Sunteți pe pagina 1din 30

Capitolul 1 Necesitatea realizarii piesei (produsului) -tema de necessitate -rolul functional

Camasa cilindru
Un piston este un organ de main, care are o micare rectilinie alternativ ntr-un cilindru i care servete la nchiderea unui spaiu de volum variabil al cilindrului, umplut cu aer, amestec carburant sau cu un fluid sub presiune. Pistonul e folosit pentru transformarea energiei interne n lucru mecanic la mainile motoare, sau invers, la mainile generatoare. n primul caz pistonul este acionat de energia intern, iar n al doilea el acioneaz asupra aerului sau fluidului (compresor, motor hidraulic). De obicei pistonul este cuplat la un mecanism biel-manivel, care transform micarea rectilinie n micare circular (la motoare) i invers (la pompe). Pistonul este utilizat ca element constructiv i n realizarea pompelor cu piston, care se aseamn ca principiu de funcionare cu compresoarele. Pistoanele sunt fabricate mai ales din font turnat sau din aliaje metalice uoare, care au proprieti stabile la nclzire. La mainile termice la care distribuia se face prin ferestre, pistonul are i funcia de a le deschide sau nchide. Prile pistonului sunt urmtoarele: Capul, care are rolul de a prelua presiunea, de a da forma camera de lucru (camera de ardere la motoare, respectiv spaiul vtmtor la compresoare cu piston), iar la unele pistoane (la procedeul de injecie Meurer de la motoarele diesel) i de a vaporiza combustibilul poate fi: plat, concav, convex, convex profilat, concav profilat. Forma capului mai depinde de raportul de comprimare, forma camerei de ardere, poziia supapelor. Una din forme ale capului pistonului este; capul cu deflector. Fusta, sau mantaua, care are rolul de a ghida pistonul n cilindru la pistoanele care nu sunt ghidate de tije cu cap de cruce. Umerii, care sunt nite bosaje care permit realizarea unei suprafee de contact suficiente ntre piston i bol, la pistoanele care nu transmit fora prin tije cu cap de cruce, alezajul pentru bolt este decalat (0,5-1,5mm) spre stnga axei cilindrului n sens opus celui de rotaie a motorului pentru reducerea cuplului de basculare a pistonului i micorarea btilor acestuia pe cilindrii . Canalele pentru segmeni, care servesc ca suport i ghidaj pentru segmenii (care asigur etanarea cilindrului). Unele pistoane, au n canalul

primului segment de compresie, ncorporat circular un inel de oel, deoarece materialul din dreptul acestui canal i pierde mai uor duritatea. La mai, canalul pentru segmentul de ungere are orificii pentru scurgerea uleiului rzuit de pe cilindrii. La ceste motoare pistoanele sunt cu simplu efect (gazele de ardere acioneaz pe o singur parte a pistonului), ghidarea e prin fust i fora se transmite direct bielei, prin bol. . Pentru a reduce frecarea dintre piston i cma datorit forelor laterale care apar n timpul funcionrii, pistonul trebuie lubrifiat. La temperaturi de peste 200 C uleiul de ungere se arde, astfel se explic necesitatea existenei sistemului de rcire. Deoarece sistemul de rcire preia din cldura util dezvoltat prin arderea combustibilului, micornd randamentul termic al ciclului, el este considerat un ru necesar.

Capitolul 2 Caiet de sarcini a piesei -performate si calitate -caracteristici tehnico functionale -protectia mediului
Motoarele diesel in 4 timpi sunt folosite la masini,locomotive,vapoare etc. Principala diferenta fata de un motor pe benzina in 4 timpi e faptul ca combustibilul e injectat in cilindru si nu intra in amestec cu aerul prin supapa de admisie.Iata ciclul de functionare al unui motor diesel in 4 timpi: Timpul 1-Admisia Prin deschiderea supapei de admisie, pistonul se duce in jos deplasandu-se de la punctul mort superior in punctul mort inferior si se introduce aer in cilindru.

Timpul 2-Compresia Dupa inchiderea supapelor, pistonul incepe sa se deplaseze dinspre punctul mort inferior spre cel superior comprimand aerul din piston. La un anumit moment al compresiei, prin injector este introdus, in cilindru, combustibilul pulverizat. Timpul 3-Arderea si detenta Amestecul de aer cu vapori de motorina, comprimat intr-un timp foarte scurt, explodeaza, impingand pistonul din punctul mort superior in punctul mort inferior. Timpul 4-Evacuarea Supapa de evacuare se deschide, iar cea de admisie ramane inchisa si, prin deplasarea pistonului din punctul mort inferior in cel superior, sunt evacuate gazele arse din cilindru. Pe durata timpilor 1, 2 si 4 miscarea este transmisa de la arborele cotit la piston, iar pe durata timpului 3, miscarea este transmisa de la piston la arborele cotit, fiind de fapt cea care genereaza functionarea motorului. Pentru o mai buna intelegere a modului de functionare a motorului diesel (motor cu aprindere prin compresie) vom explica mai amanuntit fenomenele care se petrec pe durata timpilor 2 si 3. Combustibilul, introdus prin injectare in cilindru, se autoaprinde venind in contact cu aerul, comprimat in prealabil in cilindrul motorului, datorita temperaturii inalte realizate prin comprimare. Presiunea aerului comprimat este cuprinsa intre 30 si 60 at. si temperatura 500 C si 700C, corespunzator unui raport volumetric de comprimare cuprins intre 12:1 si 22:1. Introducerea (pulverizarea) combustibilului in cilindru se face cu ajutorul injectorului.

Presiunea necesara pentru pulverizarea combustibilului se realizeaza cu o pompa de injectie. Randamentul total (efectiv) al motorului diesel este cuprins intre 0.28 si 0.40. Motoarele diesel se folosesc in centrale termoelectrice, pe nave, locomotive, autovehicule etc. Protectia mediului Deoarece condiiile arderii totale nu sunt niciodat ntrunite simultan, arderea amestecului carburant n motoarele cu ardere intern este incomplet sau imperfect. Prin urmare gazele de eapament au n componen o serie de substane poluante cum ar fi: CO, HxCy , NOx, CO2, etc. Pentru a satisface standardele n continu cretere, privind controlul i micorarea emisiilor poluante, a fost necesar adoptarea unor sisteme de control al acestor emisii. La inspecia tehnic periodic i la verificrile efectuate n trafic de ctre reprezentanii poliiei rutiere i Registrului Auto Romn, prima operaiune const n controlarea etaneitii evacurii gazelor arse. Urmtoarea operaiune const n determinarea concentraiei de CO cu ajutorul analizorului de gaze. Pentru autovehiculele EURO 2 concentraia de CO la ralantiul motorului nu trebuie s depeasc 0, 5 % din volumul de gaze arse, iar pentru autovehiculele echipate, cu EURO 3 i 4 procentul nu trebuie s depeasc 0, 3%. n regim de acceleraie a motorului la cel puin 2000 rotaii pe minut pentru autovehiculele cu EURO 2 coninutul de CO nu trebuie s depeasc 0,3 % din volumul de gaze arse, iar pentru autovehiculele cu EURO 3 i 4 procentul nu trebuie s fie mai mare de 0,2 %. Pentru autovehiculele destinate transportului public de persoane i pentru cele de marf cu masa total maxim autorizat mai mare de 3,5t, emisiile poluante nu trebuie s depeasc limitele corespunztoare treptei EURO4, ncepnd cu 1 ianuarie 2007. Sonda lambda sau oxigen senzorul" msoar cantitatea de oxigen din gazele de evacuare ale motorului. Calculatorul central al autovehiculului folosete semnalele primite de la sonda lambda ajustnd amestecul n vederea obinerii celui ideal L = 1 (14,8 kg aer cu 1 kg benzin fr plumb). n conformitate cu reglementrile legale, concentraia maxim admisibil de CO pentru autovehiculele cu motor fr catalizator, fabricate pn n anul 1986, procentul este de 4,5 % din volumul gazelor arse, iar pentru cele fabricate dup 1 ianuarie 1987, valoarea procentului nu trebuie s depeasc 3,5 % din volumul de gaze arse. Emisia de CO n concentraie de 2,5 %, stabilit cu analizatorul de gaze dup, reglarea funcionrii n gol, la turaia minim a motorului pe benzin fr catalizator tricomponent i sond lambda indic faptul c instalaia de alimentare cu carburant funcioneaz normal. Msurarea indicelui de fum la autovehiculele echipate cu motor Diesel const n primul rnd n verificarea etaneitii evacurii gazelor arse, apoi operaiunea se execut dup ce motorul a ajuns la regimul termic de funcionare normal (la cald) i dup ce a fost accelerat de 2-3 ori pentru eliminarea complet a gazelor i curarea traseului de evacuare.

Potrivit reglementrilor legale, valoarea maxim admis a indicelui de fum este de 2,5 m3 pentru autovehiculele echipate cu motoarele Diesel cu aspiraie normal, 3,5 pentru cele supraalimentate i de 1,5 m3 pentru autovehiculele EURO 4 i 5. Starea tehnic necorespunztoare a motorului i a celorlalte sisteme i instalaii ale autovehiculului duc 1a creterea semnificativ a noxelor eliminate n atmosfer. Reducerea consumului de carburani prin perfecionarea motorului cu ardere intern i folosirea combustibililor neconvenionali contribuie la scderea noxelor din gazele de evacuare. Modificarea camerei de ardere (exemplu camera de ardere divizat) duce la coborrea nivelului noxelor. Creterea raportului de comprimare n combinaie cu folosirea amestecurilor srace contribuie semnificativ la reducerea nivelului noxelor. Recircularea gazelor de evacuare, rcite n prealabil, fac ca amestecul de gaze care nu conin oxigen (sunt inerte din punct de vedere chimic) va reduce viteza de formare a oxizilor de azot (NOx) din noxe. Folosirea camerei de ardere divizate dup principiul stratificrii (amestec bogat n camera separat, amestec srac n camera principal) contribuie la reducerea noxelor motorului cu aprindere prin comprimare. Folosirea amestecurilor srace la alimentarea motoarelor cu aprindere prin comprimare duce la scderea noxelor din gazele de evacuare. Folosirea la alimentarea motoarelor cu ardere intern a alcoolilor i eterilor, a gazelor naturale, hidrogenului ori a uleiurilor vegetale a demonstrat n urma cercetrilor efectuate, o reducere semnificativ a noxelor eliminate n gazele de evacuare.

Dintre echipamentele de dezvoltare, ntreinere i diagnosticare pentru motoarele pe benzin, analizoarele de gaze au realizat cele mai mari progrese din punct de vadere tehnic. La nceput aceste aparate au fost folosite n scop pur economic. Primele aparate capabile s evalueze compoziia gazelor eapate nu erau propriu-zis analizoare de gaze. Metodele de msurare se bazau n principal pe examinarea conductibilitii termice sau a cldurii de reacie a gazelor exhaustate, i erau calibrate n principal pentru variabila lambda, care reprezint coeficientul de exces de aer.Dup ctva timp s-a dovedit necesar s se msoare concret compoziia real a gazelor eapate. La nceput a fost msurat CO (monoxidul de carbon). Deoarece exist o legtur strns ntre concentraia de CO, conductibilitatea termic a gazelor eapate i cldura de reacie rezultat din creterea concentraiei de CO (mai mult de 2%) i de numrul sczut de hidrocarburi nearse HC, aceste instrumente au fost calibrate volumetric (% volum de CO).Marele avantaj a fost preul foarte sczut al acestor aparate. Totui acestea erau inoperabile pentru concentraii reduse de CO atunci cnd cretea concentraia de HC. Era necesar un alt sistem de msurare care s fie capabil s msoare selectiv nu numai concentraia de CO, dar i concentraiile de HC, CO2, i O2. Acum aproximativ 20 ani, msurrile exacte a concetraiei de gaz erau posibile doar cu o metod chimic umed ntr-un laborator sau cu analizori optici staionari (chemiluminescen sau analiza infrarou). Metoda chemiluminescenei utilizeaz proprietatea NO de a emite o radiaie caracteristic cnd reacioneaz cu ozonul (O3). Intesitatea acestei radiaii este proporional concetraiei de mas a NO. n analiza n infrarou gazul msurat este radiat cu o lumin infraroie i concetraia unui anumit component de gaz ( de ex. CO2) este determinat prin rata de absorbie n irul lungimii de und caracteristice pentru acest component. Aceste metode sunt foarte complexe dar de asemenea foarte precise i deaceea sunt folosite nc pentru msurri de referin. Metodele optice bazate pe absoria razelor n infrarou i selectarea cu ajutorul celulelor electrochimice sau dovedit a fi mai bune, avnd o selectivitate suficient la o compoziie obinuit a gazelor eapate.

Capitolul 3 Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei


Dup stabilirea rolului funcional se alege materialul optim ce va fi folosit la obinerea piesei. Rolul funcional ne arat i proprietile pe care trebuie s le ndeplineasc piesa . O alegere optim a unui material pentru o anumit destinaie , este o problem foarte complex ce trebuie rezolvat de proiectant. Concluzia este c dac se doresc anumite proprieti se face o proiectare a materialului cu o astfel de structur care s implice cerinele cerute de rolul funcional . Adic se alege acel material care s ndeplineasc cerinele minime de rezisten i durabilitate ale piesei n condiiile unui pre de cost minim i al unei fiabiliti sporite.Proprietile unui material trebuie considerate ca o sum de relaii ntre material i mediul nconjurtor n care va lucra.Prezentm o clasificare a proprietilor din punct de vedere al alegerii materialului optim i a caracteristicilor acestuia :
Fizice

Proprieti Funcionale

Greutate specific , temperatura de topire , condiii termice Rezistena la coroziune Rezistena la rupere , duritatea Conductibilitate , impedan Permeabilitate magnetic Opacitate , reflexie Perioada de njumtire , absorbia , atenuarea Culoare , aspect , grad de netezime

Chimice Mecanice Electrice Magnetice Optice Nucleare Estetice Turnabilitate

Proprieti Tehnologice

Deformabilitate Uzinabilitate Clibilitate Sudabilitate Pre de cost , consum de resurse i de energie , coeficient de poluare si coeficient de

Proprieti Economice

protecie a operatorului

Nr. crt. 0 1 2 3

Proprietatea
1 Densitatea materialului. in [Kg/dm3] Conductibilitate termica Cr in [cal/cm*s* C] Rezistenta la coroziune. Rc viteza de coroziune in[mm/an] Duritatea. HB, in [HB] Modulul de elasticitate. E in [daN/cm2] Rezistenta la curgere a materialului Rp 0,2 In [N/mm2] Rezistenta la rupere. Rm , in [daN/mm2] Rezistenta la oboseala. 1 In [N/m2] Alungirea relativa At [%] Reziliena KCU 30/2 in [J/cm2] Rezistena la fluaj in [N/mm2] Proprietile tehnologice (turnabilitatea ,deformabilitatea , uzinabilitatea , sudabilitatea , clibilitatea)

Game de variate 2 < 5,0 5,010,0 >10 <0,2 0,20,4 >0,4 <0,02 0.020,05 >0,05 <90 90160 >160 <10 6 6 10 2,0*10 6 >2,0*10 6 <700 7001500 >1500 <35,0 35,060,0 >60,0 <300 3001000 >1000 <20% 20%40% >40% <50 50100 >100 <100 100300 >300 Satisfctoare Bun Foarte bun

Not a 3 1 2 3 1 2 3 3 2 1 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3

Obs. 4

4 5 6

7 8 9 10 11

12

Se ine cont i de temperatur a Notarea se face cu calificative

Proprieti Funcionale Mecanice Proprieti tehnologice Proprieti economice

k=1

tkdk 10

Duritatea Rezisten-a la Deformabili Uzinabilitat [daN/mm2] [daN/mm2](E*10 p6) Turnabilitatea [HB] rupere tatea ea

Preul de cost [lei/kg]

Obs.

T4

T5

T6

Calificativ

T7 vCalificati

T8 Calficativ

T9

T10

8 50 60 280 20 120 164 187 2.1 2.1 2.1 2.1 1.3 0.8 1.6 1.2 2 FB 3 3 3 3 3 2 1 2 FB FB FB B FB FB FB 3 3 3 2 3 3 3 S S S S N B N S 1 1 1 1 0 2 0 1 FB FB B B FB FB FB FB 3 3 2 2 3 3 3 3

9 1 1 3 1 3 3 3

10 30 64 70 60 45 58 54

11 1 3 3 1 2 2 2

12 0.74 1.2 1.6 1.5 1.7 2.1 2.1

13 1 2 2 2 2 3 3

14 FB FB FB FB B B FB

15 3 3 3 3 2 2 3

16 FB S S S S S S

17 3 1 1 1 1 1 1

18 FB FB FB FB FB FB FB

19 3 3 3 3 3 3 3

20 500 1000 300 900 450 475 400 425 750 750 1300 350 625 390 1200

22

23

21 3 2,15 2 2,10 3 2,45 2 1,90 3 2,35 3 2,50 3 2,55 3 2,30 3 2,55 2 2,35 1 2,15 3 2,20 2 1,95 3 2,40 1 1,75

optim

110 169 217 187 260 90 250

2 3 3 3 3 1 3

40 60 95 60 40 20 65

1 2 3 2 1 1 3

65

30

k=1 tkdk 10 Fizice Chimice

Proprieti economice

Preul de cost [lei/kg]

Obs.

Nr. Materi crt. a-lul


3 [Kg/dm Densita-tea ] [cal/cm*s*C]Conductibilitatea termic [mm/an]

Rezisten-a la coroziune

T9

T10

T1

T2

T3

22

23

0 1 Duraluminiu 1 2 CuZn15 3 Fgn-700-2 4 CuSn10 OL37 5 OL50 6 7 OLC45


OT40 8 OT60 9 10 41MoCr11 11 13012Cr130 Fc300 12 13 ATSi5Cu 14 Fm320p

2 2.8 8.8 7.32 8.8 7.3 7.3 7.7 7.4 7.4 7.5 7.5 7.3 2.6 7.36 8.4 2 2 2 2 2 2 3 2

3 3 2 2 2 2 2 2

4 0.25 0.3 0.01 0.25 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.3 0.14 0.20 0.14 0.2

5 2 2 1 2 1 1 1 1 1 1 2 1 2 1 2

6 <.05 >.05 >.05 >.05 <.05 <.05 <.05 <.05 <.05 <.05 <.02 >.05 <.01 >.05 <.03

7 3 2 1 2 2 2 2 2 2 2 3 1 3 1 2

19 3 3 3 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 15 CuZn39Pb2

20 1000 2100 2000 1500 500 200 200 200 210 300 310 310 310 310 320

21 2 2,55 1 2,30 1 2,40 2 1,85 3 2,55 3 2,40 3 2,35 3 2,35 3 2,35 3 2,20 3 2,35 3 2,40 3 2,50 2 2,40 2 2,40

0,15

0,20 1,00

Proprieti Funcionale Chimice Mecanice Proprieti tehnologice

[mm/an]Rezisten-a la coroziune

Duritatea Turnabilita Deformabil Uzinabilitate 2 [daN/mm Rezisten-a ] la rupere [daN/mm2](E*10 p6) [HB] tea itatea a

T2

V T3

V T4

T5

T6 vCalificati

T7 vCalificati

T8

Calficativ

10 79 89 117 98 50 74,5 88 98 113 76 75 230 115 120 180

5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0,15 0,10 0,10 0,05

6 <.05 <.05 <.05 <.05 <0,5 <0,5 <0,5 <0,5 <0,1 <0,1 <0,1 <0,1 <0,1 <0,1 <0,1

7 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

8 174 207 208 217 190 195 300 380 385 180 180 170 240 260 280

9 3 3 3 1 3 3 3 3 3 2 3 3 3 3 3

11 3 3 3 3 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

12 13 2,2 3 1,9 2 1,8 2 1,4 1 2,2 3 0,9 1 1,05 1 1,2 1 1,3 1 1,9 1 1,9 1 2 1 2,1 2 2,1 2 2,1 2

14 15 16 17 FB 3 B 2 FB 3 FB 3 FB 3 FB 3 FB 3 FB 3 FB 3 S 1 FB 3 BBBB 2 FB 3 S 1 FB 3 S 1 FB 3 S 1 FB 3 S 1 FB 3 S 1 FB 3 B 2 FB 3 S 1 FB 3 B 2 FB 3 B 2 0,05 0,05

18 FB FB FB B FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB

Materialul
Fizice

Capitolul 4
Nr crt.

[Kg/dm3]Densita-tea [cal/cm*s*C] Conductibilitatea termic

FUNCIONAL A SUPRAFEELOR
V T1 V

STABILIREA ROLULUI FUNCIONAL AL PIESEI FOLOSIND ANALIZA MORFO0 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Ponderea 1 15Cr08 18MgCr10 20MoNi35 40Cr10 OLC 60 FcX 200 FcX250 FcX300 FcX350 Fc100 Fc150 Fc200 Fc250 Fc300 Fc350 2 7,9 8,0 6,5 7,2 7,4 7,1 7,1 7,2 7,1 7,4 7,3 7,1 7,2 7,2 7,3 3 2 2 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 0,10 4 0,22 0,19 0,20 0,10 0,20 0,01 0,01 0,01 0,07 0,01 0,01 0,02 0,01 0,01 0,03 0,05

Nr crt 1 2 3 4. 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

Sup nr. S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12 S13 S14 S15 S16 S17 S18 S19 S20 S21 S22

Forma geom. Plan Tronconic Cilindric Plan Cilindric Plan Cilindric Plan Cilindric Plan Cilindric Plan Cilindric Plan Plan Plan Cilindric Curb Cilindric Curb Cilindric Plan

Dimens. de gabarit 1052 1080 1080 1100 1100 1100 1080 1100 1100 1100 1080 1100 1100 1100 1100 1100 1100 R 20 1075 R7 1230 1230

Pdim ---------------------------------------------

Pform ---------------------------------------------

Caracteristici Ppoz Rugoz --12,5 --12,5 --6,3 --3,2 --0,8 --3,2 --3,2 --3,2 --0,8 --3,2 --3,2 --3,2 --0,8 --3,2 --3,2 --3,2 --1,6 --12,5 --12,5 --12,5 --12,5 --12,5

Durit ---------------------------------------------

Rol funcional S. asamb S aux S. asamb S. aux S. func S. aux S. tehn S. aux S. func S. aux S. tehn S. aux S. func S. aux S. aux S. aux S. func. S. tehn S. aux S. tehn S. func S. asam

Observaii

23 24 25

S23 S24 S25

Tronconic Cilindric Tronconic

940 940 940

-------

-------

-------

12,5 0,2 12,5

-------

S. tehn S. func S. tehn

NOT:
La stabilirea rolului funcional al piesei folosind analiza morfo-funcional nu s-au trecut n tabel abateri de form, dimensionale i de poziie i nici tolerane deoarece nu erau specificate pe desenul de execuie.

Capitolul 5 Stabilirea si analiza procedeelor tehnologice posibile de realizare a piesei semifabricat


Turnarea, ca procedeu tehnologic este una din cele mai vechi metode de obinere a pieselor prin punere in forma, dezvoltate de om. Turnarea intervine ntotdeauna ca metoda tehnologica distinct la materialele care sunt elaborate in stare lichida sau vscoasa. mpreun cu prelucrrile prin matriare si cu cele de formare prin sintetizare sunt utilizate in mod nemijlocit la realizarea formei pieselor spre deosebire de alte prelucrri, unde forma rezulta prin mijlocirea unor procese tehnologice preliminare distincte ( laminare, tragere, forjare libera, achiere si microachiere). Prin turnare se pot realiza forme practic nelimitate, piese cu mase diverse, de la fraciuni de gram si pana la sute de tone, care i gsesc utilizri in toate domeniile de activitate. Procesele de execuie a pieselor prin turnare se remarca prin urmtoarele avantaje: - permit realizarea de piese cu configuraii diverse, in clasele de precizie 6..16, cu suprafee de rugozitate Ra=1,6...200 m; permit realizarea de piese cu proprieti diferite in seciune (unimaterial, polimaterial); creeaz posibilitatea obinerii de adaosuri de prelucrare minime ( fata de forjarea libera, sau prelucrrile prin achiere); creeaz posibilitatea de automatizare complexa a procesului tehnologic, fapt ce permite repetabilitatea preciziei si a caracteristicilor mecanice, la toate loturile de piese de acelai tip; - permit obinerea unei structuri uniforme a materialului piesei, fapt ce i confer acesteia o rezisten multidirecional. In general, compactitatea, structura i rezistenta mecanica a pieselor turnate sunt inferioare pieselor similare

realizate prin deformare plastica (deoarece acestea poseda o rezistenta unidirecional, dup direcii prefereniale). Dintre dezavantajele procedeelor de realizare a pieselor prin turnare se pot enumera: - consum mare de manopera, ndeosebi la turnarea in forme temporare; - costuri ridicate pentru materialele auxiliare; - consum mare de energie pentru elaborarea si meninerea materialelor in stare lichida la temperatura de turnare; - necesit msuri eficiente contra polurii mediului si pentru mbuntirea condiiilor de munc. Se pot prelucra prin turnare materiale metalice si nemetalice , in producie de serie sau de unicate. De menionat c , prin turnare se pot realiza att piese / semifabricate dintr-un material unic, sau din cel puin doua materiale ( acoperiri prin turnare statica sau centrifugala, utilizarea turnrii cu inserii, obinerea prin turnare a materialelor compozite etc.). In funcie de domeniul de aplicare al procesului de turnare ( tehnologii mecanice, metalurgice, de mecanica fina, de tehnica dentara, de prelucrri de industria chimica, de construcii etc.), pot exista denumiri specifice, care sunt sinonime. Principalele denumiri cu care se prezint in continuare. Amestecul de formare este materialul din care e realizeaz interiorul formei de turnare ( la turnare in forme temporare), fiind compus din doua elemente: un material granulat, care are rolul de a se modela dup configuraia modelului si de a umple rama de formare, si un liant, care confer rezistenta si stabilitate formei de turnare, permind ulterior dezbaterea formei pentru extragerea piesei. Amestecul de formare trebuie sa aib o bun refractaritate, pentru a rezista la contactul cu topitura, precum si o granulaie corespunztoare, pentru a asigura etaneitatea pereilor cavitaii formei. Forma de turnare este scula specifica procesului tehnologic de turnare care conine cavitatea de turnare reeaua de turnare si canalele de evacuare a gazelor. Cu ajutorul ei se realizeaz configuraia ,gabaritul si calitatea suprafeei piesei. Formarea este denumirea generica a operaiilor prin care se realizeaz forma de turnare; acest termen se refera numai la realizarea formelor temporare i semitemporare, confecionate din amestecuri de formare. Formele permanente , de tipul matrielor si al cochilelor se realizeaz prin turnare sau forjare, urmate de prelucrri mecanice, tratamente termice i de suprafa . Extragerea piesei denumete operaia de scoatere a piesei solidificate din forma de turnare. Miezul este o parte distincta a formei de turnare, cu ajutorul cruia se obin golurile interioare ale piese turnate. Miezurile pot fi permanente(la turnare

in matrie sau cochile) sau temporare ( la turnarea in cochile sau in forme temporare).Formarea miezurilor se fa ce cu ajutorul cutiilor de miez. Modelul de turnatorie este o macheta tridimensionala care reproduce aproape identic piesa, mrit corespunztor in funcie de caracteristica de contracie ala solidificare a materialului piesei si servete in operaiile de formare. Mulajul este un model intermediar (negativul formei piesei reale); servete la realizarea modelului de turnatorie(pozitivul formei piesei). Reeaua de turnare este partea tehnologica a cavitaii formei de turnare, care conine plnia d turnare, totalitatea canalelor de conducere a materialului lichid spre cavitatea piesei, precum si maselotele. Pentru formarea reelei de turnare se realizeaz modele corespunztoare. Turnabilitatea este proprietatea tehnologica a unui material ce definete capacitatea acestuia de a capt dup solidificare configuraia geometrica si dimensiunile unei forme geometrice in care se introduce in stare lichida sau lichido-vscoas. Este o proprietate tehnologica complexa, care determina posibilitile unui material de a fi prelucrat prin turnare; ea este influenat de mrimi fizice precum: fuzibilitatea, fluiditatea, contracia de solidificare etc. Turnarea este denumirea generica a unor grupe de procese tehnologice de realizare a pieselor semifabricat i/sau finite . Proprieti de turnare ale metalelor i aliajelor 1. Turnabilitatea: proprietatea tehnologic global , care reflect comportarea materialelor n raport cu procedeele tehnologice din grupa turnrii . Ea se exprim prin calificative : foarte bun , bun , satisfctoare , slab , nesatisfctoare . 2. Fuzibilitatea : este proprietatea materialului de a trece n stare topit . 3. Fluiditatea: este proprietatea materialului aflat n stare lichid sau vscoas de a curge i umple toate detaliile cavitaii formei de turnare . 4. Contracia: este proprietatea materialului metalic de a-i micora volumul n timpul solidificrii . 5. Segregarea: este separarea constituenilor unui amestec eterogen astfel nct distribuia acestora nu mai este uniform . 6. Absorbia gazelor: exprim proprietatea de a dizolva gaze . La proiectarea modelelor i a cutiilor de miez trebuie parcurse urmtoarele etape: 1. stabilirea rolului funcional al piesei se face pe baza metodei de analiz morfofuncional a suprafeelor; 2. alegerea materialului optim pentru confecionarea piesei - se folosete metoda de analiz a valorilor optime; 3. ntocmirea desenului piesei brut turnate se face pornind de la desenul piesei finite, pe care se adaug:

-Ap - adaosuri de prelucrare, pe toate suprafeele a cror precizii dimensionale i rugoziti nu pot rezulta direct din turnare; - At - adaosuri tehnologice, pentru toate suprafeele a cror configuraie sau poziie nu poate fi obinuit direct prin turnare sau n vederea simplificrii formei tehnologice a piesei; - A - adaosuri de nclinare, care faciliteaz scoaterea modelului din form i a piesei din form. Valoarea adaosurilor de nclinare depinde de poziia planului de separaie; - Rc - adaosuri sub forma razelor de racordare constructive, n scopul de a evita apariia defectelor de tipul fisurilor i crpturilor; - Ac - adaosuri de contracie. Stabilirea acestuia se face n funcie de natura materialului de turnat; 4. ntocmirea desenului modelului se face pornind de la desenul piesei brut turnate inndu-se seama de valorile adaosurilor de contracie i de numrul i forma mrcilor; 5. ntocmirea desenului cutiilor de miez se face innd cont de configuraia interiorului piesei brut turnate care indic numrul i forma miezurilor. Alegerea planului de separaie se face innd cont de urmtoarele recomandri: - s fie, pe ct posibil, plan de simetrie; - s fie, pe ct posibil, un plan drept; - s fie situat n poziie orizontal; - s conin suprafaa cea mai mare a piesei. Stabilirea adaosului de contracie, se face utiliznd formula:
d m k = d 1 + p 100

(mm)

unde: dm dimensiunea modelului; dp dimensiunea piesei; k contracia liniar Pentru piesa n discuie am ales ca procedeu de turnare , turnarea n forme permanente statice . Acest procedeu permite obinerea de piese cu configuraie simpl sau complex , n serie mare sau mas , o precizie dimensional 0,08 mm sau 0,1 mm; o calitate a suprafeei bun ( Ra 3,2 m ) , permite obinerea de piese cu grosimea peretelui de 0,75 1 mm cu guri interioare 0,75 mm filetate sau nefiletate . La acest procedeu metalul sau aliajul lichid se introduce prin cdere liber .Forma permanent poart uzual numele de cochil i este confecionat din aliaje de Al , rezistnd pn la 70.000 turnri sau fonte aliate 150.000 turnri . n pereii semicochilelor i se prelucreaz cavitatea i elementele reelei de turnare : plnia, piciorul plniei, canalele de alimentare i rsufltorile prin care se elimin gazele. Metalul sau aliajul lichid se introduce prin reeaua de turnare n cavitatea de turnare. Pentru scoaterea piesei din cochil se acioneaz

dispozitivele prin rotaie sau prin translaie . Deoarece se formeaz o cantitate mare de gaze la contactul dintre metalul sau aliajul lichid i pereii reci ai cochilei n planul de separaie X-X pot fi prevzute orificii de felul celor prevzute n figur sau n pereii cochilei pot fi prevzute orificii (13) nfundate cu dopuri rotunjite.Pentru realizarea golului piesei se aeaz miezul n locaul special.

Capitolul 6 Elaborares procesului tehnologic


Otelul este un aliaj din fier si carbon, unde procentul de carbon se regaseste in limitele normale de 0,02% si 6,5%. Carbonul, in functie de fazele prin care trece, se regaseste in diferite interstitii sau modificari cristaline, care sunt diferit de mari si care cauzeaza diferite distorsiuni ale retelei atomice. Deseori se aliaza si cu alte metale cum ar fi cromul, cobaltul, manganul, etc. care modifica de asemenea structura otelului si a retelei atomice. Fierul pur se afla de la temperatura ambianta pana la temperatura de 911C in structura cristalina cubica cu volum centrat (faza ) si se mai numeste si ferita.La temperaturi mai inalte, intre 911C si 1392C este in structura cristalina cubica cu fete centrate (faza ) care se numeste si austenita si care intr-un interval foarte mic formeaza o retea cristalina cubica cu volum centrat numita si faza sau Fe. In functie de reteaua cristalina, carbonul se regaseste fie in forma tetraedrica sau octaedrica a retelei cristaline a fierului, care au marimi diferite si care la inmagazinarea atomilor de carbon duce la diferite distorsiuni ale structurilor cristaline / atomice. Cu cat distorsiunile sunt mai puternice, cu atat otelul este mai calit. La racirea lenta a otelului dupa turnare, structura cristalina sufera transformari si trece in diferite faze cum ar fi faza de formare a austenitului, a feritului si faze mixte. Carbonul migreaza in timpul transformarii pe pozitia cea mai favorabila a structurii. Capacitatea de absorbtie a structurii cristaline a fierului este limitata iar cand la racire se atinge solubilitatea maxima de carbon in otel, se produc separari de cementita, Fe3C sau separari de grafit. Un amestec de ferita cu cementita se numeste perlita. La un continut mai ridicat de carbon in fier se formeaza ledeburita, o faza de amestec dintre austenita si cementita La execuia cusinetilor biela motor, semifabricatele se obin prin turnare n cochil sau matriare. Tehnologia de sinterizare din pulberi de aliaje de aluminiu hipereutectice este una din cele mai moderne, dar cu costuri ridicate.

Inseria din font cenuie sau aliat pentru canalul primului segment se ncorporeaz n fazele procesului de turnare. Pentru a asigura aderena aliajului de aluminiu cu inseria din font, att pentru canalul primului segment ct i pentru inserii (de exemplu, calota camerei de ardere din piston) este necesar acoperirea inseriilor cu aluminiu tehnic pur. Materialul pentru inserii poate fi de tipul nirezist (2,73,1 % C, 1,52,5 % Si, 0,751,5 % M, 57 % Cu, 13 %Cr, 1517 % Ni) i cu structura austenitic. Matriarea n trepte este un procedeu mai pretenios, mai scump, aplicabil pistoanelor solicitate puternic mecanic i termic (motoarele automobilelor de curse, autovehiculelor militare, etc.). Tratamente termice i acoperiri de protecie Tratamentul termic presupune clirea urmat de mbtrnire artificial. Clirea se execut dup diagrama: - nclzire pn la 500520 C; - meninerea la aceast temperatur timp de 46 ore; - rcire n ulei. mbtrnirea se face dup ciclul: - nclzire la 170190 C; - meninere timp de 612 ore; - rcire lent. Otelirea in cuptorul de calire La operatiunea de calire a otelului nealiat se incalzeste in prima faza piesa ce urmeaza a fi prelucrata, la o temperatura intre 800C-900C, daca e cazul unui otel cu continut scazut de carbon, si cu continut mare de austenit. La otelurile aliate, temperaturile pot avea variatii inseminate. Pentru a impiedica coroziunea se insufla in cuptor gaz exoterm. Exotermele se pot obtine cu un generator de gaze, care se genereaza din hidrocarburi si mai contine pe langa CO si H2, N2, CO2 si H2O. Dupa maleabilzare, otelul se va raci / cali rapid pentru a impiedica o migrare a atomilor de carbon pe structuri mai convenabile, acesta deoarece viteza de difuziune a atomilor de carbon devine destul de mica pentru a mai permite un schimb a structurii, respectiv a retelei atomice. Structura cristalina a fierului se modifica totusi la temperatura scazanda astfel formanduse martensita sau asa zisa transformare martensitica, denumit si otel martensitic. Din cauza defectelor in structura si a tensiunilor, martensita este casanta, foarte dura si aspra dar si greu deformabila. La piese groase sunt necesare sesiuni de racire inalte pentru a permite calirea lor. In practica piesele se racesc in ulei sau bai cu apa. Cea mai efectiva este calirea in apa deoarece apa are proprietatea de a a dispersa bine caldura.La

scufundarea in baia de apa se formeaza in prima faza pe suprafata piesei un strat de abur, rau dispersor de caldura, acest fenomen numinduse si "Efect Leidenfrost". Trebuie urmarit ca piesa sa fie in asa fel scufundata ca lichidul sa aibe un contact pe toata suprafata sa. Alternativ se pot folosi si diferite solutii polimerice care se pot adauga la baia de calire. Incalzirea pieselor se poate efectua in cuptoare transportoare actionate cu lant sau cuptoare actionate cu role transportoare (conveioare), piesele cazand sau alunecand la capatul acestora in baia de calire sau mai pot ajunge si intr-un cuptor cu hota la care incarcarea se face de jos in sus permitand astfel o evacuare rapida a pieselor de dimensiuni mari. Acoperirile de protecie se execut pentru mbuntirea rezistenei la uzur, la solicitri termice i chimice, nlocuind n perioada de pornire a motorului pelicula de ulei. Eloxarea (oxidarea anodic) este un proces de transformare electrochimic a suprafeei pieselor supuse la uzur, pe o adncime de 1030 . Pentru eloxare se folosete un amestec de acid sulfuric tehnic (H2SO4) i carbonat de sodiu anhidru tehnic (Na2CO3 10H2O).

Capitolul 7 Succesiunea logica a tuturor operatiilor si fazelor necesare transformarii semifabricatului d.p.v.d al costului
Oricare tehnologie trebuie s realizeze maximum de eficien pentru care a fost proiectat n momentul aplicrii ei. Piesa trebuie realizat : - mai repede ; - mai bine ; - mai ieftin ; - la momentul oportun. Factorii care influeneaz eficiena procedeului tehnologic sunt : - costul; - productivitatea; - fiabilitatea; - consumul de energie; - consumul de material; - protecia mediului; - protecia operatorului.

Eficiena presupune optimizarea din punct de vedere al tuturor acestor factori. Acest lucru este foarte dificil de realizat, ntotdeauna existnd factori prioritari. Pentru realizarea analizei tehnico-economice vom lua n considerare procesele tehnologice de turnare i de matriare. Foarte important pentru ntocmirea unei tehnologii de realizare a piesei este numrul de buci care trebuie realizate(programa de producie). Din acest punct de vedere se deosebesc: -producie individual- care se refer la realizarea unui singur produs sau a unui numr foarte mic de produse care nu se mai reia n timp; folosete maini unelte universale, S.D.V.-uri universale, productivitatea este foarte mic, preul de cost este foarte mare, necesit muncitori cu nalt calificare; -producie de serie - se refer la un numr mare de producie, folosete maini unelte universale i specializate, S.D.V.-uri universale i specializate, productivitatea este medie, preul de cost este mediu, necesit muncitori calificare medie; - producie de mas - numr foarte mare de produse de acelai fel care se repet dup o anumit perioad de timp; folosete utilaje speciale i specializate; S.D.V.-uri speciale i specializate; muncitori cu calificare redus (cu excepia muncitorului reglor); productivitate foarte mare; pre de cost mic(bunuri de larg consum).

Analiza economic a procedeului de turnare


Se vor folosi urmtoarele notaii : - tiind c un lot are 1.500 de buci : CT =cost total; CF =cost fix; CV =cost variabil. CF/buc = 0.3Ron CV/buc = 2 Ron CV/

CT/lot=3450 Ron CF/lot = 450Ron lot=3000 Ron

Lund n considerare cheltuielile de stocaj s = 0.6 Ron /buc rezult i tiind c un lot are 5000 buci: C = CF/lot /n+CV/lo+sn ; Din formulele anterioare se poate calcula numrul de buci rentabile pentru procedeul respectiv: nop=( CF/lot /s)1/2=86buc Deci costul total pentru 1.500 de buci este : CT = CF/lot + CV/buc * n = 450 + 2 * 5000 = 10450

Analiza economic a procedeului de forjare

CF/buc = 1.4 Ron CV/buc =0.6 Ron

CT/lot=3000 Ron CF/lot=2100 Ron CV/lot=900 Ron

Lund n considerare cheltuielile de stocaj s= 0.6 Ron/buc rezult: C = CF/lot /n+CV/lo+sn ; Din formulele anterioare se poate calcula numrul de buci rentabile pentru procedeul respectiv: nop=( CF/lot /s)1/2=187buc Deci costul total pentru 5000 de buci este : CT = CF/lot + CV/buc * n = 2100 + 0.6 * 5000 = 5100RON

Compararea celor dou procedeelortehnologice de obinere a piesei


Pentru determinarea procedeului de obinere optim , folosim o metod grafic .Numrul de buci pentru care costurile de producie pentru cele dou procedee sunt aceleai este :

Rezult c procedeul de obinere prin forjare a piesei eficient din punct de vedere economic

este mai

Unul din punctele importante a tehnologiei de forjare care nu a fost discutat pn acum i care are o importan deosebit , este nclzirea materialelor metalice n vederea prelucrrii prin deformare plastic . Aceasta este foarte important din punct de vedere a alegerii utilajului de nclzire folosit . Se tie c nclzirea semifabricatului se poate face n dou moduri : - prin introducerea semifabricatului ntr-un mediu cald ; - prin producerea cldurii n masa semifabricatului . Cea mai uor de realizat i cea mai rspndit modalitate de nclzire este prima : semifabricatele se introduc n spaiul e lucru al instalaiei de nclzire, spaiu care adus n prealabil la o temperatura superioar celei la care se poate face deformarea . In funcie de sursa de cldur folosit instalaiile de nclzire se mpart n dou mari categorii : Instalaii de nclzire cu flacr (cuptoare cu flacr )
Piesa Izolatie termica Mufl

FOCAR
a)

FOCAR
b) Vatra I - circulatia semifabricatelor ; II- circulatia gazelor arse .

c)

Cuptoarele se mpart i ele n dou mari categorii dup distribuia cldurii n interior: cuptoare cu temperatur constant n tot spaiul de lucru numite cuptoare cu camera. Cuptoarele cu camer (figura a ) ,se pot construi cu vatr fix sau mobil iar temperatura din interiorul lor poate varia ntr-un interval ngust prin varierea cantitii de combustibil ars n focar . Pentru a micora pierderile de material prin ardere se utilizeaz mufle din material refractar sau oel aliat refractar , figura b . Cuptoarele cu propulsie (figura c) , sunt utilizate la producia de serie mare i mas , deoarece sunt foarte productive . nclzirea semifabricatelor fcndu-e treptat de la o zon de prenclzire I , o zon de nclzire II i o zon de egalizare a temperaturilor III . Semifabricatele parcurg spaiul cuptorului prin mpingere sau prin cdere libera pe un spaiu nclinat . Instalaii de nclzire electrice
Rezistenta electrica Bare de silita

d)

Vatra

e)

Echipamentul tehnologic se compune din : - ciocane mecanice sau prese de forjare; - instrumente de control nedistructiv : cu ultrasunete , cu raze X , cu lichide penetrante; - ublere , micrometre , pasametre pentru controlul dimensional; - cuptoare pentru tratamente termice ; - perii de srm - cleti de prindere; - fierstraie mecanice pentru debitare ; - personal specializat care s aib calificarea necesar pentru lucrul cu utilajele de mai sus .

Capitolul 8 Elaborarea documentatiei tehnologice


Forma complex a piesei camasa piston (seciuni eliptice i profil longitudinal variabil), condiiile tehnice riguroase care trebuiesc realizate, precum i rigiditatea mic a cuzinetului (perei subiri), impune ca n procesul de prelucrare s se utilizeze acele tehnologii care in seama de datele amintite, i anume: -concentricitatea conturului exterior fa de cel interior neprelucrat se obine numai atunci cnd pistonul se fixeaz pe un dispozitiv cu strngere interioar cu autocentrare; -condiia de perpendicularitate ntre axa bolului i axa de simetrie a cuzinetului impune prelucrarea din aceeai aezare cu operaiile anterioare. Procesul tehnologic de fabricare a pistoanelor cuprinde urmtoarele etape: -alegerea i prelucrarea bazelor de aezare; -prelucrarea suprafeelor exterioare; -prelucrarea alezajului pentru bol; -operaii de gurire i frezare; -sortarea i marcarea pe grupe masice si dimensionale; -operaii de control. Exemplu de proces tehnologic de fabricare a cuzinetului. Alegerea bazelor de aezare Proiectarea procesului tehnologic se face prin aezarea operaiilor ntr-o ordine logic pentru a respecta condiiile tehnice, inclusiv pentru excluderea deformaiilor i a operaiilor inutile de prelucrare universal. Ca baze de aezare se utilizeaz: -suprafaa partea cuzinetului; -alezajul -suprafaa special de pe exterioara a pentru bol; interioar

Prelucrarea suprafeelor exterioare n cazul fabricaiei de serie sau a fabricaiei flexibile, prelucrarea suprafeelor exterioare se execut pe maini automate, cu mai multe axe, permind ca din aceeai prindere a piesei s fie executate mai multe operaii (figurile 5.3 i 5.4). Postul 1. Alimentarea cu piese si pornirea ciclului automat Dispozitivul preia cinci grade de libertate, asigurnd o strngere suplimentar S1 i una principal S pe strungul multiax 6x6, strngerea fiind realizat hidraulic.

Postul 2. Strunjirea exterioar de degroare Se conserv bazele de aezare i fixare anterioare si se execut prin strunjire frontal i cilindric cepul tehnologic i cu cuit cu plcu P-10, cu regimul: N=1380 rot/min; vp=300 m/min; S=0,73 mm/rot. Postul 3. Strunjire finiie exterior Se execut cu un dispozitiv cu trei cuite pentru cele 2 fete, pentru a asigura precizia poziiei reciproce a celor trei suprafee, cu rugozitatea Ra=3,2 cu acelai regim de lucru.

Postul 4. Strunjire ebo canale segmeni Se execut cu cuit multiplu (pentru cele trei canale), cu Ra=0,8, cu acelai regim de lucru. Postul 5. Strunjire teire canale pentru segmeni Postul 6. Strunire finiie canale pentru segmeni, respectnd condiiile de rugozitate Ra=0,8 i de concentricitate fa de R. Dup efectuarea celei de-a asea operaii, se execut controlul complex al cuzinetului, pentru a determina impreciziile dimensionale, de form i de poziie.

Capitolul 9 Scurta istorie a motoarelor


Motorul diesel este un motor cu ardere intern n care combustibilul se aprinde datorit temperaturii ridicate create de comprimarea aerului necesar arderii, i nu prin utilizarea unui dispozitiv auxiliar, aa cum ar fi bujia n cazul motorului cu aprindere prin scnteie. Numele motorului a fost dat dup inginerul german Rudolf Diesel la sugestia soiei sale, Martha Diesel, care n 1895 l sftuiete cu: Nenn ihn doch einfach Dieselmotor! (numete-l pur i simplu motor Diesel!),[1] uurnd astfel lui Diesel cutarea dup denumirea motorului, pe care l-a inventat n 1892 i l-a patentat pe 23 februarie 1893. Intenia lui Diesel a fost ca motorul su s utilizeze o gam larg de combustibili, inclusiv praful de crbune. Diesel i-a prezentat invenia funcionnd n 1900 la Expoziia Universal (World's Fair) avnd drept combustibil ulei de alone . Scurt cronologie -1862 - Nicolaus Otto dezvolt motorul pe baz de gaz de crbune, similar unui motor pe benzin modern. -1891 - Herbert Akroyd-Stuart mbunatete motorul su pe baz de ulei i cedeaz drepturile ctre Hornsby din Anglia pentru construcia motoarelor. Acetia au construit primul motor cu aprindere prin comprimare cu start rece. -1892 - Motorul Hornsby cu numrul 101 este construit i instalat ntr-o cas de ap. Acesta se afl n muzeul camioanelor MAN din nordul Angliei. -1892 - Rudolf Diesel dezvolt versiunea sa de motor avnd la baz principiile motorului Carnot alimentat cu praf de carbune. n data de 10 august 1893 n Maschinenfabrik Augsburg pornete pentru prima dat motorul inventat de el. Aprinderea carburantului n cilindru produsese o bubuitur att de puternic, inct a spart nite geamuri i aparate de msurat, motorul ns rmnnd intact. A mai durat ns nc patru ani, pn motorul a funcionat. El avea o putere de 20 CP.[1] El este angajat de Carl von Linde, apoi de productorul de fier MAN AG din Mnchen i mai trziu de Sulzer, companie

de motoare din Elveia. Diesel mprumut idei de la fiecare i las o motenire bogat firmelor. -1892 - John Froelich construiete un tractor cu motor avnd drept combustibil petrolul. -1894 - Witte, Reid, and Fairbanks ncep construcia de motoare pe baz de petrol cu diverse sisteme de aprindere. -1896 - Hornsby construiete tractoare cu motor diesel i motoare pentru locomotive. -1897 - Winton produce i conduce primul automobil pe benzin din Statele Unite; mai trziu construiete fabrici de motoare diesel. -1897 - Mirrlees, Watson & Yaryan construiesc primul motor diesel englez cu licen Rudolf Diesel. Acesta este expus n Science Museum din South Kensington, Londra. Comprimarea unui gaz conduce la creterea temperaturii sale, aceasta fiind metoda prin care se aprinde combustibilul n motoarele diesel. Aerul este aspirat n cilindri i este comprimat de ctre piston pn la un raport de 25:1, mai ridicat dect cel al motoarelor cu aprindere prin scnteie. Spre sfritul cursei de comprimare motorina (combustibilul) este pulverizat n camera de ardere cu ajutorul unui injector. Motorina se aprinde la contactul cu aerul deja nclzit prin comprimare pn la o temperatura de circa 700-900 C. Arderea combustibilului duce la creterea temperaturii i presiunii, care acioneaz pistonul. n continuare, ca la motoarele obinuite, biela transmite fora pistonului ctre arborele cotit, transformnd micarea liniar n micare de rotaie. Aspirarea aerului n cilindri se face prin intermediul supapelor, dispuse la capul cilindrilor. Pentru mrirea puterii, majoritatea motoarelor diesel moderne sunt supraalimentate cu scopul de a mri cantitatea de aer introdus n cilindri. Folosirea unui rcitor intermediar pentru aerul introdus n cilindri crete densitatea aerului i conduce la un randament mai bun. n timpul iernii, cnd afar este frig, motoarele diesel pornesc mai greu deoarece masa metalic masiv a blocului motor {format din cilindri i chiulas) absoarbe o mare parte din cldura produs prin comprimare, reducnd temperatura i mpiedicnd aprinderea. Unele motoare diesel folosesc dispozitive electrice de nclzire, de exemplu bujii cu incandescen, ajutnd la aprinderea motorinei la pornirea motorului diesel. Alte motoare folosesc rezistene electrice dispuse n galeria de admisie, pentru a nclzi aerul. Sunt folosite i rezistene electrice montate n blocul motor, tot pentru a uura pornirea i a micora uzura. Motorina are un grad mare de vscozitate, mai ales la temperaturi sczute, ducnd la formarea de cristale n combustibil, n special n filtre, mpiedicnd astfel alimentarea corect a motorului. Montarea de mici dispozitive electrice care s nclzeasc motorina, mai ales n zona rezervorului i a filtrelor a rezolvat aceast problem. De asemenea, sistemul de injecie al multor motoare trimite napoi n rezervor motorina deja nclzit, care nu a fost

injectat, prevenind astfel cristalizarea combustibilului din rezervor. n prezent, folosirea aditivilor moderni a rezolvat i aceast problem. O component vital a motoarelor diesel este regulatorul de turaie, mecanic sau electronic, care regleaz turaia motorului prin dozarea corect a motorinei injectate. Spre deosebire de motoarele cu aprindere prin scnteie (Otto), cantitatea de aer aspirat nu este controlat, fapt ce duce la supraturarea motorului. Regulatoarele mecanice se folosesc de diferite mecanisme n funcie de sarcin i vitez. Regulatoarele motoarelor moderne, controlate electronic, comand injecia de combustibil i limiteaz turaia motorului prin intermediul unei uniti centrale de control care primete permanent semnale de la senzori, doznd corect cantitatea de motorin injectat. Controlul precis al timpilor de injecie este secretul reducerii consumului i al emisiilor poluante. Timpii de injecie sunt msurai n unghiuri de rotaie ai arborelui cotit nainte de punctul mort superior. De exemplu, dac unitatea central de control iniiaz injecia cu 10 grade nainte de punctul mort superior, vorbim despre un avans la injecie de 10 grade. Avansul la injecie optim este dat de construcia, turaia i sarcina motorului respectiv. Avansnd momentul injeciei (injecia are loc nainte ca pistonul s ajung la punctul mort interior) arderea este complet, la presiune i temperatur mare, dar cresc i emisiile de oxizi de azot. La cealalat extrem, o injecie ntrziat conduce la ardere incomplet i emisii vizibile de particule de fum.

Bibliografie L.Cummins Jr., DieselS Engine From Conception to 1918 , Ed. Carnot Press , 1933 Motoare pentru autovehicule ; autori:Popa

Bazil, Bataga Nicolae, Cazila Aurica",Editura Dacia Motoare cu piston pentru aviatie ;Vasile Nicolae Constantinescu , editura Printech , 2005 Dinamica motoarelor cu ardere interna ; autor:C. Pana, editura Matrixrom , 2005 Automobile - cunoastere, intretinere si reparare editura Didactica si Pedagogica,2007 Internal Combustion Engine ; author Mathur M.I. and Sharma R.P. D.Drimer, G.Dumitru, S.Ionescu, A.Paris, D.Dimitrescu, ndrumar pentru tema de cas la tehnologia materialelor vol. I, vol II, Bucuresti, 1989 www.google.com www.e-referat.com www.regielive.ro/facultate www.wikipedia.com