Sunteți pe pagina 1din 25

LICEUL TEHNOLOGIC NR.

2 ROIORI DE VEDE

PROIECT
de absolvire a clasei a XI-a SPP

STUDIUL CONSTRUCTIV FUNCIONAL AL INSTALAIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN SCNTEIE CU INJECIE PE BENZIN

Coordonator:
Absolvent: Ciobanu Constantin Clasa a X-a A SPP Profesor. Ing. Dobre Dan

Anul colar 2012/2013


1

Cuprins

1. 2. 3. 4.

Memoriu justificativ; Principiul de funcionare a injeciei electronice; Parametri sistemului de alimentare cu injecie pe benzina; Concluzii; Bibliografie.

I. MEMORIU JUSTIFICATIV
Am ales sa prezint aceasta lucrare, datorita faptului ca sistemul de alimentare cu injectie de benzina echipeaza in ultimul timp marea majoritate a autoturismelor cu motoare M.A.S., sistem ce permite controlarea noxelor emise de acestea, dar si obtinerea de performante dinamice in conditiile unui consum optimizat. Depoluarea motoarelor reprezinta o preocupare permanenta a "motoristilor"din toata lumea, deoarece la scara planetara, poluarea chiar este o problema (vezi schimbarile climaterice din ultimul timp. Pentru a intelege mai bine impactul asupra mediului gazul (noxele) emis de un motor ce functioneaza, va spunem doar ca un vehicul (bine reglat :)), ce ruleaza 15.000 de kilometri evacueaza in atmosfera 4Kg. acid sulfuric, 60 Kg. CO (echivalent cca 60 m cubi), azotati si multe alte substante nocive. Bine, veti spune - dar in cit timp un vehicul acopera cei 15.000 de Km? Ca rspuns, spre exemplu, n Bucuresti, circul n acelai timp 25.000 de vehicule care ntr-o or fac circa 1.250.000 de Km.
La origine, injectia electronica a benzinei a fost utilizata in special pentru cresterea performantelor de putere litrica a motoarelor. Criteriile de optimizare s-au deplasat in directia reducerii consumului, pentru ca astazi atentia principala sa fie acordata respectului fata de normele ecologice. Sensul final al utilizarii injectiei de benzina comandate electronic este dat de posibilitatea optimizarii procesului de ardere. Utilizarea echipamentelor de injectie multipunct a benzinei, comandate electronic, determina multiple avantaje: - pulverizarea foarte fina a benzinei la toate regimurile de functionare, in special la regimurile de sarcina si turatie redusa, - uniformitatea sporita a dozei de combustibil pe ciclu si pe cilindru, - cresterea gradului de umplere al cilindrilor cu 8-12%, - cresterea puterii efective cu 10-15 % datorata imbunatatirii arderii si a umplerii, cat si posibilitatii de a lucra cu rapoarte de comprimare mai mari, - scaderea consumului specific efectiv de combustibil cu 12-15 % prin mai buna formare a amestecului si arderii mai eficiente, - reducerea emisiilor poluante din gazele de evacuare ca urmare a posibilitatii stratificarii amestecului si arderii amestecurilor sarace.Specifica echipamentelor de injectie a benzinei este corelarea permanenta a debitului de benzina cu debitul de aer la toate regimurile de functionare. Costul mai ridicat al instalatiei de injectie asistata electronic, in comparatie cu sistemul de alimentare cu carburator, este un dezavantaj de obicei rapid amortizat prin exploatarea autovehiculului.
3

Sistemele de gestiune, comanda si reglaj electronic utilizate in structura echipamentelor de injectie a benzinei sunt compuse in general din cinci grupe de elemente distincte: - traductoare pentru culegerea si transformarea diferitelor marimi fizice in semnale electrice analogice, - unul sau mai multe microprocesoare care constituie structura de baza a microcalculatorului in care se realizeaza memorarea, compararea, coordonarea informatiilor de stare si emiterea semnalelor de comanda, - unul sau mai multe elemente de executie traductoare comandate in timp real de microcalculator, - convertoare analog-digitale si digital-analogice pentru convertirea semnalului electric necesar elementului de procesare (microcalculator) cu natura semnalului de comanda pentru elementele de executie sau transmise de traductoare, - dispozitive de legatura si conexiune care permit circulatia semnalelor. Principial echipamentele de injectie cu comanda electronica s-au dezvoltat din sistemele de injectie cu comanda mecanica, la care s-au inlocuit (uneori) injectoarele mecanice cu cele electromagnetice si s-au introdus dispozitive de sesizare si unitati electronice de comanda a deschiderii injectoarelor si reglare a duratei deschiderii acestora.

II. PRINCIPIUL DE FUNCIONARE A INJECIEI ELECTRONICE


de aer aspirata de motor este functie de deschiderea clapetei de acceleratie si de regimul de rotatie al motorului.Aceste cantitati sunt greu de tinut sub control de aceea cantitatea de benzina va fi aceea care se va ajusta functie de cantitatea de aer. Calculatorul electronic este cel care calculeaza necesarul de benzina ce trebuie injectata. Pentru a realiza acest lucru, calculatorul trebuie sa : Cunoasca cantitatea de aer admis.El dispune de informatii asupra presiunii sau debitului de aer din colectorul de admisie si asuprea vitezei de rotatie a motorului. nchida sau sa deschida robinetul de benzina.Ele dispune de fapt de injectoare pe care le va comanda ( deschide ) timpul necesar trecerii unei anumite cantitati de benzina ( timp de injectie ). Aceasta cantitate de carburant este initial calculata si poate fi ajustata n functie de diferiti parametrii cum ar fi : temperatura aerului si a apei din motor, pozitia exacta a clapetei de acceleratie.. Majoritatea informatiilor primite de calculator vor servi si la calculul parametrilor de aprindere.
Cantitatea

Diferitele sisteme de injectie electronica pe care le putem ntlni sunt:

Tipul injectiei
Monopunct*. 1 injector.

Sistem

Comanda injectiei
Cvasipermanenta. Simultana

Comanda Amplasarea injectoarelor injectoarelo r


Independenta de ciclul motor Toate n acelasi timp Pe grupe n amontele supapelor de admisie n amontele clapetei de acc..

Injectie indirecta.

Multipunct. Numarul injectoarelor egal cu cel al cilindrilor

Injectie indirecta.

Semisecventiala.

Secventiala

Individual n faza cu ciclul motor

Injectie directa.
*

Secventiala

Individual n faza cu ciclul motor

Cu vrful n camera de ardere 212i89c

Acest sistem nu mai corespunde actualelor norme de depoluare a motorului. Sinoptica injectiei presiune / viteza si debit masic / viteza.

Datorita acestui ansamblu de informatii, sistemul de injectie electronic de benzina poate gestiona cu precizie, cu ajutorul comenzilor, urmatoarele Injectia benzinei, Aprinderea, Nivelul de poluare al motorului,

Iar pentru anumite vehicule participa la gestionarea diferitelor sisteme ( climatizare, antidemaraj,.).

Amplasarea componentelor

1 Calculator electronic. 2 Captorul de pozitie/viteza si dantura . 3 Captorul de presiune colector. 4 Rampa si injectoarele de benzina. 5 Corpul clapeta cu potentiometru. 6 Actuator relanti. 7 Bobine aprindere.

8 Captor temperatura aer. 9 Captor temperatura apa. 10 Sonda de oxigen. 11 Pompa electrica si regulator de presiune carburant 12 Senzor de detonatii. 13 Canistra cu carbon activ. 14 E.G.R.

III. PARAMETRI SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU INJECIE PE BENZIN


Captorul de turatie si pozitie ( captor volant motor ). El are rolul de a informa calculatorul asupra: Vitezei de rotatie Pozitia motorului.

Cele doua informatii sunt obtinute de un captor magnetic fix care transmite calculatorului imaginea electrica a coroanei danturate care se roteste solidar cu arborele cotit. El este de tip inductiv ( genereaza un curent ) El se compune dintr-un bobinaj nfasurat n jurul unui magnet permanent.Dispune la capatul sau de un element nunit coroana danturata.Aceasta coroana prezinta mai multi dinti.De fiecare data cnd un dinte trece prin fata captorului, are loc o modificare a cmpului magnetic ceea ce conduce la o inductie a unui curent n bobinaj.

Calculatorul electronic analizeaza: Tensiunea. Ea este proportionala cu viteza piesei mobile.Dar tensiunea este n acelasi timp functie de distanta ce separa captorul de corana danturata ( ntrefierul ) Frecventa. Numarnd numarul de impulsuri ntr-un timp dat, calculatorul poate deduce viteza.El poate compara doua masuratori de viteza succesive si astfel sa afle acceleratia.

1.

2.

Realizarea practica.

Coroana danturata are dinti lati pentru reperarea pozitiei si dinti mai ngusti pentru masurarea vitezei.

Imaginea coroanei rotindu-se n fata captorului.

Imaginea electrica transmisa de captor catre calculatorul de injectie.

Controale :

Conformitatea valorilor date de constructor. Continuitatea nfasurarii, Rezistenta captorului, Izolarea, Tensiunea la viteza de antrenare cu demarorul, Starea coroanei danturate.

Captorul de presiune absoluta ( la injectia de tip presiune/turatie )


9

Are rolul de a informa calculatorul asupra presiunii din colectorul de admisie. Este montat ct mai aproape de colector prentu a reduce timpul de raspuns al calculatorului.. Este de tip piezo-rezistiv.

Acest semnal este unul din parametrii principali pentru calculul timpului de injectie si de aprindere.

Captorul temperatura apa motor. de temperatura informeaza calculatorul de injectie asupra temperaturii lichidului de racire.Este compus dintr-o dulie filetata care contine o rezistenta pe baza de semiconductor ( termistanta ) avnd caracteristica CTN sau CTP.
Captorul

Temperatura lichidului de racire exercita o mare influenta asupra consumului de carburant.O sonda de temperatura integrata n circuitul de racire masoara temperatura motorului si transmite un semnal electric catre calculator. Calculatorul exploateaza valoarea rezistentei care variaza functie de temperatura.n plus calculatorul poate adopta strategii particulare ( imbogatirea amestecului la rece ) 1 Conector. 2 Corp. 3 Termistanta.

Functia GCTA (Gestiunea Centralizata a Temperaturii Apei).


10

Acest captor poate, prin intermediul calculatorului de injectie, sa comande GMV-ul la viteza mica sau mare, indicatorul temperatura motor ca si martorul de alerta la suprancalzire aflat la bord.

Captorul temperatura aer. Este construit dupa acceasi tehnologie ca si captorul temperatura apa.

Densitatea aerului admis depinde de temperatura sa.Pentru a compensa acest fenomen, un captor de temperatura este montat n canalizatia de admisie a aerului, iar acesta trimite informatia temperatura aer la calculatorul de injectie.

Observatie : Exista mai multe strategii pentru functionarea in mod degradat n functie de tipul calculatorului si de functionarea motorului (demaraj )

Controale :

Conformitatea valorilor date de constructor : Continuitatea, Alimentarea, Variatia rezistentei functie de temperatura.

11

Captorul de comanda accelerator.


Potentiometrul de sarcina cu informatia PR ( picior ridicat) PA (picior apasat total)

Permite informarea calculatorului de injectie asupra pozitiei clapetei de acceleratie pentru a stabili strategia potrivita : Informatia de sarcina. Strategia de injectie si aprindere. PR : Gestionarea relanti-ului si ntreruperea injectiei n decelerare. PA : Dozarea puterii, debuclarea reglarii mbogatirii si reactualizarea valorii de presiune atmosferica ( corectia altimetrica ) Autorizeaza modul degradat al captorului de presiune absoluta ( pentru anumite calculatoare ). Autorizeaza modul degradat al debitmetrului masic de aer. Sonda de oxigen ( sonda l ) Rolul sau este de a informa calculatorul despre continutul de oxigen din gazele de esapament Un senzor denumit senzor de oxigen sau sonda lambda l (este montata pe galeria de esapament sau n apropiere de intrarea catalizatorului.

12

1 Teaca de protectie. 2 Element ceramic. 3 Filet. 4 Dulie de contact. 5 Dulie de protectie.

6 Conectori electrici. 7 Ceramica scaldata de gaze de esapament. 8 Ceramica scaldata de aer curat 9 Rezistenta de ncalzire.

Functionarea sondei se bazeaza pe faptul ca ceramica utilizata conduce ionii de oxigen la temperaturi mai mari de 300C. n anumite faze de functionare daca temperatura sondei este insuficienta,ea este ncazita electric.

Calculatorul. Este elementul care centralizeaza ansambul informatiilor provenind de la senzori, pe care le analizeaza si le compara.Poate astfel sa determine caracteristica semnalelor care sa-i permita comanda diferitelor parti active ale sistemului.

n vederea mentenantei sau a reparatiei sistemului, sunt cteva operatii care pot fi executate: Centralizarea informatiilor si memorarea defectelor pentru a permite citirea cu ajutorul dispozitivelor de diagnostic. Comanda a diferiti actuatori cu ajutorul dispozitivelor de diagnostic.
13

Pe anumite vehicule este chiar posibila reprogramarea softului calculatorului pentru a modifica anumiti parametri.

n cazul nlocuirii unui calculator este important si necesar sa se respecte anumite reglaje : Pe vehiculele echipate cu sistem antidemaraj, calculatorul primeste automat codul provenit de la antidemaraj.

Reglarea relantiului. Rolul sau este de a regla cantitatea de aer aspirat de motor n faza de relanti.
Scopul reglarii relantiului este de a obtine un regim stabil de functionare gestionnd cantitatea de aer aspirata.Reglarea relantiului nu poate fi facuta dect daca calculatorul are informatia picior ridicat . Regimul de consemn relati este determinat n functie de: Temperatura apei motorului. Functia climatizare si puterea absorbita. Presinea din circuitul hidraulic al directiei asistate. ncarcarea bateriei..., etc. Debitul de aer este controlat prin : Pozitia voletului corpului calpeta. Fie printr-o derivatie a acestuia.

Reglarea relatiului prin rotatia clapetei de accleratie. Corectia regimului de relanti se face gratie comandei primita de corpul clapeta motorizata.Reglarea deschiderii clapetei permite reglarea cantitatii de aer absorbita de motor.

Reglarea relantiului prin derivatie. Sistemele care permit acest lucru sunt de doua tipuri: Motor pas cu pas. Electrovane cu una sau doua nfasurari.
14

Motorul pas cu pas. Calculatorul comanda motorul prin punere la masa, ceea ce antreneaza o variatie a pozitiei unui obturator situat ntr-o canalizatie speciala. Calculatorul plica strategii speciale pentru a cunoaste cu precizie pozitia obturatorului.

Reglarea mbogatirii. Pentru a obtine o buna eficacitate a catalizatorului, amestecul aer benzina furnizat motorului trebuie sa aiba o mbogatire constanta si aproape de raportul stoechiometric.Pentru aceasta, utilizam o sonda pe care o numim sonda Lambda . Reglarea imbogatirii serveste la buna functionare a catalizatorului.

15

Schema de principiu.

Definitia mbogatirii si a lui Lambda

Imbogatirea este un raport ntre diyajul real si cel ideal. Un amestec sarac (R<1) contine mai putin carburant, un amestec bogat (R>1) contine mai mult carburant.

Dozajul de randament (1/18) : Acest dozaj n exces de aer, permite ardere 212i89c a completa a benzinei ce intra n camera de ardere 212i89c .Este utilizat la sarcini medii si mari

16

Dozajul de putere (1/12) : Acest dozaj cu exces de benzina permite cresterea vitezei arderii.Este utilizat atunci cnd se doreste maximum de putere a motorului n situatia Picior Apasat Complet , n reprize si la relanti Amestec sarac : 15/18 = 0,85 MBOGIRE < 1. Amestec bogat : 15/12 = 1,224 MBOGIRE > 1.

Curba de dozaj.

Lambda este un raport ntre dozajul ideal si cel real. Un amestec sarac (l>1) contine mai mult aer iar (l<1) mai putin aer.

Principiu de functionare a sondei de oxigen. Daca proportia oxigenului este foarte diferita ntre cele 2 fete ale sondei, proprietatile materialului din care este confectionata provoaca un salt de tensiune n jurul valorii de mbogatire 1.
17

Aceasta valoare ( variatia de tensiune ) este vizibila cu ajutorul dispozitivelor de diagnostic.

n jurul valorii de mbogatire 1, o usoara variatie a imbogatirii provoaca o variatie importanta a tensiunii.Acest lucru permite calculatorului sa raspunda foarte rapid la schimbari..

Controale :

Conformitatea valorilor date de constructor : Continuitate. Rezistenta. Alimentarea circuitului de ncalzire.

n timpul functionarii motorului, putem ntlni doua situatii : 1. Calculatorul nu tine cont de informatia de la sonda de oxigen. Sistemul lucreaza n Bucla Deschisa Sistemul va lucra n bucla deschisa atta timp ct conditiile de functionare ale motorului sunt incompatibile cu reglarea mbogatirii ( dozaj neadaptat ) si/sau atta timp ct sonda nu a atins temperatura sa nominala de functionare. Temporizare la demaraj (amestec bogat). Functionare la rece. PA si variatii de sarcina rapide ( dozaje de putere ). Taierea injectiei n deceleratie. Mod degradat ( sonda defecta ).
18

2. Calculatorul tine cont de informatia de la sonda de oxigen. Sistemul lucreaza n Bucla nschisa . Reglarea mbogatirii este activa. Calculatorul va corecta timpul de injectie, pentru conservarea imbogatirii egala cu 1. Aceste corectii sunt vizibile cu ajutorul dispozitivelor de diagnostic. Valoarea se poate gasi n intervalul 0 - 255, valoarea medie fiind 128.

Tensiunea sondei

Corectia de mbogatir e

Pe anumite aplicatii, scara poate fi diferita ( ex : valoarea medie egala cu 1 ).

Cnd valoarea este mai mare de 128, calculatorul comanda o mbogatire ( prin marirea timpului de injectie ) deoarece amestecul este sarac ( tensiunea sondei mai mica de 500 mV ) Cnd valoarea este mai mica de 128, calculatorul comanda o saracire ( prin scaderea timpului de injectie) deoarece amestecul este bogat ( tensiunea sondei mai mare de 500 mV ).

19

Exemple de adaptare a mbogatirii. sunt ancrasate.Timpul de injectie calculat initial pentru a obtine mbogatirea egala cu 1 nu mai este suficienta. Calculatorul trebuie sa creasca timpul de injectie.Valoarea este centrata pe 180, dar imbogatirea 1 este mentinuta.
Injectoarele

Tensiun ea sondei

mbogat ire

Corect ia de

Injectoarele se ancraseaza si mai mult.Calculatorul nu mai poate aduce corectii mai sus de 255,amestecul devine prea sarac iar mbogatirea scade sub 1.Eficacitatea catalizatorului scade si autovehiculul polueaza.

Tensiun ea sondei

Corectia de mbogat ire

20

Pentru a postra mbogatirea 1, trebuie ca valoarea coreciei de imbogatire sa fie centrata pe 128, trebuie deci decalata cartograma de injectie.

Corectiile adaptive. Exemplu de curba a timpului de injectie. Dispersia si uzura unui motor sunt asa de variate nct constanta benzina/aer variaza de la un motor la altul ca si n timpul vietii unui autovehicul ( ancrasarea supapelor, injectoarelor, scaderea compresiei, etc.)

Calculatorul de injectie trebuie sa estimeze aceasta constanta pentru a furniza motorului Imbogatirea = 1 .Calculul sau este o medie statistica facuta n mai multe puncte. La functionarea n bucla nchisa, memorizeaza timpul de injectie mediu pentru fiecare zona de presiune colector ( de aceea nvatarea se face pe mai multe zone ale presiunii din colector ).

21

Corectiile efectuate la presiunile cele mai mici decaleaza piciorul curbei.Acest decalaj se numeste offset (adaptativ imbogatire relanti). Corectiile efectuate pentru restul plajei de functionare a motorului schima panta curbei.Variatia pantei se numeste cstig ( adaptiv imbogatire n functionare).

22

Reprezentarea diferitilor parametrii si a efectelor lor. Actioneza atunci cnd motorul este cald,lucreaza n bucla nchisa si pe o plaja a presiunii colector bine determinata. Exista doua tipuri de corectii adaptative: 1. 2. Sarcini medii si mari. Relanti si sarcini mici.

IV CONCLUZII
1. Pentru a oferi amestecul optim n orice moment, este nevoie ca la ECU s ajung permanent un flux de informaii. Aceste informaii sunt oferite de o ntreag reea de senzori situai n puncte cheie. Iat-i pe cei mai ntlnii i cu cea mai mare importan:

23

Senzorul de msurare a cantitii de aer admise cunoscut n termeni mai uzuali ca i debitmetrul de aer transmite ctre ECU masa de aer admis n motor (MAS mass air sensor) 2. Senzorul(-ii) de oxigen sau, cum am enunat mai sus, sonda(-ele) Lambda, care monitorizeaz oxigenul din gazele evacuate nct ECU-ul poate determina ct de bogat sau srac s fie amestecul introdus. Senzorul de poziie a acceleraiei monitorizeaz poziia clapetei de aer din corpul de admisie, nct ECU-ul s reacioneze rapid la schimbri, prin creterea sau scderea cantitii de combustibil n timp real pentru a evita ezitrile din timpul accelerrii sau suprasaturarea din timpul decelerrii. Senzorul de temperatur a lichidului de rcire permite ECU-ului s afle cnd motorul a ajuns la temperatura optim de funcionare. Senzorul de vitez al motorului care ajut la calcularea timpului de deschidere a injectoarelor. 3. Tot sistemul de injecie ar fi imposibil fr acest dispozitiv, o valv acionat electric sub comanda ECU-ului. Injectorul este format dintr-un electromagnet care, atunci cnd este alimentat, deschide un mic piston i las combustibilul aflat la presiune ridicat s treac printr-o diuz strmt care l pulverizeaz n interiorul cilindrului pentru a arde cu uurin. Presiunea ridicat este dat de o pomp de combustibil. Cantitatea de combustibil este dat de timpul n care injectorul st deschis. Aceasta este o valoare hotrt de ECU dup analizarea datelor n timp real, primite de la senzorii mai sus menionai. Injectoarele sunt montate n galeria de admisie i momentul deschiderii lor coincide cu timpul de admisie al fiecrui piston de care aparine. 4. ECU sau ECM sunt prescurtrile pentru modulul de control al motorului, un birou de management al buctriei. El controleaz diferite aspecte ale operaiunii de ardere intern din motor cum ar fi cantitatea de combustibil injectat n motor, avansul aprinderii (momentul scnteii), deschiderea supapelor (la motoarele cu distribuie variabil), nivelul i momentul de boost pentru turbine i altele. n momentul apsrii pedalei de acceleraie, se deschide clapeta de acceleraie care permite intrarea unei cantitai de aer mai mare n motor; senzorul de poziie al clapetei citete schimbarea i transmite informaia ctre ECU. Acesta va crete dozajul n concordan cu volumul de aer msurat de debitmetrul de aer, nct dozajul s fie cel optim, iar timpul de deschidere a injectorului este dat de senzorul de turaie aflat de obicei pe volanta motorului. Tot ECU-ul este cel care decide momentul optim de a da scnteia la bujie pentru a oferi cea mai bun putere i un consum sczut. i turaia motorului la relanti ine tot de ECU. De obicei, prin intermediul unei valve de aer electrice, care formeaz un circuit de aer separat spre galeria de admisie, aceast parte este menit s anuleze eventualele ncrcri de sarcin la relanti produse de pompe de servodirecie, servofrn, alternator sau compresor de aer condiionat.
24

Elementul cel mai important ns l reprezint partea software a ECU, reprezentat de graficele multidimensionale, numite i hri de parametri. Aadar ECU primete de la senzori parametrii, i compar cu hrile scrise de ctre productor ntr-o memorie intern i acioneaz n conformitate cu acestea.

BIBLIOGRAFIE
Manual - AUTOMOBILE, Gheoghe Fratila, Mariana Fratila, editia 1997, Editura Tehnica, Bucuresti Note de curs, Prof. Dobre Dan Documentatii originale Bosch www.boschusa.autoechiporig.com Revista AUTOTURISM, ing. Alexandru Leitner, colectia 1999/1999

25