Sunteți pe pagina 1din 2

Din ceas, dedus

de Ion Barbu
Autor
Opera cea mai important a poetului Barbu o constituie volumul Joc secund, publicat n anul 1930. Opera impresioneaz mai nti printr-o sonoritate impecabil, adevrat "muzic a formelor n zbor ", dar nu - i dezvluie sensul de la prima lectur. Poezia Din ceas, dedus a fost numit de criticii literari i Joc second dup numele volumului n care a fost inclus, poetul ncercnd prin acest text lyric s iniieze cititorul ntr-un univers unic, inconfundabil. Tema poeziei exprim idea lumii purificate prin reflectarea n phind, adic rolul artei de a decanta tot ceea ce este impur, imperfect n realitatea ce o generaz. Poezia este alctuit din dou catrene, cu versuri ample ce au msura de 13-14 silabe, rim imperecheat i ritm iambic. n aceste dou strofe Barbu definete o lume de esene, care se detaeaz total de realitate. Poezia este, n concepia lui Barbu, un joc al esteticului pur. Daca la Blaga una dintre trasaturile moderniste regasite o reprezinta apelarea la idei filosofice (proprii), acelasi lucru se intampla si la Barbu. De data aceasta, filosofia la care se raporteaza scriitorul este cea platoniciana. Mai precis este vorba despre teoria lui Platon legata de cele trei straturi ale realitatii (Lumea Ideilor, realitatea cotidiana care o copie a celei dintai si realitatea operei de arta care e o copie infidela, de rang secund a Lumii Ideilor). Asadar la Platon, opera de arta e considerata ceva inutil (pt el, doar filosofia era cea care putea dezvalui adevaratele esente ale lumii superioare). La Barbu, aceasta idee apare insa modificata. Poezia Joc secund este o arta poetica in care autorul incearca sa prezinte modul in care percepe el creatia. In mod evident, aceasta apare ca si la Platon ca un joc secund, demers care copiaza Lumea Ideilor, insa acest demers nu este unul inferior tocmai pt ca totul este filtrat prin constiinta eului creator. Oglinda este prin urmare sufletul artistului, sigurul care poate obtine jocul secund, mai pur opera perfecta, esteticul pur necontaminat de etic si etnic. Rezultatul va fi din ceas, dedus (metafora) adica atemporal, asemenea Lumii la care se raporteaza. Strofa I plaseaz expresia artistic n eternitate, poetul cutnd n lumea real frumosul pe care il rsfrnge n sine nsui ca ntr-o oglind. Aceast strof conine elemente ale unei lumi reale, esenializate la maximum: calme creste, cirezi agreste, grupurile apei, etc. Actul creaiei capt valoare narcisist, poezia fiind un produs al minii. Aadar, n viziunea lui Barbu poezia este un process exclusive intellectual, un joc second, mai pur, ca manifestare a minii, a contiinei n care se reflect realitatea: Tind pe necarea cirezilor agreste, / n grupurile apei, un joc second, mai pur. Strofa a II-a surprinde o alta perspective asupra poeziei, care sta sub semnul nadirului latent, sugrrand conceptia matematica a lui Barbu ce considera ca poezia este o prelungire a geometriei.

Strofa I

Ion Barbu nsui afirm: "Ca i n geometrie, neleg prin poezie o anumit simbolic pentru reprezentarea formelor posibile de existen Pentru mine poezia este o prelungire a geometriei, aa c, rmnnd poet, n-am prsit niciodat domeniul divin al geometriei."

Strofa II

Context

Titlul Tema Structur i compoziie Concluzie

Lumea artei rezulta din reflectarea in oglinda apei a lumii reale dar arta este sustrasa din timp: Din ceas, dedus caci in apa crestele muntilor par mai adanci iar cirezile par rasturnate, imaginile acestea contorsionate de valurile apei creeaza o lume imaginara ce sta sub semnul nadirului si semnifica esenta poeziei. Poetul trebuie sa strabata acest drum inspre nadir in sbor invers pentru ca inaltarea spre absolute, spre Zenit, in lumea reala, apare reflectata ca o cadere: Ce-n sbor invers le pierzi. Arta devine unjoc second, mai pur, realitatea imperfect care a stat la baza crearii acesteia, a fost purificate, esentializata si transformata in arta (mimesis de gradul II). Muzica artei este discrete, asemenea muzicii meduleor marii. Actul creatiei are loc in adancul apei un de se produce un process de sublimare al realitatii imperfect. Poezia lui Barbu incifreaza simbolurile de aici nascandu-se si dificultatea intelegerii ei. Termenii utilizati sunt imprumutati din diverse stiinte, in special din matematica (insumare, deducere) dar si din geografie (nadir). Utilizarea elipselor, a inversiunilor fac interpretarea textului liric si mai dificila. Motivul oglinzii semnifica reflectarea ideala si spiritualizata a cosmosului in constiinta (Serban Cioculescu). Poezia Din ceas, dedus este un model de concizie lirica, capodopera a creatiei artistice barbiene ce se constituie intr-o arta poetica modeernista, atat prin conceptia poetului asupra artei, cat si prin faptul ca e un adevarat cod ce contine intelesurile profunde ale universului lyric barbican, univers cu totul unic in literature noastra.

S-ar putea să vă placă și