Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR MASTER BĂNCI ŞI PIEŢE FINANCIARE

Lucrări la disciplina Managementul portofoliului

Profesor coordonator:

Prof. Univ. Dr. Maria Prisacariu

2012

Student:

CUPRINS

Lucrarea nr. 1 - Identificarea şi interpretarea trendului preţului de închidere al acţiunilor SIF 2

3

Lucrarea nr. 2 – Rentabilitatea şi riscul acţiunilor SIF2 şi SIF4 şi indicelui BET-FI în modelul

şi SIF 4 şi punctele indicelui BET-FI

Markowitz

7

Lucrarea nr. 3 – Rentabilitatea şi riscul a 8 portofolii posibile în modelul Markowitz

12

Lucrarea nr. 4 – Graficul celor 8 portofolii posibile în modelul Markowitz şi interpretarea

acestuia

16

Lucrarea nr. 5 – Identificarea setului eficient şi a portofoliului optim

17

Lucrarea nr. 6 – Evaluarea performanţei celor 8 portofolii posibile prin indicele Sharpe

18

2

Lucrarea nr. 1 - Identificarea şi interpretarea trendului preţului de închidere al acţiunilor SIF 2 şi SIF 4 şi punctele indicelui BET-FI

Tabelul nr. 1 – Preţurile de închidere pentru acţiunile SIF2 şi SIF4 şi punctele BET-FI în şedinţele de bursă din luna ianuarie 2012

Zile cu şedinţă de bursă

Acţiuni

BET-FI RON

SIF2 (RON)

SIF4 (RON)

4.01.2012

1.090

0.5735

19575.48

5.01.2012

1.075

0.5595

19260.71

6.01.2012

1.079

0.5585

19289.69

9.01.2012

1.080

0.5550

19244.86

10.01.2012

1.100

0.5575

19341.12

11.01.2012

1.170

0.5730

19851.29

12.01.2012

1.215

0.5800

20060.22

13.01.2012

1.230

0.5780

20104.76

16.01.2012

1.260

0.5750

20295.48

17.01.2012

1.304

0.5945

20801.37

18.01.2012

1.296

0.5805

20573.98

19.01.2012

1.310

0.5825

20719.79

20.01.2012

1.321

0.5850

20969.39

23.01.2012

1.304

0.5910

21089.71

24.01.2012

1.294

0.6100

21107.32

25.01.2012

1.293

0.6150

21130.84

26.01.2012

1.320

0.6250

21651.16

27.01.2012

1.336

0.6520

22073.38

30.01.2012

1.315

0.6480

21927.77

31.01.2012

1.349

0.6570

22536.99

3

Graficul nr. 1 – Trendul acţiunii SIF2 în luna ianuarie 2012

1.6 1.4 1.2 1 R O 0.8 N SIF2 Linear (SIF2) 0.6 0.4 0.2 0
1.6
1.4
1.2
1
R
O
0.8
N
SIF2
Linear (SIF2)
0.6
0.4
0.2
0
4.01.2012
5.01.2012
6.01.2012
9.01.2012
10.01.2012
11.01.2012
12.01.2012
13.01.2012
16.01.2012
17.01.2012
18.01.2012
19.01.2012
20.01.2012
23.01.2012
24.01.2012
25.01.2012
26.01.2012
27.01.2012
30.01.2012
31.01.2012

Din graficul nr. 1 se poate observa ca în luna ianuarie 2012 preţurile de închidere ale acţiunii SIF2 (SIF Moldova) se încadrează pe un trend ascendent. Acest lucru poate fi observat şi din evoluţia preţurilor minime şi maxime care se plasează, în cea mai mare parte, din ce în ce mai sus. În această situaţie cel care doreşte să tranzacţioneze cumpără acţiuni SIF2 cu speranţa că va reuşi să le vândă în viitor la un preţ mai mare. Se poate observa şi că fiecare preţ minim şi maxim săptămânal este mai mare decât preţul minim, respectiv maxim săptămânal din săptămâna anterioară.

Deşi în primele zile de tranzacţionare din anul 2012 preţul de închidere al acţiunii SIF2 a cunoscut o uşoară scădere (de la 1.09 RON la 1.075 RON), până la sfârşitul lunii ianuarie acesta reuşeşte să se aprecieze cu 0.259 RON, adică cu aproximativ 24%.

Tot din graficul nr. 1 putem analiza evoluţia preţurilor şi pe un interval de timp foarte scurt (4 zile) în perioada 20-25 ianuarie 2012 se poate observa un minitrend descendent al acţiunii

SIF2.

4

Graficul nr. 2 – Trendul acţiunii SIF4 în luna ianuarie 2012

0.7 0.6 0.5 0.4 SIF4 0.3 Linear (SIF4) 0.2 0.1 0 4.01.2012 5.01.2012 6.01.2012 9.01.2012
0.7
0.6
0.5
0.4
SIF4
0.3
Linear (SIF4)
0.2
0.1
0
4.01.2012
5.01.2012
6.01.2012
9.01.2012
10.01.2012
11.01.2012
12.01.2012
13.01.2012
16.01.2012
17.01.2012
18.01.2012
19.01.2012
20.01.2012
23.01.2012
24.01.2012
25.01.2012
26.01.2012
27.01.2012
30.01.2012
31.01.2012

În luna ianuarie 2012, acţiunea SIF4 (SIF Muntenia) a cunoscut un trend ascendent (graficul nr. 2) ce se traduce printr-un interes sporit în cumpărarea acestei acţiuni. Evoluţia ascendentă este explicată de numărul mai mare a ordinelor de cumpărare decât numărul ordinelor de vânzare. De asemenea trendul ascendent este susţinut şi de faptul că fiecare preţ maxim săptămânal este mai mare decât preţul maxim săptămânal din săptămâna anterioară, şi fiecare preţ minim săptămânal (cu excepţia celui din a doua săptămână) este mai mare decât cel din săptămâna anterioară.

5

Graficul nr. 3 Trendul indicatorului BET-FI în luna ianuarie 2012

23000 22000 21000 20000 BET-FI Linear (BET-FI) 19000 18000 17000 4.01.2012 5.01.2012 6.01.2012 9.01.2012
23000
22000
21000
20000
BET-FI
Linear (BET-FI)
19000
18000
17000
4.01.2012
5.01.2012
6.01.2012
9.01.2012
10.01.2012
11.01.2012
12.01.2012
13.01.2012
16.01.2012
17.01.2012
18.01.2012
19.01.2012
20.01.2012
23.01.2012
24.01.2012
25.01.2012
26.01.2012
27.01.2012
30.01.2012
31.01.2012

Indicatorul BET-FI a înregistrat în luna ianuarie 2012 un trend ascendent. În prima săptămână din luna ianuarie indicele BET-FI a avut o evoluţie descendentă, după care în cealaltă parte a lunii un trend ascendent. Asta înseamnă că în prima săptămână a lunii ianuarie numărul ordinelor de vânzare a fost mai mare decât al celor de cumpărare, iar în cealaltă parte a lunii situaţia s-a schimbat.

De asemenea din graficele nr. 1, 2, 3 se poate observa că acţiunile SIF2 şi SIF4 au o pondere însemnată în componenţa indicelui BET-FI (de exemplu atunci când preţurile de închidere ale celor 2 acţiuni scade şi valoarea în puncte a indicelui scade).

6

Lucrarea nr. 2 – Rentabilitatea şi riscul acţiunilor SIF2 şi SIF4 şi indicelui BET-FI în modelul Markowitz

Relaţiile de calcul pentru rentabilităţile parţiale, rentabilităţile medii şi riscul acţiunilor SIF2 şi SIF4 şi indicelui BET-FI

 Rentabilitatea parţială a unei acţiuni (indice) se calculează după formula: unde: ţ ă a
Rentabilitatea parţială a unei acţiuni (indice) se calculează după formula:
unde:
ţ
ă a acţiunii în ziua t cu şedinţă de bursă;
ţ
î
ţ
î
ă;
ţ
î
ţ
î
ă;
î
î
ă
î
î
ă.
Rentabilitatea medie se calculează după formula:
unde:
ăţ
acţiunii/indicelui în ziua t cu şedinţă de bursă;
ăţ
ţ
î
N = numărul de perioade trecute la care se referă ratele rentabilităţilor;
Riscul, cunoscut şi ca abaterea standard, se calculează după formula:

7

unde:

(SIF),

(BET-FI) = riscul clasei de acţiuni SIF2/SIF4, respectiv riscul indicelui BET-FI.

Rezultatele obţinute pe baza formulelor de mai sus se regăsesc în următorul tabel:

Tabelul nr. 2 – Rentabilitatea parţială, rentabilitatea medie şi riscul acţiunilor SIF2 şi SIF4, indicelui BET-FI în luna ianuarie 2012

Nr.

Explicaţii

Acţiuni

BET-FI (%)

crt.

SIF2 (%)

SIF4 (%)

1

R1

-1.3761

-2.4412

-1.6080

2

R2

0.3721

-0.1787

0.1505

3

R3

0.0927

-0.6267

-0.2324

4

R4

1.8519

0.4505

0.5002

5

R5

6.3636

2.7803

2.6377

6

R6

3.8462

1.2216

1.0525

7

R7

1.2346

-0.3448

0.2220

8

R8

2.4390

-0.5190

0.9486

9

R9

3.4921

3.3913

2.4926

10

R10

-0.6135

-2.3549

-1.0931

11

R11

1.0802

0.3445

0.7087

12

R12

0.8397

0.4292

1.2046

13

R13

-1.2869

1.0256

0.5738

14

R14

-0.7669

3.2149

0.0835

15

R15

-0.0773

0.8197

0.1114

16

R16

2.0882

1.6260

2.4624

17

R17

1.2121

4.3200

1.9501

18

R18

-1.5719

-0.6135

-0.6597

19

R19

2.5856

1.3889

2.7783

20

1.1476

0.7334

0.7518

21

2.0397

1.8105

1.2675

Analizând tabelul de mai sus putem observa că acţiunea SIF2 are 6 rentabilităţi negative şi 13 rentabilităţi pozitive, deci înseamnă că acţiunea are cele mai multe rentabilităţi pozitive demonstrând astfel că trendul ei este unul ascendent. Cele 6 rentabilităţi negative sunt de fapt pierderi pentru investitor.

Legat de acţiunea SIF4 putem observa că din cele 19 rentabilităţi parţiale, 12 rentabilităţi sunt pozitive ceea ce înseamnă că este confirmat şi de această dată trendul ascendent al acţiunii. Acţiunea prezintă şi 7 zone de pierdere .

8

Se poate observa şi că dacă am investi doar în acţiunea SIF2 ar trebui să ne asumăm un risc de 2.0397%, iar dacă s-ar investi doar în acţiunea SIF4 riscul ar fi de 1.8105%. Investind într-un portofoliu format din cele 2 acţiuni evident riscul pe care ni-l asumăm se reduce, fiind cel mult egal cu media ponderată a risculrilor celor două acţiuni.

Comparând riscurile şi rentabilităţile medii ale acţiunilor putem spune că o rentabilitate mare atrage după sine şi un risc mai mare. Riscul unei acţiuni (unui indice) explică cu cât se abat în medie rentabilităţile parţiale de rentabilitatea medie în luna analizată.

Reprezentarea grafică a rentabilităţilor parţiale şi a rentabilităţii medii pentru fiecarecare clasă de acţiuni şi a indicelui BET-FI

Graficul nr. 4 – Rentabilităţile parţiale şi rentabilitatea medie a acţiunii SIF2 în luna ianuarie

2012

7 6 5 4 3 2 1 0 -1 -2 Rentabilitate parţială SIF2 Rentabilitate medie
7
6
5
4
3
2
1
0
-1
-2
Rentabilitate parţială SIF2
Rentabilitate medie SIF2
R1
R2
R3
R4
R5
R6
R7
R8
R9
R10
R11
R12
R13
R14
R15
R16
R17
R18
R19

Din graficul nr. 4 se poate observa că cele mai multe rentabilităţi parţiale ale acţiunii SIF2 se poziţionează deasupra axei absciselor ceea ce înseamnă că persoanele care au investit în această acţiune au avut mai multe de câştigat, decât de pierdut. Şi rentabilitatea medie pozitivă a acţiunii sugerează că investitorii acestei acţiuni au în medie un câştig de aproximativ 1.15% ca urmare a modificării preţului de închidere în luna ianuarie 2012.

Dintre cele 19 rentabilităţi parţiale 6 rentabilităţi indică zone de pierdere, iar restul 13 – câştig. De asemenea numărul mai mare de rentabilităţi parţiale pozitive confirmă şi trendul ascendent al acţiunii SIF2. Din grafic se poate observa şi că 9 rentabilităţi parţiale sunt situate peste medie, iar restul 10 sub medie, dintre care 4 rentabilităţi indică perioade de câştig sub medie şi 6 rentabilităţi - perioade de pierderi.

Graficul nr. 5 – Rentabilităţile parţiale şi rentabilitatea medie a acţiunii SIF4 în luna ianuarie

2012

9

5 4 3 2 Rentabilitate parţială SIF4 1 Rentabilitate medie SIF4 0 -1 -2 -3
5
4
3
2
Rentabilitate parţială SIF4
1
Rentabilitate medie SIF4
0
-1
-2
-3
R1
R2
R3
R4
R5
R6
R7
R8
R9
R10
R11
R12
R13
R14
R15
R16
R17
R18
R19

Din graficul nr. 5 observăm că persoanele care au investit în clasa de acţiuni –SIF4 au în luna ianuarie un câştig mediu de 0.7334% pe acţiune. Cele mai multe rentabilităţi parţiale ale acţiunii SIF4 erau pozitive (deasupra axei absciselor) ceea ce înseamnă că persoanele care au investit în această acţiune au avut mai multe de câştigat, decât de pierdut. Rentabilitatea zilnică arată că de cele mai mute ori investitorii au câştigat în urma modificării preţului de închidere între 2 şedinţe de bursă consecutive.

Dintre cele 19 rentabilităţi parţiale 7 rentabilităţi indică zone de pierdere, iar restul 12 rentabilităţi câştig, dintre care 9 zone de câştig peste medie şi restul câştig sub medie. De asemenea numărul mai mare de rentabilităţi parţiale pozitive confirmă şi trendul ascendent al acţiunii SIF4.

Graficul nr. 6 – Rentabilităţile parţiale şi rentabilitatea medie a indicelui BET-FI în luna ianuarie 2012

3 2.5 2 1.5 1 Rentabilitate parţială BET-FI 0.5 0 Rentabilitate medie BET-FI -0.5 -1
3
2.5
2
1.5
1
Rentabilitate parţială BET-FI
0.5
0
Rentabilitate medie BET-FI
-0.5
-1
-1.5
-2
R1
R2
R3
R4
R5
R6
R7
R8
R9
R10
R11
R12
R13
R14
R15
R16
R17
R18
R19

Din graficul nr. 6 se observă că cele mai multe rentabilităţi zilnice ale indicatorului BET-FI sunt pozitive - 15 rentabilităţi pozitive - ceea ce confirmă evoluţia preponderent ascendentă a indicatorului. Dintre aceste 15 rentabilităţi pozitive, 8 rentabilităţi reprezintă perioade de câştig peste medie, iar restul 7 reprezintă perioade de câştig sub medie.

10

Rentabilitatea medie a indicatorului BET-FI exprimă câştigul mediu al investitorilor în luna ianuarie 2012, câştig datorat ca urmare a modificării valorii în puncte a indicelui din acea perioadă.

Pentru luna februarie 2012 cu o probabilitate de 99,75% rentabilitatea medie estimată pentru acţiunea SIF2 va fi cuprinsă în intervalul [-4.9715; 7.2667], pentru acţiunea SIF4 va fi cuprinsă în intervalul [-4.6981; 6.1649], iar pentru indicele BET-FI rentabilitatea medie estimată va fi cuprinsă în intervalul [-3.0507; 4.5543]. Rentabilitatea medie estimată a fost calculată după

. Asemănător se va

calcula şi rentabilitatea estimată a celeilalte acţiuni şi a indicatorului.

formula

ă

11

Lucrarea nr. 3 – Rentabilitatea şi riscul a 8 portofolii posibile în modelul Markowitz

3.1. Covariaţia rentabilităţilor acţiunilor se determină potrivit următoarei formule:

,

unde: cov(SIF2,SIF4) – covariaţia ratelor rentabilităţilor acţiunilor SIF2 şi SIF4;

, - rata rentabilităţii medii pentru acţiunile SIF2 şi SIF4;

, - rata rentabilităţii în momentul t pentru acţiunile SIF2 şi SIF4;

N – numărul de intervale între 2 şedinţe de bursă.

În urma calculelor făcute am obţinut cov(SIF2,SIF4) = 1.7853‰o, ceea ce înseamnă de fapt o covariaţie pozitivă. Pentru a interpreta covariaţia rentabilităţilor celor 2 acţiuni mă voi ajuta de metoda cadranelor.

Graficul nr. 7 – Relaţia între rentabilităţile a acţiunilor SIF2 şi SIF4 în luna ianuarie 2012

R(SIF4)

5 C II C I 4 3 cov(SIF2,SIF4) 2 1 0 -2 0 2 4
5
C II
C
I
4
3
cov(SIF2,SIF4)
2
1
0
-2
0
2
4
6
8
-1
cov(SIF2,SIF4)
-2
C III
C
IV
-3
-2 0 2 4 6 8 -1 cov(SIF2,SIF4) -2 C III C IV -3 Rentabilităţi parţiale

Rentabilităţi parţiale

Linear (Rentabilităţi parţiale)

R(SIF2)

Covariaţia rentabilităţilor acţiunilor SIF2 şi SIF4 este pozitivă şi se poziţionează în cadranele I şi III. Această covariaţie stabileşte relaţia între situarea rentabilităţilor parţiale pentru ambele acţiuni peste medie sau sub medie (acelaşi semn: pozitiv sau negativ).

Analizând graficul nr. 7 putem confirma rezultatul obţinut deoarece cele mai multe rentabilităţi se află în cadranele I şi III.

12

3.2. Coeficientul de corelaţie al rentabilităţilor şi riscurilor acţiunilor SIF2 şi SIF4

Relaţia de calcul pentru coeficientul de corelaţie este următoarea:

Înlocuind datele cunoscute în relaţia de calcul obţinem .

Spre deosebire de covariaţie a cărei valoare este cuprinsă în intervalul [ ], coeficientul de corelaţie ia valori doar în intervalul [-1,1]. Cum coeficientul de corelaţie obţinut aparţine intervalului (0,1) spunem că acţiunile SIF2 şi SIF4 sunt imprefect corelate pozitiv. Observăm şi că acţiunile sunt imperfect corelate pozitiv din modificarea celor mai multe rentabilităţi ale unei acţiuni în acelaşi sens, dar nu şi în aceeasi mărime cu rentabilităţile celeilalte acţiuni.

În continuare mă voi ocupa de verificarea calificativului acţiunilor analizate comparând rentabilităţile parţiale pentru aceeaşi zi cu şedinţă de bursă (tabelul nr. 3)

Tabelul nr. 3 – Verificarea calificativului acţiunilor SIF2 şi SIF4 în funcţie de coeficientul de corelaţie

∆Rt

Actiunile

Imperfect corelate pozitiv

SIF2

SIF4

Sens

Marime

R2

-127.040186

-92.67983

acelaşi/se pastrează

diferită/se modifica

R3

-75.08734211

250.699496

diferit

diferită

R4

1897.734628

-171.88447

diferit

diferită

R5

243.6254657

517.158713

acelaşi

diferită

R6

-39.55936891

-56.062295

acelaşi

diferită

R7

-67.90078519

-128.22528

acelaşi

diferită

R8

97.5538636

50.5220418

acelaşi

diferită

R9

43.17753178

-753.42967

diferit

diferită

R10

-117.5682254

-169.43945

acelaşi

diferită

R11

-276.0717196

-114.62907

acelaşi

diferită

R12

-22.26439548

24.586357

diferit

diferită

R13

-253.2571156

138.956198

diferit

diferită

R14

-40.40718005

213.465289

diferit

diferită

R15

-89.92045899

-74.503095

acelaşi

diferită

R16

-2801.423027

98.3652556

diferit

diferită

R17

-41.9547936

165.682657

diferit

diferită

R18

-229.6840195

-114.20139

acelaşi

diferită

R19

-264.4888352

-326.38957

acelaşi

diferită

Datele din tabelul nr. 3 confirmă că acţiunile sunt imperfect corelate pozitiv deoarece cele mai multe rentabilităţi se modifică în acelaşi sens şi cu mărimi diferite.

13

Dreapta caracteristică 1 din figura nr. 7 deşi a fost introdusă automat o putem determina cu

şi

b=

ajutorul formulei

, unde a =

. Calculând vom obţine a=0.429134 şi b=0.240926, deci

.

Pentru

=0 rezultă

rezultă

obţinând punctul A(-0.56141,0);

obţinându-se punctul B(0,0.2409));

Dacă vom reprezenta punctele A(-0.56141,0) şi B(0,0.2409) pe graficul nr. 7, după care le vom uni se va obţine dreapta caracteristică. Se poate observa că în graficul nr. 7 aceasta formează cu axa absciselor un unghi ascuţit, iar rentabilităţile celor 2 clase de acţiuni sunt situate deasupra dreaptei caracteristice (6 rentabilităţi), pe dreaptă (1 rentabilitate) şi sub aceasta (11 rentabilităţi).

3.3. Determinarea rentabilităţilor şi riscurilor celor 8 portofolii posibile

În vederea determinării rentabilităţilor şi riscurilor celor 8 portofolii posibile avem nevoie de mărimea coeficientului de corelaţie: şi de sistemul de ecuaţii pentru rentabilitate şi risc în funcţie de coeficientul de corelaţie:

Structurile impuse pentru acţiunile SIF2 şi SIF4 în constituirea celor 8 portofolii posibile se regăsesc în tabelul nr.4.

Tabelul nr. 4 – Rentabilităţile şi riscurile celor 8 portofolii posibile cu structuri impuse

Pj

Structura

(%)

E(

) (%)

P1

1.4

-0.4

2.5844

1.3133

P2

1.2

-0.2

2.2946

1.2304

P3

1

0

2.0397

1.1476

P4

0.8

0.2

1.8344

1.0648

P5

0.5

0.5

1.659

0.9405

P6

0

1

1.8105

0.7334

P7

-0.2

1.2

2.0074

0.6506

P8

-0.4

1.4

2.2563

0.5677

1 Notată: linear(rentabilităţi parţiale)

14

Interpretare tabel nr. 4:

Portofoliul cu rentabilitate maximă: P1

Portofoliul cu risc minim (sau portofoliul cu variaţie minimă): P5

Portofolii format prin cumpărarea ambelor clase de acţiuni: P4, P5

Portofolii format prin cumpărarea unei singure clase de acţiuni: P3, P6

Portofolii format prin cumpărarea unei clase de acţiuni şi vânzarea celeilalte: P1, P2, P7, P8

15

Lucrarea nr. 4 – Graficul celor 8 portofolii posibile în modelul Markowitz şi interpretarea acestuia

Graficu nr. 8 Graficul celor 8 portofolii posibile

E(Rp) 1.4 P1 P2 1.2 P3 P4 1 P5 0.8 P6 P7 0.6 P8 0.4
E(Rp)
1.4
P1
P2
1.2
P3
P4
1
P5
0.8
P6
P7
0.6
P8
0.4
0.2
σp
0
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3

16

P1 - Portofoliul cu rentabilitate maximă

P5 - Portofoliul cu risc minim

P4, P5 - Portofolii format prin cumpărarea ambelor clase de acţiuni

P3, P6 - Portofolii format prin cumpărarea unei singure clase de acţiuni

P1, P2, P7, P8 - Portofolii format prin cumpărarea unei clase de acţiuni şi vânzarea celeilalte

Lucrarea nr. 5 – Identificarea setului eficient şi a portofoliului optim

Portofoliile eficiente care formează setul eficient se aleg din portofoliile posibile respectând teorema setului eficient. Teorema setului eficient se enunţă astfel: un portofoliu este eficient dacă îndeplineşte simultan următoarele 2 condiţii:

Portofoliul prezintă rentabilitate maximă pentru diferire nivele de risc;

Portofoliul prezintă risc minim pentru diferite mărimi ale rentabilităţii.

Portofoliile care respectă concomitent cele 2 condiţii ale teoremei setului eficient sunt portofoliile eficiente: P5, P4, P3, P2, P1 deoarece conţin portofolii cu rentabilităţile cele mai mari la diferite niveluri de risc şi portofolii cu risc minim la anumite nivele de rentabilitate.

În concluzie portofoliile eficiente se situează mereu în partea de sus a umbrelei limitate inferior fiind de portofoliul cu variaţie minimă P5 şi superior de portofoliul cu rentabilitate maximă P1. Partea de sus a curbei conţine portofoliile dominante şi anume P5, P4, P3, P2, P1, iar partea de jos conţine portofoliile dominate: P8, P7, P6, adică portofolii ineficiente deoarece se pot crea portofolii cu acelaşi risc, dar cu o rentabilitate mai mare.

În identificarea portofoliului optim am apelat la rezolvarea unui chestionar de apreciere a atitudinii faţă de risc a investitorilor la care am obţinut 56 puncte, adică o toleranţă medie faţă de risc. Transformând punctele în procente (56puncte => 56%) putem identifica daca avem sau nu un portofoliu optim. Întrucât abaterea dintre procentul chestionarului şi riscul portofoliului depăşeşte 10 % înseamnă că nu avem un portofoliu optim.

17

Lucrarea nr. 6 – Evaluarea performanţei celor 8 portofolii posibile prin indicele Sharpe

6.1. Retaţiile de calcul ale indicelui Sharpe pentru un portofoliu oarecare şi pentru indicele de piaţă sunt următoarele:

unde:

- indicele Sharpe al portofoliului j;

- rentabilitatea portofoliului j în decursul unei perioade determinate;

– rentabilitatea activului fără risc în decursul aceleiaşi perioade determinate;

- abaterea standard a rentabilităţilor portofoliului j.

unde:

- indicele Sharpe al portofoliului de piaţă;

 

- rentabilitatea portofoliului de piaţă în decursul unei perioade determinate;

abaterea standard a rentabilităţilor portofoliului de piaţă.

6.2. Mărimile indicelui Sharpe pentru cele 8 portofolii posibile şi indicele BET-FI

Tabelul nr. 5 - Mărimile indicelui Sharpe pentru cele 8 portofolii posibile şi indicele BET-FI

BET-FI

Rentabilităţile

(%)

(%)

RFR(%)

S(

)

RON/unitate de risc

P1

1.3133

2.5844

0.519

0.3073

P2

1.2304

2.2946

0.519

0.3100

P3

1.1476

2.0397

0.519

0.3082

P4

1.0648

1.8344

0.519

0.2975

P5

0.9405

1.659

0.519

0.2541

P6

0.7334

1.8105

0.519

0.1184

P7

0.6506

2.0074

0.519

0.0656

P8

0.5677

2.2563

0.519

0.0216

BET-FI

0.7518

1.2675

0.519

0.1837

Am ales ca referinţă certificatele de trezorerie ale statului la = 6,23%, fiind rată fără risc. Întrucât randamentul certificatelor de trezorerie este anual voi determina rentabilitatea certificatelor lunară: RFR lunar = 6.23/12= 0.519%. 2

18

6.3. Identificarea portofoliului performant

Identificarea portofoliului performant se face ţinând cont simultan de următoarele 2 condiţii:

Mărimea indicelui Sharpe al portofoliului să fie mai mare decât a lui BET-FI;

Indicele Sharpe al portofoliului să fie cel mai mare.

Din tabelul nr. 5 se observă că portofoliile P1, P2, P3, P4, P5 au mărimea indicelui Sharpe mai mare decât a cea a lui BET-Fi, dintre care cel mai mare indice îl are portofoliul P1. Deci portofoliul P1 este portofoliu performant.

Graficul nr. 9 Evaluarea performanţei prin indicele Sharpe

1.4 P1 P2 1.2 P3 P4 1 P5 CML 0.8 P6 0.6 P7 RFR P8
1.4
P1
P2
1.2
P3
P4
1
P5
CML
0.8
P6
0.6
P7
RFR
P8
0.4
0.2
0
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3

După cum se poate observa şi din graficul nr. 9 cea mai slabă performanţă o au portofoliile P6, P7, P8 deoarece indicele lor Sharpe are o valoare mai mică decât indicele Sharpe al portofoliului de piaţă. În schimb P1, P2, P3, P4, P5 sunt portofolii care bat piaţa, adică au valoarea indicelui Sharpe superioară comparativ cu valoarea indicelui Sharpe al portofoliului de piaţă. Dintre aceste 5 portofolii, portofoliul P1 aduce investitorului cea mai bună performanţă deoarece are valoarea indicelui cea mai mare.

19