Sunteți pe pagina 1din 11

KINETOTERAPIA IN AFECTIUNILE CARDIOVASCULARE

1. Kinetoterapia n cardiopatia ischemic (CI)


Cardiopatia ischemic este o boal care afecteaz arterele ce hrnesc inima arterele coronare -care si micsoreaz calibrul, avnd drept consecint scderea cantittii de snge ce irig muschiul inimii -miocardul - pus astfel, n imposibilitatea de a-si satisface necesarul de oxigen, acizi grasi, glucoz.Fenomenul de reducere a fluxului de snge prin arterele coronare a fost numit n limbaj medical cu termenul de ischemie. Modificrile cardiace produse de ischemie sunt desemnate de termenul cardiopatie. Ischemia se exprim clinic prin durere la nivelul pieptului, zona precordial, durere ce mbrac mai multe caracteristici - angina pectoral Obiective: 1. Educarea bolnavului n vederea respectrii unui regim alimentar care s tind la normalizarea greuttii corporale; 2. Diminuarea prin autoeducare a efectelor nocive ale stresului cotidian; 3. Intensificarea dozat a schimburilor metabolice; 4. Intensificarea activittii sistemului de transport a O2 n vederea solicitrii dozate a cordului; 5. Mrirea fortei si rezistentei grupelor musculare ale membrelor si trunchiului; 6. mbunttirea coordonrii n executarea diferitelor acte motrice. Mijloace: gimnastic medical, mers, biciclet de camer sau de exterior, alergare, urcat pe scri, elemente din sport fr caracter competitiv. 2. Recuperarea n infarctul miocardic acut (IMA) Infarctul miocardic acut (IMA) reprezint evolutia grav a cardiopatiei ischemice. Aceast evolutie poate fi schimbat favorabil de o serie de factori ce tin de pacient sau doctor. Este o necroz miocardic produs prin scderea sever a fluxului coronarian ntr-o regiune miocardic (suprafata s fie de minin 1 2 cm pentru a putea fi identificat cu un IMA). Este un sindrom clinic, ECG si biologic caracterizat prin scderea brusc a fluxului sanguin miocardic cu necroz miocardic consecutiv. Fr semne clinice si ECG obligatorii, dar cu dovezi enzimatice prezente. Faza a I-a a infarctului miocardic debuteaz n unitatea de terapie coronarian intensiv, coronarian intermediar si se termin la nivelul saloanelor obisnuite de spital. Treapta I ncepe deja la cteva ore de la internarea bolnavului, n momentul n care durerea toracic a disprut, bolnavul este stabilizat hemodinamic si fr tulburri severe de ritm. naintea mobilizrii trebuie s ne asigurm de fiecare dat c frecventa cardiac de repaus nu depseste 120 bti/ minut (de preferat sub 100 bti/minut) si c tensiunea arterial sistolic depseste 90 mmHg. Obiective: 1. S se asigure bolnavului capacitatea de autongrijire;

2. Obtinerea independentei n sensul deplasrii, n spital si nafara acestuia, fr ajutor din partea altor persoane; 3. Limitarea efectelor generale ale decubitului; 4. Combaterea repercusiunilor psihologice ale imobilizrii; 5. Pregtirea functional a aparatului cardiovascular pentru trecerea la urmtoarea etap. Mijloace: - mobilizri pasive; mobilizri active analitice ale membrelor; mers; ADL-uri; exercitii de stretching Perioada de trecere dintre faza I si faza a-II-a de recuperare (aproximativ 1-2 sptmni) Obiective: 1. Conservarea rezultatelor si nivelul de efort atins n timpul fazei intraspitalicesti a recuperrii; 2. Instruirea familiei cu privire la atitudinea ce trebuie adoptat fat de bolnav; 3. Instruirea bolnavului n vederea monitorizrii efortului prin Frecvent Cardiac (FC), intensitatea efortului (Scala Borg); 4. Obtinerea efectelor psihice benefice; 5. Instruirea privind reluarea activittii sexuale. Mijloace: - exercitiile fizice pe care bolnavul le-a efectuat n spital, de 2x/zi, 10-20 minute; prestatii casnice, gospodresti: aspirat, clcat, activitti de buctrie, splat cu masina; mersul nesupravegheat. Faza a II-a de recuperare. Perioada de convalescent ncepe dup 36 sptmni de la debutul infarctului si corespunde capacittii bolnavului de a urca un etaj fr semne de intolerant la efort. Dureaz 810 sptmni, interval dup care, dac evolutia este favorabil, bolnavul si poate relua activitatea profesional. Aceast perioad este cea mai important n recuperarea fizic, deoarece urmreste s redea bolnavului maximul posibil din capacitatea sa fizic, compatibil cu starea functional a cordului. Obiective: 1. Reducerea travaliului cardiac pentru un nivel dat de efort, prin ameliorarea utilizrii periferice a O2; 2. Cresterea capacittii de efort maximal (VO2Mx) prin aceeasi ameliorare a utilizrii periferice a O2; 3. Ameliorarea performantei cardiace maxime apreciate prin debitul cardiac maximal (optional); 4. Dezvoltarea circulatiei coronariene colaterale; 5. Obtinerea unor efecte psihologice favorabile, care s contribuie la recstigarea ncrederii n sine, alungarea ngrijorrii si anxiettii legate de reluarea activittii profesionale si de rezolvarea problemelor complexe ale vietii. Mijloace: exercitii izometrice; exercitii de rezistent care angajeaz grupe musculare mari: alergarea pe loc, urcat pe scrit, bicicleta ergometric sau de exterior; jocuri recreative; exercitii analitice libere; contractii intermediare; plimbri; activitti zilnice curente. Faza a III-a de recuperare (faza de ntretinere), denumit si faza de mentinere a recuperrii fizice, are ca scop mentinerea si eventual ameliorarea conditiei fizice si a parametrilor functionali caracteristici obtinuti n faza a II-a. Se desfsoar n paralel cu terapia medicamentoas cronic si msurile de profilaxie secundar a cardiopatiei ischemice, concurnd mpreun cu acestea la ncetinirea progresiei arterosclerozei sau la regresia acesteia. Obiective: 1. Mentinerea si chiar, cresterea capacittii de efort maxim n raport cu severitatea afectrii;

2. Reorientarea profesional n raport cu capacitatea maxim de efort cstigat. Mijloace: mobilizri active; exercitii de rezistent la cicloergometru; elemente din jocuri sportive si jocuri sportive dar fr caracter competitional

3. Kinetoterapia n angina pectoral stabil de efort.


Angina pectoral este o tulburare de irigare a miocardului; are ca semne: durerea retrosternal sau n regiunea precordial care iradiaz nspre gt, umeri si n lungul membrului superior stng. Aceast durere apare ndeosebi n timpul unui efort fizic sau intelectual sczut. Obiective: 1. Reducerea ct mai mare din diferenta procentual dintre Deficitul Aerobic Miocardic (DAM) si Deficitul Aerobic Functional (DAF), n sensul ideal al suprapunerii acestora, prin reducerea DAF pn la valoarea DAM; 2. n cazul bolnavilor cu DAM sever, nu se urmreste dect mentinerea capacittii de efort existente. Mijloace: adaptarea antrenamentului fizic la nivelul capacittii functionale a pacientilor se face identic cu adaptarea post IMA; gimnastica igienic zilnic, care const din complexe de exercitii fizice sub forma miscrilor de trunchi si membre, de intensitate mic si medie, a exercitiilor de respiratie si de tonifiere a abdomenului (exercitii se pot executa din decubit, seznd sau stnd; ritmul lor va fi lent si coordonat cu respiratia); antrenament de rezistent; masaj al toracelui, n special al regiunii precordiale; activitti de agrement, plimbri.

4. Kinetoterapia bolnavilor cu disritmii.


Un procent semnificativ al subiectilor cu cardiopatie ischemic si indicatie de includere n programe de recuperare fizic prezint si tulburri de ritm supraventriculare sau, ndeosebi, ventriculare. Acest procent crescut al bolnavilor cu IMA si extrasistole ventriculare oblig, din ratiuni practice,economice si financiare, ca acestia s depun un efort fizic semnificativ n timpul activittii cotidiene,indiferent dac este vorba de subiecti ce desfsoar activitate profesional sau de pensionari (de vrst sau de boal). S-a dovedit c programele de recuperare fizic cresc nivelul efortului la care apare ischemia miocardic sever sau disfunctia ventricular stng clinic manifest. Antrenamentul fizic este benefic, Obiective: 1. Reducerea incidentei tulburrilor ventriculare de ritm n cursul efortului moderat; 2. Cresterea efortului maxim la care pot apare tulburri de ritm cu potential letal; 3. Cresterea capacittii de efort prestate fr simptome; 4. Verificarea absentei tulburrilor de ritm (puls, auscultatie, monitorizare EKG intermitent dar periodic si TE); 5. Ameliorarea ischemiei miocardice de efort, respectiv ntrzierea aparitiei subdenivelrii ST si scderea amplitudinii acesteia, reducndu-se astfel sansa aparitiei tulburrilor ventriculare de ritm n efort.

Mijloace: modalitatea de antrenament este identic cu cea din faza a II-a de recuperare IMA, cu un ritm de desfsurare obisnuit, zilnic, intraspitalicesc.

5. Kinetoterapia n cardiopatia ischemic silentioas.


Ischemia miocardic silentioas se refer la 3 categorii de subiecti: I. Bolnavi cu infarct miocardic n antecedente, care n prezent sunt asimptomatici; II.Bolnavi cu angin pectoral, la care episoadele de ischemie dureroas alterneaz cu episoade de ischemie (depistat EKG sau prin alte metode)neacompaniat de durere; III.Bolnavi total asimptomatici (clinic sntosi), la care, prin diverse metode si mijloace de diagnostic, se depisteaz ischemie miocardic sau stenoze coronariene severe. Intrarea n programele de recuperare fizic va fi precedat un test de stress, n urma acestuia delimitndu-se aceleasi trei categorii de subiecti ca si n cazul anginei pectorale de efort. Metodologia practic este si ea superpozabil cu cea din angina pectoral de efort stabil, fiind ndeosebi vorba de recuperarea ambulatorie. Spre deosebire de bolnavii cu angin pectoral, nivelul efortului care poate fi prestat poate fi mai mare iar durata recuperrii propriu-zise, mai scurt. Avnd n vedere c bolnavii sunt, de cele mai multe ori bolnavi care se simt sntosi, se va pune accentul, de la nceput pe adugarea la antrenamentul propriu-zis, a unor activitti recreative, care s atrag bolnavul si s creasc aderenta la tratament. De asemenea, antrenamentul propriu-zis va fi variat, evitndu-se monotonia. n momentul atingerii capacittii maxime de efort sau a capacittii de efort dorite, fr ischemie, se va trece n faza de mentinere, n care accentul va fi pus pe activitatea de drumetie si jocuri colective. Se consider c bolnavii cu cardiopatie ischemic silentioas au un beneficiu net de pe urma efortului fizic nu numai prin cresterea pragului de efort la care apare ischemia miocardic, ci si prin reducerea numrului episoadelor de ischemie silentioas pe parcursul activittii cotidiene. 6.Kinetoterapia n insuficienta cardiac Insuficienta cardiac reprezint dezechilibrul care apare ntre nevoile de snge oxigenat ale organelor si tesuturilor si eficienta cordului de a-l furniza, precum si imposibilitatea cordului de a face fat hemodinamic, volumului de snge venos care se ntoarce la inim. n forma acut domin tulburrile proceselor biochimice de producere a energiei de contractie fr modificarea propriettilor contractile ale miocardului. n forma cronic, procesele biochimice sunt normale, ns puterea de contractie a cordului este sczut, kinetoterapia avnd scopul usurrii muncii miocardului.Tratamentul insuficientei cardiace este profilactic (urmrindu-se combaterea infectiilor reumatice, pulmonare, tratamentul hipertensiunii si al aterosclerozei); curativ (msuri igienico-dietetice, repaus n pozitiile asezat sau semiasezat, n functie de dispnee), regim alimentar hiposodat sau desodat, cu cantitatea de lichid strict limitat, bogat n vitamina C si complex B. Obiective: 1. Ameliorarea si augmentarea mecanismelor periferice de adaptare la efort; 2. Cresterea extractiei arterio-venoase a O2;

3. Ameliorarea vasodilatatiei arteriale; 4. Cresterea capacittii deefort prin: a) eliberarea, n cursul efortului fizic, a unui factor relaxant din endoteliul vascular, care contracareaz efectul vasoconstrictor simpatic, determinnd vasodilatatia si cresterea debitului muscular; b) intrarea ntrziat n functiune a mecanismelor centrale de adaptare la efort, cresterea presiunii n capilarul pulmonar va fi ntrziat si va apare la niveluri mai mari ale efortului, c) cresterea tardiv a nivelului sangvin al lactatului; 5. mpiedicarea deconditionrii fizice a bolnavului peste limita impus de suferinta cardiac; 6. Cresterea capacittii de efort, chiar ntr-o mic msur Mijloace: antrenament de rezistent: mersul pe jos, jogging-ul; exercitii izometrice n faza acut: Obiective: 1. Evitarea stazei venoase n extremitti; 2. Prentmpinarea formrii de flebotromboze de la care pornesc frecvent emboliile la cardiaci; 3. Evitarea edemului pulmonar,solidarizarea diafragmului si a peretelui abdominal n mecanismul general al respiratiei. Mijloace: pozitii de repaus n pat sub form de decubit, cu capul ridicat peste nivelul extremittilor (decubit dorsal, decubit cu capul ridicat, decubit sprijinit si asezat) hipertensiune periferic, determinnd o usurare a muncii ventricolului stng, exercitii ale membrelor inferioare, n pat, exercitii de membre superioare corelate cu miscrile de respiratie. n faza cronic: - mijloacele kinetoterapiei se aplic diferentiat n stadiul compensat si n cel decompensat. a. Stadiul compensat: se instituie un regim activ, n care obiectivul principal este reducerea capacittii functionale a miocardului Mijloace: exercitii de nclzire: programul contine 48 exercitii simple de trunchi si membre, legate de miscrile de respiratie, executate succesiv din decubit, asezat si stnd; masajul membrelor superioare si inferioare; exercitii analitice cu efect circulator sub forma miscrilor de membre superioare si inferioare, executate sub form de pendulare si balansare, alternativ cu circumductii si flexii; exercitii de respiratie legate de miscrile membrelor superioare, inferioare si ale trunchiului, exercitii de respiratie diafragmatic; exercitii de abdomen n special izotonice dar executate lent; exercitii cu obiecte portative usoare; exercitii aplicative sub form de mers ritmic sau alte variante, terapie ocupational sub form de activitti potrivite preferintelor si sexului, practicarea unor sporturi fr urmrirea realizrii performantelor: ciclism de agrement, mers pe schiuri, vslit si unele jocuri sportive. b. Stadiul decompensat se instituie un regim pasiv relativ sau semiactiv, Obiective: 1. Usurarea si ajutarea muncii miocadrului; 2. Prevenirea stazelor venoase periferice, a flebotrombozelor si a cordului pulmonar acut si cronic; 3. mbunttirea ventilaiei pulmonare prin restabilirea activittii diafragmului si a musculaturii toracice. Mijloace: pozitii de repaus cu accent pe odihn: decubit dorsal cu capul ridicat, decubit lateral drept, asezat rezemat, asezat si decubit dorsal cu membrele inferioare putin peste nivelul orizontal; exercitii de membre inferioare efectuate n pat sub form pasivo-activ cu amplitudine redus si fr ncordare muscular; exercitii de respiratie active usoare; exercitii

de respiratie diafragmatic din decubit sprijinit si asezat sprijinit; exercitii de relaxare a trunchiului si membrelor inferioare; masajul extremittilor, masajul spatelui n special al toracelui, n care predomin manevrele cu caracter relaxant (efleuraj, frictiuni, vibratii).

7. Kinetoterapia n hipertensiunea arterial (HTA).


Hipertensiunea arterial se poate considera presiunea sanguin, n clinostatism, ca avnd valoarea sistolic peste 140 mmHg si cea diastolic peste 90 mmHg. Ca simptome caracteristice se consider: cefalee sub forma unei presiuni n regiunea occipital; ameteli, vjieli n urechi, senzatii nedefinite n regiunea precordial. n perioadele initiale HTA poate fi asimtomatic. Obiective: 1. Echilibrarea sistemului nervos si influentarea pozitiv a centrilor vasomotori; 2.Favorizarea vasodilatatiei periferice si a decongestionrii unor segmente ale corpului; 3. Atingerea si mentinerea unei greutti corporale optime; 4. Prevenirea fenomenelor de ateroscleroz; 5. Obtinerea vasodilatatiei locale si scderea rezistentei periferice; 6. Relaxare muscular si neuro-psihic; Mijloace: exercitii de membre inferioare din decubit cu capul ridicat, exercitii de trunchi sub form de circumductii, exercitii de respiratie cu accent pe expiratie, exercitii de membre superioare pentru derivarea circulatiei toracice, exercitii de mobilizare analitic a tuturor segmentelor, contractii musculare analitice izometrice sau intermediare, exercitii de relaxare: balansri ale membrelor, scuturri de membre executate de pacient sau scuturri pasive executate de ctre kinetoterapeut, rsucirile de trunchi sau unele pozitii cu rsucirea trunchiului, exercitii de relaxare neuro-psihic - metoda autotraining-ului a lui Schultz si a lui Edmund Jacobson, gimnastic colectiv relaxant recomandat de E. Gindler si N Stoltze, metoda I. Parow, metoda A. Macagno, antrenamentul de rezistent: mersul,alergarea (jogging),urcatul scrilor si pantelor, bicicleta ergometric sau covorul rulant, notul n piscin n ap cald (termal sau mezotermal), sportul terapeutic. 8. Kinetoterapia n hipotensiunea arterial. Hipotensiunea arterial este starea n care presiunea sistolic este n permanent sub 100 mm Hg iar cea diastolic sub 60 mm Hg, fiind de dou feluri: forma esential si ortostatic. Hipotensiunea arterial esential (constitutional) este frecvent ntlnit la tipul constitutional astenic. Semne: tahicardie, leucopenie, hipoglicemie. Mijloace: fizioterapie (hidroterapie stimulant), masaj general, exercitii libere (active, analitice si sintetice), exercitii cu obiecte usoare portative, exercitii aplicative, exercitii de respiratie si de abdomen, plimbri de durat mai lung (60 90 min.), turism, not, schi. Hipotensiunea arterial ortostatic (scderea presiunii sanguine la ridicarea n ortostatism) are ca semne: bradicardie, leucopenie, hipoglicemie si lipotimie la schimbarea pozitiei corpului, mai ales dimineata la ridicarea din pat sau la statul prelungit n picioare. Mijloace: gimnastic vascular, gimnastic abdominal, mobilizri active ale membrelor inferioare, efectuate din decubit si asezat, masajul general si al membrelor inferioare, forma stimulant.

9. Kinetoterapia bolnavilor valvulari.


Valvulopatiile realizeaz un real impact medico-social, pe de o parte prin limitarea functional indus de insuficienta cardiac generat de viciul valvular angorul asociat iar pe de alt parte, prin directiile evolutive ale bolii: sincope, aritmii grave, embolii periferice, accidente survenite n cursul tratamentului anticoagulant. a. Recuperarea valvularilor neoperati. n recuperarea bolnavilor valvulari pentru selectionarea cazurilor ce pot beneficia de rezultatele unui program de antrenament fizic, se recurge la un test de effort deliberat submaximal, definit ca un criteriu limitativ al probei: 80% din FCMxt (frecventa cardiac maxim teoretic), TAS (tensiunea arterial sistolic) de 200 mmHg. Obiective: Recuperarea valvularului poate antrena corectia unei conditii fizice precare, ea nssi capabil s amplifice dispneea, prin deficitul de utilizare periferic a oxigenului. Prin: 1. Ameliorarea conditiilor efortului muscular n periferie - se poate spera la o economie de travaliu cardiac si deci la restrngerea tahicardiei de efort; 2. Antrenamentul fizic pe termen scurt - se urmreste mentinerea unei bune ventilatii si, prin aceasta, conservarea functiei pulmonare; 3. Ameliorarea capacittii vitale si a VEMSului; 4. Determinrea capacittii fizice a bolnavului valvular si/sau precizarea programului de intolerant functional (utilizarea testului de efort); 5. Evitarea efectelor nocive ale sedentarismului, n ceea ce priveste deconditionarea aparatului cardio-vascular si locomotor; 6. mbunttirea activittii motrice, asa nct ea s se desfsoare ntr-un mod economic, fr contractii musculare inutile, excesive, fr a impune cordului un efort prea mare; 7. Realizarea unei activitti economice a cordului, circulatiei periferice si metabolismului muscular, pentru a putea executa eforturile fizice cu o solicitare ct mai mic a cordului; 8. Dezvoltarea mobilittii articulare, a fortei musculare segmentare si a coordonrii motrice. Mijloace: - kinetoterapia respiratorie; exercitii fizice globale, exercitii analitice a tuturor segmenelor corpului; elemente din diferite sporturi si jocuri sportive; masaj; tehnici de relaxare; antrenament de rezistent realizat prin efort prelungit sau cu intervale, pe bicicleta ergometric, alergare sau elemente din sporturi. b. Recuperarea valvularilor operati Pregtirea preoperatorie. Obiective: 1. Elementul recuperator esential n aceast etap l reprezint kinetoterapia respiratorie; 2. Asigurarea nu numai a unui drenaj bronsic eficient ci si nvtarea respiratiei diafragmatice; 3. Corectarea respiratiei prin exercitii respiratorii; 4. Furnizarea de informatii generale privind interventia chirurgical si modalittile de recuperare postoperatorie. Mijloace: - gimnastic respiratorie, drenaj, gimnastic medical Postoperator. Obiective: 1. Asigurarea unei ventilatii corecte; 2. Prevenirea complicatiilor decubitului; 3. Readaptarea progresiv la efort; 4. Obtinerea rapid a autonomiei functionale.

Mijloace: - exerctiile fizice de mobilizare a centurilor si a membrelor, exercitii pentru mobilizarea musculaturii respiratorii. Faza I intraspitaliceasc Obiective: 1. Profilaxia complicatiilor de decubit; 2. Asigurarea permeabilittii cilor respiratorii. Mijloace: - mobilizare pasiv a membrelor inferioare; mobilizare activ a membrelor inferioare; exercitii respiratorii; mobilizri active ale centurilor; mers. Faza a II a convalescena - marcheaz trecerea de la perioada acut postoperatorie la revenirea la viata socio-profesional. Obiective: 1. Cresterea capacittii de efort - precizarea programului de antrenament: intensitatea, frecventa, durata si tipul efortului muscular, n functie de particularittile evolutive si modalittile de repaus la recuperarea initial, n perioada anterioar; 2. nvtarea msurilor de profilaxie si tratament(atentie la riscul carditei reumatice evolutive); 3. Deprinderea, pe ct posibil, a tehnicilor de relaxare. Mijloace: - exerctii respiratorii; exercitii fizice globale; mobilizri analitice; antrenament de rezistent: cicloergometru, elemente si metode de relaxare Faza a III a sau de ntreinere. Intensitatea programului de antrenament ales va trebui s evite o tahicardie marcat sau o ejectie sistolic important. De aceea, se apreciaz c o frecvent cardiac de antrenament de 5070% din FC, calculat potrivit rspunsului la testul de efort, este optim. Exercitiile fizice nu difer de cele prevzute n programul de recuperare al coronarianului. Pornind de la o pregtire fizic global se va continua cu gimnastica respiratorie si se va insista asupra grupelor musculare ce urmeaz a fi preferential solicitate prin profesie.

10. Kinetoterapia n arteriopatiile periferice.


Ateroscleroza oblizerant reprezint 90% din arteriopatiile periferice. Trunchiurile arteriale cele mai frecvent interesate sunt aorta abdominal, iliac, femural si poplitee. Ateroscleroza obliterant a membrelor inferioare se caracterizeaz prin leziuni aterosclerotice difuze n peretele trunchiurilor arteriale mari si mijlocii. Leziunile stenozante sau obstructive cu repercusiuni hemodinamice sunt segmentare. De obicei, stenozarea sau obstruarea unei artere periferice produce simptome ischemice subiective numai n timpul efortului fizic. Durerea apare dup o anumit cantitate de efort si dispare la repaus. Obiective: 1. Prelungirea considerabil a duratei efortului pn la producerea claudicatiei; 2.Dezvoltarea circulatiei colaterale n teritoriile cu circulatie deficitar; 3. Cresterea presiunii de perfuzie n timpul exercitiilor fizice; 4. Mrirea dozat a hipoxiei n musculatura ischemiat; 5. mbunttirea economiei actului motor; 6. Prevenirea agresiunilor cutanate, mecanice, fenomenele de maceratie si infectiile de la nivelul piciorului; 7. Cresterea fluxului sanguine n musculatura scheletic; 8. Corectarea tulburrilor de mers

Mijloace: - contractii musculare de intensitate si durat corespunztoare; mobilizri active; exercitii musculare globale; exercitii cu rezistent dozat (gantere, halteer, extensor, mingi medicinale) ale membrelor superioare si trunchiului; msuri de protectie cutanat; masajul n sensul circulatiei arteriale sau venoase: (efleurajul superficial reflex, presiuni alunectoare profunde, petrisaj); contractiile analitice de tip intermediar; gimnastica respiratorie comport miscri abdominale si diafragmatice; gimnastica de postur Burger; posturare pe patul oscilant 25 min; termoterapia; mecanoterapia; hidroterapia la 30C; mersul; bicicleta ergometric, jocul cu mingea etc.

11. Kinetoterapia n afectiunile venoase


Obiective: 1. Reducerea stazei venoase si a consecintelor sale; 2. Ameliorarea circulatiei de ntoarcere si a schimburilor gazoase la nivel pulmonar; 3.Prevenirea si tratamentul insuficientei venoase cronice si a sindromului posttrombotic; 4. Stimularea circulatiei de ntoarcere prin punerea n functie a pompelor musculare. Mijloace: - masajul membrelor inferioare, evitnd traiectele venoase, n sens centripet; mobilizarea pasiv a membrelor inferioare si ridicarea acestora deasupra planului, mobilizrile active (sunt ns de preferat), gimnastica respiratorie, gimnastica de postur, masaj usor cu scop hiperemiant, mersul, stimulri galvanice, compresiuni pneumatice externe intermitente, n ritm de 5s/contractie, cu aparatul angiomat. a. Tromboflebitele. Prin tromboflebit se ntelege stnjenirea circulatiei prin vene determinat de inflamarea peretelui venos. Semne: - durere pe traiectul venei, accentuat n punct fix si la palparea venei;- ven varicoas cu eritem inflamator pe traiect, vizibil pe piele, edem si cldur local. Obiective: 1. Aplicarea msurilor profilactice n scopul activrii circulatiei periferice; 2.Prevenirea edemului; 3. Activarea circulatiei venoase; 4. Tonifierea musculaturii extremittilor inferioare. Mijloace: - pozitionarea membrului inferior n plan procliv, mobilizri pasive, pasivo-active si active analitice a membrelor inferioare, exercitii respiratori, masaj cu scop hiperemiant la nivelul circulatiei superficiale a extremittii bolnave, mers n convalescent: masaj usor, progresiv, initial superficial apoi profund sub form de glisri cu presiune si periaj de activare a stazei si edemului veno-limfatic; contractii statice si mobilizri pasive ca n stadiul anterior, mobilizri active cu rezistent n decubit dorsal si ventral sau n pozitia asezat, pentru extensia gambei pe coaps, prin aplicarea de greutti; exercitii respiratorii; aplicarea bandajului elastic, instituindu-se mersul ca mijloc terapeutic de stimulare a circulatiei de ntoarcere, prin punerea n functiune a pompelor musculare. b. Insuficienta venoas cronic. Rezultat al obstrurii venoase si al distrugerii valvelor. n cazul n care aceast insuficient venoas cronic se manifest prin edeme, se folosesc urmtoarele mijloace ale kinetoterapiei: repaus la pat cu membrele inferioare ridicate n sprijin pe un suport mai sus dect restul corpului de 23x/zi. Aceast pozitie trebuie s fie obligatorie n timpul noptii; masajul membrului inferior, manevre cu caracter circulator, executate

blnd deasupra regiunii bolnave pentru a usura circulatia de ntoarcere. Membrul care se maseaz se va mentine n pozitie decliv; se evit ortostatismul, fr miscare o perioad lung de timp; aplicarea de fese elastice sau ciorapi elastici dimineata, care se mentin toat ziua; practicarea notului. n cazul n care insuficienta venoas cronic nu se manifest prin edeme, se folosesc urmtoarele mijloace: exercitii active ale membrelor inferioare din pozitii n care acestea se gsesc peste nivelul trunchiului, n asa fel nct s favorizeze circulatia de ntoarcere (decubit, patrupedie, asezat sprijinit); contractii si relaxri ritmice ale grupelor musculare mari la nivelul membrelor inferioare; masajul membrelor inferioare manevre cu efect circulator. c. Varicele. Varicele sau ectazia venoas const din dilatarea venelor determinat de insuficienta valvulelor venoase. Semne: desen venos accentuat; oboseal sau dureri difuze n membre; crampemusculare, n special nocturne. Obiective: 1. Depistarea precoce a dilatatiilor; 2. Limitarea ortostatismului; 3. Instituirea unui regim de repaus cu membrele inferioare deasupra planului orizontal; 4. Favorizarea circulatiei de ntoarcere. Mijloace: exercitii de gimnastic vascular (gimnastica Brger), mobilizarea analitic a membrelor inferioare, mobilizri active ale membrelor inferioare din pozitii peste nivelul orizontalei, masaj 12. Kinetoterapia posttransplant cardiac Particularitti ale pacientului cu transplant cardiac: FC de repaus la cordul denervat este, n general, mai crescut dect la cordul sntos; FC se adapteaz mai lent la efort, ea nu mai reflect la fel de fidel intensitatea efortului fizic iar revenirea la - FC de repaus este mai lent (pn la 20 de minute); la sfrsitul efortului maximal, transplantul are o FC inferioar celei maximale teoretice; instalarea metabolismului anaerob este mai precoce; randamentul ventilator este sczut; rejetul moderat impune reducerea intensittii antrenamentului iar rejetul sever implic oprirea antrenamentului. Faza a I-a -Preoperator. Obiective: 1. Furnizarea de informatii privind interventia chirurgical; 2. Reducerea anxiettii. Postoperator. Obiective: 1. Limitarea la maxim a efectelor nefaste unui decubit prelungit; 2. Realizarea unei toalete bronsice satisfctoare; 3. nceperea treptat a antrenamentului fizic. Mijloace: - mobilizri pasive si active, drenaj bronhic, educarea si utilizarea unei tuse eficiente, exercitii de respiratie, bicicleta ergometric, mers prin salon, pe coridor Faza a II-a. Obiective: 1. Ameliorarea capacittii aerobe; 2. Adaptarea mai bun a debitului sanguin muscular la cererea muschilor activi;

3. Revenirea la o capacitate vasodilatatoare arteriolar normal; 4. Limitarea atrofiei musculare si a demineralizrii osoase; 5. Cresterea capacittii de efort; 6. Cresterea capacittii aerobe; 7. Scderea tensiunii arteriale diastolice si a frecventei cardiace la acelasi prag de efort. Mijloace: - exercitii izotonice, exercitii cu greutti mici, mersul pe jos, jogging-ul