nu cautii nimi( ti

Asta-i lucru $tiut. ln schimb, Morcoveali. de s-ar tiri $i de-a bu$ilea, n-ar facc decit s5-$i toceasci genunchii 5i unghiile degeaba, liri si giseasci micar un ac. Obosit si tot umble ata, dupi car verzl pe percli, Morcoveati se lasi piguba$ $i hotir:rlte .5 rnrre in ca:,a. .J i'.odea.ca in
ce ape :.e mai scald:t maird-.a. Pnrte ca s-a potolit ii. daci vede ci el nu gise$te banuiul, se lasi 9i ea piguba5i. Doanna Lepic insi - ! niciieri. Mlftico, mimico o strigi el sfios. Ea tace chitic. Abia ce-a ie5it din odaie. lisind deschis sertarul de la nisuta dc lucru. Iar printre gbemele de lini, andrelele, mosoarele a)be 9i rogii din sertar, Morcoveafi zire$te cifiva bani de argint. Prrca imbatrincrc acolo. Ai zice cit

dupi

nas.

Mimico, era banulul meu. Mi l-a dat na.Lr' Juminica. Daca l-am picrdut. a5a-mi trebuie. Nu-mi pare bine deloc, dar o si-mi

Morcoveald:

treaci. Apoi, ce mare scofali un binut


acolo ? Unul mai muit sau mai puiin
:

turi ghemclc. $i-apoi, cum dorcdegti 'l Cu accl singc rccc carc nu-l pirise;ite decit in cine $tie ce imprcir.!riri deosebrle, Morco\crlr inrinde min.r holdril. )Lerpele$le un binut 9i o ia din loc. Frica de a nu fi prins asupra i'aprului ii alungi )1,\Lri3h. r(mu)Lc le. grndul prrmeldro. Llc a.c into.rrcc L mr.a J< lucru.r maici-si. lese glonl pe u$ir, stribate aleilc, alegc un loc potrivit,.,pierde" banul, il pocneyre cu cAlcilul de-l infundn in pjminr. apor.c trintette pe burti $i, gidilat de ierburi pe la na.. \c tiri)l( incuace pi ineolo. dupj cum i'r rrizlre. in ucrrlrr rcrrgulare. inlocmal ca atunci cind tc rote$ti, cu ochii legali, in jurul unui lucru ascllns, iar cel cirrc conduce aceasti loaci nevinovati se bate ingfllora( (u palmele pe pulpe )l ilrigi: ,.Pizcu I Foc !Foc !"
III Morcoteald:

sau opt banLrlr. Greu dc numirat. Penlru a\ta ar lrLbui .J ri.Lorni :crttrul, .J \cu-

lre/lll dln r,,it dLr.tr din an in pa;tr yi rostogolili dt ., i.'lnte dinrr un co11 in a1nr1. lira .i l. lrni iinc\t \ocotetld. Por se lie trei ir ror alir de bine parrLt
dorrrl.

delde. Pistreazd-ti binutii. Sint ai tij amindoi, $i cel de la na$u-tiu, $i cel pe care l-ai gisit sub pir, daci nu cumva lil cere pigubatul. Cine si fie? Imi tot frimint mintea, dar degeaba. Tu ce crezi?
Morcowald: Zi\ dacir $tiu, fi-apoi pulin inri pasi: red cLr miine. Sdrut mina. mrnlr\'o. )l
nrullumesc. Doamna Lepic: Srai nilel! Si daci-i gridina,.ul? Morcoveald: Sd dau o fugi sa-l intreb'l Doamna Lepic:

f.r :,rrr ei'it benr.l in .e.rl,lrJ \J 1i J tr Dcgcaba 1i am tot spus siJi gole$rr buzu narele atunci cind te schimbi. Am !rur sa{i dau o leclie. Te-am lisat si cauii ca sa lc-nveli minle. Dar .c vede trcrha cJ ( ine cauti gisefte, caci acum, uite, ai doi binuli de argint, nu unul. lati-te bogat. Totul . binc cind \c sfi!)c)le .u brrrr, insu si $tii de la mine ci nu banii adlrc fcricire. Morcorcald: Pot sa mi duc la joaci, mimico? Doamna Lepic: Sigul ci da. Joacd-te acum, pini nuJi trece vremea. IaJi $i binulii. Morcoveald: Oh, mimico, unul mi-a.jLrnge 5i chiar te rog \a-l pislrezi tu pind mi-o lrebui. Doamna Lepic: Nu, socoteala cinstita e prietenie de ni-

Mimico. mintico, I,am gisit.


Doamna Lepic: Si eu l-am gesir.

MotcoIeald: Cum aya ? Uite binulul. Doamna Lepic : Uite-l colea.


MorcoveaTd:

Asta-i buni I Arati-I.


Doamna Lepic: Arati-l tu. Morcoreald: Aratd banul. Doamna Lepti |

palmd 5i thibzuieste ce rci.\rundd. Ciudat ! Tu unde l-ai gisir. mimico ? Eu, aici, pe alee, la ridicina pirului. De douizeci de ori am cilcat peste el pind siJ vid. Lucea. La inceput am crezut cd-i o bucatir de hirtic, o.i vreo viorea alba. Nici nu m-am ostenrt si n]-aplcc. Mi-o ii cizut din buzunar intr-o zi crind m-am tivilit prin iarbi. Ia uiti-te, mimico, si vezi unde se pitise holomanul, in ce birlog. Mi-a dat de furcd, nu gluml, poate si Je lauoe cu asta ! Doamna Lepic: Nu zic ba.

ci. Mar(oteald ii

,r\t fc al ii ,ikttirc)t, it1 fdic. yi

Nu pl(cJ. pri.lcu. ajutj-mr ;r ru un pic. Pe taici-tu nu-l putem binri ci umbli fitl b5g.rre de .eami cu banii, doar e om in toati firea. Sori-ta i$i stringe economiile in pu$culifa. Frate-riu n-drc cind sa mar piardi banir: pi.a9a i:,c duc printrc degete. Adici, eu sa-l li pierdutl

Ia si ne gindim noi.

MorcoNeald:

Aira m-ar mrra. milmico. fiindcd lrr e)ri ordonati in toate.


Doamna Lepic:

De, o ma! pat ei $i oamenii mari, nu numai copiii. In sfirtit, vid eu. Oricum, asta mi prive$te doar pe mine. S-o lasam baltl. Tu nuli mai bate capul, hai, fugi la joaci, dragul mamei, dar nu te depirta prea mult de casi. Eu mi duc s-arunc o privire in sertarul mesei mele de lucru_ Maraovcald. rare o st zbughiv, se intoatce si fAce ciliva pa$i dupd maicd-;a. ln cele din urmd se hottirdtte brusc, o ajunge din urmd. ii trece inaint?. 'c inlepc4( e in laB ai ;i-i lntinde in tdcere obrazul.

Doantna Lepic: Cu ntina dreaptd ridicatd ameninlate tidpra rntad. Te Stiam mincinos, dar nu in halul dsta. Acum minli cit $apte. Mergi tot pe drumul asla! Azi furi un ou. miine un bou! Si dupi asta o omori pi pe maici,ta. Rdsund prima palmd.

IDEI PERSONALE
-,i

s s

lipsa doamnei Lepic, Morcoveali le impdrti$ette ideile sale. mine, spune el, laptul ci etti - Pentru neam cu cineva nu inseamni nimic. A$a, de pildi, tu $tii cit te iubesc, tAticule! Or, eu nJ lc ilrbe\! fiinqci e.ri tatil meu; te iubesc fiindci e$ti prietenul meu. La drept rorbind n-ai nici un merit ci e$ti tatil meu, dar prictcnia ta o privesc ca pe o inalti favoare c care nu-mi e$ti indatorat $L pe care mi-o acorzi cu dirnicie. Haida{e! lace domnul Lepic. - T) rr nc mir,. ,1,. n- min-) inrreabi - gi Ernestina. Felix E tot aia. rdspunde Morcoveale. Nun'ai intimplarea r-a facur fralri mei. De ce v-ag fi recunoscitor pentru asta? Cine-i vinovat ci tustrei sintem de-alde Lepic? Nu vd puteti impotrivi in nici un fel lucrului ista. A'adar, n-are nici un rost sd vi rimin indatorat pentru o inrudire in-

Seara, domnul Lepic, Felix, Ernestina $r Morcoveafi se string in jurul ciminrrlui in carr arde o bll rrugb crr ridacini cu tot. )r crle patru \caune ale lor se leagena pe picio"rcle di'r ralii. Srau la rai[as 1i, in

tu rdu in cuvintele mele? i-o - Ce vezi intoarce Morcovea!i. Nu-mi ristAlmicili gindurile! Departe de a fi fdrd inimd, eu vA iubesc mai mult decit !i .e pare \oui. Dar aceasta afectiune, in loc si lle banald, pornila din in.tinct >i depr int!ere. c'te constienti, rafionali. logici. Logic5, iate termenul pe carel cdutam. cind o sd te dezbari tu de nira- deOare vul a lblosi cuvintc al ciror inleles nuJ cuno$ti, mormeie domnul Lepic, ridicindu-se sd meargi la culcare, $i sd tot cauii, la virsta ta, si fii mai cu mo! decit ceilalli? Daci bunicul vostru, reposatul, m-ar fi auzit indrugind doar un sfert din palavrele tale. mr-ar fi aralal pe loc. cu un picior in fund qi una dupi ceafd, ci nu-s decit fecioru-su. )r noi cd \a mai treaca vre- Vorbrm glisuie$te Morcoveali, cuprins deomea, dati de neliniSte. t si m,i bine.i racr din guri. i-o releazi dor-rnul Lepic. care line o luminare in mina. $i pleaci. Felix il urmeazi. ne vedem cu bine, bdtrine! i-a- Si runci el lui Morcovcali. Dupd Felix se ridici ;;i Ernestina ti

volllnlari. Eu vi mtrllume.c doar. tie. f'ate. pentru ocrotirea ta. )r lie.5urioara. pcntru gri1r plind de tolo. p( care mi-o

Po.tt
dstea

Inclntillt \pu ne reI X. De unde-o mai fi scolind cugetirile nizdrivane? se minuneazd Ernes-

tina.

Toate astea, urmeazA Morcoveali, le -spun in generdl. fera \e dau oume: iar daci mimica ar fi aici, le-at repeta $i de
1at5 cu ea.

Nu spui tu povegtile ori, zice Felix.

astea de doui

murmura cu un aet grav: Buni seara, dragul mcu prieten! Mor corelli rimine .ingrrr. den'ump6nlt. leri, domnul Lepic il sfituia se se deprindi sI gindeasci: ,,Ce-i aia: zice lumea? Cine-i lumea? Lumea inseamni nimeni. Prea repeti ca un papagal tot ce-auzi de la al1ii. lncearci si gindegti tu, cu capul tiu. Folose$te idei personale in vorbire, chiar dace la inceput nu ai decit una singuri." Vizjnd ci la prima incercare de acest fel toli i1 privesc piezi$, Morcoveati inibusi focul, inqiri scaunele la pe.ete, face o plecdciune citre penduli )j .e duce.5 se culce in od"ia in care dd scara pivnilei. numitir din pricina asta odaiu pirnilei. Odaia-i rlcoroasi $i plicuti vara. Vinatul se pistreazi lesne acolo o saptemina incheiatd. Ultimul iepure doborit singereaze cu botul intr-o strachine. Mai sint acolo niqte coguri pline cu grAunte pentru gdini, gi Morcoveali nu se mai saturi si tot rescoleasce grAuntele, infundindu-fi miinile pini la cot in ele. De obicei, toati heineria familiei, atirnata in cuier. il inspermint6. Ai zice cd-s nigte sinucigagi, care abia s-au spinzurat,

!4
-dfl S!^r

e;
fiv N

4
4*

fls

,&\

"

lfi

a\ind mai intii grija sa-ii inlire gherele, in


ordrne. pe polila de deasupra.

coarea lespezilor de pe jos. Se viri in a|rernur >i. cu ochii pironrli la tiuhucelc d< ip.or 9mg6. contlnua sa,)r dezvolte idejle personale, numite asrfel fiindcd trebuie si le pdstreze doar pentru
slne_

schimb, asti-seari nu se mal teme. Nu mai scotocette cu privirea pe sub pat. Nu-l infricoqeazi nici luna, nici umbrele, nici p||1ul drn gradinir. \jpat acolo parca anume pentru cine ar avea chef si se arunce intr-insul pe fereastri. I-ar fi frici daci s-ar gindi ci-i este fiici. dar nu se mai gindesre la asta. Si-a pu. (inra)a dc noaplc )i uita ii pi)casc,l numar pe cilciie, ca si nLr-l pitrundi ri-

In

La inceput, copacii iqi zbuciuma crengile subliri, amu(ind pisiretul, amutind mierla ce zvirlea o noti la intimplare, ca un bob de mazire crud, turtureaua pe care Morcu!eali o ztrrse adrneauri rlrsindu-5i in rafale gunguritul din gupa-i pestriF, $i colofana cea nesuferiti, cu
coada ei co!ofeneasci. lungr.

Apoi, pentru a-gi infrica vrijma$ul, purced \i-$i framinte bralele vinoa.e )r
Tichia vinelie i$i poarti inainte nivala-i
lenevoasd.

Incet, incet, se boltegte peste tot cerul. Alungd azurul gi astupi orice locaor pe unde poate petrunde aerul, vrind parci si-i sufoce pe Morcoveala. Uneori ar zrce

ci, istoviti de propria-i povari, tichia


slrsle.

FURTUNA FRUNZELOR

asta e gata sA se privale peste sat: dar se opreite la vreme deasupra clopotnilei, te'mindu+e ci \irful ace\tcia ar purea \d o

alti

Uire-o. e atir de aproape. ci. fA rA \reo ameninlare, incepe panica, izbucnesc

cind MorcoveaF
teasca.

S-a scurs

frunzi din virful acestui plop uria{i. Cu gindurile aiurea, agteaptl si se clin-

o buni bucati de vreme de iscodei;te visitor o

Copacii pi-amestecd minio;i umbrele nedeslupite. in care lui Morco\eali i se nazare ci rede cuiburr pline de ochi rorunzi ;i ciocuri albe. Vidurile lor se incovoaie qi

lrpere.

.e

Ai spune .i-i tlrsprin.d de plop fr ca tri-ieste o viali a ei, singuratici, liberi. In liecare zi se aure$le sub prima gi ultrma razi de soare. A rimas aga de la amiazi, incremeniti,
fiunzi,

parci moarti. mai degrabi pati

decit Si Morcoveati iqi pierde ribdarea, supimt, cind in snr$it ea lace Lln semn. Dedesubt, o fiunzi apropiate face acelagi semn. Altele il repetd, il impirt5$esc frunzelor invecinate, carel trec cu graba mai departe.
ivegte marginea unei tichii cafenii. $i plopul a si inceput si se cutremure. Se caznette parci si urneasci din loc, si piturile grele de aer impingi

rndreaptb. ca ni5te capele treTtte pe neJ)reprare din piroteali. Cirduri. cirduri, frunzele i5i iau zborul, se abat inddri( )i. lemAroarc, imblinzite, incearca ri se prinda la loc. Plipindele frunze de salcim.uspini. cere ale mc.reacanului juprrit se tinguie, cele ale castanilor !uiera, cele :rlc curcubelicii calariroare.e fugirr\c intr-un freamit pe zid. Cera mai incolo. merii bondoci ili .cuturi poamele, care cad bufnind surd la

semn de primejdie.

cici in zare se

carel apasi. Nelinirrea lur cuprinde l'rgul. un.teiar. castanii, $i toti copacii din gridini prind .ili faci semne. Llinduli dc tlirc ci mrrginea de.lrrlira \i inlunecara d tichiei e impinsi inainte iii se laiegte tot mai mult pe
cet.

in liiuri

Pulrn mai departe. tufele de coacaza singereazi picuri roqii, cele de porumbe picLlri cerneald. $i departe de tot, ca imbitate, verzele mi5cd din urechile lor de mAgar, iar cepele miniate se izbesc intre ele, spirgindu-gi miciuliile doldora de seminJe. Ce si fie? Ce toani? Ce inseamni asta? Nu tuna. Grindina nu bate. Nu fulgerd;i nu cade strop de ploaie. Noaptea asta tecuti in miezul zilej, carel innebuneste $i-l insplimintA pe Morcoveale, este intunecimea vi.ieliei de sus.
soarele ascuns.

plmint.

Acum tichia s-a intins peste tot,

sub

Totu{li tichia se misci. Morcoveali ftie

bine asta: alun..i :rir.u. iar norii in goani o \or dcfrr-i:i:.r pini la urnta. $i cl ilr. .i \JJ.' J-r', .. Jr..c. D<)i rLnp,rj intres cerul. uchia ii \trin-qa Ieasta )r-r apasi fruntea. Inchide ochii ti ea i se IasA
du^reros peste pleoape.

De manra nloa. da, mimico. Doamna L?pit: Ei, nu mai spune, s-o vid gi pe asta! Nu te cari odatd?
MorcoveaTd: Nu. mAmico. Doamna Lepic:

I5i infundii 5i degetele-n urechi, dar furtuna de alari pitrunde la cl in odaie cu ;ipetele ;i vijclia ei. $i-i culege inirna ca pe un petic de hirtie
cle pe

mototole$te, o face bol duce de-a rostogolul. li-o ASa ci Morcoveafi a mai rimas doar cu un bob de inimd.

ulifi. I-o stringe, i-o

Gura, cari-te, auzi'l Morcorcald: De ticul, tac, dar Doamna Lepic:

nu

ma

car niciieri.

Ia farfuria

asta

timp, auzi?
II

$i

cari-te

cit mai

ai

REVOLTA

Doamna Lepic;

Morcoveali, puiule,

$i du-te de adu-mi ojumarate de unt de la moari. Hai, di o fugd. Nu ne a$ezim la masi pini ce nu te-ntorci. Morcoveald: Nu vreau. mimico. Doamna Lepic: De ce si nu vrei? Te aiteptim, afa cum

fii biiar de rreabi

curati revolultel .lriga - Id uilJ{i-\ir. doamna Lepic pe scari, ridicind bralele. Intr-adevir, e pentru prima oari cind Morcoveafi ii spune nu. $i barem daci l-ar fi supirat cu ceva! Daci micar l-ar fi luat de la joaci! Nici pomeneali! Stdrea trintit la pimini Si trindivea, cu nasul in vint qi ochii inchifi in soare. $i acum, cu capul sus, o infrunti. Doamna Lepic nu mai inlelege nimic. ii cheame pe toli, ca $i cum ar striga dupi aJ ulor. Felir. r enili incoace .a - Frneslina. vedeli minunilie! Si vini pi tata, $i Agata. Nimeni sd nu lipseasci.
Morcoveali sri in mijlocul curlii, la distanli, mirat cd-i in stare si faci fali primejdiei $i de-a dreprul uimit ci doamna Lepic uiti si-l bali. Dar ceea ce
opresc.

Morcoveaie tace, din loc.

fdri si

se urneasci

ll-am spus.
Mot coveald:

Pini 5i rarii trecirori de pe ulip

se

Nu

vreau, mimico,

Cum adici nu vrei si te duci la moari? Ce vorbi-i asta? Te-a intrebat cineva?...
Visezi? Morcoyeald: Nu, mdmico. Doamna Lepic:

moare. Doamna Lepic:

nu md duc

la

Hm. eu nu nrai priccp nrmic. b.rierc. Du-te numaidctit l.r moaie si mi rducr o JumAtate de unt, ai auzit?
Morcoveayd:

.e petrecc c atit de grav. incit ea nu se mai simte in stare de nimic. A renunlat la gesturile ei obignuite de intimidare, la privired ei a.culila yi arzdloare ca un ac inro;iit. $i totu$i, firi voie, buzele i se dezlipc.r d( apa\rrca furier liunrrice, care i,/bucne$re $uierind

Am au,/it. Dar de du. nu


Doamna Lepic:

mi

duc

m-ascul1i. Morcoyeqld: Da, mdmico. Doamna Lepic: Nu vrei si asculyi de mama ta?

Nu cumva \ise,/ cul Ce-t Jsta.' t penlru prima oara in !iala ra cind nu \rei :a

buni, se viicire$te ea, l-am - Oameni rugat pe Morcoveafi, cu frumosul, si-mi dea o mini de ajutor. si laci o micA plimbare pini la moari. Ia ghicigi, ce mi-a rispuns'l lntrebali-l numai. Altfel ali crede

ci

ghicesc, iar Morcoveafd, tudlnca sa, e scutit si mai repete.


tesle la ureclle:

Toli

niscocesc.

prin atigop-

Blinda Ernestina se apropie gr-i

Bagi de seami, o si,fie vai de cozo-

nacul tiu pina la urmd. Fii ascuititor, ia aminte la ce-fi spune sora ta, fiindce iti
rea binele. Felix se crede la teatru. N-ar lisa pe nimeni si-i ia locul. Nu se gindegte ci daci Morcoveali n-o si le mai facA pe toate, o parte .lin reburr \ or pica de rniine in seama lratelui mai mare, cum e qi firesc. Mai degrabi l-ar incuraja. Nu mai departe Llecrl ieri il privea cu disprel. zicrndu-i giini plouatd. Astizi insi il socote$te deopotrivi cu sine 9i-l stimeazd. Topiie pe loc )i se veseleste grozav. into$ lumea pe dos, roste$te - S-aLepic. d,,Jmna cople)ite, a)a ca eu nu m5 mai amestec. Mi dau batute. Si vie aLtcine\ a \a imblinzea\c5 fiara a.ta fioroasd. lr la. impreun6 pe fiu 1i pe talil. Descurcal-\e cum or lul
\

in primele clipe pigesc in ticere. intrebarea cea de neinliturat zdbovegte. Morcoveald incearci se o ghiceascd gi cauti un rispuns. Acuma-i pregirit. Deyi gruzav de ./druncinar .ufleLe)te. nu-i pare rell de nimic. Ziua de azi i-a adus o emolie atit de puternice, incit nu se teme cd alta ar putea sA o intreaci. Si vocea domnului Lcpic. care in .firyir .-a hol;ril sa rorbeasce, il liniiteite. Domnul Lepic:

Ce mai aqtepfi ca sd-mi explici ultima ispravd cu care ai mihnit-o pe maicd-ta'l


faticlrle dragi. am.rat null in r'umpenA, dar toate au un capat pe lumea asta. Merturisesc: n-o mai iubesc pe mama. Domnul I-epic; Ce spui! $i de ce? De cind? Morcoreald: Pentru toate. De cind o cunosc! Domnul Lepic: A\tr-i rau. biiete! Spunr-mi mdcar (e
fi-a ficut. Morcoteald: Ar fi prea multe de spus. seami nimicl
Domnul Lepic: cam des. Morco"eald: Me scoate din Morcoveald:

spune sugrumat Morco- Titicule, vea1i. in plin zbucium, cici inci nu s-a deprin. cu toat< ace\(ea. daci vrei lu si m6 duc la moari dupa jumitatea aia de unt, pentru tine mi duc, dar numai pentru tine. Penrnr mama nu mi duc nici in ruptul capului. Se pare ci domnul Lepic e mai mult incurcat decit migulit de aceasti mAfiuD.rre. Nu re iimte la largul lui s5-si arlte

Iu

nu bagi

de

a.ll(l
unt.

auloriraler sa Llc pinntc. mai !u searni pentru o jumitate de kilogram de


Stinjenit, face ciliva pafi, apoi ridica drn umcrr. intoarce spatele pi intra in cr.i.
DeocamdatA lucruriie se opresc alcl.

Ba da. Bag de seame cA te imbufnezi

sirite sd-i aud pe toti zicind cA mi imbufnez. Sigur. Morcoveali nu-i in stare si poarte pici niminui. El se imbufneazd doar. Dali-i pace! Dupi ce-i trece, o si iasi din cotlonul lui, impdcat gi senin. Mai ales nu-i aritali ciJ luali in
seami. Eh. un fleac acolol larti-mi, titicuLe, ista nu-i fleac decit pentrll tata $i mama, sau pentru strdini. E adevirat, uneori mi mai $i imbufnez numai aga, de formi, dar te asigur cA alteori atunci nu mai uit jignirea.

ULTIMUL CUVINT

rnr .e intimpls:'iL turbel. nu irltceta.

5i

din obitnuinF, cit mai ales din

Seara. la cjnd, au tdcut cu

totii. nu atii

neali, iar nici nu s-a aritat. Isprdvind cu masa, domnul LLpic ifi .coale )er\elul. il aruncA lingi farfurie pi spune: Nu merge nimeni la plimbare cu

stinjedoamna Lepic, bolnavi la pat,

Domnul Lepic: Ba da, ba da, o fii pe pace. Morcoreald:

si uili tu ciciLeliie

astea,

Nu, nu. Tu nu $tii totul, tu stai a$a de pulin acasil


Domnul Lepic: Sint nevoit s, umblu. Morcoreald (cu siguranld in glas): Afacerile sint afaceri, tdticule. Pe tine te furd grijile, in timp ce mama, e cazul saJi

- pe drumuL cel vechi? mine

Morcoveata inlelege cA domnul Lepic a ales anume acest fel de vorbd, ca se-l poftea.c;l pc el. Se ridicd indati. a)aza \caunul la perete, cum face intotdeauna, !i-l urmeazi supus pe taicd-siu.

spun. n-are alt cal de bitaie in afard de mine. Nu mi leg de tine. Fire$te, n-ar tre-

mijloc? Domnul Lepic: Pb-i n-o rezi decil dout luni pc an. in \acanla. Morcoveald: . Ar trebui sd mA lati sA stau la internat $i in vacanll. Mi-ar prinde mai bine. Domnul Lepic:

si-mi dai un sfat. At vrea si triiesc departe de mama. Dupd pirerea ta care ar fi cel mai bun

pira::.:- nt:r ocroti. incetul cu inceiul. per:ir.: .i-nti c.ri. am siJi spun tor c. i-a intimplal in lrecut. Ai sa \e/r \rngLr dd.- :\d-ecrc/ )t Llaca am lrn_ere.de nllnle Dar acum, taticule, te rog
bui decit s-o

()l l(JtJr. \'J .- /i\J .r-.rl p.1,. avur chei de asta. In schimb re untlii in pene cind li aduci aminte de sinuciderea asta a ta neizbutiri. Ji-nchipui poate ci gindul morlii le-a ademenil nunrai pe
5r
ur.rc

_c;

unul ti-a$ simfi lipsa. Morcowald: Ai veni s, mi vezi, tdticule?


Domnul Lepic:
Morcoveatrd. Morcoveald:

Asta-i un privilegiu de care se bucuri numai elevii sdraci. Lumea ar zice ci te-am lasat in voia soartei. $i-apoi, nu te gindi numai la tine. Eu

tine. Ei, Morcoveale, egoismul ista o sa te Cuci de ripi. Prea tragi plapuma numai pe tine. prea te crezi buricul pAmintului. Morcoreald: T;ticule. frale-meu < fericil,.ora mea e lerrcrlA. )i daca inrr.ade!ar mamei nu_i place se ma cjcdlearcd. a5a cum .pui tu, atunct eu nu mal zic nimiL. Eh. ce )til lu, tu e)li.-.repin in ea:i;i rolr se lem de lrn(. tolr. chlar )l mama. ta nu Ooat( \a lrca nimica impolri!a fericirri tali. Si asla do_ vede$te ci sint 5i oameni fericili pe lunte.
Domnul Lepic.

Mai, g;gauld. cap p;lrar ce esri. judeci cu crubolele. Veli tu li.nu l cc are omul in adincul inrmii? gi prrcepi chia, rorle lu_ crunlel
Morcove0ld;

- ,Plimbirile de plicere costi

scurnp.

on. cel pulln! rncerc.


Domnul Lepic:

ln cr mi pri\c)le

pe mine. da. riricule:

Te-ai folosi de cdlatoriile tale de afaceri 9i te-ai abate nitel din drum.

, A\ta nu. Pin; acum m-am purlat [alJ oe ttne _ta l(t cum m-am purtal fala de fra_ tete )l de 5ora ta. a!ind grija sd nu nedlep_ lale\c pe ntct unul. Am \i fac ala pi de_a_ cum lnarnte. Morcoyeald: sa mi las de in\dlalura. Ia-ma , Atunci oe ta tnternat pc moli! cb nu_ml vad de carte,9i eu o si-mi aleg o meserie. Domnul Lepic: Ce me'errel V^rei poate s; le bag ucenic , ta un ctzmar, nu., Morcoyeald:
Prea rirziu, bietul meu Morcoveata. Am cheltuit. o groazA de bani ca si inve;i,
5i tu s-a.lungi sa batr pinqele? Morcoveald:

Domnul Lcpic:

Atulcr. Morcoreati priclenr. nu le mirj ^ grnol ta tenclrt. A5culti \orba mea: nicio_ datA n-ai si nj mai fericit decit esrr acum. Auzi? Niciodati !
MorcoNeald:

Frumoasd iigiduiah, Domnul Lepic:

srngur p nea $l aS Domnul Lepic:

Acolo,.sau

in aha parrc. Mi-ap cigriga


Il
lrber.

supune-te, c;le$te-te, a$teapti sA devil maJor )i \tapin pe \i,la ta. >i arunti, cl.,_ Drnorndu-lr. ltbcrtateJ. poli .i nr renegi )i si-1i schimbi familra- dacb nu firea 7r ioanele. Dar. pini lrunci. caule .a nu_li ta.i singe riu. inabu)!l,lr 5rmliminlele Si ui(i-te cu begare de \camj la uer din jur, chrar la cel u5ie:c in preajma ra; irr zimbr de .care multe on .51 Vet avea surprize consola_ roafe, te-aslgur. Marcoyeald: ,Au.-5i ceilalli necazL.rrile Ior. l;ra indo_ tata. L)ar pe er o si_i pling mirne. Azi cer dreptale pentru mine. Ollce.oarta e mai buni decit a mea. Am o mam,l care nu m5 tube$le t^l pe care nici cr n_u iubc.c.

Si daca fr-as \pune. relicule! cercat sd mi omor'l Domnul Lepic: Ei, le cam umfli, Morcoveatd. Morcoreqld:
Domnul Lepic:

ci

am

in_

. .- rll lnchrpul cum\a ci eu o iube.c? rzbucoe$te domnul Lepic, pierzindu-gi


raoqarea...

Jur ca yi ieri am vrul sa md spinzur.

ochii spre taici-siu. Privegte indelung fala lui asprA, barba-i deasi, in care gura s-a _ascu-n\ ru)inari parce de a fi .pus prea

La

aceste cuvinte, Morcoveald ridica

multe. lrunlea brizdata. creturile din Ju-

rul ochilor $i pleoapele lui lisate, ce te fac \a crezi ci umbli dormind. LIn timp. biiatul nu scoate nici o vorbi. Se teme ci bucuria lui tainici si mina asta pe care o apuci Si o line intr-a sa, aproape cu de-a sila, ar putea si fie doar o inchi-

Morcoveali bilibineite picioarele in mers gi umbli alit de $ui, incit pare coco$at.

Apoi stringe pumnul, amenintl satul alipit in noaple $i strigi, umflindu-se ca un aclor: Afurisitol o ficu5i gi pe asta! Te

pu1re.

Gitul lui Morcoveali e albistrui de jeg, de-parc, ar purta zgardi. In.li15it. Morcovrala ri.pindejte ln rur un miros ciudat, carc n-aduce defel a
mosc.

urisc!

spune domnul Lepic, - Taci, e mama ta, urmel pentru ca-i mama mea.

la urma

rispunde Morcoveati redeve- Oh! nind simplu !i previzitor. Nu spun asta


ALBUMUL LUI MORCOVEATA

infuleci la repezeali ceva, orice


sub mini.

Dimineala se scoali cel dintii, odati cu servitoarea. Iarna, sare din pat inainte si se lumineze de ziui !i se uiti la ceas cu miinile, pipiind arititoarele cu virful degetelor. Cind cafearLa gi ciocolata sint gata, el

ii

cade

3r!@,#
I

Cind este prezentat cuiva. intoarce capul., inlrnde mina pc rl.tn:rput. .c fate mlC. Indnlndtl-)l nlili"rrcle. il \Cilrplnil
peretele.

$i daci-i intrebat: Morcoveaji, nu vrei sd

se mire. Pe Ernestina ii pe Felix ii vede pozali in toale chrpurile: in picioare. apezali. inlbfolili sau pe jumitate despuiafi, veseli sau posomorili. in mijlocul unor bogate decoruri. Morcoveali? - $i Aveam ni$te poze de-ale lui, de cind - mic, raspunde doamna Lepic, dar era era atit de dregala$, ci cine le vedea mi le $r srnultsca J |l mi.1l. arr ca nu ml-a mai ramas nlc! Llna, Adevdrul e ci pc Morcoveati nu-l ..trage in poze" niciodati.
II

Daci un striin risfoielte albumul de totografii al f;mrliei lepic. nu poale s; nu

Rispunde: - Oh! Nu meriti osteneala.


Doamna Lepic;
ctneva, Marcoveaui; lmnln, l-namlco, Doamna Lepic:

mi

siruli?

Morcoveali, rispunde cind

ili

vorbeFte

I i-am mai spu.. mi 'e P,ire. vorbe$te cu gura plini.

i nu \e

Morco\caliL nu \e p!)ate stipini .a nulr vire miinile in buzunare. Si oricit de iute le scoate, cind^ o lede pe doamna Lepic, e prcr lir/iu. Intr-o b|lni /r. ca o :'a-i coa.i buzunarele cu miini cu tot.
prieOricc ll '-ar rntimpla. l1 tenos na$u-siuj nu-i bine si minti. Asta-i un ubicei pacilu.. (rrc n :ljLttJ lr nrmrL. fiindci adevirul iese intotdeauna la iveale.

a$a ci minte adeviratul nume.

Morr. ur

eala-n :.u.. Morcoreali-n jos. aproape nici ai lui nu-i mai lin

.pune

ce-i spuneli Morcoveali? Din - De pricind cd are pirul gilbui? Sufletul lui e qi mai iti decit perul, rispunde doamna Lepic.
|lt

Da, rd.spunde Morcoveafa, cigtigi timp. mai

dar

asa

AIte semne particulare:


multe in folosul lui.

Mutra lui Morcoveali nu spune

prea

Morco\erli are nasul .a un muturoi Morcoveati are intotdeauna farimile de piine prin utechi, oricit l-ai. curdla.
Morcoveata meninci zIPada.

Cu chiu. cu rai. lene:ul de Felrx a i.privit cu invildturaSe intinde $i risulli u$urat. Ce ti-ar plicea sd faci? il intreabd domnul Lepic. Esti la virsta cind te holiristi in viath. Ce ai de gind sI thci'l Cum, iarigi? sare cu gura Felix.

r,''

_ ri \*, l] -**:,i o';. .;

'

,;''.:r j :.,{a ""' " t *::;st


L''

'

";':-4,.'

i,.,,

s
i

, _.

.tt--

Se ioac5 iocuri ne!inovate

Pe"banci acuzalilor se afle domnigoara

- O bagtri, spune MorcovealA.

Berta.

judecim pentru

ci

are ochi al-

Eu unul mi-a$ dori sA ciugulesc o datd cu degetele cartofii prdjili din farfurie
tatea cu simburele. Si cugeti:

treabd Morcoveate pe rAzgiiatul Pierre. Si, cit de cit lAmurit, exclame:

;i .3 "Lrg o jum6tare de prer.r(d.

Juma-

Toate lumea izbucnegte: Fo,rte driguli Ce Poel galanl! - Ohl ra.punde Morcoveeti Nici nu !i/ul ochii. Am -pus-o a$a. intr-o l-Jm doara. Asta-i o expresie convenlionala, o figurd de retoricd. \t

Daci maici-mea ar putea sd mi hi- cu pdie mingiierile, ar incepe cu nasul.


Uneori, obosili de joaci, Ernestina gi Felrr ii imprumutb cu dragc inima jucariile lor. Luind astfel cite o flrimi din fericirea fieciruia. Morcoveagi i)r fiuresre. in

Cind se incinge vreo bdtaie cu bulgdri de zipadd, Morcoveali singur face cit o tabiri intreagi. E temut si is-a dus buhul, fiindcd bagi pietre in bulgiri. Tinteite la cap: e mai srgur. Cit e ger qi ceilalli se dau pe ghea$, i$i lace un lunecuq numai pentru el, departe,
pe iarb5.

taini, o fericire umild. Niciodati insa nu ce arali pred incintat, de frici si nu i se cearA juciriile inapo1.

place sd sari ceiiaifi. El rdmine mereu ,,capri". La baba-oarba se lasd prins cit vrei, lera si-i pese de libertatea lui. Iar la de-a v-ali ascunselea se ascunde a$a de bine, incit uita toti de el.

La capri

ii

Morcoveald:

$i nu gisegti ci am
Matilda:

urechile prea lungi?


le

mile nilel. Tare mi-ar mai plicea si


umpiu cu nisip $i si fac plicinte.

Mie mi se par caraghioase. lmprumuti-

]I

inall.

Copiii se misoari sd vadi cine-r

mar

Morcowali: Si daci, inainte de asta, mimica mr le-ar incinge, atunci s-ar ii coace plicintele.
DacA te mai aud o data... - Isprive$tel va si zicA il iube$ti pe taici-tau mai Care mult decit pe mine? spune din cind in cind doamna Lepic. ,.Stau $i tac chitic, 9i ziu daci-l iubesc pe unul mai mult decit pe celdlalt", rispunde Morcoveald cu vocea-i liuntrici.
XVIII

alara 'Dar toculuit el ir inllece cu un cap pe ceiMorcoveali qi Ernestina, cu lalti. toate cd ea e fatA, trebuie sA se aseze alaturi. Lrnestina se ttdrci pe virluri. iar \,lorco\edta. dornic .i nu iupere pe niIn(ni. ir pacalle)te >i se lasd un pic in jo'. ca sa o ajute cit de cit.
xltl

iqi dai .eama cit de colo cii Felix e in

\'ltoarea lot:

Mn-co\eale o .fit.ric>te pe Agata. \er-

Doamna Lepic: Ce faci acolo. MorcoveaF?

vrei si te pui bine cu doamna - Daci Lepic. vorbegte-mi pe mine de rdu. Dar gi asta are o margine. Doamna I epic nu .uferil ca allii .i se atingl de Morco! eata. doamna Lepic a venit intr-un suflet, superati, si 9i-a scApat bdiatul, care se lumineazA la fali de recuno$tintA, $i-acum si ne rifuim noi amindoi!

Morcowald: Nimic, mdmico.

O vecina l-a ameninlat odata

Asta inseamna ci iar faci vreo boacane. Va sd zicA pe toate le faci intr-ad1ns,
a9a-i?

Doamna Lepic:

$i

Morcoteald: Atit ar m3i lipsi.


xIx

ii spune ea.

il in- S; te-alinti! Ce va sA zicA asta?

Crezind ci maicd-sa ii zjmbeste, MorcoveatA, migulit, zimbeste 9i el. Dar doamna Lepic, care nu zimbea decit pentnL sine, feti motiv, i5i ia deodati

: ::_:-:-::::i. cu ocnr ca ,lar Morio!::::. :::a.jnpenit. ar vrea sa lntre lntr-()


de agnia.

murra ct iiorLrai

5r coase nasturele.

Eei.:: da toarcce.

M^r.. r. ,lJ. L( rog rj rizi cios, liri zgomot.


Leprc.

cuviinauzi? spune doamna

petrecanie, m-ai pe qrumun.

Dace n-ar fi fost taici-riu. strigA doamna Lepic, de mult mi-ai fi ficur de

fi injunghiar, m-ai fi lisar

plrn8l, spune ca. Si mai spune: UnLle vrcll sa m-aducegi? nu-mal plinge cind il plesneiti.
xxl

.-- Cind plingi. rrebuie sd itii de ce


A,ra
nici

- in fiece prc
,^

SuIlS nasul!

drum, astea-s pentru el. Cind ii intfA ceta in cap, nici tlracu' - mal scoate. nu-l - E ala de plin dc .rn<. incil s-ar slnu_ clde numal ca s-o facd pe grozavul.
xxtl

gi mai spune: Daci e vreo patd pe sus, ori vreo ,. - pc llga

ba_

MorcovealA igi sufli nasul, neobosit, pe ti!ul batisrei. Dac:r cum\a urc\c\rp poirir epte rar barista. Fire5re, atunci cind e rdcit, doamna Le_ prc il unge cu seu 5i-l minjeSte atita, ci stirneSte gelozia Ernestinei gi a lui Felix. Dar adaugi. an ume pentru Morco!eala:

clipi.

il

cicileste doamna Le-

linga

crelenl,

* Nu strice, dimpotrivd: iimpezepre

nince_ p,uricii, .atunci are cau lam pereche.


XXIII

Seinlini cu mine: nLr-l reu, mai - prosr mulr decit riu, !i-i prea tont ca sd fie DUn qe ceva. AllA dard susline ci, daci n-o sa.l mi_
si ajungd un fli_

veala:

Doamna Lepic spune despre Morco_

rAfte, intruna grozavte:

De dimineali, domnul I_epic il zAdAli MorcovealA siapi aceastd

Domnul Lepic il prive$te lung, , dar nu tace semnul acela

semn,

Jurul lul tr doua tzvotre de foc ir llie ochir. Se bilbiie, gara sa inrre i-n pdmint, Ja un
lung,

Di-mi odati pace, imbecilule! Pe loc. acrul paiclr ingheaga in

MorcovealA, incalec 5i-o iau din loc...

'Dacd voi primi ;i eu vreodati de Anul nou, ca Felix, un cal de lemn, viseazi

veata.

e pe cale \a :,e mArite. Leprc it ingiduie sa se plimbe cu rogu-onlcut. .ub 5upla\egherea Iui Morco_
^ oamna t Erne'tina
inalnlc. \pune Frnestina.
pr

rea. il amulelre pe loc. Si asta il doare. ca 5r cum Inatca-\a i-ar fi .fdrirnat inlre din!i un nuier miritel, de un binut. Insd ce-i al ei e-al ei: ori de cite ori il npuci .uglilarul. rjlrnge sa ri.ara doamna Leprc. ca-r trece numatdecit.

. Morco\eala fluiere prrn cuite ca sdli Jovedcir.ca sre>i cd nrr-i pa.i de nrmic. Dar pririrea tloamnei Lcpi", care-l urme-

. -,Du-te zouroS l

sa zDurcle. ou-se pe lun$.


TuSe$te.

MorcovealA trece

in

fatrd gi se cdzne|te

. Aleargi ca un ogar. idr cind uiri yi ince_ trnestc pa\ul. il aude. fe re voic..arurin_

. )r. la o \reme. i>i scoare deodarJ

Toati

povestea asta

il

scoate dln sdnte


Sapca.

MorcoveaiA sluje$te drept trAsAture de unirc intre taicd-sdu qi maicd-sa_ Domnul


Leplc spune: , - Morc.J\ eatii. imi lrpsepre un na\lure ra camafa a\ta I Si el duce cdmala doamnei Leprc, care

spune:

- neghiobule? Dar ia cogulelui de luciu tu,

Crezi

ci era nevoie si-mi

porunce$ar

aoa uga

xulul drn sat, o bu$e$te de pemint, o calci ln plcroare sl stnga: n-b si md rubeasr d nrmenr - Pe mine niciodati ! ln clipa aceea. doamna Lepic. care auoe apare din spatele clsei. cu un surl\ -to^lul. tnlrlcosator pe buze. .$i Morcoreali. cu inima.ir un purice.
I

af? gum face cind trece prin fala cruiifi_

Afar6 de mimica.