Sunteți pe pagina 1din 91

ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL

CUPRINS

ARGUMENT CAP.I ANATOMIA SI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS CAP.II PATOLOGIE CAP.III TEHNICI DE IGRIJIRE UTILIZATE IN A.V.C CAP.IV EDUCATIE PENTRU SANATATE CAP.V STUDIU DE CAZ CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

Sistemul nervos face legatura dintre organism si mediul inconjurator; controleaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor. Sistemul nervos ne controleaza activitatea de la o miscare la alta, totul fara exceptie; este cea mai complexa si cea mai importanta retea de control si distributie a informatiilor. Fara sistemul nervos nu exista auz si vedere. Nu este durere si bucurie, dar nu sunt nici miscari coordonate; ar fi de neinchipuit reglarea unor functii fiziologice ca digestia sau respiratia fara sa mai vorbim despre importanta memoriei si a luarii de decizii, despre sentimente, afectivitate, gandire si vorbire. Deteriorarea celulei nervoase poate avea consecinte grave deoarece celulele distruse nu se refac niciodata. Pentru sustinerea activitatii SNC este nevoie de mult oxigen si substante nutritive, adica de o bogata circulatie sanguina. La baza tulburarilor vasculo-cerebrale stau perturbarea in concentratia de oxigen si intreruperea circulatiei prin anoxie. Astfel se produc grave suferinte tisulare cu leziuni mari si deficite motorii. Acestea sunt tranzitorii cand capacitatea de redresare hemodinamica a creierului se poate restabili. Leziunile devin ireversibile atunci cand aportul celular energetic pentru mentinerea vietii celulare devine insuficienta. Alaturi de tulburarile de motilitate apar si alte tulburari : de sensibilitate, sfincteriene, trofice, senzoriale. Factorii determinanti sunt : HTA, ateroscleroza, traume psiho-afective, stari de incordare, conflictuale si de tensiune emotionala, oboseala fizica, excese alimentare si/sau alcoolice, insolatia, variatiile bruste de temperatura si de presiune.

Dorind sa stiu cat mai multe in ceea ce priveste aceasta afectiune am efectuat un studiu de cercetare intitulat : Incidenta pacientilor cu AVC in Sectia de Neurologie a Spitalului Elena Bediman din Barlad pe o perioada de 10 zile ( 26.10.2012 5.11.2012 ). Rolul asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa (sau sa-l asiste in ultimile clipe) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur, daca ar fi avut forta, vointa sau cunostintele necesare. Asistenta medicala trebuie sa isi recastige independenta cat mai repede posibil

- Virginia Henderson Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului

CAPITOLUL I ANATOMIA I FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS


Totalitatea organelor predominant din tesutul nervos specializat in receptionarea, transmiterea si prelucrarea informatiilor (excitatiilor) culese din mediul extern sau intern, formeaza sistemul nervos. Rolul sistemului nervos: Face legatura dintre organism si mediul inconjurator Coordoneaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor Stimuli primiti sub forma influxului nervos sunt analizati si pe baza lor se elaboreaza comenzi ce sunt trimise spre toate organele si sistemele. Aceste functii se realizeaza in principal prin acte reflexe care au la baza arcurile reflexe: Receptor Cale aferenta Centrul nervos Cale eferenta Efector

Sistemul nervos este impartit in: I. Sistemul nervos somatic sau al vietii de relatie,care asigura legatura organism-mediu exterior.Acesta se imparte in: S.N. central encefal + maduva spinarii S.N. periferic-nervi cranieni + nervi spirali II. Sistemul nervos vegetativ autonom care asigura coordonarea functionarii organelor

interne. Acesta este format din: o portiune central situate in maduva spinarii si trunchiul cerebral si o portiune periferica ganglioni+ fibre nervoase vegetative.

I. SISTEMUL NERVOS SOMATIC

SISTEMUL NERVOS CENTRAL:

ENCEFALUL- impartit in trei zone: creierul mare, trunchiul cerebral si cerebelul. Creierul mare este impartit in doi lobi frantali, doi lobi parietali, doi lobi temporali si doi lobi occipital: lobul frontal este sediul neuronului motor central ,deci sediul miscarilor voluntare; leziunile lobului frontal se insotesc de tulburari motorii(paralizii), tulburari in exprimarea verbal si scrisa, tulburari de comportament. Lobul parietal este sediul cortical al analizatorului sensibilitatii generale; Lobul temporal cuprinde sediul cortical al analizatorului auditiv; Lobul occipital este sediul capatului cortical al analizatorului vizual

Este important de notat faptul ca functia vorbirii este localizata in partea stanga pentru toti dreptacii si pentru majoritatea stangacilor. DIENCEFALUL-cuprinde talamusul-releu(intrerupere sinaptica) pentru toate sensibilitatile, cu exceptia celor olfactive, vizuale si auditive; metatalamusul,releu al sensibilitatilorvizuala si auditive; hipotalamusul central superior de integrare, reglare si coordonare ale principalelor functii ale organismului, printer care metabolismul intermediar, secretia endocrina,termoreglarea, digestia prin centrii foamei, setei si satietatii, unele acte comportamentale, ritmul somn-veghe s.a.

EMISFERELE CEREBRALE prezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului nervos central.Sunt legate intre ele prin comisurile creierului si in interior contin ventriculii laterari I si II.Activitatea mai complexa a membrului drept psi localizarea centrului vorbirii in emisfera stanga determina asimeria de volum, emisfera stanga fiind mai dezvoltata la dreptaci. Emisferele cerebrale prezinta trei fete: lateral,mediala si inferioara(bazala). Pe fata lateral se observa doua santuri mai adanci: fisura laterala a lui Sylvius si santul central Rolando. Aceste santuri delimiteaza patru lobi: lobul frontal, situate inaintea santului central: lobul parietal, deasupra scizurii laterale; lobul temporal sub fisura lateral; lobul occipital situate in partea posterioara. Santurile mai putin adanci inpart lobul in in giri. Pe fata medial se observa santul corpului calos.in partea posterioara se afla scizura calcarina care este un sant orizontal. Pe fata bazala incepe fisura lateral a lui Sylvius care imparte aceasta fata in lob orbital, situate anterior de fisura lateral, si lob temporo-occipital, situat posterior de fisura lateral. La nivelul lobului orbital se remarca un sant cu directie antero-posterioara, santul olfactiv, care adaposteste bulbul olfactiv. Lateral de santul olfactiv se afla santurile orbitare dispuse sub forma literei H,intre care se delimiteaza giri orbitari. Lobul temporo-occipital prezinta santul hipocampului, santul colaterar si santul occipitotemporal. Intre acestea se delimiteaza trei giri: hipocampic, occipito-temporal medial si occipitotemporal lateral. Ca si la cerebel, substanta cenusie este dispusa la suprafata, formand scoarta cerebrala, si, inprofunzime formand nucleii bazali(corpii striati). Substanta alba inconjoara ventriculii cerebrali I si II. Corpii striati reprezinta nuclei importanti ai sistemului extra piramidali si sunt situati deasuora si lateral de talamus. SCOARTA CEREBRALA -reprezinta etajul superior de integrare a activitati sistemului nervos. Substanta alba a emisferelor cerebrare este formata din fibre de proiectie, comisurale si de asociatie. Fibrele de proiectie unesc in ambele sensuri scoarta cerebrala cu centrii subiacentii.Fibrele

comisurale unesc cele doua emisfere formand corpul calos, formixul(trigonul cerebral) si comisura alba anterioara. Fibrele de asociatie leaga regiuni din aceeasi emisfera cerebrala. Scoarta cerebrala cuprinde paleocortexul si neocortexul.: Paleocortexul (sistemul limbic) Are conexiuni intinse cu analizatorul olfactiv, hipotalamus, talamus, epitalamus si mai putin cu neocortexul. Cele mai importante componente ale sitemului limbic sunt calea olfactiva formata din nervii olfactivi si hipocampul. Paleocortexul ocupa o zona restransa pe fata mediala a emisferelor cerebrale.Este alcatuit din doua straturi celulare si este sediul proceselor psihice alectiv-emotionale si al actelor de comportament instictiv. Neocortexul - alcatuit din sase straturi celulare reprezinta sediul proceselor psihice superioareactivitatea nervoasa superioara- ANS. Functiile neocortexului se grupeaza in: senzitive, asociative si motorii. Functiile senzitive se realizeaza prin segmentele corticale ale analizatorilor. Functiile asociative realizeaza perceptia complexa a lumii inconjuratoare si semnificatia diferitelor senzatii. Functiile motorii. Emisferele cerebrale controleaza intreaga activitate motorie somatica, voluntara si involuntara.Principalele structuri implicate in acest control sunt cortexul motor si nucleii bazali

Reflexele conditionate si neconditionate

Reflexul neconditionat este innascut si este caracteristic speciei umane(ex:reflexul alimentar, reflexul de aparare). Reflexul conditionat este un raspuns,, invatat pe care centrii nervosi il dau unui stimul initial indiferent(fara importanta biologica). La aparitia unui semnal absolut(cu importanta biologica)animalul de experienta raspunde printr-un reflex neconditionat. La un semnal indiferent animalul nu da nici un raspuns sau are o reactie de orientare.

Reflexele conditionate fata de cele innascute se inchid la nivelul cortical. Ele se sting daca stimulul conditionat nu este intarit din timp in timp prin cel absolut( inhibitie corticala). La baza tuturor activitatilor nervoase stau doua procese: excitatia si inhibitia. Excitatia este procesul nervos activ care se manifesta prin initierea unei activitati sau amplificarea uneia preexistente. Inhibitia este tot un proces activ care se manifesta prin diminuarea sau sistarea unei activitati anterioare. Ambele procese sunt extrem de mobile, putand iradia pe o suprafata corticala sau sa se concentreze intro zona limitata.

TRUNCHIUL CEREBRAL Este format din trei etape: bulb(maduva prelungita), puntea lui Voroliv si mezencefalul. In trunchiul cerebral isi are originea zece din cele doisprezece perechi de nervi cranieni. Buabul puntea si mezencefalul sunt sediul unor reflexe sematice si vegetative: salivator, de deglutitie, de voma, tuse, stranut, masticator, cardioacceleratoi, cardioinhibitatori, de clipire, de acomodare, fotomotor si lacrimal. Cerebelul ocupa fosa posterioara a craniului, fiind separat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelului, excrescenta a durei mater cerebrale. Este situat inapoia bulbului si a puntii, cu care delimiteaza cavitatea ventriculului IV. Are forma unui fluture, prezentand o portiune mediana,vermisul si doua portiuni laterale,voluminoase , numite emisfere cerebrare. Cerebelul este legat de bulb, punte si mezencefal prin pedunculii cerebrali inferiori, mijlocii si superiori. Acesti pedunculi contin fibre aferente si eferente; cei mijlocii contin numai fibre aferete. Suprafata cerebelului este brazdata de santuri paralele cu diferite adancimi. Unele sunt numeroase si superficiale, delimitand lamelele cerebrale, altele mai adanci, care delimiteaza lobulii cerebelului, iar altele foarte adanci in numar doua, care delimiteaza lobii cerebelului. Lobi sunt: anterior(neocerebel), posterior (paleocerebel) si floculo madular(arhicerebel). La exterior, se afla un strat de substanta cenusie, care formeaza scoarta cerebelului. Scoarta cerebeloasa inconjoara alba centrala, care trimite prelungiri in interior, dand, in ansamblu, aspectul unei coroane de arbore,de unde si numele,,arborele vietii .In interiorul masei de substanta alba se gasesc zone de substanta cenusie, care formeaza nucleii cerebelului.

Extirparea cerebelului produce astemie(scaderea fortei voluntare),astazie (tulburari ale ortostatismului) si atonie(diminuarea tonusului muscular). Dupa cateva luni tulburarile se diminueaza pein compensare corticala.

MADUVA SPINARII Este partea sistemului nervos central, adapostita in canalul vertebral. Maduva spinarii contine, structural, o materie cenusie in forma de H (corpuri celulare nervoase, inconjurate de materie alba care este impartita in trei perechi de coarne, potrivit localizarii lor: anterioare, laterale si posterioare. Coarnele anterioare ale substantei cenusii sunt motorii, cele posterioare sunt senzitive iar cele laterale au functii vegetative. Substanta alba este formata din cai motorii descendente si cai senzitive ascendente. SNC este acoperit de membrane cu rol trofic si de protectie numite meninge (spinale, la nivelul maduvei spinarii si cerebrale la nivelul encefalului). Cele trei foite meningeiene sunt: din dura mater- o

structura fibroasa rezistenta si separata de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural; arahnoida are o structura conjunctiva si este separata de piamater printrun spatiu care contine lichidul cefalorahidian (LCR); piamater este o membrana conjunctiva vasculara cu rol nutritiv , inveleste maduva la care adera patrunzand in santuri si fisuri, in grosimea ei se gasesc vase arteriale. Maduva are doua functii: reflexa si de conducere. Functia reflexa este indeplinita de catre neuronii somatici si vegetativi. Principalele reflexe spinare somatice sunt reflexele miotatice si nociceptive dar si reflexul de mers. Reflexele miotatice constau in contractia brusca a unui muschi caraspuns in intinderea tendonului sau. Reflexul se pune in evidenta lovind cu un ciocan de cauciuc tendonul muschiului.In mod curent aceste reflexe se cerceteaza la nivelul tendonului lui Ahile (reflexul ahilian) si la tendonul de insertie a muschiului cvadriceps pe gamba (reflexul rotulian). Reflexele miotatice sunt monosinaptice. Receptorii sunt reprezentati de proprio receptorii musculari fusurile neuro musculare. Calea aferenta este asigurata de primul neuron senzitiv proprioceptiv din ganglionul spinal si de prelungirile acestuia.Prelungire denritica lunga merge la periferiesi se termina la nivelul receptorului. Prelungirea axonala scurta pratunde in maduva prin radacinile posterioare si se bifurca. O ramnificatie face sinapsa cu neuronul motor di coarnele anterioare de aceeasi parte inchizand arcul reflex miotatic iar o alta ramnificatie face sinapsa cu al doilea neuron proprioceptiv din coarnele posterioare de unde pldeaca fasciculele sinocerebeloase. Centrul reflexului miotatic este chiar sinapsa dintre neuonul senzitiv si cel motor. Calea eferenta este axonul motor iar efectorul, fibra musculara striata. Reflexele miotatice au rol in mentinerea tonusului muscular si a pozitiei corpului. Reflexele nociceptive constau in retragerea unui membru ca raspuns la stimularea dureroasa a acestuia. Acestea sunt reflexe de aparare. Receptorii sunt localizati in piele si sunt mai ales terminati in nervoase libere. Caile aferente sunt prelungiri( dendritele) ale neuronilor din ganglionul spinal. Centrii sunt polisinaptici formati din neuroni senzitivi de ordinul al doilea , neuroni de asociatie si neuroni motori. Calea eferenta este reprezentata de axonii neuronilor motori iar efectorul este muschiul flexor care retrage mana sau piciorul din fata agentului cauzator al durerii. Reflexele polisinaptice prezinta proprietetea de a iradia la nivelul SNC antrenand un nunar crescut de neuroni la elaborarea raspunsului. Studiul legilor care guverneaza fenomenul de iradiere a fost facut de Pfluger.

Reflexele spinale vegetative. In maduva spinarii se inchid reflexele de reglare a vasomotricitatii(reflexe vasoconstrictoare si vasodilatatoare), sudorale, pupilodilatatoare,cardioacceleratoare, de mictiune, de defecatie si sexuale. Functia de conducere a maduvei spinarii este asigurata de caile ascendente si descendente prezentate anterior , dar si de cai scurte , de asociatie. Fiziologia neuronului si a sinapsei Neuronul reprezinta unitatea morfofunctionala a sistemului nervos .din punct de vedere al formei si al dimensiunilor , sunt foarte diferiti .forma neuronilor este variabila .]stelata( coarnele anterioare ale maduvei ), sferica sau ovalara ( in ganglionii spinali ),piramidala ( zonele motorii ale scoartei cerebrale ),sifusiforma (in stratul profund al scoartei cerebrale ). In functie de numarul prelungirilor , neuronii pot fi ;unipolari- au aspect globulos cu o singura prelungire /psdudounipolari se afla in ganglionul spinal si au oprelungire care se divide in t ,dendrita se distribuie la periferie iar axonul patrunde in sistemul nervos central ;bipolari de forma rotunda ,ovala sau fusiforma ,cele doua prelungiri pohnind de la polii opusi ai celulei (neuronii din ganglionii spiral corti si vestibular scarpa din retina si din mucoasa olfactiva );multipolari au o forma stelata ,piramidala sau piriforma si prezinta numeroase prelungiri dendritice si un axon .(scoarta cerebrala ,cerebeloasa ,coarnele anterioare din maduva spinarii .) Dupa functie , neuronii pot fi ;receptori ,care ,prin dendritele lor ,receptioneaza stimulii din mediul exterior sau din interiorul organismului (somatosenzitivi si viscerosenzitivi ),motori,ai caror axoni sunt in legatura cu organele efectoare (somatomotori sau visceromotori ),intercalari (de asociatie )care fac legatura dintre neuronii senzitivi si motori . Neuronul este format din corpul celular (pericarionul) si una sau mai multe prelungiri care sunt de doua tipuri ;dendritele- prelungiri celulipete (majoritatea neuronilor au mai multe dendrite )si axonul care, functional este celulifug ,prelungire unica a neuronului Corpul neuronului este format din neurilena (membrana plasmatica ) ,neuro- plasma (citoplasma) si nucleu Neurilema celulei nervoase este subtire ,delimiteaza neuronul si are o structura lipoproteica Neuroplasma contine organite celulare comune (mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic ,cuexceptia centrozomului deoarece ne ronul nu se divide ),incluziuni pigmentare si organite specifice ;corpii nissl din corpul celular si de la baza dendritelor , cu rol in metabolism ul neuronal si

neurofibrilele care se gasesc atat in neuroplasma cat si in prelungiri avand rol mecanic ,de sustinere si in conducerea impulsului nervos .

Nucleul Celulele nervoase motorii senzitive si de asociatie au un nucleu unic ,cu 1-2 nucleoli .celulele vegetative centrale sau periferice prezinta deseori un nucleu excentric ,aceste celule pot avea nuclei dubli sau multipli . Dendritele ,in portiunea lor initiala sunt mai groase ,apoi se subtiaza .in ele se gasesc neurofibrile .acestea receptioneaza impulsul nervos si il conduc spre corpul neuronului Axonul este o prelungire unica ,lunga (uneori de 1m) si mai groasa . este format dintr-o citoplasma specializata numita axoplasma in care se gasesc mitocondrii ,vezicule ale reticulului endoplasmatic sineurofibrile.membrana care acopera axoplasma se numeste axolema si are un rol important in propagarea impulsului nervos .de-a lungul traseului sau ,axonul emite colaterale perpendiculare pe directia sa iar in portiunea terminala se ramifica ;ultimele ramificatii butonii terminali contin mici vezicule pline cu mediatori chimici care inlesnesc transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapseilor .butonul mai contine neurofibrile si mitocondrii. Celula nervoasa are proprietatile de excitabilitate si conductibilitate, adica poate genera un potential de actiune care se propaga si este condus . Conducerea impulsului nervos Aparitia unui potential de actiune intro zona a membranei neuronale determina aparitia unui nou potential de actiune in zona vecina .asadar ,aparitia unui potential de actiune intrun anumit punct al membranei axonale este consecinta depolarizarii produse de un potential de actiune anterior . aceasta explica de ce toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui axon sunt consecinta primului potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv . Conducerea la nivelul axonilor mielinici In acest caz ,potentialul de actiune poate sa apara in orice zona a membranei . proprietatile electrice ale membranei permit depolarizarea regiunilor adacente iar potentialul de actiune este condus intro singura directie opusa ,unde s-a produs potentialul de actiune anterior ,membrana este in stare refractara absoluta .de fapt termenul de conducere este impropriu deoarece orice nou potential de actiune este un eveniment complet nou , care se repeta ,se regenereaza de-a lungul axonului. Conducerea la nivelul axonilor mielinizati

Datorita proprietatilor izolatoare ale mielinei potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor ronvier si sare de la un nod la altul intrun tip de conducere numita saltatorie . acest tip de conducere permite viteze mult mai mari (100m/s fata de 10m/s in fibrele amielinice ). Aceasta explica aparitia mai rapida a unor reflexe decat altele . Sinapsa este conexiunea functionala intre un neuron si o alta celula .in snc ,a doua celula este tot un neuron dar in snp ea poate fi o celula efectoare ,musculara sau secretorie ,.desi similara cu cea neuroneuronala, sinapsa neuromusculara senumeste placa motorie sau jonctiune neuromusculara .la nivelulsinapselor ,transmiterea se face intrun singur sens . Sinapsele neuroneuronale pot fi axosomatice sau axodendritice ,axoaxonice sau dendrodendritice Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea sinapsele pot fi chimice sau electrice Oboseala transmiterii sinaptice Stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii este urmata de descarcari foarte nimeroase ale neuronului post sinaptic ,pentru ca ,in urmatorele milisecunde ,numarul acestora sa scada accentuat . in acest caz ,avem de-a face cu un mecanism de protectie impotriva suprastimularii care se realizeaza prin epuizarea depozitelor de mediator chimic de la nivelul terminatiei presinaptice . Unele medicamente cresc excitabilitatea sinapselor (cofeina) ,altele o scad (unele anestezice). Reflexul Mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul reflex .reflexul reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone receptoare. Termenul de reflex a fost introdus de catre matematicianul si filozoful francez rene descartes (1596-1650).raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor. Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex alcatuit din 5 componente anatomice :receptorul ,calea aferenta ,centrii nrevosi ,calea eferenta si efectorul Receptorul este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de potentiali gradate proportional cu intesitatea stimulului. Majoritatea receptorilor sunt celule epitoriale, diferentiale si specializate in celule senzoriale(gustative, auditive, vestibulare). Alti receptori din organism sunt corpusculii senzitivi-mici organe pluricelulare alcatuite din celule, fibre conjunctive si terminatii nervoase dendritice. Uneori rolul de receptor il indeplinesc chiar terminatiile butonate ale dendritelor. La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos. In functie de provenienta stimulului se deosebesc:

Exteroreceptori- primesc stimulii din afara organismului Interoreceptori-primesc stimulii din interiorulorganismului Proprioreceptori- primesc stimuliide la muschi ,tendoane , articulatii si informeaza despre pozitia corpului si permit controlul miscarii ,in functie de tipul de energie pe care o prelucreaza Chemoreceptori- stimulati chimici :muguri gustativi ,epiteliul olfactiv, corpii carotidieni si aortici,nociceptoriisunt considerati ca facand parte din aceasta categorie deoarece sunt stimulati de substante chimice eliberate de celulele distruse

Fotoreceptori-sunt stimulati de lumina :celule cu conuri si bastonase Termoreceptori-raspund la variatiile de temperatura :terminatii nervoase libere Mecanoreceptori- stimulati de deformarea membranei celulare:receptori pentru tact ,vibratii si presiune . In functie de viteza de adaptare :

Fazici-raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului, dar , in ciuda mentinerii acestuia ,activitatea lor scade ulterior:receptorul olfactiv Tonici-prezinta activitatea relativ constanta pe toata durata aplicarii stimulului:receptorul vizual La nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in informatie nervoasa specifica (impuls nervos ). Calea aferenta receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni.prin centriiunui reflex se intelege totalitatea respectiv. Sistemul nervos periferic Sistemul nervos periferic(snp) contine prelungirile neuronilor care constituie nervii pe traiectul carora se pot gasi si ganglioni (aglomerari de corpi neuronali situati in afara snc;cei senzitivi sunt asezati pe radacina posterioara a nervilor spinali si pe traiectul unor nervi cranieni si sunt alcatuiti din neuroni senzitivi;cei vegetativi se afla de o parte si de alta a coloanei vertebrale in apropiere de viscere sau in peretele acestora si sunt alcatuiti din neuroni vegetativi). Prelungirile axonilor sunt :axonul (prin care influxul nervos pleaca de la celula )si dendritele (prin care influxul vine la celula) . Corpii neuronali formeaza substanta cenusie a sistemului nervos iar prelungirile acestora formeaza substanta alba structurilor din sistemul nervos central care participa la actul reflex

Nervii periferici sunt fascicule de nervi individuali care sunt fie senzitivi ,fie motori sau micsti . din nervii periferici fac parte nervii cranieni in numar de 12 perechi nervii rahidieni . Nervii cranieni transmit mesaje de la si catre muschii care-i prmit persoanei miscarea si activitatile zilnice . afectarea nervilor cranieni produce urmatoarele dereglari: Nervul I - olfactiv(senzorial):anosmie,hiposmie,parosmie. Nervul II - optic(senzorial):amauroza,ingustarea campului vizual ,acromatoxie,hemeralopie,nictalopie . Nervul III - oculomotor(motor):ptoza palpebrala superioara , strabism, diplopie , midriaza . Nervul IV - trohlear(motor):diplopie prin paralizia muschiului oblicul mare . Nervul V - trigemen- cel mai mare nerv cranian :are o componenta motorie care inerveaza muschii temporali si maxilara si o componenta sen zitiva care inerveaza corneea , fata ,capul si

membranele mucoase. Lezarea acestui nerv produce :nevralgie faciala ,anastazia mucoasei bucale ,trismus(inclestarea maxilarului ), paralizia muschilor masticatori . Nervul VI - oculomotor-extern (motor): diplopie , strabism intern. Nervul VII - facial(motor):paralizia fetei , fata asimetrica , imposibilitatea incretirii fruntii si a inchiderii ochiului , comisura bucala coborata , tulburari de gust , scaderea secretiei lacrimale si salivare . Narevul VIII - acustico-vestibular (format din nervi auditivi si vestibulari din punte ):srditate , nigstagmus si tulburari de echilibru . Nervul IX -glosofaringian (mixt):tulburari de gust , paralizia muschilor faringelui cu dificultate de deglutitie. Nervul X -vag (mixt,motor senzitiv , secretor pentru toate organele interne toracoabdominale):tulburari de ritm cardiac tulburari respiratorii , deglutitie , digestive ,fonatie intestinale. Nervul XI spinal (accesor;motor):tilburari de fonatie , paralizia laringelui si valului palatin , paralizia maschilor trapez , si sternocleidomastoidian. Nervul XII - hipoglos(motor):hemiparalizia si hemiatrofia limbii , tulburari in articulatia cuvintelor , tulburari in masticatie si inghitire. Din trunchiul cerebral se desprind nervii cranieni: III+IV din mezencenfal V+VI+VII+VIII- din punte IX+X+XI+XII din bulb

Trunchiul cerebral este format din bulb+punte+pedunculii cerebrali.

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV Sistemul nervos vegetativ isi poate coordona activitatea si independent de vointa; de aceea este numit si sistemul nervos autonom. Activitatea sa este reglata de segmentele superioare ale SNC si in mod special de scoarta. Sistemul nervos vegetativ sau autonom coordoneaza activitatea organelor interne: bataile inimii, presiunea sanguina, distributia sangelui, recventa miscarilor respiratorii, secretia, etc prin reglarea functiilor cardiovasculare, respiratorii si endocrine. Simpaticul si parasimpaticul exercita asupra fiecarui organ actiuni antagoniste: unul stimuleaza, celalat inhiba. Astfel, influxul simpatic creste activitatea cardiaca intimp ce influxul parasimpatic o diminua. Dimpotriva, influxul parasimpatic creste activitatea digestiva in timp ce influxul simpatic o inhiba. Excitatia simpatica mareste catabolismul in timp ce parasimpaticul creste anabolismul. Prin aceste actiuni antagoniste, se favorizeaza mentinerea homeostaziei. Caile de transmitere ale sistemului senzitiv Sunt fasciculele ascendente, aferente, centripede, care conduc impulsulk nervos de la centrii nervosi din maduva (primit de la piele, muschi, tendoiane, aponevroze) in centrii nervosi superiori din encefal (bulb, cerebel, talamus). Caile de transmitere ale sistemului motor Sunt fasciculele descendente, centrifuge, eferente, care conduc influxul nervos de la scoarta cerebrala si ceilalti nuclei din encefal la neuronul motor periferic din coarnele anterioare ale maduvei spinarii care la randul sau trimite axonul la organele efectoare(ex: muschi).

CAPITOLUL II PATOLOGIA

Prezentarea generala a accidentului vascular cerebral

A. Definitie

Accidentele vasculare cerebrale sunt suferinte grave ale sistemului nervos central determinate de modificari circulatorii cerebrale, caracterizndu-se prin pierderea mobilitatii unei parti din corp, asociata sau nu cu tutlburari de echilibru senzitivsenzoriale si de limbaj. Un accident vascular cerebral apare atunci cnd un vas de snge (o artera) care furnizeaza snge la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocata de un cheag sangvin. n cteva minute celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot muri n cteva ore. Ca rezultat acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a creierului nu mai poate functiona adecvat. n cazul n care apar simptome ale unui AVC este necesar un tratament de urgenta, exact ca si n cazurile de infarct miocardic. n cazul n care tratamentul medical este nceput ct mai curnd dupa aparitia simptomelor , cu att mai putine cellule nervoase vor fi afectate permanent. B.Clasificare 1. Hemoragii intracraniene: a) Hemoragia cerebrala propriu zisa revarsat sangvin difuz n tesutul cerebral. b) Hematomul intracerebral colectie sangvina bine delimitata localizata n substanta alba c) Hemoragie subarahnoidiana produsa prin ruptura vasculara Hemoragia cerebrala este un accident vascular care se instaleaza pe ruperea sau fisurarea unei artere intracerebrale sau meningiene. Sunt mai putin frecvente dect trombotice si apar mai ales la barbati. Cauzele hemoragiei sunt constituite de hipertensiunea arteriala si arteriscleroza. Mai rar poate sa aiba loc ruperea unui anevrism

cerebral n boli de snge, eclampsie , alcoolism. 2. Encefalopatia hipertensiva (Reprezinta o afectiune rara care nsoteste hipertensiunea cronica. Leziunea fundamentala o reprezinta edemul cerebral care este difuz interesnd n deosebi substanta cenusie.) 3. Tromboflebitele cerebrale (Sunt procese inflamatorii ale venelor si sinusurilor cerebrale ce apar n cursul unor infectii locale sau generale.)

C.Etiologie Arteroscleroza. Hipertensiunea arteriala. Cardiopatii emboligene: - cardiopatia valvulara - fibrilatia arteriala - infarctul de miocard - cardiopatia ischemica Traumatisme craniene. Malformatii vasculare. Endocardita Alte cauze: - etilism acut - diabet zaharat - intoxicatii acute - tumori cerebrale - sindroame hemoragice. AVC-ul ischemic este cauzat de un cheag de snge care blocheaza circulatia sagvina a creierului.Cheagul de snge se poate dezvolta ntr-o artera ngustata care iriga creierul sau poate ajunge an arterele din circulatia cerebrala dupa ce amigrat de la nivelul inimii sau din orice regiune a organismului. Cheagurile sangvine apar de obicei ca rezultat al altor defecte din organism care

determina afectarea circulatei sangvine normale, cum ar fi : - Rigidizarea peretilor arterelor (arteroscleroza). Aceasta este cauzata de tensiunea arteriala crescuta, de diabetul zaharat si de nivelul crescut al clesterolului sangvin. - Fibrilatia atriala sau alte artmii cardiace(ritmuri cardiace neregulate). - Anumite afectiuni ale valvelor cardiace, cum ar fi o valva cardica artificiala, o valva cardiaca reparata, o boala cardica valvulara precum prolapsul de valva mitrala sau stenoza( ingustarea )orificiului valvular. - Infectia valvelor cardiace( endocardita) - Infarctul miocardic. Desi mai rar, tensiunea arteriala scazuta (hipotensiunea)de asemenea poate sa cauzeze un accident vascular cerebral ischemic. Tensiunea arteriala scazuta duce la scaderea circulatiei sangvine la nivelul creieirului, ea poate fi determinata de o ngustare sau o afectare a arterelor , de infarctul miocardic, de o pierdere masiva desnge sau de o infectie severa. Unele infectii chirurgicale(precum edarterectomia) sau alte procedee(cum ar fi angioplastia) folosite pentru tratamentul arterelor carotide ngustate, pot duce la formarea unui cheag sangvin la locul unde s-a intervenit, cauznd ulterior un accident vascular cerebral.

Cauzele accidentului vascular cerebral hemoragic

Accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de o sngerare n interiorul creierului(numita hemoragie intracerebrala) sau n spatiul din jurul creierului (numita hemoragie subarahnoidiana). Sngerarea n interiorul creierului poate fi rezultatul unei vaolri crescute pe un timp ndelungat a tensiunii arteriale. Sngerarea n spatiul din jurul creierului poate fi cauzata de ruperea unui anevrism sau de tensiunea arteriala crescuta care nu a fost tinuta sub control. Alte cause de AVC hemoragic, mai putin frecvente, sunt: - Inflamatia vaselor sangvine, care poate aparea n sifilis sau tuberculoza. - Tulburari de coagulabilitate a sngelui, precum hemofilia. - Leziuni ale capului sau gtului care afecteaza vasele sangvine din aceste regiuni.

- Iragierea terapeutica pentru cancere ale gtului sau creierului. - Angiopatia amiloidica cerebrala (o tulburare degenerativa a vaselor sangvine). D. Simptomatologia medicala 1.Hemipareza. Hemiplegia - paralizia unei jumatati a corpului: - hemipareza - hemiparestezii 1. Cefalee intensa 2. Tulburari senzitive - arsuri - senzatii de cald , rece - furnicaturi 3. Tulburari senzoriale a) Tulburari oculare - scaderea acuitatii vizuale - diplopie - pierderea mono sau bioculara a vederii b) Tulburari gustative - pierderea senzatiei gustative - tulburari olfactive - pierderea mirosului c) Tulburari acustice - hipoacuzie - surditate - tulburari tactile - hipoestezie - hiperestezie - ischemia cerebrala prin embolie apare mai frecvent la bolnavii mai tineri sau de vrsta mijlocie cu valvulopatii reumatice n fibrilatii atriale, tromboflebite, dupa traumatisme , dupa operatii.

2. Hematomul intercerebral primar : 1. Debut brusc cu aparitia hemiplegiei - hemipareza - hemiparestezii - tulburari de sensibilitate 2. Se dezvolta sindromul de hipertensiune intracraniana cu - cefalee - varsaturi - staza papilara 3. Bolnavul are uneori stari de agitatie sau intra n coma 3. n hemoragia cerebrala se observa : 1. Debut brusc (ictal, apoplectic) cu instalarea rapida si totala a hemiplegiei. 2. Cefalee violenta unilaterala 3. Ameteli care preced coma 4. Coma profunda 5. Tulburari vegetative: greturi , varsaturi, tahicardie, respiratie stertoroasa, facies vulturos, transpiratie profunda. Se descriu trei faze evolutive: a) Faza comatoasa Aspect general: - Fata congestionata - Capul si globii oculari deviati de partea hemiplegiei, daca focarul cerebral este iritativ - Anizoconie- pupila midriatica de partea hemipleziei - Respiratie stertoroasa si dispnee Cheyne Stoks Examen neurologic - sensibilitate alterata - mobilitate , tonus muscular disparute - reflexe Ahun- Babinski pozitiv de partea hemiplegiei. - reflexe osteotendinoase disparute - pupile dilatate la lumina

Alte semne clinice - Hipertermie 39- 40C - Lichid cefalo- rahidian hemoragic hipertensiv. - Tensiunea arteriala poate fi marita. b) Faza de hemiplegie flasca n circa 30% din cazuri tabloul clinic se amelioreaza bolnavul iese din coma ramnnd cu hemiplegie flasca. c) Faza de hemiplegie spastica Apare la 1-2 luni de la debut . 10 4. Hemoragia subarahnoidiana 1) Debutul supraacut este rar si se caracterizeza prin: - coma profunda - crize de rigiditate prin decerebrare(aparitia unei contractii - rigiditati n extensiune). 2) Debutul acut este forma cea mai frecventa si se caracterizeaza prin: - cefalee acuta urmata de instalarea comei - coma superficiala 1-2 zile 3) Sindromul meningean se caracterizeaza prin: - varsaturi - cefalee - fotofobie - redoarea cefei - semnul Kerning (flexia coapselor pe bazin si a gambelor pe coapse la ncercarea de ridicare a trunchiului n pozitia seznd.) - semnul Brudzinski (flectarea puternica la un membru inferior, a gambei pe coapsa si a coapsei pe bazin determina n mod reflex o miscare similara a membrului opus) 4) Debutul subacut si insidios se caracterizeaza prin: - cefalee progresiva - sindrom meningean discret

Tablou clinic general - Sindrom meningean - Tulburari de reflexe - Reflexe osteotendinoase vii - Babinski prezent Alte semne clinice: - modoficari oculare - anizocoree - edem - staza papilara. - pareze - paralizii ale nervilor oculomotorii 5. Encefalopatia hipertensiva Tablou clinic general - Cefalee intensa si crize cefalice violente cu caracter pulsatil si localizare occipitala sau frontala insotita de greturi sau varsaturi - Tulburari vizuale: - vedere n ceata - ambliopie - Crize epileptice - Modificari ale fondului de ochi- edem papilar . 11 - Modificari ale lichidului cefalo- rahidian- cresterea presiunii lichidului cefalorahidian - Modificari ale electroenfefalogramei. 6. Tromboflebite cerebrale Tablou clinic general - Sindrom infectios - febra 37,5-38C - viteza de sedimentare a hematiilor este crescuta - leucocitoza - Sindrom de hipertensiune intracraniana

- cefalee intensa, persistenta - varsaturi - staza papilara - edem - Sindrom motor - crize convulsive localizate, generalizate. - Fenomene deficitare motorii. - Tulburari psihice - stari confuze - agitatie psihomotorie E. Tratamentul accidentului vascular cerebral medicamentos Tratamentul trebuie sa contina : vasodilatatoare (vit.PP, B1,B6, papaverina, miofilin, sermion). Sedative: plegomazin fenobarbital

Anticoagulante : Diuretice: Hidratare: -glucoza10% sau 20% - manitol 20% - ser fiziologic 33% furesomid sulfat de magneziu 25% heparina trombostop

- hemisuscinat de hirocotizon - persantin Hemostatice vitamina K, adrenostazin, etamsilat. Tratamentul cu vasodilatatoare: Vitamina B1 : Sub forma d comprimate ;sub forma de fiole 1ml si 2ml solutie apoasa injectabila. administrarea orala 3 cp/zi;intramusculara 10mg/zi sau in perfuzie. Vitamina B6 : sub forma de comprimate a 250mg;sub forma defiole a 2ml sau 5ml solutie apoasa injectabila. - administrare pe cale orala de la 250mg -1g/zi ;intramuscular sau intravenos lent 100mg-1g/zi. Vitamina PP : -sub for a de comprimate , sub forma de fiole 2ml solutie apoasa injectabila.; -administrarea pe cale orala 1-3 cp/zi ca vasodilatator se administreaza 100-200mg de 230ori/zi;pe cale intramusculara sau intravenoasa foarte lent. Papaverina : -sub forma de cimprimate ;sub forma de fiole a ml si ml solutie apoasa injectabila -administrarea pe cale orala 3-5cp/zi ;intramuscular sau in prfuzie intravenoasa lent diluata in solutie clorurata sau glucozata izotone cate 40-200mg osata Miofilin : -sub forma de comprimate;sub forma de fiole a 20ml sau 10ml solutie apoasa injectabila - se administreaza pe caleorala inravenoasa sau in perfuzie. Sermion :-se exercita la nivelul cerebral prin reducerea rezistentei vasculare si prin cresterea fluxului arterial si consumului de O2 si glucoza.Este deosebit de bun in cresterea si normalizarea circulatoei arteriale.Se administreaza pe cale orala 5 10mg de 3 ori pe zi la intervale regulate pe perioade

prellungite de timp;in perfuzie intravenos 4-8mg /doza in 100ml ser fiziologic sau glucozata prin ifuzie lenta. Tratamentul cu anticoagulante : Heparina sub forma de fiole a1ml de solutie apoasa continand heparina sodica 5.000U.I -se administreaza pe cale intravenoasa prin injectie a 5.000Ui la 4-6 ore sau chiar 8 ore , se poate admnistra si in perfuzie. Trombostop. -sub forma de comprimate continand acenocumazol 2mg. - se administreaza pe cale orala 4mg/zit imp de 2zile ca doza de atac , apoi 1-2mg/zi pentru intretinerea efectului in functie de timpul de ptrtrombina cca 25%valoarea normala. Tratamentul cu diuretice. Furesomid : -sub forma de comprimate continand furesomid 40mg;sub forma de fiole a 2ml solutie apoasa injectabila continand furesomid 20mg. -administrarea pe cale orala 40-80mg/zi si se creste sub controlul ionogramei pana la 240mg/zip e cale intravenoasa foarte lent cel mult 4mg/min pe cale intramusculara 40-80mg. Tratamentul anticonulsivant : Sulfat de magneziu : -sub forma de fiola a 10ml solutia apoasa injectabila continand sulfat de magneziu 2gr; -administrarea intramuscular sau intravenos lent cu multa prudenta 1-3fl/zi. Tratamentul cu hemostatice: Vitamina K Fitomenadion:

-sub forma de fiole a 1ml solutie apoasa injectabila continand fitomenadiona 10mg.intravenos foarte lent 2-10mg/zi;dozarea poate fi controlata print imp Quick sau prin trombotest.

CAPITOLUL III TEHNICI DE NGRIJIRE UTILIZATE N AVC

PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE Asistenta are datoria de a favoriza respiratia prin desfacerea la gat, eliberarea cailor respiratorii superioare, eventual indepartarea protezei mobile, masurarea TA, observarea respiratiei; pozitionarea corecta a bolnavului; creaza conditii optime de spitalizare (microclimat, pat dotat cu tot auxiliarul necesar, sursa de oxigen, crearea unei obscuritati); evalueaza capacitatea bolnavului de a se mobiliza, asezarea membrelor acestuia in pozitie functionala, mobilizarea pasiva, mobilizarea activa daca starea lui permite; incurajeaza bolnavuls a se mobilizeze singur in pat cat poate si daca poate; ajuta bolnavul in deplasare si il invata cum sa foloseasca anumite mijloace pentru deplasare (fotoliu rulant, cadru metalic, baston). De asemeni asistenta evalueaza: capacitatea bolnavului de a vorbi, citi, scrie; capacitatea de deglutitie; observa integritatea mucoaselor. Asistenta are rol in pregatirea fizica si psihica a bolnavului atunci cand acesta este supus unor investigatii radiologice, examinari radioactive cu radioizotopi, examinari electrice, unor punctii lombare, occipitale, examenlului fundului de ochi, recoltarii produselor pentru examene de laborator; serveste medicul cu materialul necesar; respecta si asigur regulile de asepsie. RECOLTAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN ventriculului IV , cu rol de

LCR este un produs de secretie al plexurilor coroide la nivelul

protectie a SNC , cu rol nutritiv si excretor , care circula in spatiul subarahnoidian . Este o metoda de rutina care furnizeaza date esentiale in diagnosticul neuroinfectiilor si hemoragiilor meningiene, in afectiuni neurologice si neurochirurgicale, al starilor comatoase . Recoltarea se executa pe nemancate, prin punctie lombara, suboccipitala sau ventriculara .La pacientii cu stare generala alterata se executa in decubit lateral pentru a evita lipotimia

.Tehnica de punctionare si prelevare va fi strict asptica. Se observa presiunea de scurgere sau se masora tensiunea cu manometrul Claude. Se extrag 10 20 ml ( dupa scurgerea catorva picaturi ). Lichidul se repartizeaza in mai multe eprubete sterile ( pentru diferite examinari )aproximativ 4 ml in fiecare eprubeta. Se fac examinari :

Citologice ( masurarea

elementelor celulare /mm : limfocite , polinucleare ,

eozinofile ,atipii celulare ) Bacteriologice BK si alti germeni Serologice - sifilisul SNC Biochimice

LCR = solutie apoasa , bogat salina , limpede ca apa de stanca . Volum: 100 -150 ml ; D =1005 1009 ; pH = 7,4 7,5 Tensiunea : Prin punctia executata se verifica prezenta sau absenta sangelui .Punctia lombara este conta indicata in caz de hipertensiune craniana - deoarece , prin extragerea de lichid , exista riscul de a provoca accidente foarte grave . Reducerea rapida a presiunii cauzeaza hernierea structurilor 10 20 cm apa in decubit lateral 20 25 cm apa in pozitie sezand 0 suboccipital 0 5 cm apa la sugari

cerebrale ( amigdalelor cerebeloase in gaura occipital ), producand compresiune bulbar (asupra centrilor vitali) , ceea ce poate cauza moartea . pentru aceasta , toate punctiile lombare trebuie sa fie precedate de un examen al fundului de ochi - pentru a verifica presiunea intracraniana . EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI ( OFTALMOSCOPIA )

Examinarea se face intr o camera obscura cu ajutorul oftalmoscopului care mareste elementele de 15 20 ori . Prin oftalmoscopie directa se examineaza : corpul vitros , retina , papilla nervului optic ( pata oarba ), macula ( pata galbena ), vasele retiniene . Pregatirea bolnavului : pentru examinarea fundului de ochi ( F.O.) este necesar ca pupila sa fie dilatata . In acest scop asistenta medicala va instila 1 2 picaturi de homatropina 1% sau mydrium in sacul conjunctival , cu 30 minute inainte de examinare . Administrarea de homatropina si mai ales de atropina este contraindicate in glaucom .

MASURAREA TENSIUNII IN ARTERA CENTRALA A RETINEI Se determina cu oftalmodinamometrul , imediat dupa examenul F.O. ; pregatirea bolnavului este comuna pentru ambele examinari . Valoarea normal a T.A.C.R.= 35 mmHg +_10 Examenul F.O. si masurarea T.A.C.R. se indica : in bolile cardiovasculare , renale , diabet zaharat , pulmonare precum si in tumori cerebrale , boli neurologice . ELECTROENCEFALOGRAFIA ( E.E.G. ) Inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului .Legatura cu pacientul se face prin cabluri cu electrozi metalici . Se pot inregistra simultan 4 , 6 , 8 , 10 , 12 sau 24 derivatii , dupa numarul canalelor pentru care sunt construite . Pe traseele obtinute , se pot distinge 4 tipuri de ritmuri cerebrale : -ALFA =8 12 c/ s -BETA =14 30 c/s -TETA = 4 7 c/s -DELTA = 0,5 3 c/s E.E.G. se utilizeaza in diagnosticul diferential al formelor de epilepsie; al infectiilor neurologice , al traumatismelor cerebrale , leziuni vasculare , tumori cerebrale . Pregatirea pacientului : -3 zile inainte este interzisa medicatia -scalpul si parul sa fie curate ( se spala parul ) -se incurajeaza pacientul sa fie linistit sis a se odihneasca -se explica procedura : durata 1 ora sau mai mult ; testul nu este dureros ; electrozii sunt atasati pe cap

-pacientul sta confortabil intr un scaun sau este culcat pe pat , cu ochii inchisi , nemiscat , pentru ca biocurentii produsi de contractile muscular modifica rezultatul -copiii mici sunt adormiti si apoi se face inregistrarea . ANGIOGRAFIA CEREBRALA - Arteriografia cerebral : - este indicata pentru vizualizarea radiologica a sistemului arterial cerebral ; usual , vasele folosite pentru introducerea cateterului sunt : carotida , vasele cerebrale sau femurale ; substanta de contrast se injecteaza atunci cand se fac filmele . Pregatirea pacientului : -sedare , evaluarea functiilor vitale , testarea la iod , explicarea procedurii ; durata 2 3 ore -anestezia locala la locul punctiei Dupa extragerea cateterului se aplica presiune la locul punctiei cel putin 5 minute . Se verifica frecvent locul punctiei pentu prezenta unui eventual hematom . In cazul folosirii carotidei , se verifica eventual aparitie a dificultatii respiratiei sau a deglutitiei . Substanta folosita poate creste presiunea intracraniana . EXAMENUL FUNCTIEI DE ECHILIBRU Functia de echilibru se controleaza prin semne spontane vestibulare si probe provocate. Semne spontane

Nistagmusul spontan (miscarea ritmica a globilor oculari, care poate fi orizontala, pe verticala sau rotatorie)

Proba bratelor intinse (persoana examinata trebuie sa tina bratele intinse, in pozitie fixa, timp de 2 minute, cu ochii inchisi). In cazul unei alterari functionale bratele deviaza pe partea labirintului in hipofunctie.

Proba Romberg (cand bolnavul sta in pozitie verticala, cu bratele lipite de corp si picioarele apropiate, cu ochii inchisi). Exisata trei posibilitati : pozitia capului nu deviaza (normal), deviaza in dreapta sau deviaza in stanga.

Proba mersului in stea (Weil-Babinsky) : bolnavul legat la ochi si supravegheat de un ajutor face 5 pasi inainte si 5 pasi inapoi intr-o directie indicata. Daca exiata o leziune labirintica, bolnavul, in loc sa urmeze o linie dreapta, va devia progresiv spre labirintul in hipofunctie Semne provocate

Prora calorica (irigatia timpanului cu apa calda 40C si apa rece 25C; se urmaresc nistagmusul si celelalte reactii vestibulare)

Proba rotatorie (bolnavul este asezat pe un scaun rotator care se invarteste cu 10 turatii in 20 secunde, apoi se opreste brusc; se masoara durata nistagmusului, care in mod normal este de 1020 secunde)

Proba pneumatica cerceteaza nistagmusul prin compresiunea si decompresiunea cu un dus de aer cu para Politzer a labirintului membranos, in cazul unei fistule labirintice.

Proba electrica se face cu un curent continuu de intensitate mica. Doi electrozi inveliti in tifon se aplica, unul pe un tragus si al doilea pe celalalt tragus. La trecerea curentului electric, de la un pol la altul, la un individ normal se constata deviataia capului intodeauna spre polul pozitiv.

CAPITOLUL IV EDUCAIE PENTRU SNTATE

Educatia sanitara constituie o parte integranta a complexului de masuri de ordin curativ si profilactic fiind menita sa contribuie la cresterea eficientei tratamentului, la scurtarea duratei acestuia, la prevenirea complicatiilor si recidivelor. Controale medicale regulate. Tinerea sub control a tensiunii arteriale crescute. Acest lucru este important mai ales la persoanele care au diabet zaharat. Viata mai activa. Noile studii, ample, arata ca activitatea fizica scade semnificativ riscul de AVC, n parte datorita reducerii a doi dintre cei mai mari factori de risc pentru AVC: tensiunea arteriala crescuta si afectiunile cardiace. Cu ct o persoana e mai activa din punct de vedere fizic, cu att se reduce mai mult riscul dee AVC. Persoanele cu activitate moderata au un risc cu 20 % mai mic dect cele inactive. Persoanele cu activitate crescuta au un risc cu 34% mai mic. Exercitiile fizice pot ajuta de asemenea la cresterea nivelului de hdl colesterol (colesterolul protector) din organism, care duce si ea la rndul ei la scaderea riscului de AVC. Controlul nivelului crescut de colesterol, a afectiunilor cardiace (n special fibrilatia atrila), a diabetului si a afectiunilor care afecteaza vasele de snge, cum ar fi boala arterelor coronare. Fara fumat/ renuntarea la fumat. Consumul zilnic de tigari creste riscul de AVC de doua ori si jumatate. Administrarea de medicamente pentru scaderea colesterolului, numite statine, la persoanele cu niveluri mari de colesterol sau la cele care au avut un infarct miocardic, un AIT sau un AVC. Prin educarea bolnavului se realizeaza prevenirea complicatiilor si a recidivelor n cursul bolilor, precum si profilaxia incapacitatii de munca. Prin educarea familiei bolnavului se asigura ngrijirea completa a acestuia. Asistenta are sarcina ca prin activitatea de educatie sanitara sa contribuie la marirea eficientei masurilor terapeutice si la vindecarea bolnavilor. Utiliznd corect mijloacele de educatie sanitara ea trebuie sa ndrume organizarea regimului igieno-dietetic, sa-l ajute pe

bolnav pentru a deveni un factor activ n propria vindecare prin ndeplinirea constienta si corecta a recomandarilor. Bolnavului i se aduc la cunostinta bolile cu risc n aparitia accidentului vascular cerebral - fibrilatia atriala, traumatismele craniene, malformatiile vasculare, diabetul, sindromul hemoragipar. Totodata bolnavului i se aduce la cunostinta tratamentul recomandat de medic si i se explica efectele fiecarui medicament, modul de administrare cu scopul convingerii bolnavului aupra necesitatii respectarii orarului de administrare si a dozelor prescrise de medic. Rolul esential al asistentei medicale consta n a ajuta persoana bolnava sa-si mentina sau sa-si recstige sanatatea sau sa-l asiste n ultimele clipe ale vietii prin ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur daca ar fi avut vointa sau cunostintele necesare si sa ndeplineasca aceste functii pentru a-si recapata independenta ct mai repede posibil. Bolnavii cu AVC sunt mobilizati la pat; ei isi pun iintrega lor nadejde in asistenta medicala care are sarcina de a-i ingriji. In aceste cazuri asitenta creeaza conditii optime de comfort, efectueaza igiena generala si corporala, asigura alimentarea la pat activ sau pasiv, supravegheaza starea generala (urmareste si noteaza zilnic functiile vitale si vegetative: puls, respiratie, TA, temperatura, diureza, scaun, tegumente, mucoase), aplica mijloacele de prevenire a escarelor (aparitia unei escare este o nota proasta pentru asistenta), previne complicatiile, desfasoara activitatea de educatie pentru sanatate. Asistenta medicala asigura tramentul la pat si tot la pat executa EKG. Din tratament fac parte lichidele administrate intravenos: manitol, solutii de glucoza hipertone, corticoizi, solutii clorurate izotone. Reguli de administrare a medicamentelor: Respectarea medicamentelor prescrise Identificarea medicamentelor prescrise Verificarea calitatii medicamentelor, sa nu fie degradate alterate Respectarea caii de administrare Respectarea orarului de administrare si a ritmului prescris de medic Respectarea dozei prescrise Respecvtarea somnului fiziologic al pacientului

Evitarea incompatibilitatii intre medicamente Servirea pacientului cu doza unica de medicament Respectarea succesiunii in administrarea medicamentelor Lamurirea pacientului asupra medicamentelor prescrise Anuntarea imdeiata a greselilor de administrare a medicamentelor Administrarea imediata a medicamentelor deschise Prevenirea infectiilor intraspitalicesti

Asistenta medicala asigura tratamentul la pat , bolnavilor . Din tratament fac parte si lichidele administrate intravenous : manitol solutii de glucoza hipertone , corticoizii , solutii clorurate izotone . Medicamentele sunt substante de origine animal , vegetala sau chimice de sinteza transformate prin operatii farmaceutice intr o forma de administrare ( tablet , drajeuri , capsule , solutii ) , folosite pentru prevenirea sau ameliorarea sau vindecarea bolilor . Medicamentele sunt destinate uzului extern sau intern . Ele se administreaza pe diferite cai cum ar fi : Cai directe : -suprafata cutanata si a mucoaselor -digestiva ( orala , sublinguala ,gastric , intestinala ) -respiratorie ( nazala ,traheobronsica ) -urinara ( uretrala ) Cai indirect -tesutul cellular subcutanat -tesutul cellular muscular -intravenos -intradermic Calea intradermica este rezervata unor probe biologice ( reactia la tuberculina ) , vaccinari si efectuarea preanesteziilor locale . Daca din punct de vedere clinic nu exista o deosebire existentiala intre medicament , aliment si otrava , doza administrate determina diferntierea actiunii asupra organismului ca aliment , medicament sau toxic . De exemplu NaCl este consumata zilnic ca aliment dar poate fi folosita ca medicament .

In ingrijirea bolnavuluieste foarte important sa se cunoasca pentru fiecare medicament urmatoarele : -Doza terapeutica este cantitatea utilizata pentru obtinerea efectului therapeutic dorit -Doza maxima este cantitatea cea mai mare suportata de organism fara aparitia unor fenomene toxice -Doza toxica este cantitatea care provoaca o reactie periculoasa pentru organism -Doza letala este cantitatea care provoaca moartea . Reguli de administrare a medicamentelor Deoarece administrarea medicamentelor presupune o mare raspundere atat pentru medic cat si pentru asistenta medicala si , pentru a evita erorile care pot fi fatale se vor respecta urmatoarele reguli : -Respectarea medicamentelor prescrise nu se inlocuieste un medicament cu altul cu effect asemanator fara aprobarea medicului -Identificarea medicamentului prescris pin verificarea etichetei inainte de administrare sau a medicamentului insusi ( asistenta medicala trebuie sa l recunoasca dupa ambalaj , forma de prezentare , consistent , culoare , miros ) -Verificarea calitatii medicamentelor sa nu fie alterate , degradate . Medicamentele isi schimba culoarea sau aspectul ( decolorare , tulburare ,precipitare , sedimentare , lichefiere -Resectarea caii de administrare este obligatorie ; nerespectarea caii de administrare poate duce la accidente grave -Respectarea orarului de administrare, a ritmului prescris de medic este obligatoriu ,deoarece unele substante se descompun sau se elimina din organism intr un anumit timp. Medicamentele la care doza terapeutica este apropiata de cea toxica, dar nu se respecta orarul se pot transforma in otravuri prin cumularea dozelor . Deasemenea nerespectarea orarului poate duce la anularea efectelui therapeutic iar in cazul antibioticelor , chimioterapeuticelor se produce rezistenta organismului fata de germeni . Orarul de administrare este in functie si de alimentarea pacientului deoarece unele pentru a avea effect therapeutic se administreaza inainte de masa ( pansamentele gastrice ) ,altele in timpul alimantatiei ( fermenti digestive ) iar altele numai dupa masa ( antiemetice ) .Nu se respecta orarul de administrare cand apar schimbari in starea generala a pacientului sau manifestari de intolerant . Acestea se aduc de urgent la cunostinta medicului -Respectarea dozei prescrise

-Respectarea somnului fiziologic al pacientului- orarul de administrare va fi stability astfel incat sa nu fie necesara trezirea pacientului , cu exceptia antibioticelor , chimioterapeuticelor al caror ritm impune trezirea . -Evitarea incompatibilitatiiunele prin asociere devin ineficace sau daunatoare. Asistenta medicala va cere sfatul medicului inainte de asocierea medicamentelor pe care urmeaza sa le administreze . -Servirea pacientului cu doza unica de medicament va fi administrate personal de catre asistenta medicala si luata in prezenta ei .

-Respectarea succesiunii in administrarea medicamentelor consta in a pastra urmatoarea ordine : - tablete -capsule -solutii -picaturi -injectii -ovule vaginale -supozitoare -Lamurirea pacientului asupra medicatiei prescrise in cazul in care efectul medicamentului ar putea nelinisti pacientul . Asistenta medicala trebuie sa cunoasca astfel pe langa indicatii si cintraindicatii , incompatibilitatile si efectele secundare ale medicamentului respective . -Anuntarea imediata a greselilor de administrare a medicamentelor . Schimbarea madicamentului , nerespectarea dozei, a caii de administrare sau a orarului va fi adusa imediat la cunostinta medicului pentru a se putea intervene si pentru a preitampina complicatiile care ar putea fi fatale pacientului . -Administrarea imediata a mdicamentelor deschise Solutiile injectabile trebuie administrate imediat dupa deschiderea fiolei , deoarece pastrarea lor permite scaderea eficacitatii medicamentelor sau chiar degradarea lor .

-Prevenirea infectiilor intraspitalicesti prin respectarea masurilor de asepsie si igiena stabilite pentru fiecare cale de administrare. Rolul asistentetului medical in ingrijirea bolnavului cu AVC A.Rolul asistentului medical in asigurarea conditiilor de mediu. Asistentul medical are rol de a asigura o stare de confort, buna dispozitie , siguranta si totodata va linisti bolnavul in legatura cu boala sa. Se vor asigura bolnavilor saloane luminoase ,bine aerisite si incalzire. Acesti bolnavi trebuie insotiti si supravegheati, pe toata perioada spitalizarii de catre personalul medical; iar dupa spitalizare , de catre menmbrii familiei sau personalul specializat. B.Rolul asistentului medical in profilaxie. Rolul asistentului medical in profilaxia bolilor cerebrovasculare (AVC) este primordial, prin aceasta se incearca reducerea cazurilor AVC . Evitarea factorilor declansatori:HTA care este prima cauza sic ea mai favorizanta in aparitia AVC. La bolnavii de HTA se va efectua controlul HTA o data la 1-2 zile sau ori de cate ori este nevoie.Controlul efectuandu-se de catre medical de familie sau la policlinica sau la policlinica unde este arondat. Se va administra medicamentatia specifica efectiunii (HTA)<LA fel si in cardiopatiile ischemice si aritmiile cardiace. La bolnavii predispusi la diaber saharat recoltarea glicemiei periodic sau recoltarea glicemiei provocate. In caz de obezitate regim corespunzator (hipolipidic,hipoglicidic) suprimarea fumatului , iar in cazul etilismului-reducerea consumului de alcool sau chiar suprimarea lui. In caz de spondiloza cervicala corectarea prin tratament specific a afectiunii (tratament medicamentos si therapeutic)

Evitarea nu in ultimul rand , a stresului in orice fel ar fii el. C.Rolul asistentului medical in examenul clinic si paraclinic. Recoltarea sangelui : Recoltarea diverselor probe de sange este efectuata de catre asistentul medical cu ajutorul tehnicii punctiei venoase. Punctia venoasa. Definitie: - prin punctie venoasa se intelege recoltarea de sange din lumenul unei vene cu ajutorul unei seringi atasandu-i-se un ac. Scop: Explorator : cand se urmareste cercetarea diverselor constante biologice ale organismului Terapeutic: cand se urmareste extragerea unei cantitati mai mari de sange care variaza intre 150-500ml (HTA )sau introducerea in patul vascular a substantelot medicamentoase. Recoltarea prbelor de sange se face dimineata pe nemancate. Locurile de electie: -venele de la plica cotului -antebrat - fata dorsala a mainilor -vena maleolara interna -vena jugulara -venele epicraniene la sugari si copii - la nivelul plicii cotului venele antebratului cefalica si basilica se anastomozeaza dand nastere venelor mediana cefalica si mediana basilica.

Materiale necesare: Pentru efectuarea punvtiei venoase se vor pregati pe o tava medicala acoperita cu un camp steril urmatoarele materiale.: ace pentru punctia sterile garou substanta dezinfectanta vata musama ( pentru bratul pacientului) seringi sterile recipiente de recoltat(eprubete si sticlute cu sau fara anticoagulant) bonuri de analiza prosop si sapun

Pregatirea bolnavului. Bolnavul este culcat pe spate cat mai comod in pat.I se explica de ce este necesara aceasta analiza. AM descopera bratul bolnavului dupa care va aseza o musama sub acesta . Bratul bolnavului va fi mentinut in obductiee si in extensie maxima. Locul de electie al punctiei venoase , este la nivelul plicii cotului unde venele antebratului ,basilica si cefalica, se anastomozeaza dand nastere venelor mediano cefalica si mediana basilica.Se examineaza calitatea si starea venelor din ambele parti. Punctia venoasa poate fi executata la nevoie si la venele antebratului , precum sip e fata dorsala a mainii, vena maleolara interna, vena jugulara , vena temporala superficiala Pregatirea materialelor necesare. Tehnica. Asitentul medical inainte efctuarii se va spala pe maini cu apa curenta si cu sapun, se limpezeste si apoi se sterge cu un prosop curat.

Asistentul medical , dupa stabilirea locului de punctie , va dezinfecta locul de punctionare si il va degresa cu alcool. La nivelul unirii treimi inferioare a bratului cu cea mijlocie se aplica garoul , stranganu-se in asa fel ca sa se opreasca complet circulatia venoasa fara insa sa se comprime artera, ceea ce se controleaza prin palpara pulsului radial, apoi se cere bolnavului sa isi stranga pumnul. Asistentul medica se va aseza fata in fata cu bolnavul si cu mana stanga fixeaza vena 4-5 cm sub locul punctiei exercitandu-se o compresiune si o tractiune in jos asupra tesututurilor cu ajutorul policelui de la aceasi mana. Se introduce acul in mijlocul piutonului seringii aspirand sangele pana se extrage cantitatea necesara. Se desface garoul dupa care bolnavul va da drumul la pumn. Se aplica un tampon de vata peste locul punctionat si apoi se extrage acul. Ingrijirea dupa tehnica a bolnavului.

Dupa tehnica bolnavului va fi superavegheat timp de 3min . Se fa face toaleta regiunii respective si se schmiba lenjeria de corp si de pat daca sunt stropite cu sange. Pregatirea sangelui recoltat pentru analiza de laborator. In functie de scopul urmarit , sangele va fi amestecat cu substante anticoagulante:ozalat de calciu, citrate, EDTA , florura , heparina, insemantat pe medii de cultura sau lasat ca atare. Se introduce apoi bonurile de analiza pe care scrie urmatoarele: sectia respective si prenumele bonavului , varsta, numele de foaie , numarul de salon, diagnosticul si analiza ceruta. Dupa intocmirea bonutilor acestea vor fi atasate la sangele recoltat si trimise lalaborator. Sangele recoltat pentru transfuzii se pastreaza in conditii speciale si se supune probelor de conservare.

Reorganizarea locului de munca :

dupa ce sangele a fost repatizat in sticlute si eprubetele se vor arunca seringa si acul care au fost folosite la acest bolnav , intr-o galeata special amenajata si apoi se vor trimite la incinerat. Incidente, accidente in efectuarea puntiei venoase:

-hematomul - acul poate trece dincolo de vena , perforand si peretele ei opus -daca bolnavul se plange deameteli;prezinta o stare de paloare accentuate sau alte permonitoare ale lipotimiei sau colapsului, punctia venoasa trebuie intrerupta sise instiinteazamedicul. Recoltarea hemuleocogramei HLG se recolteaza dimineata pe namancateprin puntia venoasa , prin staza

peanticoagulantEDTA in tuburi vacutainer. Interpretarea rezultatului. Prin hemuleucograma se poate determina: -seria rosie -seria alba -formula leucocitara Serria rosie Hematii =4.500.000-5.000.000/mm Hemoglobina =12g%-14g% Hematocrit =42%-44% Trombocite =150.000-300.000/mm

Seria alba Leucocite = 6.000-8.000/mm Formula leucocitara -neutrofile segmentare =50-70% Netrofile nesegmentare =0-5% Bazofile =0-1% Monocite=2-4% Limfocite = 25-40% Plasmocite=absenta in mod normal Recoltarea ionogramei sanguine Ionograma sanguina se va recolta dimineata pe nemancate prin punctie venoasa cu staza , pe anticoagulant heparina , prin metode vacuitaner. Se vor extrage cca 3-4 cm sange simplu, amestecandu-se cu heparina pana la omogenizarea intr-o sticluta(metoda clasica) Interpretarea rezultatului Se vor determina: 1.sodiul ionic (NaF+)135-150mg/g 2.potasiu(k+)=3.5-5m eq/l 3.calciu(C+)=4.5-5.5 eq/l 4.clorul (cl-) =96.5-109.5m eq/l

Recoltarea glicemiei Glicemia se va recolta dimineata , pe nemancate , prin punctia venoasa , cu staza , sange simplu. Recoltarea vitezei de sedimentare a hematiilor(VSH) VSH se va recolta dimineata , pe namancate, prin punctie venoasa fara staza , pe anticoagulant citrat de sodiu 38% . Se vor extrage in seringa 1.6ml sange si 0.4 citrat de Na Interpretarea rezultatului. Se vor determina urmatoarele valori. La 1 ore barbati = 10mm la 1 ore femei =3-0mm La 2 ore barbate =22mm la 2ore femei=28mm La 24 ore barbate = 50-80 mm la 24 ore- femei = 70-120mm Se vor recolta dimineata pe nemancate , prin punctia venoasa , cu staza fara anticoagulant. Se vor extrage in seringa 5ml sange. Interpretarea rezultatui. Ureea sanguina = 10-40mg Recoltarea timpului Quick, timpul Harvel, INR,TQ, TH se vor recolta dimineatza pe nemancate. Interpretarea rezultatului. TQ = 12-14 IP=85-100% TIMP DESANGERARE =2-4 MINUTE TIMP DECOAGULARE= 4-8 MINUTE TH =60-130

Recoltarea colesterolului. Se va face recoltarea diminata , pe nemancate, prin punctia venoasa , fara anticoagulant. Colesterol = 160-240mg% Rolul asistentului medical in pregatirea bolnavilor pentru explorari radiologice. 1.Examinarea radiologica Pentru precizarea diagnosticului afectiunilor neurologice contribuie in mod decisiv si examenul radiologic simplu sau cu substanta de contrast. Radiografia de craniu. 1.imagine de profil(fronto - occipitala) -pacientul este pozitionat de catre asistentul medical in decubit ventral avand profilul paralel cu planul mesei de radiografiat. 2.imaginea de baza -pacientul este asezat in decubit dorsal cu umerii ridicati flectand foarte mult capul 3.imaginea de fata (fata inalta) Incidente regionale pentru stancile temporale pentru fanta sfenoidala si canalul optic Pregatirea pacientului. Se comunica cu bolnavul si i se explica necesitatea examinarii si rolul acesteia pentru stabilirea diagnosticului. Examinarea bolnavului. -examinarea se efectueza intr-o camera intunecoasa

-pentru evitarea frisoanelor temperatura=20gr.C -indicatia examinarii radiologice este data numai de medic -examinarea este consemnata in foaia de observatie -se dezbraca regiunea de examinat ,parul lung va fi legat pe crestet - se indeparteaza obiectele radioopace -se pozitioneaza pacientul in functie de examinare -se administreaza substanta de contrast dupa ce am efectuat in prealabil testarea acesteia -este necesar sa avem la indemana produse cortizonice , antihistaminice Modificari patologice. -scleroza craniana - fractura de bolta craniana - sindrom de HIC - defecte ale oaselor craniene -tumori osoase - calcificari intracerebrale - tumori metastazice - atrofii craniene - hiperstaza craniana Arteriografia cerebrala: Consta in injectarea unei substante de contrast in sistemul carotidian sau vertebrobazilar Tehnica: 1. in sistemul carotidian:

- punctia directa a vaselor la nivelul gatului - cateterismul femoral - pe cale humerala(pe dreapta) 2.in sistemul vertebrobazilar - punctia directa a arterei vertebrale pe cale humerala (stanga , dreapta) - cateterism femoral Pregatirea pacientului : .se pregateste fizic si psihic pacientul -se pozitioneaza in decubit dorsal cu gatul in extensie si capul rotit opus locului de punctie. Se fac teste de toleranta de iod Se sedeaza pacientul Se supravegheza functiile vitale ale pacientului pe tot parcursul examinarii Complicatiile care pot aparea in timpul examinarii: hematom local crize comitiale Jacksoniene crize grand mal tulburari de sensibilitate afazie hemipareza, hemiplegie exitus Manifestari patologice: -anomalii vasculare cerebrale -procese expansive intracraniene

-stenoze - modificari ale dinamicii circulatorii cerebrale -obstructii vasculare Tomografia computerizata. Aceasta tehnica a fost introdusa la noi din 1972.Tomografia este selective si super localizata Sistemul tomografic se deplaseaza din treapta decate un grad , efectueaza o rotatie de 180grade obtinand masuratori densiometrice. Durata unei examinarai este de cca.30 minute. Iradierea pacientului este minima. Se poate efectua cu sau fara substanta de contrast. Modificari patologice. -AVC -abcese cerebrale -sindrom de hipertensiune intracraniana -traumatisme craniocerebrale -tumori cerebrale -neuroinfectii -parazitoze. Exminarea neuroradioactiva si neuroradioizotopica Scintigrafia cerebrala. Se efectueaza cu ajutorul izotopilor radioactivi determinandu-se topografia si afectiunea creierului si maduvei spinarii.

Tesuturile anormale capteaza radiatiile emise de izotopii radioactivi. Administrarea lor se face per os sau parenteral. Procedura foloseste dispozitivul de detectie (colecteaza informatia) si dispozitivul de elaborare. Pregatirea bolnavului. Cu 2-3 zile inaintea examinarii asistentului medical va administra pacientului pentru a preveni localizarea izotopului in anumite organe interne sau glande endocrine -lugol. Modificari patologie. -tumori cerebrale -abces cerebral si metastaze cerebrale -hidrocefalie -ramolismente cerebrale -meningioame si hematoame Masuri de protectie -personalul medical va purta in mod obligatoriu :manusi, masca, halat, dozimetre -prezenta paravanelor de plumb obligatoriu -stocul de izotopi va fi pastrat in incaperi speciale; Dupa examinarea pacientul va fi izolat pentru a nu deveni sursa de radicatie. Examinarea neurocletica. Electroencefalograma(EEG) EEG consta in culegerea biocurentilor produsi in tunelul cerebral cu ajutorul unor electrozi de Ag sau Pb , aflati la o distanta minima de 2 cm intre ei si plasati pe pielea capului , intranazal si intraauricular. Biocurentii sunt amplificati , inregistrati de encefalografe electrice cu 4,6,8 10,12 sau 24 derivati.

Pregatirea pacientului. Asistentul medical va pregati fizic si psihic bolnavul , va interzice bolnavului cu 24h inaintea examenului orice medicate sedative, sau excitatoare. Capul pacientului va fi curat , parul curat si despletit , pozitia pacientului:va fi asezat pe un fotoliu sau culcat pe pat cu ochii inchisi.Camera va fi izolata fonic electric si de lumina. Modificari patologice: -epilepsie -traumatisme cranio cerebrale -neuroinfectii -AVC -tumori cerebrale -modificari EEG pot sa apara in hipozie , hipoglicemie, hiperhidratare. Examinarea biologica. Cel mai important dintre examenele biolegice de diagnostic este lichidul cefalorahidian.(LCR) LCR - -ul este secretul in ventricoli de catre plexurile coroide si patrunde in spatiile subarahnoidiene prin orificiile lui Magendie si Luschka. Rolul LCR-ului: asigura sustinerea si protectia creierului impotriva socurilor traumatice; pastreaza constanta presiunea intracraniana; elimina produsi de metabolism ai tesutului nervos catre sange si invers LCR este in continua circulatie resorbtie si formare; Prelevarea LCR Cantitatea fiziologica =140-150ml

Cantitatea recoltata= 2-3 ml Se face prin punctie lombara Viteza normala este de 60picaturi/minut Contraindicatii: septicemii infectii ale regiunii punctionate compresiuni ale trunchiului cerebral tumori cerebrale HIC Obligatoriu inaintea punctiei de face examinarea fundului de ochi Punctia lombara. Definitie: Patrunderea cu ajutorul unui ac in spatiul arahnoidian Se va strabate ligamentul interspinos. Ligamentul galben, se ajunge la acul arahnoidian cand curg primele picaturi de lichid. Locul punctiei intre vertebrele D12-1 sau L4-L5 Materiale necesare: materiale de protectie a patului musama, aleza ace spinale de unica folosinta manusi chirurgicale sterile comprese tampoane, leucoplast eprubete sterile gradate

tavita renala manometru Claude pentru masurarea tensiunii LCR solutii dezinfectante:alcool, iod bonul de analiza Organizarea mediului punctia va fi efectuata in cabinetul de tratamente sau la patul bolnavului; temperature camerei 20C se interzice activitatile de curatenie, servitul mesei , activitatile zgomotoase ale celorlalti pacienti; se interzic vizitele Pregatirea pacientului. Se pregateste psihic bolnavul explicandui-se necesitatea acestei tehnici, se combate frica , nelinistea si teama pacientului. Pacientul va fi asezat pe scaun sezand cu mainile pe coapse incrucisate pe piept sau spatar, capul pacientului va fi plecat inainte , spatele va fimentinut in forma de arc Asistentul medical se va aseza in fata bolnavului ii va apasa moderat capul acestuia in regiunea occipitala iar cu mana cealalta impinge inapoi epigastrul accentand pozitia dorita. In pozitia decubit lateral asistentul va avea grija ca pacientul sa fie la marginea patului ghemuit. Genunchii vot fi mai ridicati spre gura si coapsele pe trunchi. Rolul asistentului medical in efectuarea tratamentului. Conduita de urgenta. Atitudinea este legata de locul de manifestare a accidentului vascular cerebral. Se va masura tensiunea arteriala si pulsul de urgenta.

Conduita de urgenta in spital. Se va examina bolnavul de urgenta. Se vor urmari functiile vitale si vegetative In caz de cianoza se va administra oxygen. Se urmareste pulsul si TA si se anunta medical la orice schimbare. Se urmareste diureza. Asistentul medical va urma tratamentul indicat de medici. Rolul asistentului medical in recupararea deficitului motor. Recuperarea deficitului motor contsa in : reducerea miscarii; procesul de recuperare etapizat individualizarea recupararii continuarea recuperarii stimularea pacientului pentru propria recuperare supravegherea factorilor de risc evitarea efortului prelungit al pacientului terapia recuparatorie sa fie obligatory avizata de catre medic. Etapele recuperarii. -reeducarea functionala trebuie inceputa in perioada acuta Mentinerea pozitiei corecte a membrelor paralizate Combaterea pozitiei de de flexie a genunchilor , rasuciri ale trunchiului , rotatia externa a coapselor

Mobilizarea bolnavilor paralizati : 1.Mobilizarea pasiva: -se maseaza extremitatile pentru prevenirea complicatiilor tromboembolitice -se efectueaza miscari ale segmentului paralizat -se mentine supletea articulara -durata unei sedinte de mobilizare pasiva sa fie intre 10-30 minute -intre mobilizari se vor face scurte pause obligatoriu 2.Mobilizarea activa- se vor supraveghea: - calitatea miscarilor - viteza de executie a miscarilor deficitare - forta fizica -excitare miscarilor deficitare

CAPITOLUL V STUDIU DE CAZ PLANURI DE NGRIJIRE

CAZ 1:

DATE RELATIV STABILE Nume : R Prenume : M Varsta : 79 ani Sex : Feminin Religie : Ortodoxa Nationalitatea: Romana Starea civila : Vaduva Ocupatia : Pensionara

DATE VARIABILE Domiciliul : Rural Conditii de viata si munca : Locuieste singura intr-o casa cu trei camere si dependinte, incalzire cu lemne, conditii relativ igienice; munceste in gospodarie si agricultura. Mod de petrecere a timpului liber: Tricotaj, emisiuni tv.

DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA Date antropometrice Greutatea : 59 kg Inaltimea: 1,58 m Grup sanguin : B III RH+

Limite senzoriale

Alergii: nu prezinta Proteze : nu prezinta Acuitatea vizuala si auditiva: relativ diminuata Somn : peturbat Mobilitate: diminuarea fortei musculare Alimentatie : necorespunzatoare Eliminari : inadecvate

Antecedente heredo-colaterale Neaga luesul, TBC-ul in familie, infectia HIV.

Antecedente personale Fiziologice : Menarha la 14 ani; Menopauza la 50 ani; Sarcini 2: nasteri 1; avort spontan 1;

Patologice : Bolile copilariei fara a preciza care anume.

INFORMATII LEGATE DE BOALA Motivele internarii Deficit motor al membrelor de partea dreapta.

Istoricul bolii Pacienta R.M., in varsta de 79 ani, prezinta in cursul diminetii deficit de forta la membrele de partea dreapta, se interneaza de urgenta pentru tartament si examene de specialitate. Diagnostic la internare AVC cardioembolic carotidian stang; hemipareza dreapta. Data internarii 26.10.2012, ora 10:00

Examen clinic pe aparate Stare generala: alterata Stare de nutritie: buna Stare de constienta: constienta Facies: asimetric Tegumente: palide, normal colorate Mucoase: normal colorate Sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili Sistem muscular: normal reprezentat Sistem osteo-articular: integru, mobil Aparat respirator: torace mobil, murmur vezicular prezent bilateral Aparat cardiovascular: TA=180/100 mmHg, AV= 105/min Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare Ficat, cai biliare, splina: nepalpabile Aparat urogenital: rinichi nepalpabil, glob vezical Sistem nervos, endocrin, organe de simt: Babinski pozitiv dreapta, ROT dr<st, fara tulburari de limbaj. PROBLEME DE DEPENDENTA Probleme actuale Alterarea respiratiei si circulatiei Eliminari inadecvate Dificultate de a se alimenta Dificultate de a se deplasa Lipsa autonomiei in ingrijirile personale Dificultate de a se imbraca si dezbraca Atingerea integritatii corporale Comunicare ieficienta la nivel motor Anxietate Somn peturbat Incapacitatea de arecrea Devalorizare

Deficit de cunostinte

APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE . EVALUARE

PROBLEME

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE

EVALUARE

Alterarea circulatiei

Pacienta sa prezinte functii vitale in limite fiziologice in termen de aproximativ 3-4 zile

-masor TA, P, R, T si le notez in foaia de temperature -recoltez sange pentru VSH, uree, glicemie, cholesterol, fibrinogen, triglyceride, timp HOWEL, transaminaze -aAdministrez medicatia prescrisa: Manitol, Piracetam, Clexan, Trombostop, ser fiziologic, Digoxin, Nitropector

-in urma interventiilor, autonome si delegate, 27.10.2012 TA=180/100 mmHg AV=105/min

28.10.2012 TA=170/100 mmHg AV=80/min

30.10.2012 TA=120/170 mmHg Av=80/min Alterarea mobilitatii legata de deficitul motor manifestat prin: Pacienta: -sa efectueze miscari active cu membrul inferior si superior drept -sa se deplaseze cu -asigur o pozitie fiziologica a membrelor pacientei cu bratele pe langa corp, dar nu lipite de corp -asez membrele inferioare departe unul de celalalt cu colaci da vata sub calcaie -mobilizez pasiv pacienta la doua ore din 28.10.2012 Pacienta efectueaza usoare miscari active ale membrelor inferior si superior drept, mai reduse la cel superior. 30.10.2012 Pacienta se ridica in pozitie semisezand

-incapacitatea de miscare voluntata: hemicorp drept -limitarea amplitudinii de miscare -lipsa coordonarii miscarilor -diminuarea fortei muscular Deficit de autoingrijire din cauza deficitului motor manifestat prin: -incapacitate de a se spala -incapacitate de a se

ajutor cativa pasi in termen de 3-4 zile, apoi pana la toaleta in termen de 7-8 zile -sa nu prezinte escare

decubit dorsal in decubit lateral stang si drept -solicit cooperarea pacientei la schimbarile de pozitie -efectuez miscari passive ale membrelor prin miscari de flexie, extensie si rotire de trei ori pe zi cate 5 minute -invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutirul celei stangi

ajutata. 31.10.2012 Pacienta se deplaseaza cu ajutor cativa pasi. 02.11.2012 Pacienta, ajutata se deplaseaza la toleta.

Pacienta sa fie capabila sa-si satisfaca partial nevoile de autoingrijire, de a se spala, de a se imbraca, in decurs de aproximativ 7 zile

-antrenez pacienta in efectuarea autoingrijirilor -evaluez cu pacienta ce poate sa faca singura si ce nu poate legat de ingrijire de igiena (se spala pe fata cu mana stanga, nu-si poate face toaleta intima) -ma ingrijesc sa-I fie asigurate ingrijirile de igiena personala lae pacientei (izolare cu un paravan) -dupa fiecare toaleta efectuez frictiuni ale spatelui, toracelui si membrelor cu alcool

27.10.2012 Pacienta a fost alimentata in perfuzie I.V. 29.10.2012 Pacienta foloseste mana stanga pentru a se alimenta, a se imbraca, a se spala pe fata, pa maini 01.11.2012 Pacienta inceatca in permanenta sa exerseze miscari cu mana dreapta

imbraca -dificultate de a se alimenta -incapacitate de a se deplasa la toaleta Alterarea eliminarilor Pacienta: -sa prezinte diminuarea retentiei urinare -sa redobandeasca emisie urinara in limite fiziologice in

mentolat si pudra de talc -incurajez pacienta sa se alimenteze folosind mana stanga

-ii explic pacientei care este cauza retentiei, ca este o situatie remediabila -ii explic necesitatea sondajului vezical (instituirea sondei dmeure pentru o perioada de timp) -efectuez sondajul medical la indicatia medicului

27.10.2012 Pacienta suporta sonda dmeure 29.10.2012 Dupa scoaterea sondei dmeure, episoadele de emisie urinara sunt in limite fiziologice -pacienta cere plosca la nevoie

decurs de aproximativ -urmaresc diureza zilnica 7 zile Somn peturbat Pacienta sa beneficieze de somn corespunzator cal;iitativ si cantitativ in decurs de trei patru zile -favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care-I pot determina discomfort si iritabilitate -identific cauza anxietatii -administrez tratament mediacl (diazepam- o fiola- seara -observ efectul acestuia asupra organismului pacientei 28.10.2012 Pacienta are somn regenerator fara cosmaruri 29.10.2012 Pacienta adoarme cu usurinta si se trezeste odihnita 30.10.2012 Starea de neliniste a disparut. Pacienta s-a obisnuit cu persoanele cu care

imparte salonul; s-a resemnati in fata situatiei cu privire la starea sa de sanatate. Incapacitatea de a se recrea Pacienta sa-si recapete increderea in fortele proprii in termen de o saptamana -determin pacienta sa-si exprime sentimentele, ii castig increderea si o ajut sa depaseasca momentele dificile -aleg mijloaele de recreere in functie de starea sa fiziologica -administrez si supraveghez efectul tratamentului indicat de medic Devalorizarea Pacienta sa-si recapete interesul fata de sine si de altii in decurs de 7 zile -ma ingrijesc sa cunosc sentimentele, in interesele si capacitatile pacientei, pruin dialogul pe care il port zilnic cu aceasta, acordandu-I atentia cuvenita -ajut pacienta sa se adapteze la noul rol, sa realizeze o perceptive justa a realitatii, sa se integreze in colectiv Deficit de cunostinte Paqcienta sa capete cunostinte despre boala, regimul de viata pentru a preveni un nou accident vascular -explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind boala, modul de manifestare, masurile preventive si curative, modul de participare la recuperare -identific manifestarile de dependent, interactiunile lor cu alte nevoi Pacienta este cooperanta, receptiva, prezinta interes pentru acumularea de noi cunostinte despre boala, tratament, mod de recuperare, prevenirea recidivelor. Pacienta a reusit sa treaca peste sentimental de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine, a acceptat justa realitate cu resemnare. Pacienta odata cu ameliorarae starii sale de sanatate si-a recapatata buna dispozitie si increderea in propriile forte

-stimulez dorinta de cunoastere -motivez importanta acumularii de noi cunostinte

EXAMENE PARACLINICE

EXAMENUL CERUT Leucocite

MOD DE RECOLTARE

VALORI NORMALE

VALOAREA OBTINUTA 7500/mm

p.v.-2ml sange/EDTA vacutainer cu capac mov

4000-8000/mm

Hemiglobina

p.v.-2ml sange/EDTA vacutaner cu capac mov

12-15 g%

13,0 g%

Hematocrit

P.v.-2 ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov

40-45%

41 %

Trombocite

P,v.-2ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov

150.000-400.000/mm

225000/mm

VSH

0,4 citrat de Na 3,8/ Steril +1,6 ml sange Fara staza venoasa Vacutainer cu capac negru

5-10mm/1h

5,2 mm/1h

Cholesterol

5ml sange simplu Nehemolizat Vacutainer cu capac Rosu sau portocaliu

140-220 mg%

202mg%

T.G.O.

p.v.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu

5-17u.i.

20 u.i.

T.G.P.

p.v.-5 ml sange simplu nahemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu

4-13u.i.

13 u.i.

Uree

p.v.-2 ml sange simplu nehemolizat ;vacutainer

20-40mg%

35 %

cu capac rosu sau portocaliu Triglyceride p.v.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu Timp HOWEL p.v. 4,5 ml sange /0,5ml oxalat de sodiu vacutainer cu capac rosu sau portocaliu Cretinina -10 ml din prima urina -b=1-1,5gr% -f=0,5 gr% 0,8 gr% 90-150 180 50 mg% 47 mg%

Externarea pacientei Data externarii: 04.11.2012 Starea la externare: ameliorata - Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea dreapta ,semnul Babinski prezent, fara tulburari de limbaj. Pe parcursul intrnarii s-au efectuat investigatii confirmanduse diagnosticul de avc ischemic .,in urma tomografiei . I s-au administrat medicamente anticoagulante , diuretice , hipotensoare . Starea generala a pacientei s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. Este externata in stare ameliorata , urmand tratament in ambulatoriu.

Bilantul autonomiei: Evaluarea functiilor vitale: Respiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min TA in limite fiziologice ta=120/70mmhg Puls in limite fiziologice p=80/min Recomandari la externare: -regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale; -control medical dapa o luna de la externare; -control transaminaze; -evitarea situatiilor ca risc (inaltime, foc, tensiune electrica); Renuntarea la cafea, alcool, cola

CAZ 2

II.1.CULEGEREA DATELOR

1. Surse de date: Directe: pacienta Indirecete : dosarul medical actual, echipa de ingrijire, familia

2. Metode de culegere a datelor: Interviul Observatia Studiul documentelor medicale Colaborarea cu echipa de ingrijire

II.1.1.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI

Date relative stabile Nume: S Prenume: I Varsta: 55 ani Sex: feminine Religie ortodoxa Nationalitate: romana Stare civila: casatorita Ocupatie: casnica

Date variabile Domiciliul: mediul rural Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu sotul si cei doi copii ( fiica si fiul ambii casaroriti);ea si sotul dispun de doua camere , dotate confortabil , incalzire cu lemne, conditii relative igienice. Munceste in gospodarie si agricultura. Mod de petrecere a timpului liber: emisiuni TV

DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA Date antropometrice Greutate:60kg Talie:1,60m Grup sanguine:A II Rh:+ Limite senzoriale Alergii: nu prezinta Proteze: nu prezinta Acuitate vizuala si auditiva: relativ normale Somn: linistit Mobilitate: diminuata Alimentatie: desodata, fara grasimi animale Eliminari: in limite fiziologice Antecedente heredo-colaterale -neaga luesul , TBC-ul, infectiaHIV in familie -sora, cancer mamar Antecedente personale -FIZIOLOGICE: -menarha-la 14 ani; -menopauza la 52 ani; -sarcini:2;nasteri :2 PATOLOGICE: -bolile copilariei fara sa poata preciza care anume; -HTA depistata la 50 ani; -neoplasm col neoperat cu chimioterapie-2006 INFORMATII LEGATE DE BOALA Motivele internarii -cefalee -ameteli

-deviere spre stanga -pierderea starii de constienta Istoricul bolii Pacienta S I , in varsta de 55 ani care prezinta in ziua precedenta vertij, cadere spre stanga urmata de pierderea constientei a fost internata la Spitalul Elena Beldiman din Barlad. Diagnostic la internare AVC ischemic VB Data internarii 27.10.2012 ora 13:50

APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE EVALUARE PROBLEME Alterarea circulatiei OBIECTIVE Pacienta sa prezinte valori ale Ta in limite fiziologice in 3 zile. INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE -masor TA, P, R, T si le notez in foaia de temperatura -recoltez sange pentru hematocrit , hemoglobin a, glicemie , timp de protombina -administrez medicatia prescrisa: vasodilatatoare , hipotensoare , diuretice. EVALUARE 28.10.2012 TA=200/80mmHg AV=88/min 30.10.2012 TA=170/90mmHg 31.10.2012 TA=160/70mmHg Dificultate Pacienta sa se -redau increderea pacientei ca starea de pierdere a echilibrului , este trecatoare Insotesc pacienta la baie -in pima zi pacienta este servita cu plosca la pat -a doua zi merge sprijinita

de a se misca poata deplasa -caderi, loviri, raniri Alimentatie in deficit singura in decurs de 3 zile Pacienta sa fie alimentata conform nevoilor organismului si bolii

-identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei -a treia zi merge cu ajutorul unui cadru -constientizez bolnava de importanta si necesitatea respectarii regimului alimentar -dupa pranz ii recomand ore de odihna deoarece in aceasta perioada procesul de digestie blocheaza energia organismului prin angajarea unei mari cantitati de sange la nivelul organelor abdominal -pacienta se conformeaza si respecta regimul alimentar Zilnic mesele au fast echilibrate nutritional cu o cantitate de alimente necesare nevoilor sale energetic

Comunicare

Pacienta:

-cercetez posibilitatile de comunicare ale

28.10.2012-pacienta este receptive si dornica de

ineficienta

-sa foloseasca mijloacele de comunicare adecvate starii sale pe durata spitalizarii Pacienta:

pacientei -formulez intrebari simple la care sa mi raspunda prin da sau nu, apoi, propozitii simple

comunicare 30.10.2012-pacienta articuleaza multe cuvinte , cu putina greutate in articularea lor 31.10.2012 -idem

-ii accord timp sufficient pantru a se imbraca si

28.10.2012 -pacienta se ibraca stand pe fotoliu, ajutata in efectuarea tehnicii 31.10.2012 Pacienta se imbraca singura , fara a sta in fotoliu .

Dificultate de a se imbraca , de a se incalta si descalta

-sa fie capabila a desbraca se imbraca si desbraca , a se incalta si descalta in aproximativ 3 zile -ii recomand daca ameteste sa se imrace sezand pe fotoliu; sa foloseasca haine largi usor de imbracat si incaltaminte fara sireturi

Risc de complicatii

Pacienta: -sa prezinte

-asigur conditii optime de microclimate in salon

Pacienta a fost ferita si protejata impotriva complicatiilor pe toata durata spitalizarii

tegumente integre -asigur conditii optime pentru a evita pericolele pe tot parcursul spitalizarii Dificultate de Pacienta sa isi a comunica poata exprima nevoile utilizand comunicarea -formulez intrbari simple la care sa poata raspunda afirmativ sau negative prin da sau nu si apoi propozitii simple 28.10 2012 Pacienta raspunde prin das au nu 30.10.2012 Pacienta silabiseste cuvinte 31.10.2012 Pacienta formuleaza propozitii simple de accidentare

verbal in termen de aproximativ 34 zile Deficit de cunostinte Paqcienta sa capete cunostinte despre boala, regimul de viata pentru a preveni un nou accident vascular -explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind boala, modul de manifestare, masurile preventive si curative, modul de participare la recuperare -identific manifestarile de dependent, interactiunile lor cu alte nevoi -stimulez dorinta de cunoastere -motivez importanta acumularii de noi cunostinte Pacienta este cooperanta, receptiva, prezinta interes pentru acumularea de noi cunostinte despre boala, tratament, mod de recuperare, prevenirea recidivelor.

EXAMENE PARACLINICE

EXAMENUL CERUT Leucocite

MOD DE RECOLTARE

VALORI NORMALE

VALOAREA OBTINUTA 8500/mm

p.v.-2ml sange/EDTA vacutainer cu capac mov

4000-8000/mm

Hemiglobina

p.v.-2ml sange/EDTA vacutaner cu capac mov

12-15 g%

13,3g%

Hematocrit

P.v.-2 ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov

40-45%

40,3 g%

trombocite

P,v.-2ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov

150.000400.000/mm 5-10mm/1h

223000/mm

VSH

0,4 citrat de Na 3,8/ Steril +1,6 ml sange Fara staza venoasa Vacutainer cu capac negru

5,2 mm/1h

Cholesterol

5ml sange simplu Nehemolizat Vacutainer cu capac Rosu sau portocaliu

140-220 mg%

273 mg%

T.G.O.

p.v.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu

5-17u.i.

28u.i.

T.G.P.

p.v.-5 ml sange simplu nahemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu

4-13u.i.

20u.i.

Uree

p.v.-2 ml sange simplu nehemolizat ;vacutainer

20-40mg%

36%

cu capac rosu sau portocaliu Triglyceride p.v.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu Protein C reactiva p.v.-2ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu Present sau absent Absent 50 mg% 26,4mg%

cretinina

-10 ml din prima urina

-b=1-1,5gr% -f=0,5 gr%

0,8 gr%

Externarea pacientei

Data externarii: 18.10.2008 Starea la externare: sub tratament evolutia a fost favorabila

- Pacienta cu antecedente de HTA, neoplasm col neoperat, prezinta in ziua precedent cefalee ametelii devieri spre stanga urmata de pierderea cunostintei. Este dusa la spitalul din Barlad sectia neurologie. La prezentare probe de pareza membre, ROT deflexie bilateral coordonare normal, Romberg pozitiv, cu deviere spre stanga, plaja linguala. Examenul CT reactive a fost normal. Sub tratament evolutia a fost favorabila

Bilantul autonomiei: Evaluarea functiilor vitale: R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min Ta in limite fiziologice ta=140/80mmhg

Puls in limite fiziologice p=80/min

Recomandari la externare: -regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale; -control medical dupa o luna de la externare; -control transaminaze; -evitarea situatiilor ca risc (inaltime, foc, tensiune electrica); Renuntarea la cafea, alcool, cola.

CAZ 3

CULEGEREA DATELOR

Surse de date: Directe: pacienta Indirecete : dosarul medical actual, echipa de ingrijire, familia

Metode de culegere a datelor: Interviul Observatia Studiul documentelor medicale Colaborarea cu echipa de ingrijire

DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI Date relative stabile Nume: P Prenume: V Varsta: 74 ani Sex: femin Religie ortodoxa Nationalitate: romana Stare civila: vaduva Ocupatie: pensionara Date variabile Domiciliul: mediul rural Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu fiul ( casarorit);int-o casa cu patru camera si dependinte, conditii relative igienice. Mod de petrecere a timpului liber: , lecturarea unei carti, emisiuni TV

DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA 1.2.a.Date antropometrice Greutate:60kg Talie:1,60m Grup sanguine:A II Rh:+ Limite senzoriale Alergii: nu prezinta Proteze: nu prezinta Acuitate vizuala si auditiva: relativ diminuate Somn: linistit Mobilitate: diminuata Alimentatie:in deficit Eliminari: incontinenta urinara

Antecedente heredo-colaterale -neaga luesul , TBC-ul, infectiaHIV in familie Antecedente personale -FIZIOLOGICE: -menarha-la 13 ani; -menopauza la 54 ani; -sarcini:2;nasteri :1 ; avort spontan 1 PATOLOGICE: -bolile copilariei fara sa poata preciza care anume; INFORMATII LEGATE DE BOALA Motivele internarii -deficit motor hemicorp stang Istoricu bolii Pacienta P V , in varsta de 74 ani care prezinta in cursul diminetii de azi deficit motor total la nivelul hemicorpului stang se interneaza de urgent pentru investigatii si tratament de specialitate.

Diagnostic la internare AVC hemoragic,hemiplegie stanga , HTA

Data interarii 26.10.2008 ora 14:15

EXAMEN CLINIC PE APARATE

Stare generala: mediocra Stare de nutritie: buna Facies: asimetric Tegumente: normale Mucoase: normale Sistem ganglionar: nu se palpeaza Sistem muscular: normal reprezentat Sistem osteo-articular: integru, mobil Aparat respirator: torace mobil , fara raluri Aparat cardiovascular: zgomote cardiac crescute , TA=200/100 mmHg, P=74/min Aparat digestiv : abdomen suplu , Ficat,cai biliare,splina: relative normale Aparat uro-genital:rinichi neplpabili , urini normo- crome Sistem nervos, endocrin,organe de simt: fara semen meningiene, hemiplegie stanga , pareza faciala central stanga, Babinski pozitiv membru stang

SECTIA RADIO-IMAGISTICA Diagnostic la trimitere:AVC hemoragic Regiune examinata:craniu Rezultat: plaja hiperdensa hematica situate capsule renticular de partea dreapta cu fin edem perifocal. Plaja hipodensa situate occipito parietal dreapta cu topogafie pasagitata. Sistem ventricular usor asimetric situate pe linia mediana

APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE EVALUARE PROBLEME Alterarea circulatiei OBIECTIVE Pacienta sa prezinte functii vitale in limite fiziologice in termen de aproxim ativ 3-4 zile. INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE -masor TA, P, R, T si le notez in foaia de temperatura -recoltez sange pentru VSH, HLG, protein, glucide, urobilogen, bilirubina, cholesterol, triglyceride, fibrinogen, timp HOWEL. -administrez medicatia prescrisa. EVALUARE 26.10.2012 TA=200/100mmHg AV=105/min 27.10.2012 TA=170/100mmHg AV=80/min 28.10.2012 TA=150/70mmHg AV=76/min Alterarea mobilitatii fizice legata de deficitul motor manifestata Pacienta : - sa efectueze miscari active cu membrulinferior si Asigur o pozitie fiziologica a membrelor pacientei cu bratele pe langa corp dar nu lipite de corp. Asez membrele inferioare departe unul de celalat cu colaci de vata sub calcaie. Solicit cooperarea pacientei la schimbara pozitiei. In decubit lateral sprijin spatele pacientei cu patura rulata sau cu o perna, bratul deasupra in semiflexie pe abdomen iar celalalt pe langa corp. 28.10.2012 A inceput sa miste membrul stang nferior. 30/10/2012 Deficitul motor ameliorat semnificativ la nivelul membrul superior stang; pacienta se ridica in pozitie semisezand. 4/11/2012

prin: - incapacitatea superior stang; de miscare(hemicorp stang); - sa se deplaseze cativa pasi cu ajutor in termen de aprox

- lipsa coordonarii miscarilor; - diminuarea fortei de miscare

7-8 zile apoi pana la toaleta in decurs de aprox 10 zile.

Efectuez masajul spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie. Invat pacienta sa-si mobilizeze mana stanga cu ajutorul mainii drepte.

Pacienta (ajutata) se deplaseaza la toaleta.

Deficit de autoingrijire din cauza deficitului motor manifestat prin incapacitatea de a se spala, de a se imbraca, de a se alimenta, de a se deplasa la toaleta.

Pacienta sa fie capabila sa-si satisfaca partial nevoile de autoingrijire in decurs de aprox o saptamana.

Particip la efectuarea toaletei respectand urmatoarea succesiune: se incepe cu fata, gatul si urechile, apoi bratele si mainile, partea anterioara a toracelui, abdomen, fata anterioara a coapselor, se intoarce pacienta in decubit lateral si se spala spatele, fesele si fata posterioara a coapselor, din nou in decubit dorsal se spala gambele si picioarele, organelle genitale externe. Ingrijirea parului, toaleta cavitatii bucale. Dupa spalarea intregului corp se frictioneaza cu alcool mentolat indeosebi regiunile expuse la escare. Ajut pacienta in alimentative alimentare pasiva.

26/10/2012 Pacienta a fot alimentata pasiv. 28/10/2012 Pacienta este alimentata acti la pat in decubit lateral stang. 29/10/20012 Pacienta incearca in permanenta sa execute miscari cu mana si piciorul stang,.

Incontinenta urinara legata de perturbarea sfincteriana(lipsa controlului nervos) manifestata prin

Pacienta: - sa prezinte diminuarea episoadelor de incontinent; - sa redobandeasca

II explic pacientei care este cauza incontinentei si ca este o situatie remediabila. II explic necesitatea sondajului vezical. Efectuez sondajul medical la indicatia medicului in conditii de asepsie atat a pacientei si instrumentelor cat si a mainilor asistentei medicale.

26.10.2012-Pacienta suporta sonda. 27.10.2008-Dupa scoaterea sondei episoadele de incontinent sunt mai rare. Pacienta respecta programul stabilit.

emisie involuntara de urina.

partial continenta urinara in decurs de 7-10 zile.

Dupa scoaterea sondei stabilesc cu pacienta un program de eliminare din 2 in 2 ore cu cresteri progressive a intervalelor. Urmaresc diureza zilnica.

Risc de alterare a nutritiei prin deficit legat de tulburarile de deglutitie

Pacienta: -sa-si mentina starea de nutritive prezenta , sa fie alimentata si hidratata corespunzator cantitativ si calitativ pe toata durata spitalizarii

Evaluez in permanenta capacitatea de deglutitie Incerc administrarea orala de lichide (lapte , ceai ), alimente semisolide (piureuri , legume pasate ), prin administrarea de cantitati mici la interval mici de timp. Manifest rabdare in alimentarea pacientei Institui la indicatia madicului perfuzii zilnice , supraveghez perfuzia instituita, ii explic pacientei ca este necesara avand in vedere aportul alimentar mic pe cale orala.

26.10.2012 -pacienta nu prezinta semen de deshidratare. 27.10.2012 Pacienta bea din cana cu cioc si cu paiul. Se pot administra pe cale orala alimente lichide in cantitate de 1500 ml pe zi si semisolide. 28/10/2012 Pacienta este hidratata corespunzator. De perseverat.

Perturbarea stimei de sine din cauza hemiplegiei manifestata prin neliniste, agitatie, anxietate. Perturbarea somnului din cauza

Pacienta sa-si accepte modificarea imaginii corporale tranzitorie.

Explic pacientei ca foarte mult conteaza vointa ei de a se face bine, pentru a depasi aceasta faza grea. Sfatuiesc fiul sa nu planga in preajma ei deoarece efectul ar putea fi negative pt ea.

30/10/2012 Avand in vedere evolutia favorabila, pacienta este mai linistita, optimista, increzatoare, incearca sa se adapteze la noua situatie.

Pacienta sa beneficieze de

Discut cu pacienta cauzele disconfortului. Aplic tehnici de ingrijire curenta necesare obtinerii

30.10.2012 Pacienta nu mai prezinta discomfort fizic

disconfortului manifestat prin stare neplacuta fizica si psihica. Deficit de cunostinte

confort fizic si psihic pe durata spitalizarii.

starii de satisfactie. Observ si notez schimbarile.

si psihic,, prezinta buna dispozitie.

Pacienta sa capete cunostinte despre boala, regimul de viata pentru a preveni un nou accident vascular

-explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind boala, modul de manifestare, masurile preventive si curative, modul de participare la recuperare -identific manifestarile de dependent, interactiunile lor cu alte nevoi -stimulez dorinta de cunoastere -motivez importanta acumularii de noi cunostinte

Pacienta este cooperanta, receptiva, prezinta interes pentru acumularea de noi cunostinte despre boala, tratament, mod de recuperare, prevenirea recidivelor.

EXAMENE PARACLINICE

EXAMENUL CERUT Leucocite

MOD DE RECOLTARE

VALORI NORMALE

VALOAREA OBTINUTA 7800/ mm

p.v.-2ml sange/EDTA vacutainer cu capac mov

40008000/mm

Hemiglobina

p.v.-2ml sange/EDTA vacutaner cu capac mov

12-15 g%

14 g %

Hematocrit

P.v.-2 ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov

40-45%

42 %

trombocite

P,v.-2ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov

150.000400.000/mm 5-10mm/1h

240.000/mm

VSH

0,4 citrat de Na 3,8/ Steril +1,6 ml sange,Fara staza venoasa Vacutainer cu capac negru

6 ml / 1h

Cholesterol

5ml sange simplu Nehemolizat Vacutainer cu capac Rosu sau portocaliu

140-220 mg%

202 mg %

T.G.O.

p.v.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu

5-17u.i.

28u.i.

T.G.P.

p.v.-5 ml sange simplu nahemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu

4-13u.i.

20u.i.

Uree

p.v.-2 ml sange simplu nehemolizat ;vacutainer

20-40mg%

36%

cu capac rosu sau portocaliu Triglyceride p.v.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu Fibrinogen p.v. 4,5 mg sange +0.5 ml citrate de sodiu vacutainer cu capac bleu 200-400 mg % 220 mg % 50 mg% 50 mg %

cretinina

-10 ml din prima urina

-b=1-1,5gr% -f=0,5 gr%

0,57 gr %

glicemie

Punctie capilara glucotest Punctie capilara -2 ml sange / florura de Na4mg

80- 120 mg %

124 mg%

Timp HOWEL

p.v. 4,5 ml sange / 0,5 ml oxalate de sodium vacutainer cu capac rosu sau portocaliu

90-150

220

II.6. Externarea pacientei

Data externarii: 06.11.2012 Starea la externare: ameliorate.

- Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea stanga, pareza faciala stanga, semnul Babinski present, fara tulburari de limbaj, cu tulburari de deglutitie. Pe parcursul internarii s-au facut investigatii confirmandu-se diagnosticul de AVC hemoragic, in urma tomografiei. I s-au administrat medicamente antiedematoase, diuretice, hipotensoare. Starea generala s-a imbunatatit

raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. Este externata in stare ameliorate urmand tratament in ambulator.

BILANTUL AUTONOMIEI: Evaluarea functiilor vitale:

R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min Ta in limite fiziologice ta=120/60mmhg Puls in limite fiziologice AV=80/min Se poate deplasa sustinuta. Se alimenteaza singura. Prezinta cunostinte suficiente despre boala si tratament.

Recomandari la externare: -regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale; -control medical dupa o luna de la externare; -evitarea situatiilor ca risc (inaltime, foc, tensiune electrica); -renuntarea la cafea, alcool, cola. -control periodic la medical de familie.

CAPITOLUL VI CONCLUZII
AVC-ul este una din leziunile primitive ale creierului; cel mai adesea apare brusc ( adica nu este precedata de o alterare progresiva a starii de constienta), frecvent se constata existenta unui deficit motor (hemiplegie a membrelor drepte sau stangi, hemiplegie facio-brahiala dreapta sau stanga). Indiferent de forma : ischemic, hemoragic, encefalopatie hipertensiva, AVC este o boala grava, cu urmarile anterior enumerate, asupra unei functionari a organismului; este o boala chiar cauzatoare de moarte. In timpul stagiului de practica in sectia de neurologie a Spitalului Elena Beldiman din Barlad, impreuna cu echipa de ingrijire am acordat o atentie deosebita femeilor cu AVC si am asigurat cu responsabilitate si profesionalism ingrijirile. In lucrare am prezentat trei dintre ele : R.M. in varsta de 79 ani, a prezentat la internare deicit motor al membrelor de partea dreapta; a fost diagnosticata cu AVC cardioembolic cardiogen stang, hemipareza dreapta. Dupa 10 zile de spitalizare, in timpul carora a beneficiat de tratament si investigatii de specialitate, starea pacientei s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat (anticoagulante, diuretice, hipotensoare) si se externeaza cu stare ameliorata urmand tratament ambulator. S.I. in varsta de 55 ani, a fost internata cu diagnosticul de AVC ischemic VB; la internare prezenta cefalee, ameteli, deviere spre stanga, pierderea starii de constienta. Pe parcursul spitalizarii a beneficiat de tratament si investigatii de specialitate iar evolutia starii sale de sanatate a fost favorabila. P.V. in varsta de 74 ani a fost internat cu diagnosticul de AVC hemoragic, hemiplegie stanga, HTA. Pe parcursul spitalizarii i s-a efectuat investigatii de specialitate si i-au fost administrate medicamente antiedematoase, diuretice, hipotensoare. Starea generala s-a imbunatatit, raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. La externare, starea ei de sanatate este ameliorata si va urma tratament ambulator. Atentia si speranta pacientilor erau indreptate catre medicul specialist, de a-i insanatosi prin tratamentul medical de specialitate, catre asistenta medicala de a le administra corect si la timp

tratamentul prescris de medic si de a-i ajuta in rezolvarea problemelor lor, altadata considerate ca fiind lucruri firesti. ,,Sanatatea nu e totul, dar fara sanatate, totul e ...... nimic.

BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGAFIE:

dr. Gheorghe Vuzitas dr. Aurelian Anghelescu

- NEUROLOGIE SI PSIHIATRIE SOCIETATEA STIINTA SI TEHNICA BUCURESTI 2006

Dan Cristescu BIOLOGIE MANUAL PENTRU CLASA CLASA Carmen Salavastru A XI-A , EDITURA CORINT 2006 Bogdan Voiculescu Cezar TH. Niculescu Radu Carmaciu

Dr. ROXANA ALBU

- ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI MANUAL PENTRU SCOLILE POSTLICEALE SANITARE EDITURA CORINT BUCURESTI 2004

SUB REDACTIA LUCRETIA TITIRCA

- GHID DE NURSING - TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENTII MEDICALI - INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVILOR DE ASISTENTII MEDICALI - BREVIAR EXPLORARI FUNCTIONALE SI INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVULUI

EDITURA VIATA MEDICALA ROMANEASCA BUCURESTI 2006