Poluarea aerului.

Daca vorbim de poluarea aerului vorbim de ecologie, daca vorbim de ecologie trebuie sa stim ce inseamna acest cuvant si de unde provine el: Ecologia (din cuvintele greceti: ecos - cas i logos - tiin, adic "tiina studierii habitatului") este o tiin biologic de sintez ce studiaz interaciunea dintre organisme, plante i mediul n care ele triesc (abiotici i biotici). Pentru aceasta ecologia analizeaz ndeaproape structura, funcia i productivitatea sistemelor biologice supraindividuale (populaii, biocenoze) i a sistemelor mixte (ecosisteme). Ecologia este n mare parte o tiin descriptiv i experimental. Poluarea atmosferic implic emanarea de substane duntoare organismelor vii, n atmosfera. Poluarea atmosferic poate afecta de asemenea ecosistemele acvatice i terestre dac poluanii se dizolv n ap sau precipita sub form de ploaie. Se estimeaz c poluarea atmosferic contribuie anual la aproximativ 120.000 de decese numai n SUA,iar in fiecare an dezvoltarea industriei genereaz miliarde de tone de materiale poluante.

Cauzele polurii atmosferice Poluanii primari sunt acei poluani atmosferici emanai direct n atmosfer, de exemplu particulele de funingine, dioxidul de sulf i oxizii de azot. Cu toate c un mare numar de astfel de chimicale contribuie la poluarea atmosferic, cele mai multe dintre ele conin carbon, sulf i azot. Combustia carbonului, a petrolului i a benzinei este rspunztoare pentru majoritatea poluanilor atmosferici. Mai mult de 80% din dioxidul de sulf, 50% din oxidul de azot, i intre 30 i 40% din materia poluant emanat n atmosfer de ctre SUA, sunt produse de combustibili fosili, centrale electrice, boilere industriale i furnale reziduale. Alte materiale poluante pot avea surs de emitere industria metalelor (fier, zinc, plumb, cupru), rafinriile petrolifere, uzinele de ciment i cele n care se obine acidul azotic i acidul sulfuric. Aceste chimicale interactioneaz ntre ele dar i cu razele ultraviolete din razele solare cu intensiti periculoase. Smogul se formeaz n areale urbane, n acele locuri n care exist un mare numr de automobile,si poate cauza severe probleme medicale. Cnd dioxidul de sulf i oxidul azotos se

transform n acid sulfuric i acid azotic n atmosfer, aceste substane precipit sub form de ploaie, aa numita ploaie acid. Ploaia acid este o grav problem global pentru c foarte puine specii sunt capabile s supravieuiasc n asemenea condiii. Compoziia normal a aerului Compoziia normal a aerului cuprinde (in vol. % atmosfer uscat): azot 78,09%, oxigen 20,95%, argon 0,92%, bioxid de carbon 0,03%. Acest amestec de gaze reprezint peste 99,99% din compoziia aerului. Restul de circa 0,01% este alctuit din alte gaze ca neon, heliu, metan, kripton, xenon, ozon, hidrogen, radon. La acestea se adaug proporii variabile de vapori de ap (in medie 0,2 3%). Din punct de vedere sanitar prezint importan oscilaiile in concentraie ale oxigenului i bioxidului de carbon, substane cu rol deosebit in schimbul de gaze de la nivelul plminului. Oxigenul poate influena sntatea prin scderea concentraiei lui in aer i prin scderea presiunii atmosferice, efectul fiind determinat de scderea presiunii pariale la nivelul alveolei pulmonare, alterarea schimbului de gaze (O2 i CO2) i a procesului de oxigenare a singelui. Fenomenele care apar sunt fenomene de hipoxie sau anoxie, gravitatea lor fiind dependent de gradul de scdere a presiunii pariale. Bioxidul de carbon intilnit in atmosfer in proporie de 0,03% nu produce tulburri manifeste decit in situaiile in care este impiedicat trecerea gazului din singele venos in alveola pulmonar i eliminarea lui prin aerul expirat. De fapt fenomenele toxice apar in momentul in care presiunea parial a CO2 din aer crete atit de mult incit impiedic eliminarea acestui catabolit. Iniial apare o cretere a CO2 din singe (hipercapnie) mai puin datorit ptrunderii lui din aerul exterior, cit datorit autointoxicrii organismului. Pe msur ce crete concentraia in aerul atmosferic, intervine i solubilizarea lui in plasma sanguin datorit presiunii pariale crescute; la autointoxicare se asociaz intoxicaia exogen. Primele tulburri apar in jurul concentraiei de 3% manifestat prin tulburri respiratorii (accelerarea respiraiei), apare apoi cianoza, urmat de tulburri respiratorii i circulatorii insoite de fenomene legate de dezechilibrul acido-bazic. Sursele de poluare a aerului Inelegem prin poluarea aerului prezena in atmosfer a unor substane strine de compoziia normal a aerului care in funcie de concentraie i/sau timpul de aciune provoac tulburri ale sntii omului, creeaz disconfort populaiei dintr-un teritoriu, afecteaz flora i fauna sau altereaz mediu de via al omului. Rezult din aceast definiie c pentru a fi considerai poluani substanele prezente in atmosfer trebue s exercite un efect nociv asupra omului sau a mediului su de via. 2

Sursele de poluare a aerului pot clasificate in dou grupe: surse naturale i surse artificiale (rezultate din activitaea uman).

Aciunea polurii aerului asupra sntii populaiei In cursul unui act respirator, omul in repaus trece prin plmini o cantitate de 500 cm2 de aer, volum care crete mult in cazul efecturii unui efort fizic, fiind direct proporional cu acest efort. In 24 ore in mediu omul respir circa 15-25 m3 de aer. Luind comparativ cu consumul de alimente i ap, in timp de 24 ore, omul inhaleaz in medie 15 kg de aer in timp ce consumul de ap nu depete de obicei 2,5 kg, iar cel de alimente 1,5 kg. Rezult din aceste date importana pentru sntate a compoziiei aerului atmosferic, la care se adaug i faptul c bariera pulmonar reine numai in mic msur substanele ptrunse pin la nivelul alveolei, odat cu aerul inspirat. Din punct de vedere al igienei, aerul influeneaz sntatea atit prin compoziia sa chimic, cit i prin proprietile sale fizice (temperatur, umiditate, cureni de aer, radiaii, presiune). In ceea ce privete compoziia chimic destingem influena exercitat asupra sntii de variaii in concentraia componenilor normali, cit i aciunea pe care o exercit prezena in aer a unor compui strini. Efectele directe sunt reprezentate de modificrile care apar in starea de sntate a populaiei ca urmare a expunerii la ageni poluani. Aceste modificri se pot traduce in ordinea gravitii prin: creterea mortalitii, cretrea morbiditii, apariia unor simptome sau modificrii fiziopatologice, apariia unor modificri fiziologice directe i/sau incrcarea organismului cu agentul sau agenii poluani. Efectele de lung durat sunt caracterizate prin apariia unor fenomene patologice in urma expunerii prelungite la poluanii atmosferici. Aceste efecte pot fi rezultatul acumulrii poluanilor in organism, in

situaia poluanilor cumulativi (Pb, F etc.), pin cand incrcarea atinge pragul toxic. De asemenea modificrile patologice pot fi determinate de impactul repetat al agentului nociv asupra anumitor organe sau sisteme. Efectele de lung durat apar dup intervale lungi de timp de expunere care pot fi de ani sau chiar de zeci de ani. Manifestrile patologice pot imbrca aspecte specifice poluanilor (intoxicaii cronice, fenomene algerice, efecte carcinogene, mutagene i teratogene) sau pot fi caracterizate prin apariia unor imbolnviri cu etiologie multipl, in care poluanii s reprezinte unul dintre agenii etiologici determinani sau agravani (boli respiratorii acute i cronice, anemii etc.). Poluanii iritani realizeaz efecte iritative asupra mucoasei oculare i indeosebi asupra aparatului respirator. In aceast grup intr pulberile netoxice, precum i o sum de gaze i vapori ca bioxidul de sulf, bioxidul de azot, ozonul i substanele oxidante, clorul, amoniacul etc. Poluarea iritant constitue cea mai rspindit dintre tipurile de poluare, rezultind in primul rind din procesele de ardere a combustibilului, dar i de celelalte surse de poluri. Poluanii toxici asfixiani sunt cei care impiedic asigurarea cu oxigen a esuturilor organismului. Dintre poluanii atmosferici cu efect asfixiant cel mai important este oxidul de carbon, care formeaz cu hemoglobina un compus relativ stabil (carboxihemoglobina) i impiedic astfel oxigenarea singelui i transportul de oxigen ctre esuturi. In funcie de concentraia din aer i timpul de expunere se realizeaz o anumit proporie de carboxihemoglobin depete 60% din hemoglobina total. Intoxicaia acut este relativ rar, aprind practic numai in spaii inchise in prezena unor surse importante de CO (in ncperi in care sistemele de inczit funcioneaz defectuos, garaje, pasajele subterane pentru autovehicule etc.) Poluanii alergenici din atmosfer sunt cunoscui de mult vreme. Indeosebi este cazul poluanilor naturali (polen, fungi, insecte) precum i a prafului din cas, responsabili de un numr foarte mare de alergii respiratorii sau cutanate. Pe ling acestea se adaug poluanii provenii din surse artificiale in special industriale care pot emite in atmosfer o sum de alergeni complei sau incomplei. Pe primul loc din acest punct de vedere, se gsete industria chimic (industria maselor plastice, industria farmaceutic, fabricile de insecticide etc.). Sunt semnalate i situaii cu apariia unor fenomene alergice in mas, ca cel de la New Orleans din 1958 in care alergenul a fost identificat in praful provenit de la deeuri industriale depuse in holde. Poluani cancerigeni. Exist foarte dificulti in estimarea rolului poluanilor atmosferici ca factori etiologici ai cancerului. Totui creterea frecvenei cancerului indeosebi in mediul urban, a impus luarea in considerare i a poluanilor atmosferici ca ageni cauzali posibili, cu atit mai mult cu cit in zonele poluate au fost identificate in aer substane cert carcinogene.

Putem clasifica substanele carcinogene prezente in aer in substane organice i substane anorganice. Dintre poluanii organici cancerigeni din aer, cei mai rspindii sunt hidrocarburile policiclice aromatice ca benzopiren, benzontracen, benzofluoranten etc. Cel mai rspindit este benzoopirenul, provenind din procese de combustie atit fixe cit i mobile. Ia natere in timpul arderii, se volatilizeaz la temperatura ridicat i condenseaz rapid pe elementele in suspensie. Substana cancerigen este cunoscut de mult vreme, iar prezena in aer indic un risc crescut de cancer pulmonar. Efecte cancerigene se atribuie i insecticidelor organoclorurate precum i unor monomeri folosii la fabricarea maselor practice. Mai sunt incriminai ca ageni cancerigeni dibenzacridina, epoxizii, precum i nitrosaminele in aer putind fi prezeni precusorii acestora (nitriii i aminele secundare). Dintre poluanii cancerigeni anorganici menionm azbestul, arsenul, cromul, cobaltul, beriliul, nichelul i seleniul. Mai frecvent intilnit in mediul industrial, prezena lor in aer a fost semnalat i in zonele din apropierea industriilor. Un aspect deosebit il prezint azbestul, mai periculos decit se presupunea cu ciiva ani in urm i a crui prezen a fost demonstrat atit in atmosfera urban cit i in plminii (corpi azbestizici pulmonari) unui procent apreciabil din populaia urban neexpus profesional. Incet, dar se misca asta ar putea fi o descriere buna a ecologismului in Romania. Oricum, accentul trebuie pus pe se misca pentru ca miscarea e o realitate, chiar daca e lenta.

Vehiculele ecologice, viitorul industriei auto

Producatorii de masini din intreaga lume sunt afectati de scaderea vanzarilor ca urmare a crizei economice insa, odata cu depasirea acesteia, prioritatea va fi crearea vehiculelor ecologice, mult mai prietenoase cu mediul inconjurator, principala piata care va adopta aceste tehnologii fiind mai degraba cea a tarilor emergente decat a tarilor dezvoltate. La ora actuala se desfasoara proiecte peste tot in lume pentru a asigura un viitor ecologic pentru cei ce vor veni dupa noi. Firmele de automobile, tehnologie(carcase din materiale reciclabile etc) dezvolta proiecte ecolgice care voi reprezenta viitorul.