Sunteți pe pagina 1din 41

Materialele prezentate au scop didactic. Folosirea lor în alte scopuri decât cele necesare procesului de învăţământ, este sancţionată potrivit legislaţiei în vigoare.

TEORIA ARHITECTURII ŞI PROGRAME

SPASPAŢŢIULIUL AARHRHIITECTURTECTURALAL ŞIŞI ELEELEMMEENNTETE DEDE CCOOMPOZMPOZIŢIIŢIEE

anul 2 – curs 08

Lector drd.arh. Corina LUCESCU

MMEEDIILEDIILE FIZICEFIZICE

Mediul acustic - I

ACUSACUSTTIICCAA GENGENERAERALLĂĂ

Ştiinţă (parte a fizicii) care studiază fenomenele de producere, propagare şi receptare a oscilaţiilor sonore, în funcţie de caracteristicile mecanice ale mediului în care au loc.

Aceste oscilaţii (vibraţii) se numesc sunete dacă sunt capabile să producă senzaţii auditive, ceea ce are loc la frecvenţe cuprinse între cca. 16 şi 16.000 Hz, pentru un ascultător otologic normal (ascultător cu organul auditiv sănătos, având vârsta între 18 şi 25 de ani).

Vibraţiile mecanice de frecvenţă inferioară celei care produce o senzaţie auditivă (16 Hz) se numesc infrasunete, iar cele cu o frecvenţă mai mare de 16.000 Hz, ultrasunete.

Studiind fenomenele sonore în toate laturile sale, acustica generală se referă la diferite aspecte sub care poate fi considerat sunetul: mod şi condiţii de producere, calităţi obiective şi subiective, propagare în aer şi în alte medii elastice, percepere, efecte fiziologice şi psihologice asupra omului etc.

Prin specializare continuă a conţinutului său, în raport cu scopurile urmărite şi cu cerinţele vieţii, din acustică s-au dezvoltat cu timpul mai multe ramuri particularizate:

AAccusustiticcaa fifizziiccăă

Studiul tuturor fenomenelor legate de vibraţiile mecanice.

AAccusustiticcaa fifizziiologologiişşii pspsiihhololoogigiccăă

Cercetarea mecanismului de percepere a sunetului, condiţiile de emisie a vocii, acţiunea sunetului asupra organismului uman şi asupra psihicului, datorită rezonanţelor ce apar cu anumite energii subtile din macrocosmos.

AAcuscustiticcaa îînn aanntichitatetichitate Din antichitatea greacă s-au păstrat lucrări de teorie acustico-muzicală, întregi şi mai ales în fragmente, la care pot fi adăugate capitole inserate în lucrări generale ale multor filosofi. În toate acestea ocupă un loc important consideraţiile mistico-metafizice. De exemplu: aşa-numita “armonie a sferelor cereşti", legarea notelor gamei de planete, legarea notelor de cifre, rapoarte şi proporţii etc.

AAccusustiticcaa ccllăădirdirililoror

Acustica clădirilor se ocupă cu studiul problemelor legate de propagarea şi recepţionarea energiei acustice în unităţile funcţionale din clădiri şi în teritoriul construit, în scopul asigurării confortului acustic.

Problemele de acustică se referă la:

Izolarea fonică a clădirilor, urmărind diminuarea nivelului de tărie al zgomotelor sau al sunetelor supărătoare; în acest caz sunetul este studiat ca factor nociv în clădiri; se studiază măsuri de combatere, protecţie sau izolare necesare, conform cerinţelor de confort;

Tratarea fonoabsorbantă a sălilor de audiţie, unde obiectivul principal este punerea în valoare a sunetelor şi difuzarea lor pentru o audiţie de calitate.

ACACUSTUSTICAICA FIZFIZIICCĂĂ

Sunetul este definit ca orice variaţie de presiune (în aer, apă sau alt mediu) care poate fi detectată de urechea umană.

Dacă variaţiile presiunii atmosferice sunt mai mari de 20 de ori/s, atunci ele pot fi auzite de către urechea umană şi se numesc sunete.

Numarul de variaţii de presiune / s = frecvenţa sunetului [Hertz (Hz)].

Gama audibilă pentru om se întinde dede llaa 2020 HHzz lala 2200 dede KKHHzz.

Viteza sunetului în aer 1238 km/h = 344 m/s.

Lungimea de undă se defineşte ca distanţa dintre un vârf de presiune la celălalt.

Lungimea de undă = viteza sunetului / frecvenţă

se defineşte ca distanţa dintre un vârf de presiune la celălalt. Lungimea de undă = viteza

UUNNDDELEELE AACCUUSTSTIICCEE

Sunt mişcări oscilatorii ale unor medii elastice, datorită unor forţe exterioare.

Undele sonore se deplasează din aproape în aproape, cu viteze variabile în funcţie de elasticitatea şidensitatea mediului.

Particulele din care este format mediul nu se depalsează cu unda acustică. Particulele efectuează o mişcare alternativă, de o parte şi de alta a poziţiei de echilibru.

de o parte şi de alta a poziţiei de echilibru. Vibraţia unui perete subţire Unda sonoră
de o parte şi de alta a poziţiei de echilibru. Vibraţia unui perete subţire Unda sonoră
de o parte şi de alta a poziţiei de echilibru. Vibraţia unui perete subţire Unda sonoră

Vibraţia unui perete subţire

Unda sonoră simplă - diapazon

Reprezentare grafică a unei unde sonore simple OSCILOGRAMĂ Reprezentarea în spaţiu a undelor de comprimare
Reprezentare grafică a unei unde sonore simple OSCILOGRAMĂ Reprezentarea în spaţiu a undelor de comprimare
Reprezentare grafică a unei unde sonore simple OSCILOGRAMĂ Reprezentarea în spaţiu a undelor de comprimare

Reprezentare grafică a unei unde sonore simple OSCILOGRAMĂ

Reprezentarea în spaţiu

a undelor de comprimare

şi de dilatare În aer, lungimea de undă diferă în funcţie de frecvenţă:

λ = 20,00 m la 16 Hz

λ =

0,02 m la 16.000 Hz

Spectrul unei unde sonore simple

Oscilograma şi Spectrul unei unde sonore compuse din două unde simple

Oscilograma şi Spectrul unei unde sonore compuse din două unde simple

Sunet de vioară Muzică Aspirator de praf Zgomot Pocnet Oscilograme şi spectre – sunete complexe

Sunet de vioară Muzică

Aspirator de praf Zgomot

Sunet de vioară Muzică Aspirator de praf Zgomot Pocnet Oscilograme şi spectre – sunete complexe

Pocnet

Oscilograme şi spectre – sunete complexe

SUNSUNETETUULL SASAUU UUNDANDA SONORSONORĂĂ se defineşte ca:

orice variaţie de presiune în aer, apă sau în oricare alt mediu care poate fi detectată de urechea umană

propagarea unei oscilaţii mecanice printr-un mediu elastic şi care este percepută de urechea omului.

AACCUSTIUSTICCAA studiază:

- producerea, propagarea şi perceperea sunetelor

- influenţa mediilor prin care se propagă acestea.

Prin măsurătorile efectuate se extrag concluzii asupra calităţii sunetului, se caută şi se găsesc soluţii pentru îmbunătăţirea acesteaia.

Undele sonore se propagă prin aer sub forma unei succesiuni de comprimări şi dilatări ale acestuia.

Sunetele se propagă prin orice alt mediu: gazos, lichid sau solid.

Undele sonore prin gaze şi lichide sunt totdeauna unde longitudinale, adică au viteza de propagare paralelă cu viteza de oscilaţie a moleculelor.

Undele sonore din solide pot fi atât longitudinale cât şi transversale, acestea din urmă având viteza de propagare perpendiculară pe viteza de oscilaţie a moleculelor. Explicaţia: în solide moleculele sau atomii sunt legaţi în reţele cristaline şi pot oscila în jurul poziţiilor de echilibru după orice direcţie.

În vid oscilaţiile nu se propagă deoarece nu există molecule care să transmită mişcarea produsă de sursă.

În unele cazuri, sursa de vibraţii nu dă un sunet intens, chiar dacă amplitudinea de oscilaţie este mare. De exemplu, dacă întindem o coardă între două cleme tari şi o lovim, vom obţine un sunet foarte slab. De asemenea, dacă lovim un diapazon şi îl ţinem în mână, sunetul aproape că nu se aude. Aceasta se explică prin faptul că, în cazurile menţionate coarda vibrantă sau piciorul diapazonului provoacă doar fluxuri turbionare închise în aerul din vecinătate şi nu formează comprimări şi dilatări ale aerului care duc la apariţia unei unde longitudinale sonore şi care să fie apoi percepute de ureche. Legătura dintre sistemul care vibrează şi aerul înconjurător este insuficientă şi sistemul radiază slab.

Pentru mărirea radiaţiei, trebuie să creăm condiţii în care apariţia mişcărilor turbionare să fie eliminată. În legătură cu aceasta, diapazoanele se montează pe cutii de lemn, pentru a li se întări sunetul, iar la instrumentele muzicale (vioară, violoncel), coardele se fixează pe suprafeţe de lemn numite capace sau carcase. Vibraţiile coardei se transmit suprafeţei mari a capacului, în jurul cărora fluxurile de aer închise devin imposibile. În vecinătatea capacului se formează unde de compresie şi dilatare, care dau naştere unui sunet intens. Acelaşi rol îl joacă şi capacul pianului.

SURSURSESE DDEE SUSUNETE:NETE:

Orice tip de sunet este produs prin oscilaţia unui obiect care poate fi pusă în evidenţă uneori prin pipăit sau văz.

Sursele pot fi:

> NATURALE ca: vocea omului, lătratul câinelui, mieunatul pisicii, foşnetul frunzelor, tunetul

> ARTIFICIALE ca: notele muzicale produse de instrumentele muzicale, sunetele redate de difuzoare şi microfoane,

alarme

şi sirene etc.

Există surse SONORE NONCONVENŢIONALE, precum o pungă de plastic foşnită în proximitatea microfonului, o surdină de poleială adaptată clarinetului

În ultimii ani, există o preocuparea majoră pentru un alt tip de cultură a sunetului, vădită de majoritatea interpreţilor creatori ai muzicii experimentale, asociată cu aspectele de insolit, de nemaiauzit, de original, motivate de investigarea unor noi teritorii expresive, solicitând din partea ascultatorilor flexibilitate în receptare, deschidere spre avangardă, lipsa de prejudecăţi, ca şi o sporită capacitate de acceptare a unor veritabile provocări din partea creatorilor.

ACUSACUSTTIICACA FFIZIOLIZIOLOOGICĂGICĂ

ACUS ACUS T T I I CA CA F F IZIOL IZIOL O O GICĂ GICĂ

Schema construcţiei urechii umane

ACUS ACUS T T I I CA CA F F IZIOL IZIOL O O GICĂ GICĂ

ACUSACUSTTIICACA FFIZIOLIZIOLOOGICĂGICĂ

ACUS ACUS T T I I CA CA F F IZIOL IZIOL O O GICĂ GICĂ

Simţul direcţiei sunetului DATORITĂ CELOR DOUĂ URECHI

F IZIOL IZIOL O O GICĂ GICĂ Simţul direcţiei sunetului DATORITĂ CELOR DOUĂ URECHI Schema construcţiei

Schema construcţiei urechii umane

F IZIOL IZIOL O O GICĂ GICĂ Simţul direcţiei sunetului DATORITĂ CELOR DOUĂ URECHI Schema construcţiei

CaCararactercteriisstiticciilele OBIECTIOBIECTIVEVE ccareare ininfflluenţeazuenţeazăă pepercerceppeerereaa SUSUBIECTIBIECTIaa ssuunetenetellor:or:

DUDURARATATA Durata minimă pt. percepţie = 0,01 secunde

FRECVENFRECVENŢŢAA

pt. percepţie = 0,01 secunde FRECVEN FRECVEN Ţ Ţ A A INTENSIT INTENSIT A A TEA

INTENSITINTENSITAATEATEA PRAG DE AUDIBILITATE = intensitatea cea mai mică a sunetelor audibile PRAGUL SENZAŢIEI DUREROASE = intensitate foarte mare NIVEL SONOR = etalonat în decibeli Pentru intensitatea pragului de de audibilitate corespunde un nivel de intensitate sonoră de 0 dB.

SUNETUL s-a integrat în viaţa noastră atât de mult încât de cele mai multe ori nu suntem conştienţi de funcţiile lui sau cel puţin nu ne gândim la ele.

FUNCŢIILE SUNETULUI sunt:

- COMUNICARE cu familia, cu prietenii, cu toţi oamenii prin intermediul

telefon,

vorbirii,

direct

sau

prin

intermediul

diferitelor

dispozitive

ca:

interfon, difuzor, radio etc

- ORIENTARE

A

OAMENILOR

ŞI

ANIMALELOR

DUPĂ

SUNETELE

ÎNCONJURĂTOARE – semnalele sonore provenind de la ambele urechi către creier.

- SEMNALIZARE ŞI/SAU AVERTIZARE: sirena ambulanţei, a pompierilor, a maşinii poliţiei, a unui vapor, alarmă de protecţie a locuinţei sau a altor bunuri, apropierea unui automobil, sună sau bate cineva la uşă, melodia telefonului mobil sau fix.

- RELAXARE SAU DISTRACŢIE: o simfonie, un cântec de muzică uşoară sau populară, ciripirul păsărilor, susurul apei, foşnetul pădurii.

- EVALUĂRI DE CALITATE SAU DIAGNOZE atunci când ascultăm zgomotul produs de supapele unui motor, bătaia inimii unui pacient sau alte zgomote din jurul nostru. Exemplu: Ştiu ce manânci după zgomotul pe care-l faci.

CACARARACCTTERERIISTISTICCIILELE SUNETULUI:SUNETULUI:

ÎNĂLŢIMEA

-măsurată prin frecvenţa vibraţiei cu unitatea de măsură hertz – Hz, adică numărul de vibraţii acustice într-o secundă sau de comprimări (rarefieri) succesive. -Sunetele de frecvenţă mai mică decât 16 Hz se numesc infrasunete iar cele de frecvenţă mai mare decât 20.000 Hz se mumesc ultrasunete şi hipersunete. Ambele categorii sunt periculoase pentru organul auditiv al omului.

INTENSITATEA

-definită prin puterea vibraţiei pe unitatea de arie cu unitatea W/mp. -Puterea este energia transmisă de unda sonoră într-o secundă şi are ca unitate de măsură wattul - W. -Majoritatea măsurătorilor de intensitate a sunetului se fac în raport cu o intensitate numită prag de audibilitate sau 0 iar unitatea utilizată în acest caz este decibelul – dB.

PRESIUNEA SUNETULUI

– se obişnuieşte să se caracterizeze sunetul audibil, perceptibil de urechea omului prin raportul dintre variaţia presiunii produsă de sunet şi presiunea atmosferică. Sensibilitatea urechii este atât de mare încât pragul de audibilitate minimă corespunde la o variaţie de presiune mai mică decât 10 până la 6 % din presiunea atmosferică (aceasta fiind de 105 N/mp).

PERCPERCEPEREAEPEREA SUNSUNETETELORELOR Urechea umană percepe sunetele cu frecvenţa situată între 16 – 20.000 Hz, adică vibraţii/s, depinzând de vârstă şi de organismul fiecăruia.

depinzând de vârstă şi de organismul fiecăruia. MĂ MĂ SU SU RA RA R R EA

SUSURARARREAEA SSUNETULUIUNETULUI

- măsurările de sunet dau o indicaţie exactă atunci când un sunet poate afecta auzul, putând interveni cu măsuri corective

- TESTELE AUDIOMETRICE reprezintă măsurători care permit evaluarea sensibilităţii auditive individuale

- măsurările privind caracteristicile sunetului

acustice - aparatură electronică şi incinte acustice

permit progresul instalaţiilor

măsurările

-

supărătoare

sunetului

permit

analize

ştiinţifice

precise

ale

sunetelor

ZGZGOMOOMOTULTUL îl putem găsi definit ca:

> fenomen sonor datorat prezenţei simultane a mai multor sunete, în general nearmonice, cu o intensitate, origine şi durată diferite

> sunetul puternic, necoordonat

> vibraţie sonoră fără caracter periodic care impresionează negativ urechea omenească

> în Larousse – ansamblu de sunete fără armonie

> fizicienii – o suprapunere dezordonată de sunete cu frecvenţe şi intensităţi diferite

> fiziologii – orice sunet supărător care produce o senzaţie dezagreabilă

CCAARARACCTTERERIISTISTICCIILELE ZZGOMOGOMOTULUI:TULUI:

> INTENSINTENSIITATATETEAA depinde de trăsăturile sursei, de distanţă şi de posibilităţile de transmitere sau multiplicare şi se măsoară în decibeli – dB. S-a admis că cifra de 80 dB este pragul la care intensitatea devine nocivă. De exemplu zgomotul produs de o convorbire se situeaza între limitele de 30 - 60 dB, deci nu este nocivă. Sunetul de 130 dB provoaca senzaţia de durere, iar sunetul de 150 dB este insuportabil (în secolele trecute exista termenul de “moarte sub clopot” care prin lovire produce în interior astfel de intensităţi).

> FRECVENFRECVENŢŢAA măsurată în Hz – urechea având sensibilitatea cea mai ridicată în banda 1.000- 5.000 Hz.

> DDURURAATATA sau timpul cât excitantul sonor – zgomotul – acţionează asupra analizatorului auditiv. Efectul nociv al zgomotului este direct proporţional cu durata acestuia. Peste anumite limite de suportabilitate se ajunge la o psihoză periculoasă, indiferent de preferinţele sau de starea psihică a individului. Într-un mediu în care intensitatea este de 120 dB, omul poate fi activ doar 2 minute.

La intensităţi egale zgomotele cu frecvenţa mai înaltă sunt mai nocive decât cele cu o frecvenţă joasă.

SURSURSELESELE DEDE ZZGOMOGOMOTT pot fi NATURALE sau ARTIFICIALE

SURSURSESE NNAATURTURAALLEE DEDE ZZGOMOGOMOTT::

In natură sunetele puternice sunt o raritate. Zgomotul este slab şi de obicei de scurtă durată. Sunete precum susurul apei unui izvor, freamătul frunzelor sunt totdeauna plăcute omului, ele liniştesc, elimină stresul. Totuşi există poluare naturală prin fenomene întâlnite foarte rar cum ar fi:

ERUERUIILIILEE VULCAVULCANNIICCEE

CUCUTTRREMUREMURELELEE

AALUNLUNECĂECĂRRIILELE DDEE TERENTEREN

AAVAVALALANNŞELŞELEE DEDE ZZĂĂPAPA

VUIETULVUIETUL UUNEINEI CCAASCASCADDEE ÎNAÎNALLTETE

SUR SUR SE SE A A RTI RTI FICIA FICIA L L E E DE

SURSURSESE AARTIRTIFICIAFICIALLEE DEDE ZZGOMOGOMOT:T:

Măsurătorile efectuate în oraşele mari arată că nivelul zgomotului în orele de vârf depăşeşte cu mult standardele şi normele sanitare.

Sursele artificle de zgomot sunt:

CCIIRRCULACULAŢIŢIAA SASAUU TTRRAAFFICUICULL RRUTIUTIERER SASAUU TRATRANNSPOSPORRTTUURILRILEE ÎNÎN GENERGENERAALL prin sunetul sirenelor, soneriilor, claxoanelor, prin zgomotul produs de motoarele vehiculelor din traficul auto sau aerian sau de vibraţiile acestora. De exemplu în cabina unor camioane de mare putere s-au măsurat uneori zgomote cu intensităţi între 90 şi 110 dB.

INDINDUSTRIAUSTRIA - zgomotele din întreprinderi influenţează nefavorabil rezultatele economice şi eficienţa producţiei. Nivelul zgomotului industrial se ridică în unele întreprinderi la 90-100 dB. În nici un caz nu trebuie amplasate în perimetrul centrelor populate, mai ales la distanţă mică de centrele de locuit. Clădirile acestor întreprinderi trebuie să fie desigur bine izolate fonic.

CCOONNSTSTRRUCUCŢŢIILIILEE ŞIŞI MONTAMONTAJELEJELE prin pneumatice utilizate.

compresoarele şi

ciocanele

CCOOMERMERŢŢUULL – în zona pieţelor şi a marilor magazine este mult zgomot.

CCOOPIIIPIII ÎÎNN TERETERENURNURIILELE DEDE JJOAOACĂ – ţipetele lor înregistrând 70-80 dB.

TERETERENURNURIILELE SSPORTIVEPORTIVE ŞIŞI SSTATADDIIOAOANENELLEE - unde se produc zgomote de peste 100 dB.

AANIMANIMALELELE,LE, ca de exemplu câini, pisici, păsări pot tulbura liniştea mai ales noaptea şi pot ajunge la 80 dB.

ÎNÎN BLOCURBLOCURIILELE DDEE LOCULOCUIINNŢŢEE: lifturile, aparatele radio şi televizoarele, maşinile electrocasnice, trebuie folosite cât mai raţional pentru a reduce cât mai mult zgomotul.

AALLTELTELEE: întreţinerea reţelei stradale, automatele muzicale, aparatele radio portative, alarmele pentru protecţia bunurilor.

EFEFEECTCTEELLEE ZZGOGOMMOOTULUI:TULUI:

1.1. AAFFECECŢŢIUNIUNII ŞIŞI TRATRAUUMAMATITISMESME AALLEE UURECHRECHIIII IINNTTERERNENE

> OBOSEALA AUDITIVĂ – caracterizată printr-o scădere temporară a pragului percepţiei auditive şi se accentuează prin mărirea intensităţii, frecvenţei şi timpului de expunere. Un zgomot de peste 92 dB şi cu frecvenţă între 500-800Hz produce după 60 de minute o scădere temporară a audiţiei.

>TRAUMATISMUL SONOR – produs brusc de un zgomot puternic chiar pentru un timp foarte scurt, dar care poate cauza ruptura timpanului. Exemple: explozii de gaze din recipiente, împuşcături, detonări la demolarea clădirilor sau in minele de carbuni. După vindecarea leziunii, surditatea poate persista pentru sunete cu frecvenţe de peste 9 000 Hz. Traumatismele provocate de zgomot se referă la ruperea timpanului, lezarea organului Corti, etc

>SURDITATEA PROFESIONALĂ – se datorează efectuării unor activităţi cu expunere deosebită la zgomote şi se caracterizează printr-o pierdere definitivă şi ireversibilă. Exemplu: muncitorii din cazangerii

1.1.

AAFECŢIFECŢIUUNINI AALLEE CENCENTTRRIILORLOR NERVOŞINERVOŞI:: ststăriări ddee iririitatabbililitateitate,, oboobosesealăală genergenerală,ală, solisolicciitatarere nneervrvoasăoasă,, stastarere nevnevrrooticătică gragravvăă

3.3. TULBURTULBURĂĂRRII CACARRDIODIOVAVASSCCULAULARREE, afectarea funcţiilor circulatorii, schimbări ale ritmului inimii şi ale presunii sanguine – vasoconstricţie cu creşterea rezistenţei periferice, mai ales la hipertensivi

4.4. PERPERTTUURBARBARERE AA SOMNULUSOMNULUII – insomnie precoce, agitaţie nocturnă, somn profund neodihnitor

5.5. CREŞTERECREŞTERE AA EXCITEXCITAABBIILITLITĂĂŢIIŢII NEUNEUROMUSCUROMUSCULALARERE

6.6. AAFFECECTTAARREAEA ECHECHIILILIBBRULUIRULUI NEURNEUROVOVEEGGETAETATTIVIV, scădere a motricităţii gastrointestinale, nevroză stomacală care se poate produce la intensităţi de circa 60 db.

7.7. CREŞTERECREŞTERE AA AACTIVICTIVIŢIŢIII GLAGLANDNDELELOROR ENDENDOOCCRINERINE

8.8. DIMIDIMINNUAUAREREAA VOLUMULUIVOLUMULUI CACALOLORRIICC

În prezent se studiază în mod deosebit acţiunea zgomotului asupra organismului uman. Cercetările au arătat că nivelul foarte mare acţionează negativ, dar şi liniştea desăvârşită poate să devină apăsătoare, produce reacţii patologice, depresive, perturbări ale activităţii cerebrale normale. Organismul uman se adaptează greu la “lumea tăcerii”.

Fiecare individ interperetează şi suportă zgomotul în mod diferit în funcţie de vârstă, de temperament, de starea de sănătate, de factori externi.

Experienţele efectuate de către cercetători, pe maimuţe au arătat că zgomotele excesive produc efecte fiziologice complexe. Zgomotele echivalente cu cele suportate de oameni în activitatea lor cotidiană au produs la maimuţe o creştere cu peste 30% a tensiunii arteriale, o creştere a nivelului glucozei în sânge.

Organele auditive sunt într-o legatură puternică cu sistemul nervos central, astfel încât diferite categorii de zgomot pot afecta orice ţesut al organismului, orice celulă sau formaţiune intracelulară şi pot provoca diferite forme de imbolnăviri.

Acţiunea primară a zgomotului puternic influenţează negativ nu doar asupra urechii, dar are şi urmări neurologice - ameţeli, cefalee, oboseală. Muzica puternică poate crea stări de depresie, de insomnie.

Specialiştii consideră zgomotul ca un pericol grav, ca făcând parte din poluarea mediului înconjurător. Acţiunea zgomotului se manifestă cu timpul, cumulându-se pe nesimţite. Tot mai frecvent în lumea medicală se vorbeşte despre maladia zgomotului, cu afectarea sistemului nervos şi auditiv.

De reţinut că din cauza deosebirilor fiziologice şi psihologice dintre indivizi, gradul de afectare nu poate fi evaluat ştiinţific pentru o persoană dată, dar măsurătorile ne dau nişte indici obiectivi de comparare a zgomotelor în diferite condiţii.

MUZIMUZICCAA LLAA ŞTŞTII TTEE SURZEŞTESURZEŞTE

a zgomotelor în diferite condiţii. MUZI MUZI C C A A L L A A CĂ
MĂ MĂ SU SU RĂ RĂ TO TO R R I I LE LE ŞI

SUSUTOTORRIILELE ŞIŞI AANNAALILIZELZELEE DEDE ZZGOMOGOMOTT

Sunt un mijloc puternic de diagnoză în programele de reducere a zgomotului de la aeroporturi, din întreprinderi, de pe autostrăzi, din locuinţe, studiouri de înregistrare

MĂSURĂTORILE ŞI ANALIZELE reprezintă o cale spre creşterea calităţii vieţii

AAPAPARRAATTEE DDEE MMĂĂSUSURRAATT

SONOMETRE

A A T T E E D D E E M M Ă Ă SU SU

Sonometru integrat:

- investigaţii ale zgomotului ambiental

- studii privind riscurile apariţiei deficienţelor auditive la locul de muncă

- determinării nivelului de putere sonoră

locul de muncă - determinării nivelului de putere sonoră Sonometru portabil de mare precizie : -

Sonometru portabil de mare precizie:

- înregistrare electronică a valorilor

- analiza în timp real în banda de octave şi treime de octavă a curbelor de zgomot A, C si Z

- funcţii statistice

- delimitează sursa de zgomot măsurată de zgomotul de fond

- depistează zgomotele accidentate şi nu le ia în considerare la calcularea nivelului de zgomot echivalent continuu

ANALIZOARE DE ZGOMOT

ANALIZOARE DE ZGOMOT Analizor de zgomot de mare precizie, portabil: - oferă o gamă largă de

Analizor de zgomot de mare precizie, portabil:

- oferă o gamă largă de funcţii necesare în serviciile de consultanţă în domeniul zgomotelor şi vibraţiilor

- măsurarea şi stocarea informaţiilor privind caracterisicile zgomotului

- caracterizarea acustică a clădirilor, inclusiv măsurarea timpului de reverberaţie

Aparatul permite conectarea unui accelerometru ce asigură măsurarea nivelului vibraţiilor şi exprimarea rezultatelor în dB sau mărimi ale SI.

Un sistem complex dual channel, special conceput pentru: - monitorizarea şi analiza zgomotului ambiental -

Un sistem complex dual channel, special conceput pentru:

- monitorizarea şi analiza zgomotului ambiental

- aplicaţii în acustica construcţiilor şi calculul intensităţii/puterii sonore

Aparatul reprezintă o unitate puternică de monitorizare a zgomotului ce integrează computerul în analiza nivelului de zgomot şi dispune de sisteme de microfoane protejate la intemperii, putând fi utilizat ca şi aparat de monitorizare continuă a zgomotului.

Modulul de analiza acustică a clădirilor inclus, împreună cu generatorul de zgomot încorporat, oferă un sistem puternic pentru analize in-situ.

Un analizor de zgomot in timp real de mare precizie: - proiectat pentru a fi

Un analizor de zgomot in timp real de mare precizie:

- proiectat pentru a fi inima unui laborator profesional de acustică

- combină avantajele unui analizor complex şi complet de laborator cu flexibilitatea unui aparat portabil, alimentat cu baterii pentru aplicaţii in teren.

- oferă măsurători mono şi multi spectrale, în benzi de 1/1, 1/3, 1/12 si 1/24 de octavă

- are două canale, de la 0,1 la 20.000 Hz

Este ideal pentru utilizarea în acustica clădirilor.

LLEGIEGISSLLAŢIEAŢIE

L L EGI EGI S S L L AŢIE AŢIE ROM ROM ÂN ÂN I I
L L EGI EGI S S L L AŢIE AŢIE ROM ROM ÂN ÂN I I
L L EGI EGI S S L L AŢIE AŢIE ROM ROM ÂN ÂN I I

ROMROMÂNÂNIIAA

UN UN I I UN UN EA EA E E UROPEA UROPEA NĂ NĂ
UN UN I I UN UN EA EA E E UROPEA UROPEA NĂ NĂ

UNUNIIUNUNEAEA EEUROPEAUROPEA

Timişoara este primul oraş din ţară care are o hartă reală a zgomotului , după

Timişoara este primul oraş din ţară care are o hartă reală a zgomotului, după un deceniu de studii efectuate în colaborare cu Catedra de Zgomot de la Universitatea "Politehnică" din oraşul de pe Bega.

Primăriile din ţară sunt obligate să aibă această hartă acustică printr-un act normativ emis în anul 2005.

Datele furnizate de către hărţile acustice pot ajuta la dezvoltarea de noi zone rezidenţiale şi, mai ales, la diminuarea poluării fonice.

În România, nivelul maxim admisibil al zgomotului în centrele populate este de 45 dB, între orele 6-22, şi 35 dB între orele 22- 6.

SURSURII PENTRPENTRUU COCOMBMBAATEREATEREA ZGZGOMOOMOTULUITULUI ÎÎNN CCENTRELEENTRELE POPOPUPULLAATE:TE:

- INTERZICEREA claxonării în centrele populate

- REGLEMENTAREA circulaţiei rutiere cu stabilirea unor trasee diferenţiate pe categorii de vehicule, care să evite zonele compacte de locuinţe

- REMEDIEREA defecţiunilor suferite de mijloacele de transport în comun: tramvaie, autobuze şi al celor de mărfuri , camioane grele, ale utilajelor agricole, tractoare

- PROIECTAREA şi cercetarea unor utilaje şi maşini cât mai silenţioase

- ÎNTREŢINEREA reţelei stradale

- INTERZICEREA traseelor avioanelor supersonice deasupra centrelor populate

- INSONORIZAREA clădirilor şi în special a locuinţelor prin utilizarea de materiale fonoabsorbante, cu calităţi de izolare fonică superioare

ProtesProtestt împoîmpotrtriivvaa eextindxtindeeririii avaviaţieiiaţiei

Protes Protes t t împo împo tr tr i i v v a a e e

INTERNATIONAL NOISE AWARENESS DAY

The 12th Annual International Noise Awareness Day is April 25, 2007

INTERNATIONAL NOISE AWARENESS DAY The 12th Annual International Noise Awareness Day is April 25, 2007
INTERNATIONAL NOISE AWARENESS DAY The 12th Annual International Noise Awareness Day is April 25, 2007