Sunteți pe pagina 1din 8

RSPUNDEREA ADMINISTRATIV

1. Consideratii generale
Rspunderea juridic este acea form a rspunderii sociale constnd n complexul drepturilor si obligatiilor conexe care, potrivit legii, se nasc ca urmare a producerii unor fapte ilicite si care constituie cadrul n care se aplic si se execut sanctiunile juridice menite s asigure restabilirea ordinii de drept . Raspunderea juridica administrativa, n urma nclcrii normelor de drept administrativ, poate fi: rspunderea administrativ-disciplinar, rspunderea administrativ-contraventional si rspunderea administrativ-patrimonial.

2. Rspunderea administrativ-disciplinar
2.1. Notiune si trsturi caracteristice Rspunderea administrativ-disciplinar este "situatia juridic care const n complexul de drepturi si obligatii conexe, continut al raporturilor juridice sanctionatorii, stabilite, de regul, ntre un organ al administratiei publice sau, dup caz, un functionar public, si autorul unei abateri administrative 1[1]. Trsturile caracteristice rspunderii administrativdisciplinare sunt: intervine, de regul, ca urmare a nclcrii unui raport de drept administrativ; presupune, n mod obligatoriu, vinovtia fptuitorului ; subiect activ este ntotdeauna o autoritate publica, de regul, un organ al administratiei publice; subiecte pasive pot fi att persoane juridice, ct si persoane fizice. Cele mai frecvente situatii de angajare a raspunderii administrativ-disciplinare se ntlnesc n cazul functionarilor publici. Rspunderea administrativ-disciplinar a functionarilor publici se angajeaz atunci cnd acestia nu-si ndeplinesc obligatiile ce decurg din calitatea lor de functionari publici, nvestiti printr-un act administrativ; sanctiunile aplicabile nu pot fi privative de libertate; 2.2. Abaterea disciplinar si sanctiunea disciplinar abaterea disciplinar, adica nclcarea cu vinovtie de ctre functionarii publici a ndatoririlor corespunztoare functiei publice pe care o detin si a normelor de conduit profesional si civic prevzute de lege. Poate consta n nendeplinirea (o inactiune) sau ndeplinirea necorespunztoare (o actiune) a obligatiilor n raporturile de drept administrativ. n cazul functionarilor publici, constituie abateri disciplinare: ntrzierea sistematic n efectuarea lucrrilor; neglijenta repetat n rezolvarea lucrrilor; absente nemotivate de la serviciu; nerespectarea n mod repetat a programului de lucru; nerespectarea secretului profesional sau a confidentialittii lucrrilor cu acest caracter; manifestri care aduc atingere prestigiului autorittii sau institutiei publice n care si desfsoar activitatea; refuzul de a ndeplini atributiile de serviciu; nclcarea prevederilor legale referitoare la ndato 20320r172u riri, incompaibilitti, conflicte de interese si interdictii stabilite prin legi pentru functionarii publici s.a. Legislatia noastr nu admite cumulul sanctiunilor disciplinare (n sensul c pentru o abatere disciplinar, chiar dac au fost nclcate mai multe ndatoriri de serviciu, se poate aplica numai o singur sanctiune disciplinar), ns, permite cumulul sanctiunilor de natur diferit (disciplinar si penal, disciplinar si material), dac fapta svrsit are relevant pe plan disciplinar, penal si material, n acelasi timp. La individualizarea sanctiunii disciplinare se va tine seama de cauzele si gravitatea abaterii disciplinare, mprejurrile n care aceasta a fost svrsit, gradul de vinovtie si consecintele abaterii, comportarea general n serviciu a functionarului public, precum si de existenta n antecedentele acestuia a altor sanctiuni care nu au fost radiate, n conditiile prevzute de lege. Sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate functionarilor publici sunt urmtoarele: a) mustrarea scris intervine n cazurile n care functionarii publici svrsesc o prim abatere disciplinar, fr intentie, nclcnd o norm ce reglementeaz atributiile de serviciu sau o anumit regul de comportare n unitate, neaducnd si neputnd s aduc vreo pagub material

1[1] Antonie Iorgovan, Op. cit., 2002, p. 362.

acesteia; b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioad de pn la 3 luni reprezint o sanctiune disciplinar cu caracter precumpnitor patrimonial, determinat de comiterea unor abateri disciplinare care au avut drept consecint producerea unor pagube materiale unittii n care este ncadrat functionarul public; c) suspendarea dreptului de avansare n gradele de salarizare sau, dup caz, de promovare n functia public pe o perioad de 1-3 ani se aplic acelor functionari care repet, cu intentie, abateri grave de la ordinea disciplinar din unitate, aducndu-i acesteia prejudicii deosebite, n mprejurri si cu antecedente disciplinare ce indic un grad ridicat de periculozitate; d) trecerea ntr-o functie inferioar pe o perioad de pn la un an, cu diminuarea corespunztoare a salariului , se aplic pentru abateri cu un grad foarte ridicat de periculozitate si eventual, grave prejudicii cauzate unittii; e) destituirea din functie este msura sanctionatoare extrem, cu caracter de exceptie, care se ia numai atunci cnd continuarea raportului juridic de functiune cu functionarul public care a svrsit o abatere disciplinar nu mai este posibil si care are ca efect direct ncetarea raportului de serviciu al celui n cauz. Ea se aplic functionarilor care, cu intentie, svrsesc o abatere grav sau ncalc n mod repetat obligatiile de serviciu, inclusiv normele de comportare n unitate. 2.3. Constatarea abaterilor si aplicarea sanctiunilor disciplinare Constatarea svrsirii unei abateri disciplinare de ctre un functionar public se poate face din oficiu sau ca urmare a sesizrii fcute de un alt functionar public, de un organ al administratiei publice, de un alt organ de stat sau de un cettean oarecare. Procedura propiu-zis de constatare a faptei ce constituie abatere disciplinar, denumit si cercetare prealabil, ncepe prin dispozitia dat de conductorul institutiei privind cercetarea cauzelor si mprejurrilor procedurii nclcrii obligatiilor de serviciu. De regul, cercetarea o face seful ierarhic al functionarului care a svrsit abaterea, ns aceasta poate fi ncredintat si unuia cu o functie superioar sau oricrui salariat desemnat n acest scop. Procedura presupune: ascultarea functionarului public care a comis abaterea disciplinar; verificarea motivatiei acestuia; analiza mprejurrilor n care a fost comis fapta ilicit; clarificarea cauzelor determinante; luarea n considerare a antecedentelor disciplinare; stabilirea gravittii faptei; precizarea consecintelor acesteia, inclusiv a eventualelor pagube aduse institutiei; ncheierea unui proces-verbal de ascultare sau de refuz a persoanei vinovate de a da relatii n legtur cu abaterea disciplinar pe care a svrsit-o; consemnarea rezultatelor cercetrii ntr-un referat sau raport de cercetare care, atunci cnd este cazul, se ncheie cu propunerea de aplicare a unei anumite sanctiuni disciplinare. Sanctiunile disciplinare nu pot fi aplicate dect dup cercetarea prealabil a faptei svrsite si dup audierea functionarului public n cauz.

3. Rspunderea administrativ-contraventional
3.1. Contraventia -definitie, trsturi si continut

Constituie contraventie fapta svrsit cu vinovtie, stabilit si sanctionat prin lege, ordonant, prin hotrre a Guvernului sau, dup caz, prin hotrre a consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Trsturile caracteristice care rezult din definitia contraventiei sunt urmtoarele: fapta este svrsit cu vinovtie; fapta este stabilit si sanctionat prin lege sau alte acte normative expres prevzute de legea-cadru. Legea sanctioneaz faptele svrsite cu oricare dintre formele vinovtiei prevzute de dreptul comun: intentia (direct sau indirect) ori culpa (prin usurint sau neglijent). n cazul persoanelor juridice de drept public, stabilirea vinovtiei se face n functie de competenta stabilit prin lege (drepturi si obligatii). Vinovtia persoanei juridice de drept privat se determin n functie de atitudinea reprezentantului legal, fat de atributiile care revin societtii comerciale (organizatiei, fundatiei etc.) respective, prin actul legal de constituire (Statutul). Pericolul social al contraventiei este mai redus dect n cazul infractiunii. Continutul constitutiv al contraventiei are n vedere: obiectul juridic, latura obiectiv, subiectele si latura subiectiv 2[2]. Obiectul juridic al unei contraventii este valoarea social si relatiile sociale create n jurul acestei valori, care sunt vtmate sau periclitate prin fapte prevzute de lege. Latura obiectiv a contraventiei poate consta ntr-o actiune, ntr-o inactiune sau din fapte comisiv-omisive. Urmrile unei fapte contraventionale pot lua forma unor prejudicii materiale sau pot crea o stare de pericol pentru anumite valori sociale. ntre fapt si urmarea vtmtoare trebuie s existe un raport de cauzalitate. Subiect activ al rspunderii contraventionale este ntotdeauna autoritatea care este mputernicit s trag la rspundere pe cei care ncalc anumite dispozitii legale. Avem n vedere statul, mai precis o autoritate de stat sau a autonomiei locale, persoana juridic de drept privat care realizeaz, n conditiile legii, un serviciu public si este nvestit cu atributii n acest sens, precum si agentul constatator-persoan fizic ce are o mputernicire n acest sens, potrivit legii, desi nu detine o functie public. Subiect pasiv al rspunderii contraventionale este persoana fizica sau juridica care a svrsit contraventia. Pentru a rspunde administrativcontraventional, persoana fizic trebuie s aib mplinit vrsta de 14 ani. Fapta svrsit de un minor sub 14 ani nu constituie contraventie, iar ntre 14 si 18 ani minorul poate fi sanctionat, ns minimul si maximul sanctiunii se reduc la jumtate din minimul si maximul amenzii stabilite de actul normativ pentru fapta svrsit. Minorul care nu a mplinit vrsta de 16 ani nu poate fi sanctionat cu obligarea la prestarea unei activitti n folosul comunittii. Latura subiectiv a contraventiei const n vinovtia fptuitorului, adic n atitudinea sa psihic fat de fapt si de urmrile acesteia. Fapta prevzut ca fiind contraventie se sanctioneaz indiferent de forma vinovtiei fptuitorului, chiar dac este svrsit fr intentie, exceptnd cazurile cnd prin actul normativ se dispune altfel. 3.2. Cauzele care nltur caracterul contraventional al faptei

Cauzele care nltur caracterul contraventional al faptei sunt acele stri, situatii sau mprejurri a cror existent face imposibil realizarea uneia dintre trsturile esentiale ale contraventiei-vinovtia, conducnd la inexistenta acesteia. n conformitate cu dispozitiile art. 11 alin. 1 din Legea nr. 180/2002, caracterul contraventional al faptei este nlturat n cazul urmtoarelor situatii: legitima aprare; starea de necesitate; constrngerea fizic sau moral; cazul fortuit; iresponsabilitatea; betia involuntar complet; eroarea de fapt; infirmitatea, dac are legtur cu fapta svrsit. Nu rspunde contraventional nici minorul care nu a mplinit vrsta de 14 ani . Toate aceste cauze nltur caracterul ilicit (n cazul de fat, contraventional) al faptei comise si n acelasi timp are ca efect si exonerarea fptuitorului de rspunderea contraventional, desi fapta a fost comis. Prescriptia este si ea o cauz care nltur rspunderea contraventional si implicit caracterul ilicit (contraventional) al faptei.
3.3. Sanctiunile contraventionale

3.3.1. Generalitti 2[2] Ioan Santai, Drept administrativ si stiinta administratiei, vol. III, Sibiu 1998, pp. 103104.

Actuala reglementare cadru, Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor face att distinctia ntre cele dou principale categorii ale sanctiunii disciplinare (principale si complementare). A) Sanctiunile contraventionale principale, sunt urmtoarele: a avertismentul; b - amenda contraventional; c - prestarea unei activitti n folosul comunittii; B) Sanctiunile contraventionale complementare sunt: a - confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii; b - suspendarea sau anularea, dup caz, a avizului, acordului sau a autorizatiei de exercitare a unei activitti; c - blocarea contului bancar; d - suspendarea activittii agentului economic; e - nchiderea unittii; f - retragerea licentei sau a avizului pentru anumite operatiuni ori pentru activitti de comert exterior, temporar sau definitiv; g - desfiintarea lucrrilor si aducerea terenului n starea initial.

3.3.2. Sanctiunile contraventionale principale


Avertismentul const n atentionarea verbal sau scris a contravenientului asupra pericolului social al faptei svrsite, nsotit de recomandarea de a respecta dispozitiile legale si se aplic numai n cazul n care fapta este de gravitate redus. Amenda contraventional este sanctiunea specific ce se aplic contravenientului, care const ntr-o sum de bani pe care trebuie s o plteasc, avnd un cuantum determinat ntre o limit minim si una maxim, n functie de gradul de pericol social al faptei svrsite. Amenda are caracter administrativ. Sumele rezultate din amenzi contraventionale, se fac venit la bugetul de stat, cu exceptia celor provenite din amenzile aplicate n temeiul hotrrilor autorittilor publice deliberative locale sau judetene, care se fac venit la aceste din urm bugete. Prestarea unei activitti n folosul comunittii . Actualele reglementri nlocuiesc, n toate cazurile, sanctiunea nchisorii contraventionale, cu cea a prestrii unei activitti n folosul colectivittii. Sanctiunea prestrii unei activitti n folosul comunittii se aplic de judectoria n a crei raz teritorial a fost svrsit fapta contraventional. Instanta de judecat primeste procesul-verbal de la agentul constatator (cnd acesta apreciaz c sanctiunea amenzii nu este ndestultoare) n termen de cel mult 48 de ore de la ntocmire, pentru aplicarea sanctiunii corespunztoare. Aceast sanctiune se aplic prin hotrre judectoreasc rmas definitiv si se pune n executare de instanta care a pronuntat-o. O copie de pe dispozitivul hotrrii, nsotit de mandatul de executare emis n acest scop, se comunic primriei si unittii de politie n a crei raz teritorial si are domiciliul contravenientul, precum si contravenientului. Consiliul local stabileste prin hotrre, domeniile serviciilor publice si locurile n care contravenientii vor presta activitti n folosul comunittii. Potrivit prevederilor legii speciale, aceste activitti pot fi prestate n urmtoarele domenii: ntretinerea parcurilor si drumurilor, pstrarea curteniei si igienizarea localittilor, desfsurarea de activitti n folosul cminelor pentru copii si btrni, al orfelinatelor, spitalelor, scolilor, grdinitelor. Primarul cruia i revine obligatia s aduc la ndeplinire mandatul de executare , stabileste de ndat continutul activittii ce urmeaz s fie prestat de contravenient, conditiile n care acesta execut sanctiunea, precum si programul de lucru. Supravegherea executrii acestei sanctiuni se asigur de ctre persoanele mputernicite de primarul localittii si de politisti anume desemnati de unitatea de politie. n situatia n care, cu reavoint, contravenientul nu se prezint la primar pentru luarea n evident si executarea sanctiunii, se sustrage de la executarea sanctiunii dup nceperea activittii sau nu si ndeplineste ndatoririle ce i revin la locul de munc, judectoria, la sesizarea primarului, a unittii de politie sau a conducerii unittii la care contravenientul avea obligatia s se prezinte si s presteze activitatea n folosul comunittii, poate nlocui aceast sanctiune cu sanctiunea amenzii. Legea nu admite ci de atac mpotriva hotrrii instantei judectoresti prin care s-a dispus aceast sanctiune contraventional. Exist posibilitatea de a se face plngere numai mpotriva msurilor luate cu privire la continutul activittii prestate, la conditiile n care se realizeaz precum si la modul n care se exercit supravegherea.

3.3.3. Sanctiunile contraventionale complementare


Persoana mputernicit s aplice sanctiunea dispune si confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii . n toate aceste situatii, confiscarea este caracterizat ca o

msur de sigurant sau o sanctiune contraventional complementar care, de regul, nsoteste sanctiunea principal. n procesul-verbal ncheiat, agentul constatator trebuie s descrie bunurile supune confiscrii si s ia msurile de conservare sau de valorificare prevzute de lege, fcnd mentiunile corespunztoare n actul de constatare. Atunci cnd bunurile supuse confiscrii nu se gsesc n natur, cum ar fi spre exemplu un bun furat si vndut altei persoane neidentificate, contravenientul este obligat la plata n lei a contravalorii acestora. Agentul constatator este obligat s identifice proprietarul bunurilor confiscate si dac acestea apartin altei persoane dect contravenientul, va mentiona n procesul-verbal, dac este posibil, datele personale a proprietarului sau va preciza motivele pentru care nu a fost posibil identificarea acestuia. Suspendarea sau anularea, dup caz, a avizului, acordului sau a autorizatiei de exercitare a unei activitti: suspendarea exercitrii dreptului de a conduce autovehicule pe timp de 1-3 luni are loc n cazul svrsirii uneia din contraventiile prevzute de art. 40 din Decretul nr. 328/1966, cu modificrile ulterioare; retragerea ori anularea autorizatiei reprezint sanctiuni complementare ce pot fi aplicate o dat cu sanctiunea amenzii, n situatia svrsirii cu intentie sau din culp, prin comisiune sau omisiune, a vreuneia din contraventiile stabilite de art. 104 din Legea nr. 52/1994 privind valorile si bursele de valori. nchiderea unittii este o sanctiune contraventional complementar care se aplic atunci cnd se constat nclcri grave ale normelor reglementate de actele normative si a celor de convietuire social. Astfel, n domeniul comercial si al alimentatiei publice si n general, ori de cte ori se presteaz un serviciu public pe baza unei autorizatii prealabile, se poate aplica sanctiunea retragerii autorizatiei de functionare sau a suspendrii ori opririi activittii ntregii unitti, a unei sectii sau a unor instalatii 3[3]. Oprirea activittii ntregii unitti pentru o perioad nelimitat o putem considera ca o nchidere a acesteia si apreciem c are loc atunci cnd se dispune retragerea autorizatiei de functionare. Suspendarea activittii agentului economic, lund spre exemplificare, tot cazul unui local public, se poate dispune pe o perioad cuprins ntre 10 si 30 de zile pentru svrsirea unor contraventii prevzute de Legea nr. 61/1991 si poate s apar ca o sanctiune complementar la sanctiunea principal a amenzii contraventionale. Blocarea contului bancar se refer la dreptul societtilor bancare de a proceda la nchiderea contului unei persoane juridice, n caz de abateri repetate. Retragerea licentei sau a avizului pentru anumite operatiuni ori pentru activitti de comert exterior, temporar sau definitiv, este o sanctiune contraventional complementar prevzut pentru prima dat de o legecadru n materie. Cazurile si modalittile de aplicare sunt cele reglementate de normele speciale din domeniul comertului exterior. Desfiintarea lucrrilor si aducerea terenului n starea initial este prevzut ca sanctiune complementar n domeniu, att de legea-cadru, ct si de Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executrii constructiilor si unele msuri pentru realizarea constructiilor (modificat) ca act normativ cu caracter special. Aceasta lege prevede ca o dat cu aplicarea amenzii, se dispune oprirea executrii lucrrilor sau desfiintarea contractului nelegal realizate, pentru ncadrarea n prevederile autorizatiei sau readucerea terenurilor la starea initial, dup caz, pentru contraventiile constatate n conditiile acestui act normativ. 3.4. Procedura contraventional

3.4.1. Constatarea contraventiei


Constatarea contraventiei se face printr-un proces-verbal ncheiat de persoanele prevzute n actul normativ care stabileste si sanctioneaz contraventia, denumite n mod generic , agenti constatatori. agentul constatator este persoana desemnat prin actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei, cu competenta de a constata svrsirea unei fapte ilicite, care se ncadreaz n aceast categorie, ntr-un anumit domeniu de activitate. Procesul-verbal de constatare a contraventiei, trebuie s cuprind: data si locul unde a fost ncheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munc al contravenientului; descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului n care a fost svrsit, precum si artarea tuturor mprejurrilor ce pot servi la aprecierea gravittii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaz contraventia; indicarea societtii de asigurri n situatia n care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie; posibilitatea achitrii n termen

3[3] Mircea Preda, Op. cit. P. 221.

de 48 de ore a jumtate din minimul amenzii prevzute de actul normativ, dac acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a cii de atac si organul la care se depune plngerea. Cnd contravenientul este o persoan juridic: denumirea, sediul, numrul de nmatriculare n registrul comertului si codul fiscal ale acesteia, precum si datele de identificare ale persoanei care o reprezint. Procesul verbal de constatare a contraventiei este un act administrativ prin care se individualizeaz fapta ilicit si contravenientul, si nu un act administrativ jurisdictional4[4]. Lipsa uneia dintre elementele pe care trebuie s le cuprind procesul-verbal, considerate de lege esentiale, atrage nulitatea actului respectiv (care se constat din oficiu) si se refer la: numele, prenumele si calitatea agentului constatator; numele si prenumele contravenientului, persoan fizic; lipsa denumirii si a sediului, n cazul persoanei juridice; fapta svrsit; data comiterii acesteia; semntura agentului constatator; obiectiunile contravenientului cu privire la continutul actului de constatare. Procesul-verbal se semneaz pe fiecare pagin de agentul constatator si de contravenient, iar dac acesta din urm nu se afl de fat, refuz sau nu poate s semneze, se va face mentiune despre aceast mprejurare, confirmat de cel putin un martor. n acest caz, procesul-verbal va cuprinde si datele de identitate si semntura martorului. Prin lege se interzice ca un alt agent constatator s aib calitatea de martor. Procesul-verbal poate fi ncheiat si n lipsa unui martor, ns se vor mentiona n mod obligatoriu motivele care au condus la aceast mprejurare. Gresita ncadrare a faptei nu atrage nulitatea procesului-verbal5[5]. Procesul-verbal se ntocmeste n dou exemplare, originalul se retine de agentul constatator, iar copia se remite contravenientului.

3.4.2. Aplicarea sanctiunilor contraventionale


Dac agentul constatator aplic si sanctiunea, iar contravenientul este prezent la ncheierea procesului-verbal, copia de pe acesta si nstiintarea de plat se nmneaz contravenientului, pe baz de semntur de primire (fcndu-se mentiune n acest sens, n procesul-verbal). n cazul n care contravenientul nu este prezent sau, desi prezent, refuz s semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia (si a nstiintrii de plat) se face de ctre agentul constator n termen de cel mult o lun de la data ncheierii. Comunicarea procesului-verbal si a nstiintrii de plat se face prin post, cu aviz de primire sau prin afisare la domiciliul persoanei fizice sau la sediul persoanei juridice contraveniente; operatiunea de afisare se consemneaz ntr-un proces-verbal semnat de cel putin un martor. Dac actul normativ de stabilire a contraventiilor mentioneaz n mod expres o asemenea posibilitate, contravenientul poate achita pe loc sau n termen de 48 de ore de la data ncheierii procesului-verbal, jumtate din minimul amenzii prevzute n actul normativ; plata se face la CEC sau la trezoreria finantelor publice si are drept consecint ncetarea oricrei urmriri. Termenul general de aplicare a amenzilor contraventionale (6 luni) curge de la data svrsirii faptei, cu exceptia contraventiilor continue, cnd se ia n calcul data constatrii faptei.

3.4.3. Cile de atac mpotriva actelor de sanctionare a contraventiilor


Exercitarea cii de atac mpotriva actelor de sanctionare a contraventiilor si de aplicare a sanctiunii, const n plngerea care se poate face mpotriva procesului-verbal ntocmit, n termen de 15 zile de la data nmnrii sau comunicrii acestuia, dup caz, de ctre contravenient, dar si de partea vtmat ori persoana creia i apartin bunurile confiscate (alta dect contravenientul). Plngerea suspend executarea. n toate cazurile, plngerea se depune la organul din care face parte agentul constatator si va fi nsotit de copia procesului-verbal. Acest organ este obligat s primeasc plngerea si s elibereze depuntorului o dovad n acest sens. Plngerea, mpreun cu dosarul cauzei, se trimite de ndat judectoriei n a crei circumscriptie teritorial a fost svrsit contraventia, care este obligat s o solutioneze cu precdere. Judectoria fixeaz termen de judecat, fr a depsi 30 de zile si dispune citarea contravenientului sau, dup caz, a persoanei care a fcut plngerea, a organului care a aplicat sanctiunea, a martorilor indicati, a

4[4] I. Iovnas, Consideratii teoretice cu privire la rspunderea administrativ , Tez de doctorat, Cluj-Napoca, p. 222. 5[5] Mircea Preda, Op. cit., p. 226.

oricror alte persoane n msur s contribuie la rezolvarea cauzei, precum si a societtii de asigurri mentionat n proces-verbal, dac fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie. Dup ce verific dac plngerea a fost introdus n termen, instanta ascult pe cel care a fcut-o si pe celelalte persoane citate prezente, administreaz orice alte probe necesare pentru verificarea legalittii si temeiniciei procesului-verbal si hotrste asupra sanctiunii, despgubirii stabilite si a msurii confiscrii. Hotrrea poate fi atacat cu recurs n termen de 15 zile de la comunicare, la sectiunea de contencios administrativ a tribunalului, motivele de recurs putnd fi sustinute si oral n fata instantei. Recursul suspend executarea hotrrii.

3.4.4. Executarea sanctiunilor contraventionale


Procesul-verbal neatacat n termenul legal de 15 zile de la data nmnrii sau comunicrii, precum si hotrrea judectoreasc irevocabil prin care s-a solutionat plngerea, constituie titlu executoriu, fr vreo alt formalitate. Avertismentul se consider executat prin atentionarea oral a contravenientului prezent la constatarea si sanctionarea faptei ilicite sau prin comunicarea procesului-verbal n celelalte cazuri. Amenda contraventional este pus n executare de ctre organul din care face parte agentul constatator (atunci cnd nu se exercit calea de atac mpotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei, n termenul prevzut de lege) sau instanta judectoreasc (n celelalte cazuri). Procesul-verbal de constatare sau, dup caz, dispozitivul hotrrii judectoresti prin care s-a solutionat plngerea constituie titluri executorii. n concret, executarea se face asupra veniturilor sau a celorlalte bunuri ale contravenientului, n conditiile prevederilor legale privind executarea silit a creantelor bugetare, dup cum urmeaz: n cazul persoanelor fizice, prin retinerea din salariu pentru contravenientul salariat sau prin nfiintarea sechestrului asigurtor asupra bunurilor si procedura vnzrii acestora dac cel n cauz nu este salariat; n situatia persoanelor juridice, prin decontare bancar.

4. Rspunderea administrativ -patrimonial


4.1. Principii generale Principii constitutionale care se refer la rspunderea pentru daunele aduse persoanelor fizice si juridice de ctre stat, autoritti publice sau functionari publici sunt : statul rspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare svrsite n procesele penale; autorittile publice rspund patrimonial pentu pagubele cauzate prin acte administrative sau prin nesolutionarea n termenul legal a unei cereri, cu posibilitatea introducerii n cauz a functionarului vinovat de nclcarea legii; functionarul public mpotriva cruia s-a formulat personal actiunea n justitie, rspunde solidar cu autoritatea public administrativ pentru pagubele produse n conditiile precizate. 4.2. Conditii specifice -patrimoniale aplicabile rspunderii administrativ

Rspunderea administrativ-patrimonial poate interveni numai n cazul n care sunt ntrunite urmtoarele conditii specifice: a) existenta unui act administrativ ilegal (sau a refuzului nejustificat de a satisface o cerere privitoare la un drept). Actiunea n justitie mpotriva administratiei publice nu este posibil dect pentru un act reclamat a fi ilegal, instanta judectoreasc fiind singura n msur s confirme sau nu aceast presupunere. Totodat, actiunea pentru repararea material ori moral a unui prejudiciu nu este posibil dect n situatia n care paguba respectiv se dovedeste n instant c a fost creat n aceste mprejurri. Nu poate fi stabilit rspunderea administrativ-patrimonial n conditiile n care prejudiciul a fost cauzat printr-un act administrativ exceptat de la procedura contenciosului administrativ ; b) existenta unui prejudiciu. n cazul admiterii plngerii, instanta va dispune si n legtur cu daunele materiale si morale solicitate ; c) raportul de cauzalitate ntre actul administrativ si prejudiciu. Cercetarea si analiza legturii cauzale reprezint o operatie pe care o ntreprinde instanta de

judecat care are obligatia s constate dac, obiectiv, actul administrativ ilicit a favorizat producerea prejudiciului reclamat ; d) culpa autorittii publice.