Sunteți pe pagina 1din 106

PROPUNERE PENTRU ORGANIZAREA UNEI ACIUNI TURISTICE IN ZONA HUNEDOARA

CUPRINS Capitolul I - TURISMUL - NOIUNI INTRODUCTIVE..pag.1 \Capitolul II-INFORMAII HUNEDOARA .................pag.3 Capitolul III - PREZENTAREA OBIECTIVELOR..........pag.8 Anexe............................................................... .pag.95

ARGUMENT

Primele aezri omeneti din inutul Hunedoarei dateaz nc din Paleoliticul ndeprtat, n urm cu zeci de mi de ani. Din neolitic sunt numeroase urmele culturii Starcevo-Cri, cultur strveche, una din cele mai vechi culturi neolitice din Europa. Cultura TURDA este reprezentat de cele mai ntinse urme de locuire (la Valea Nandrului, lng Hunedoara, cea. 10 ha.) S nu uitm c aceast cultur a folosit pentru prima dat scrierea, cu peste o mie de ani naintea Sumerienilor. Au urmat apoi culturile Petreti, cu 4500-5000 de ani n urm, Coofeni, cei ce au exploatat pentru prima dat cuprul i aurul, apoi Epoca de bronz, Epoca Fierului i n sfrit dacii. Toate aceste culturi au lsat urme ca nicieri n alt parte a lumii.Sarmizegetusa Regia, capitala statului dac i complexul de fortificaii din jurul muntelui sfnt (Kogaionon) se aflau n Munii Ortie, n apropiere de prezenta localitate Grdite lng Hunedoara.n secolul XIII, Hunedoara devine un comitat, iar n secolele ce urmeaz au loc multe lupte pentru evitarea cuceririi de ctre populaiile vecine (printre acestea se numr luptele antiotomane ale lui lancu de Hunedoara, rscoala lui Horea, Cloca i Crian, revoluia de la 1848 i lupta pentru unirea cu Romnia. Judeul Hunedoara este aezat pe cursul mijlociu al rului Mure, n vecintatea Munilor Apuseni (N), Ortiei i ureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vlcan i Parng (S) si Poiana Rusca (S-V). Cele mai importante ruri care l traverseaz sunt Rul Mare, Criul Alb, i Jiul. Depresiunile ntinse ale Haegului i Zarandului se afl pe teritoriul judeului.

CAPITOLUL l TURISMUL

Din punct de vedere etimologic, cuvntul "turism" provine din termenul englez "tour" (cltorie), care a fost creat n Anglia n jurul anilor 1700, pentru a desemna aciunea de a voiaja n Europa, n general, i n Frana, n special. Acest termen a fost ulterior preluat de majoritatea
3

limbilor europene, cu sensul de cltorie de agrement.Turismul a fost, n timp, obiectul a numeroase studii, muli autori ncercnd s-1 defineasc, n 1905, R. Guyer-Freuler arta c "turismul, n sensul modern al cuvntului, este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creterea necesitii de refacere a sntii i schimbarea mediului de via, pe naterea i dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumuseile naturii". Profesorul elveian W. Hunziker a elaborat n 1940 o definiie a turismului, acceptat pe plan mondial: "Turismul este ansamblul de relaii i fenomene care rezult din deplasarea i sejurul persoanelor n afara domiciliului lor, atta timp ct sejurul i deplasarea nu sunt motivate printr-o

stabilire permanenta i o activitate lucrativ oarecare". Dicionarul Enciclopedic Romn propune urmtoarea definiie a turismului: "Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constnd din parcurgerea, pe jos sau cu diferite mijloace de transport, a unor distane, pentru vizitarea regiunilor pitoreti, a localitilor, a obiectivelor culturale, economice, istorice, etc."Aadar, prin turism se nelege, n primul rnd, ansamblul de activiti prin care omul i petrece timpul liber cltorind n alt localitate sau ar pentru a vizita oameni i locuri, monumente i muzee, pentru a-i mbogi cunotinele generale, pentru a se distra i a face sport, pentru odihn sau tratament etc., iar n al doilea rnd industria creat pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turiti la locul de destinaie, la un nalt nivel calitativ, i n condiiile proteciei i conservrii resurselor turistice, n special, i a mediului nconjurtor, n general.Pe plan internaional turismul a devenit o afacere de miliarde de dolari, cu multe economii naionale care depind de el. n rile dezvoltate crete anual mai rapid dect creterile medii ale economiei. Aportul la P1B al veniturilor din turism ajunge la (sau chiar depete) 30 %.Termenul turism este uneori folosit ca peiorativ, implicnd cunoaterea superficial a culturilor i minunilor naturii pe care le viziteaz turitii.

Capitolul II

Judeul Hunedoara Zona ara Zarandului Zona Deva, Vaieg

Localizat n partea central-vestic a Romniei, este ncadrat de judeele : Alba la nord-est i est. Vlcea la sud-est, Gorj n sud, Cara-Severin i Timi n vest, Arad n vest i nord-vest. Relieful este predominant muntos incluznd n ntregime Munii Retezat, a cror nlime maxim depete 2500 m, precum i poriuni din Munii Parng, Tarcu, Poiana Rusca, Godeanu, Metaliferi i Zarandului. Varietatea reliefului este dat de numeroase depresiuni intramontane : Hunedoara, Haeg, Petroani, Simeria i Brad. Judeul este strbtut de rul Mure i principalii si aflueni. Streiul cu Rul Mare i Cerna, precum i cursurile superioare ale Jiului i Grisului Alb, lacurile de origine glaciar : Bucura, Znoaga, tul Porii, Slveiul, Glcescu, Zvoaiele, Iezerul Mare. Rezervaii naturale : Parcul Naional Retezat, Petera cu Corali. Complexul CARSTIC PonoriciCioclovina, Petera Tecuri, Fneele cu Narcise Nucoara, Pdurea Bejan, Muntele Vulcan, Locul fosilifer cu dinozauri de la Snpetru, Cheile Jietului, Locul fosilifer Ohaba-Ponor, Cheile Cernei, Calcarele de la Godineti, Mlatina Peteana Climatul este temperat-continental, umed i rcoros. Temperaturile medii anuale variaz ntre -2 C la munte i 10C n Lunca Mureului, iar media precipitaiilor se ncadreaz n intervalul 540-1400 mm/mp. Arheologii au descoperit att in vatra oraului cat si in satele din mprejurimi de unde isi trage seva, urme de locuire, datnd din epoca pietrei. De asemenea pe Dealul Sanpetrului dainuiesc intr-o deplina succesiune urme materiale din epoca bronzului si a fierului.

Au fost gsite pe terasele din jurul cetii un depozit, mai mult de o tona de lupe mari de fier si un atelier metalurgic comportnd opt cuptoare din vremea daco-getilor. In actualul areal de locuire al hunedorenilor s-au descoperit tezaure monetare din vremea dacilor cunoscute sub denumirea de tip Hunedoara, precum si monede romane de tip republican sau imperial cuprinznd o perioada de timp ndelungata ceea ce dovedete puternice contacte economice si nu numai, intre doua civilizaii, una a cetii eterne Roma si alta plmdita de nemuritorii

antichitii daco-getice. In urma cuceririi Daciei de ctre Imperiul Roman, zona Hunedoarei a atras atenia lumii romane prin bogiile sale, n special flerul. Acest fapt e ilustrat de urmele descoperite la Teliuc, o villa rustica, pe dealul Sanpetru era un castru roman n care se instaleaz un post de paza a Legiunii a XlII-a Gemina. Urme s-au mai descoperit lng Castel si lng gara. De asemenea vestigii din aceasta epoca exista si in satele Cincis, Pestisul Mare unde era un vicus , Manerau, Nandru, Ghelari etc.

In anul 1409, la data de 18 octombrie, regele Ungariei Sigismund de Luxemburg druiete si nnobileaz pentru faptele militare deosebite pe cneazul Voicu din Cincis, fiul lui erb. In acelai document pomenete si pe ali membrii ai familiei ca stapanitori ai cetii si domeniului regal Hunedoara. Este vorba de Mogos si Radu, fraii...si lancu, fiul lui Voicu. Din acest moment, cetatea Hunedoara cunoate o noua etapa a dezvoltrii sale. lancu a amenajat cetatea pentru locuit, a construit sala cavalerilor si sala dietei in stil neogotic nfrumuseat de logiile exterioare ale acestei sli. De asemenea s-a construit aripa si turnul ne boisa un eventual loc de refugiu in caz de primejdie. Dup moartea lui lancu de Hunedoara la 11 august 1456 la Zemun. lng Belgrad, in Ungaria au loc lupte interne pentru tron in care sunt implicai si succesorii eroului din Hunedoara, lupte care dau ctig de cauza fiului lui lancu, Matei Corvin, care devine rege al Ungariei medievale. In acest rstimp, soia lui lancu, Elisabeta si fiul lor Matei vor continua lucrrile de modernizare; in aripa Matei, se picteaz fresca murala ce sugereaz originea romanesca a lui lancu. Secolul XVII marcheaz noi lucrri la castel legate in mare parte de numele principelui Gabriel Bethlem. Se construiete aripa Bethlem aa cum o demonstreaz si o inscripie descoperita pe ancadramentul unei ferestre.

In timpul Corvinilor, Hunedoara devine trg al fierului, metal pe care padurenii ii valorifica pentru alte produse, avnd valoarea de moneda. Avantajul economic din aceasta epoca al domeniului si oraului Hunedoara se va menine si in secolele urmtoare. Oraul va ajunge in secolul XVII la o stare prospera, locuitorii si fiind scutii de dri fata de stat. Au beneficiat de privilegii inca din vremea regelui Matei Corvin, care in 1480 ii scutete pe Hunedoareni de plata oricror dri, scutii care se pstreaz si in secolele urmtoare. Ca urmare creste numrul locuitorilor care variaz intre 784 in 1512 si 896 in secolul al XVII. Dup moartea lui Matei Corvin, Hunedoara intra in stpnirea fiului acestuia loan, care se stinge de tnr. Soia sa Beatrice de Frangepan, se va reacastori cu Georg de Hohenzolern, marchiz de Brandenburg in 1509. Georg de Brandenburg nu se va stabili in Hunedoara. El va numi un castelan cu drept de reprezentare, pe Gheorghe Stolcz. In 1514 a izbucnit rscoala rneasca ce a fost condusa de Gh. Doja. Cu acest prilej, muli rani de pe domeniul Hunedoarei au fost inchisi in cetate drept pedeapsa. Cu sprijinul nobilimii, loan Zapolya va inabusi rscoala. Sfritul secolului XVIII, precum si secolele XIX si XX, aduce probleme noi, legate de contiina de neam, de spiritualitate. Aici s-a dezvoltat o spiritualitate romaneasca autentica. In numeroasele biserici sau mnstiri ortodoxe ca cele de la Cerna, Plosca, Prislop, Cincis, Nadastie, Manerau, Zlasti si altele au fost scoli de dascli, numeroi cnezi romani ndeplinind funcia de preoi si dieci. Din pcate nu cunoatem cu exactitate vechimea acestor locase de lumina. Dup al doilea rzboi mondial, conform concepiei vremii, industria hunedoareana a cunoscut o dezvoltare fr precedent. In preajma revoluiei din 1989, in Hunedoara, se produceau peste 3 mii. tone de otel, peste 2 mii. tone cocs metalurgic, nclminte, tricotaje etc. Aceasta dezvoltare a atras fora de munca. Populaia oraului a ajuns la un maximum de 89.000 locuitori. Ca urmare s-a dezvoltat spaiul de locuit, si s-au construit noi aezminte de invatamant, sntate sau cultura.S-au construit 12 scoli generale, 5 licee, un spital modern, un institut de invatamant superior, doua stadioane, o sala de sport, piscina, iar dup 1989 s-a construit o popicarie moderna, capabila sa adposteasc mari concursuri internaionale. Conducerea supracentralizata, ineficienta cronica si sugrumarea oricrei urme de libera iniiativa au provocat insa ncepnd din anii '80 degradarea economiei. Din cauza srciei tot mai accentuate, a lipsei de libertate si a opresiunii s-au creat tensiuni sociale si nemulumiri ce au explodat in decembrie 1989. Primul primar de dup 1989 al Hunedoarei a fost ing. Marcu loan, urmat apoi in 1990 de ing. Doda Viorel. In urma alegerilor din 1992 a devenit primar dl.ec. Remus Maris, care a fost reales si in legislaturile urmtoare, iar n urma alegerilor din 2004 a fost ales primar dl.ing.Schiau Nicolae.

CAPITOLUL III PREZENTAREA OBIECTIVELOR HUNEDOARA

DEVA

J -.r1' \

Scurt Istoric Deva este situata pe malul stng al Mureului, la 187 m altitudine, la poalele munilor Apuseni si Poiana Rusca. Dei prima atestare a Devei dateaz din 1269, numeroase vestigii, in mare parte conservate la Muzeul Judeean Hunedoara, demonstreaz ca localitatea dateaz din neolitic, din epoca pietrei lefuite (5500-2500 i.e.n.). Toate celelalte epoci istorice care s-au succedat sunt bine reprezentate pe acest teritoriu, dovada fiind numeroasele vestigii din epoca bronzului, a civilizaiei daco-romane si a epocii prefeudale ce a urmat retragerii aureliene. Reedina voievodala din 1307 si centru al unui district militar valah inca din secolul al XlV-lea, Deva, dominata de Cetate, cunoate o importanta dezvoltare economica in timpul domniei lui lancu de Hunedoara si pe tot parcursul Evului Mediu. In timpul atacurilor turceti din anii 1550, 1552 si 1557, localitatea a fost devastata, iar Cetatea asediata. In toamna anului 1600, in drumul sau spre Fraga, trece prin Deva Mihai Viteazu. Aezarea strategica determina ocuparea Cetii in 1686 de ctre austrieci. In cursul secolelor al XV-lea si al XVII-lea, in oraul Deva iau flinta, gratie dezvoltrii meteugurilor, breslele cizmarilor, croitorilor, tmplarilor, etc Locuitori ai Devei si ai satelor din imprejurirni au participat la rscoala din 1784 condusa de Horia, Cloca si Crisan lund parte la atacul dat de rsculai la nceputul lunii noiembrie 1784 asupra Cetii in care se adpostea nobilimea. In timpul revoluiei de la 1848-1849, Deva devine terenul unor lupte nverunate, iar la nceputul lunii august 1849, in timpul exploziei de la depozitul de muniii, zidurile Cetii sunt aruncate in aer. Cetatea rmne in ruina pana in zilele noastre. In a doua jumtate a secolului al XIX-lea iau natere si se dezvolta instituiile economiei capitaliste: banei, prvlii, instituii de stat, ateliere meteugreti. Locuitorii Devei au participat alturi de toi romanii din Transilvania la marea adunare de la Alba-Iulia, la l decembrie 1918. In toata perioada ce a urmat rzboiului mondial si pana la instaurarea regimului comunist, Deva a fost un centru politico-administrativ ce si-a dezvoltat instituiile specifice. Pitoreasca aezare de la poalele conului vulcanic al Cetii, Deva este azi, ca si in trecut, reedina judeului Hunedoara. In acelai timp, oraul este un centru social, cultural, sportiv si economic in care s-au dezvoltat industriile extractiva si de prelucrare a minereurilor, energetica, a materialelor de construcii, alimentara si de prelucrare a lemnului.

Scurta Prezentare Deva, oraul de la poalele Cetii, este una dintre cele mai vechi aezri din tara noastr, ora care in zilele noastre ocupa un prim loc ca importanta intre cele cinci municipii ale judeului Hunedoara, fiind un important centru politic, administrativ si cultural, precum si localitatea de reedina a judeului. Este situat in partea centrala a judeului, la 45*53' latitudine nordica si 22*54' longitudine estica, la o inaltime de 187 m fata de nivelul marii, intre Munii Apuseni si Munii Poiana Rusca. Oraul, s-a dezvoltat intr-un cadru natural pitoresc, pe malul stng al rului Mure, beneficiind de mnoasa lunca a acestuia precum si de bogatele resurse minerale ale munilor metaliferi si munilor auriferi care ii nconjoar. Aezat la o altitudine relativ sczuta, intr-o mica depresiune, beneficiaz de cea mai temperata clima din intreg Ardealul, fiind ferit de cureni, fapt ce recomanda oraul Deva ca un autentic centru turistic, odihnitor si reconfortant.

Populaie: 70.000 locuitori Suprafaa: 60 K m 2 Reedina judeului Hunedoara

Prin art. 10 din Legea Nr. 2 din 16 februarie 1968 "Privind organizarea administrativa a teritoriului R.S.R." oraul Deva este declarat municipiu reedina de jude. In teritoriul administrativ al municipiului Deva snt incluse si localitile Archia, Santuhalm, Barcea Mica si Cristur. Are o suprafaa de 60 km si o populaie de aproximativ 70.000 de locuitori, insumand si locuitorii aezrilor suburbane. Oraul Deva dispune de 25.500 locuine din fond privat si 5.500 din fondul de stat, un spital judeean, cinci dispensare colare, un dispensar sportiv, 3 policlinici, 23 de farmacii, 29 dispensare medicale, si un sanatoriu TBC. In municipiul Deva funcioneaz 10 licee, 5 scoli profesionale, 5 scoli postliceale, 2 scoli de maitrii, 6 scoli generale, 12 grdinie, l cresa, 2 centre de plasament. Turitii beneficiaz de serviciile de cazare a 3 hoteluri: Hotel Decebal, Hotel Deva, Hotel Sarmis, 2 vile de cazare: Venus si Paradis si 2 moteluri: Beno Oii si Oii Glat Exim. Deva mai dispune de 2 posturi de televiziune: PROTV DEVA, ANTENA l DEVA, 6 posturi de radio: "Radio Deva", "Radio 21 "/'Radio Analog", "Radio National FM", "Radio PROFM", "Radio Micul Samaritean Deva", l post de televiziune prin cablu, 2 cotidiene : "Cuvntul Liber" si "Hunedoreanul" precum si de cteva publicaii sptmnale. INTRARE IN ORA: -Poarta din sud-est localizata la intrarea dinspre localitatea Santuhalm, pe DN7, este marcata printr-o poarta simbolica realizata din ciment, nnobilat cu elemente decorative artistice. Pentru fluidizarea traficului auto, s-a realizat o noua cale de acces in ora, motiv pentru care si poarta de intrare a fost modificata. Cu ocazia srbtoririi a 700 de ani de la prima atestare documentara a municipiului Deva (1269-1969), pe dealul din stnga acestei pori a fost inscripionat din puieti de brad cifra "700". ^Poarta de nord a oraului este localizata tot pe DN7 in partea dinspre Brad. La intrarea in municipiu, pe partea stnga, este depozitat un munte de steril provenit de la"Uzina de preparare a minereurilor". Intrarea in ora se face pe oseaua de centura din stnga, sau pe drumul din dreapta prin unitatea urbanistica Viile Noi, pe strada Horia, strada pe care gsete complexul hidroterapeuric Baia Srata. Localizata aproape de strada Horia, in partea dreapta, se poate vedea Cetatea. ^O a treia intrare in municipiu se face prin Gara Deva

PERSONALITILE ORAULUI Una dintre cele mai importante personaliti a istoriei recente a Devei a fost Dr. Petru Groza, nscut la 7 decembrie 1884, in comuna Bacia, judeul Hunedoara, provenind dintr-o familie de preoi si intelectuali romani. Devine prim-ministru al Romniei la 6 martie 1945. Acorda o atenie deosebita modernizrii oraului Deva (unde a avut domiciliul). In 1958, dup moartea sa, prezidiul MN a hotrt ridicarea unei statui a lui Dr. Petru Groza in Deva, statuie ce a fost pusa pe soclu in 1963 in Piaa Unirii, in locul monumentului Horea Cloca si Crisan. Aceasta statuie a fost nlocuita dup Revoluia din 1989 cu statuia mpratului Traian. Printre alte personaliti marcante ale municipiului Deva se mai numra: Francisc Hossu Longn; Ion Lazariciu; Franz Nopcsa; Victor Suiaga; Istvan Peterfi Constantin Sporea; Sabin Dragoi; Octavian Floca; Nicolae Gosar; Bujor Almajan Mircea Valea; Nutu Agnisa; Dumitru Susan; Radu Ciobanu; Bela Zsok; Liviu Oros Mircea Btea.

DENUMIREA DEVA Denumirea oraului Deva se presupune ca provine de la localitatea dacica Decidava din care deriva Dava, apoi Deva (cuvntul dac "dava" nseamn "cetate" si se gsete in denumirea mai multor localiti dacice: Singidava, Piroboridava, Sargidava, Pelendava, etc).

Aceasta teorie nu poate fi insa susinuta tiinific, neexistand nici un document in care sa apar numele "Deva" ca aezare in Dacia. Alta teorie demonstreaz prin argumente lingvistice competente originea slava a denumirii de la cuvntul slav "djevoika" (fecioara), dar nici aceasta teorie nu este unanim acceptata. O a treia teorie atribuie originea numelui Deva, Legiunii romane Augusta II, care a fost transferata in aceasta zona din "Castrum Deva" denumit si "Castra Devana", "Deva Victrix Castra Legionis" sau Deva, din Britania (actualmente oraul Chester din Marea Britanic). Denumirea "Castrum Deva" apare pe Tabula Pentingeriana (harta antica ntocmita intre anii 260-271 d.Hr.) Este posibil ca romanii sa fi adus in zona numele castrului de unde veneau. Aceasta teorie se bazeaz si pe faptul ca denumirea "Castrum Deva" apare si in prima atestare documentara a oraului, intr-un act emis in 1269 de ducele Transilvaniei tefan fiul lui Bela al IV-lea. istoric Descoperirile arheologice efectuate pe teritoriul Devei atesta faptul ca zona a fost locuita inca din epoca pietrei lefuite (5500-3500). Astfel, pe terasele dealului Cetii au fost descoperite vase de lut ars incizate, topoare din piatra, lame de silex, urme de vetre,instrumente din os, figurine care au aparinut acelor timpuri strvechi. Cele mai vechi descoperiri de acest fel, aparin culturi neolitice Turdas - Vinca si culturii Cotofeni situata n a doua jumtate a mileniului III i.Hr., cea mai importanta cultura a perioadei de tranziie la epoca bronzului

specifice culturii Wietenberg (epoca bronzului) Pe la nceputul mileniului II i.Hr. au nceput si la Deva sa se formeze aezri omeneti rzlee, formate din bordee si colibe, pe terasele dealurilor si in zona de cmpie din apropiere.Existenta unor astfel de aezri este dovedita prin descoperirea unor vase ceramice ornamentate cu spirale si meandre,bare de cupru, topoare, seceri, arme,obiecte podoabe

Prima epoca a fierului (Hallstatt 1150 - 450 i.Hr.) este reprezentata prin descoperirea pe dealurile din sud-vestul localitii a unor obiecte ceramice si obiecte de metal caracteristice perioadei respective, precum si a unor morminte scitice cuprinznd un semnificativ material arheologic: urne

funerare, vase ceramice, vrfuri de sgei din bronz, topoare duble de lupta, cuite din fier, resturi de schelete.

A doua epoca a fierului (450 i.Hr. - 100 d.Hr) este atestata si ea prin descoperirea unor vestigii semnificative: monede, unelte de uz casnic, obiecte ceramice, cuptoare de ars vase, urme de construcii. Despre populaia care locuia pe aceste meleaguri se tie doar ca Herodot meniona faptul ca in anul 513 i.Hr pe lng rul Maris (Mure) locuiau agatirsii (considerai o ramura a sciilor sau a tracilor). Prin contopirea agatirsilor cu dacii si cu btinaii din zona, se fixeaz astfel continuitatea populaiei in Dacia si totodat in Deva. Descoperirea in zidurile cetii a unor fragmente de edificiu anterior de tip "murus dacicus" (ziduri de piatra ntrite cu trunchiuri de lemn in sistemul unor crestaturi speciale) dovedete faptul ca in secolul I i.Hr, in zona dealului Cetii exista o cetate dacica fortifcataO noua etapa de evoluie in istoria Devei a constituit-o secolul II d.Hr., dup cucerirea Daciei de ctre romani. Numeroasele descoperiri arheologice -sculpturi, monumente funerare, altare, monede, construcii, apeducte, ceramica, urmele unor edificii de tip villa rustica, demonstreaz o viata si o activitate bogata in aceasta perioada a ocupaiei romane. Nu mai puin de zece obiective cu vestigii dacice si circa cincisprezece cu antichiti si artefacte romane au fost descoperite n zona Devei. Romanii amenajaser un punct militar de observaie pe Dealul Cetii, construiser un castru la Micia in apropierea Devei, aveau o staie de vama pentru sare si lemn si exploatau andezit la carierele de piatra Pietroasa si Bejan.

In partea de sud-est a oraului, in zona cartierului Ceangi, a fost descoperita o villa rustica romana la care se remarca sistemul de nclzire de tip hypocaust (o podea dubla din crmida prin care circula abur fierbinte), nsui drumul naional care strbate si azi Deva in lungime pe acelai traseu era cunoscut si folosit de romani. Era drumul care se desprindea la Simeria din marea sosea romana Sarmisegetusa-Alba lulia si care ducea prin Deva la castrul Micia. Dup 165 de ani de stpnire romana, in anul 271 d.Hr. legiunile romane snt retrase si Dacia rmne prsita in fata nesfritelor atacuri date de barbari, ncepe o perioada de aproape un mileniu de migratiune a popoarelor, perioada in care seminiile barbare nvlesc si curg peste pmntul Daciei, jefuind si pustiind totul, cutnd noi inuturi de prada si aezri. Deva fiind aezata pe calea principala de

comunicare a vii Mureului, a cunoscut si nfruntat toata urgia acestor nvliri. Populaia btinaa, daco-romana, a trebuit deseori sa se retrag in pdurile din apropiere, sa-si refac deseori casele si vetrele nimicite de barbari, dar dei slbit si rrit, a supravieuit si a continuat sa locuiasc pe aceste meleaguri. Comunitatea daco-romana a condus pana in secolul IX la formarea poporului si a limbii romane. In secolul al X-lea, ieita din vltoarea migratiunii popoarelor, Deva era o aezare stabila, cu rosturi bine fixate si avea aspectul unui targusor cu pretenii de mic centru al inutului. Insa vremurile fiind agitate si tulburi, nu au fost prielnice unei bune dezvoltri a localitii. Astfel spre sfritul secolului XI are loc nvlirea cumanilor care pustiesc valea Mureului, au loc o serie de lupte interne pentru putere, iar cel mai mare dezastru este adus de nvlirea ttarilor in anul 1241 care nimicesc si primele penetraii ale ungurilor si colonitilor germani din zona. In aceasi perioada, dinspre Cmpia Panonica ncepe ptrunderea treptata a populaiei maghiare de-a lungul vii Mureului. In jurul anului 1250 se reconstruiete puternica cetate a Devei, iar drept reedina pentru stpnii cetii, se construiete o casa nobiliara.

Din acea perioada, si anume din anul 1269 exista si prima atestare documentara a localitii, sub numele de "Castrum Deva". Aceasta denumire apare pe un act de danie emis de ctre ducele Transilvaniei tefan, fiul lui Bela al IV-lea al Ungariei, ctre contele Chyl din satul Calnic pentru vitejia si credina sa, artate in luptele date sub cetatea Devei. In 1276 se organizeaz comitatul Hunedoara din care fcea parte si Deva, iar regiunea intra sub influenta Coroanei maghiare. In sec. XIV Deva impreuna cu satele nconjurtoare snt menionate in documente ca fiind un "district militar valah".

Poziie geografica: situat ntre Munii Apuseni si Munii Poiana Ruscai de partea stnga a rului Mure Longitudine: 45.9 Nord Latitudine: 22.9 Est Altitudine: 187 m Clima: temperat, temperaturi medii:- vara 21 C. - iarna -1 C Suprafa: aproximativ 7.654 kmp. 3,2% din teritoriul Romniei Populaie: aproximativ 80.000 (2000) Administrativ: reedina judeului Hunedoara.

DEVA este un ora situat pe malul stng al cursului mijlociu al rului Mure, (menionat de Herodot in anul 484 i.e.n ca rul Maris) si este situat intre Carpatii Occidentali (Munii Apuseni) si Munii Poiana Ruscai la o nlime de 187 m fata de nivelul marii. Numele DEVA se considera ca provine din cuvntul dac "dava" insemnand fortreaa sau cetate. Alte teorii atribuie originea numelui DEVA Legiunii romane Augusta a Il-a mutata in jurul Devei din Castrul Deva, in prezent

Chester din Britania; influenta celtica leag numele DEVA de denumiri de locuri pre -romano -iberico -celtice similare din Galia si Iberia. DEVA este dominata de Dealul Cetii (371 m), de origine vulcanica, avnd forma unui trunchi de con si care ofer o privelite minunata asupra Vii Mureului. Dealul Cetii este rezervaie naturala datorita speciilor rare ale florei si existentei viperei cu corn (Vipera Ammodytes). Pe vrful dealului sunt ruinele cetii (Cetatea Devei) construita in secolul XIII in timpul invaziilor mongole, in perioada romana timpurie. Dezvoltarea oraului din secolele care au urmat este o consecina a proteciei oferite de fortreaa. Ca centru militar si administrativ a jucat un rol important in istoria Transilvaniei.

Este aezat in partea centrala a judeului Hunedoara, pe cursul mijlociu al rului Mure, (menionat de Herodot in anul 484 i.e.n ca rul Maris), pe malul stng al acestuia, la poalele ultimelor ramificaii ale munilor Poiana Ruscai. Aceste ramificaii snt formaii de andezit, avnd nlimea maxima de 697m si snt cunoscute sub denumirea de dealurile Devei. Dup aceste dealuri, care incep chiar din ora, in partea de sud, se gsesc localitile Almasul Sec, Carjiti si Cherghes. Pe partea dreapta a Mureului se gsesc localitile Harau, Chimindia, Banpotoc, Varmaga, Carpinis, Soimus, Balata, Barsau, Certej, Hondol, Sacaramb, Nojag

Spre est se gsete localitatea Simeria, iar spre vest localitile Mintia, Branisca, Vetel, Zam. Deva este nconjurata la vest de munii Poiana Rusca si munii Zarandului, la nord de munii Apuseni, la est de dealul Uroi si munii Sebeului iar la sud se pot vedea in deprtare, munii Parngului si masivul Retezatului. Este situat in partea centrala a judeului, la 45*53' latitudine nordica si 22*54' longitudine estica, la o nlime de 187 m fata de nivelul marii. Oraul Deva este accesibil din oricare zona a tarii, cu trenul sau cu maina

In 1849, chiar inainte de nfrngerea revoluiei din Europa Centrala, dup retragerea generalului Bem si ocuparea fortaretei, aceasta a fost distrusa de o puternica explozie cauzata de aprinderea unor explozivi din depozit. Ruinele au devenit munument istoric. Mergnd pe alei erpui te pana in vrful dealului, acestea pot fi vizitate oferind totodat vizitatorilor o minunata panorama asupra vii. Alt monument istoric important, construit in secolul XVII.

Munii Retezat sunt dintre cei mai slbatici si frumoi muni stancosi din Carpati. Ei constituie o zona de conservare a naturii - Parcul National Retezat - pentru frumuseea si unicitatea peisajului slbatic si pentru numerosele lacuri glaciare si specii de plante si animale de munte - parcul devenind celebru pentru populaia de zimbri. Munii ofer o mare varietate de locuri propice alpinismului, prtii pentru schi, poteci si cabane. Situaia economica Dei in localitatea Deva a existat o puternica industrie bazata pe sectorul minier (utilaje necesare mineritului si confecii metalice), in prezent ntreprinderile, in mare parte, si-au inchis porile sau se afla in faza de privatizare, datorita restructurrii acestui sector sub directa indrumare a Fondului Proprietii de Stat, care gestioneaz si ncearc rentabilizarea lor prin restructurare si privatizare. Intr-o continua dezvoltare se afla sectoare ce sunt reprezentate de firme private, cum ar fi prelucrarea lemnului, materiale de construcii, industria alimentara {panificaie si prelucrarea crnii), servicii de transport marfa si calatori. Astfel, exista nregistrate pana la ora actuala la Camera de Comer si Industrie a Judeului Hunedoara un numr de 2.324 firme de stat si private, la care domeniul de activitate preponderent ii ocupa comerul, cu un numr de 1.331 de ageni economici, urmat de sectorul serviciilor cu un numr de 551 firme, producie - 356 firme si construcii - 86 firme. Beneficiind de bogate resurse materiale si umane, de zcminte minerale si mari suprafee agricole, precum si de un peisaj pitoresc si o aezare geografica favorizata, oferind in acelai timp numeroase oportuniti de investiii, municipiul Deva poate fi considerat unul dintre cele mai propice locuri pentru dezvoltarea unei afaceri de succes.

Posibilitile de legtura si trafic cu celelalte localiti si zone ale tarii, potenialul turistic inca nedezvoltat dar pentru care exista condiii optime, terenurile si spatiile de producie care pot fi cumprate, infrastructura moderna a oraului precum si interesul populaiei si al administraiei locale pentru dezvoltarea oraului contribuie la crearea unui mediu atractiv si prielnic pentru investiii in zona. Economia oraului Deva are in prezent o structura complexa care cuprinde majoritatea sectoarelor de activitate: industrie, comer, servicii, telecomunicaii, transporturi, agricultura, gospodrie comunala, insa ponderea cea mai mare o au Industria si serviciileDupa evenimentele din 1989, economia oraului a nceput sa se adapteze rapid pieei libere, aflandu-se intr-un avansat grad de privatizare. Cea mai mare parte a ntreprinderilor bazate pe sectorul minier si-au inchis porile sau se afla in faza de privatizare datorita restructurrii acestui sector. In schimb, intr-o continua dezvoltare se afla sectoarele economice reprezentate de firme private cum ar fi: prelucrarea lemnului, industria alimentara, industria textila, servicii publice, materiale de construcii, comunicaii, servicii de transport marfa si calatori. Din cele 5609 firme de industrie si comer care existau in anul 2001 in Deva, 212 erau societi pe aciuni, 4132 societi cu rspundere limitata, 255 societi in nume colectiv, 31 societi in comandita simpla, 6 regii autonome, 17 organizaii cooperatiste si 982 asociaii familiale. Infrastructura fizica Circulaia rutiera Municipiul Deva este strbtut de o reea de drumuri care leag intre ele localitile principale. Reteau de drumuri este in general bine ntreinuta, legtura intre toate centrele comunitii realizandu-se pe drumuri asfaltate. Este strbtut de drumul european E 80 care strbate tara de la Arad - Deva - Orastie - SibiuBraov-Bucureti si drumul european E69 care face legtura intre Deva si Oradea.

Caile ferate Zona este strbtut de doua linii principale (Arad - Ineu -Brad - Deva si Timioara - Arad - Ilia Deva - Simeria), ambek electrificate si asigura att legaturi naionale cat si internaionale. Alimentare cu apa curenta

Lungimea totala a reelelor de distribuie = 114,5 Km Canalizare Lungimea reelei = 131,5 Km 2 staii de epurare cu capacitatea = 590 mc/h Alimentarea cu enerie electrica Lungimea reelei = 916,32 Km Numr de gospodarii racordate la reea = 26.757 Telecomunicaiile Datorita expansiunii tehnicii avansate, introducerii cablului optic si dotrii localitilor cu centrale telefonice moderne, se constata un progres in dezvoltarea legaturilor de telecomunicaii. In localitate exista un numr de 22.781 abonai, cu o lungime totala a reelei de 272,61 Km Instituii sanitare Spital judeean Policlinici - 3 Dispensare medicale - 29 Farmacii - 23 Spital TBC (sanatoriu) Mass media Publicaii locale = 3 Posturi TV prin cablu = l Posturi radio = 4

Finane, banei Banca Comerciala Romana Banc Post CEC Bankcoop West Bank Banca Transilvania Banca Populara Romana Banca Internaionala a Religiilor Banca Romana de Dezvoltare Servicii de asigurare, reasigurare ASIROM ASTRA OMNIASIG

CAROM NEDERLANDEN ASIGURRI DE VIATA SARA MERCUR ASIT INTERAMERICAN UNITA METROPOL Servicii de susinere a activitilor private Primria Deva Consiliul Local Deva Consiliul Judeean Hunedoara Camera de Comer si Industrie a Judeului Hunedoara A.N.D.I.P.R.Z.M. Agenia de Ocupare si Formare Profesionala Asociaia Oamenilor de Afaceri din Hunedoara Centrul de Consultanta in Afaceri Deva Centrul de Afaceri Mater Cama Star Company Educaie si cultura Nr. uniti Nr. locuri nvmnt primar si gimnazial _________________ nvmnt liceal

7 9

6.187 8.533

Fondul locativ Privat = 25.500 locuine De stat = 5.500 locuine Naionalitatea 73.75 1 5.75 5 68 3

Romani Maghiari Germani igani Alii Situaia ocuprii forei de munca pentru anul 1998 in localitatea Deva Structura forei de munca angajata, se prezint dup cum urmeaz:

24

4% v IO___

15% rl

servicii constru

r~ i _ . peste ani 55 30-39 ani

CARTIERELE ORAULUI In zilele noastre Deva este formata din 10 cartiere: Cartier Sarmis este situat in partea centrala a oraului si cuprinde o serie de instituii: Casa de Cultura, Institutul de Cercetri si Proiectri, Spitalul Judeean. - Cartier Zarand - format din trei uniti urbanistice: Gojdu, Marasti si Dorobani. In acest cartier se gsete Sala Sporturilor, Biserica Baptista, doua tranduri, etc. - Cartier Dacia - situat in partea sudica a oraului, format din doua uniti urbanistice: Dacia si Balcescu. Aici se gsesc: Policlinica Teritoriala, Scoal Generala "Eminescu-Petofi", Colegiul National "Transilvania"si liceul " Sigismund Toduta" - Cartier Bejan - situat in sud-vestul oraului, format din doua uniti urbanistice: Bejan si Minerul. Aceasta zona cuprinde: Scoal Generala "Andrei Muresanu", Scoal Generala "Octavian Goga", liceele Traian, Dragomir Hurmuzescu, Horea, Grigore Moisil, Ion Mincu, precum si Politia Judeean si Unitatea Militar.

ICartier Calugareni - amplasat in partea vestica a localitii este format din unitile urbanistice Mihai Eminescu si Eroilor. Este compus din locuine individuale. - Cartier Aurel Vlaicu - este situat in nordul oraului si cuprinde unitile Livezi si Cetate. Este compus din locuine individuale.

Cartier Horea - este format din trei uniti urbanistice: Decebal. Progresul si Viile Noi. Aici se gsesc: parcul oraului, Stadionul Cetate, Catedrala Ortodoxa "Sfanul Nicolae", Prefectura, Consiliul Judeean, Biblioteca Ovid Densusianu,Universitatea Ecologica, Liceul cu Program Sportiv, Mnstirea Franciscana, Scoal Generala "Lucian Blaga" si Gara. Este compus din locuine individuale. - Cartier Matei Corvin - situat in nordul cartierului Horea.aici se gsete Baia Srata. Este compus din locuine individuale. - Cartier Mure - situat in nord-estul oraului, dincolo de calea ferata. Este compus din locuine individuale. - Cartier Sanluhalm - amplasat in sudul oraului, este separat de ora printr- un teren agricol, folosit mai ales pentru pomicultura si legumicultura. Este compus din locuine individuale

TURISM Veche vatra de locuire neolitica, din epoca bronzului si din perioada daco-romana, rasul Deva s-a

dezvoltat in strnsa legtura cu cetatea construita pe nekul vulcanic al Dealului Cetii. Deoarece nucleul oraului medieval s-a dezvoltat la poalele Dealului Cetii, majoritatea obiectivelor turistice reprezentative sunt concentrate in partea veche a oraului. Cetatea Devei, atestata documentar in 1269, strajuie de peste secole oraul aezat la poalele ei. Monument istoric, devenit simbol al Devei, cetatea , in forma pe care o are in prezent, este inca evocatoare, strnind interesul vizitatorilor att prin ruinele ei cat si prin poziia sa care domina oraul. Pentru a pune in valoare potenialul turistic al zonei si pentru a facilita accesul ctre Cetatea Devei, in anul 2003 au nceput lucrrile pentru constuirea unei telecabine pe Dealul Cetii. Telecabina este singurul ascensor inclinat din Romnia, iar din punct de vedere al lungimii traseului - 278 metri si a diferenei de nivel - 158 metri este primul din Europa. Utilajul a fost achiziionat de la firma austriaca Doppelmayr, firma care mai are o telegondola instalata in tara noastr, in staiunea Mamaia. Lucrrile au nceput in luna septembrie 2003 si au fost finalizate in luna iunie 2005. Proiectul a fost ntocmit de arhitectul Eugen Ilisiu, iar lucrrile de construcii si montajul au fost realizate de firma deveana Metal Expres. Instalaia asigura legtura mecanica de la staia de plecare, situata la cota 180,0 metri pana la platforma intermediara a Cetii Deva situata la cota 342,65 metri, respectiv o diferena de nivel de circa 160,00 metri.

Cele doua staii sunt legate prin calea de rulare pe care se deplaseaz telecabina, avnd lungimea de 277 de metri, ina fiind rezemata pe 24 stlpi metalici, cu fundaii izolate din beton, cu talpa din beton simplu, bloc din beton armat si piese metalice de prindere prin bulonare, iar capacitatea telecabinei este de 16 persoane. Staia de plecare consta din platforma de plecare, deschisa si acoperita, cu suprafaa de 121,77 mp si avnd ina de glisare de asemenea deschisa si acoperita. Staia de sosire se amplaseaz la cota 361,20 metri pe platforma a doua a cetii, intre al doilea si al treilea zid.

Staia consta dintr-o ncpere cu troliu si dispozitivele anexa, cu suprafaa de 10,80 mp, si platforma sosire, deschisa si acoperita, cu o suprafaa de 15,50 mp . Comanda telecabinei se face prin staie, dar poate fi efectuata si prin radio si telefon, aceasta putandu-se realiza chiar de la sediul firmei din Austria. Ascensorul beneficiaz de trei sisteme de frnare, ceea ce face sa ofere sigurana maxima celor care au plcerea de a face o plimbare cu telecabina. Nu ne vom pierde in epitete pentru descrierea zonei, dar lansam o invitaie pentru a descoperi singuri rezervaia mixta "Dealul Cetii" si mprejurimile acesteia, fiind o ncntare pentru cei ce doresc sa admire acest refugiu unde istoria si legenda se mbina armonios cu frumuseile naturii. Hoteluri VILA"VENUS" Confort : * * Camere: 3 single, l apartament, 2 double Locuri: 18 Aezare: centrul oraului Deva Facilitai: aer condiionat, Tv satelit, uscator-par, mini-bar, room service, parcare privata, seif, fax/ xerox, internet, solarium Adresa: str. Minai Eminescu, nr 16, Deva Particulariti: camere foarte mari Tarife: 52-75 Eur/zi, mic dejun inclus Tel: 0254-212243 Fax: 0254-230028 E-mail: rashidas@smart.ro Web: www. villavenus.ro VILA "GLORIA" Confort : x * * * Camere: l single, l apartament Aezare: centrul oraului Deva Facilitai: aer condiionat, Tv satelit, uscator-par, mini-bar, roorn-service, parcare privata, seif, fax/xerox, internet, solarium Adresa: str. Mihai Eminescu, nr 18A, Deva Particulariti: camere foarte mari Tarife: 52-80 Eur/zi, mic dejun inclus Tel: 0254-212243 Fax: 0254-230028 HOTEL"DECEBAL"

l '

Confort: * Nr. camere : 36 Nr. locuri: 73, in camere cu 2, 3 paturi; telefon, televizor, frigider Adresa: Bdul. l Decembrie nr. 37a Tel.: +40 254 212413, 0788 30353O

Fax: +40254219245 Dotare : restaurant, sli de protocol, sala de festiviti modern echipata, ghieu de schimb valutar, disco - bar HOTEL"DEVA" Confort: k * Nr. camere : 120 Nr. locuri: 255, n apartamnete si camere cu 2, 3 paturi, telefon, frigider si televiyor Adresa: Bdul. 22 Decembrie, nr. 110 Tel. / fax : +40 254 211290 +40 254 225920 +40254225921 Dotare : restaurant, terasa de vara, bar, ghieu de schimb valutar HOTEL "SARMIS"

CorLfort : * r Nr. camere : 118 Nr. locuri: 224, n apartamente si camere cu l, 2 paturi; telefon si televizor Adresa: Piaa Victoriei nr. 3 Tel. / fax : + 40 254 214730 Dotare : restaurant, terasa de vara acoperita, bar, ghieu de schimb valutar MOTEL "BENO OIL"

Confort: Nr. camere : 8 Nr. locuri: 16 Adresa: Str. Santuhalm nr. 7 Tel. / fax : +40 254 234212

MOTEL " OIL GLAT EXIM" Confort: * * * Nr. camere : 29, n apartamente de l, 2 paturi; telefon si televizor Adresa : Calea Zarandului, nr. l Tel. / fax : + 40 254 212821 Dotare : rastaurant, minibar

Obiective turistice Cetatea Devei, ale crei ruine domin oraul din vrful dealul cetii, a fost i rmne un obiectiv turistic atrgtor, n ultimii ani a fost conceput un program de amenajare pentru a o pune n valoare i a o face accesibila tuturor vrstelor: urcuul abrupt pe serpentine, poate fi nlocuit cu urcarea comod cu telescaunul. Odat ajuns sus, lng ruinele cetii se dezvluie panorama oraului i a mprejurimilor. Cabana Cprioara reprezint o alt atracie, fiind amplasat la captul strzii Aurel Vlaicu.

La poalele dealului cetii, se ntinde un parc btrn, strbtut de alei i amenajat i pentru copii: Parcul Cetii" La intrarea dinspre sud a parcului se afl casa lui Dr. Petru Groza (casa fr acoperi" cum i spun localnicii vrstnici), care se preconizeaz a fi transformat n muzeu memorial.

n nord-vestul parcului, la marginea dinspre Dealul Cetii, se afl Magna Curia (Curtea

Mare), castelul familiei Bethlen construit n secolul XVI. Iniial castelul a fost conceput n stilul Renaterii, dar restaurrile ulterioare (cele ordonate de Gabriel Bethlen n anul 1621 precum i cele din prima jumtate a secolului XVIII) i-au adugat i elemente de art baroc. Azi, castelul adpostete Muzeul Judeean Hunedoara Deva", n secia de istorie a muzeului, se afl numeroase exponate privind dezvoltarea societii omeneti pe aceste locuri; bogate sunt i exponatele seciilor de tiine ale naturii, etnografie, .a.

La marginea de est a parcului este coala Sportiv din Deva, n sala de sport special amenajat pentru gimnastic a acestei coli s-au antrenat multe dintre stelele" gimnasticii sportive romneti: cum ar fi Nadia Comneci (sub ndrumarea antrenorului Bela Karolyi), Ecaterina Szabo (antrenori Octavian Belu si Mariana Buruian), .a.Dupa sala de sport se ascunde Stadionul Cetate", unde evolueaz echipa de fotbal Mureul Deva".La ieirea din parc, de-a lungul strzii pietonale care duce spre centrul actual al oraului i pe strzile adiacente, nc mai rezist cldiri caracteristice ale altor epoci: Palatul Tribunalului, Judectoria, Parchetul Judeean, Colegiul Naional Decebal, renovat n 2004, Teatrul de Revist al Devei, fostul sediu al Bncii Naionale (fosta banc a lui Dr. Petru Groza), Primria, Biserica Reformat, restaurantul Bachus (fosta cazarm militar), Liceul Pedagogic i Liceul Regina Mria" toate mpreun formeaz oraul vechi

BRAD

Aezarea geografica: Delimitarea teritorial Municipiul Brad este situat la 36 km de Deva, capitala judeului Hunedoara, de care este legat prin Drumul Naional 76, ce-i urmeaz apoi traseul spre Arad (165 km), respectiv Oradea (155 km). Din ora se desprinde o ramificaie : Drumul Naional 74 care conduce spre Abrud, jud. Alba (4o km) ntinderea teritoriului administrativ Suprafaa total este de 7.998 hectare, din care 1.048 n intravilan si 6.950 n extravilan

Satele componente, amplasarea acestora prezentat grafic si descriptiv

Valea Bradului (Potinganij-144,15 ha (+ 16,8 ha) rel - 96,65 ha Mesteacn - 131 ha Ruda Brad - 42, 65 ha Numrul total de locuitori n satele componente:_2.470

VALEA BRADULUI Sat situat n partea dreapt a Grisului Alb, la 2,5 km de Brad. Numr locuitori - 848 + 33 (Potingani) Numr gospodrii - 368 +17 (Potingani). Localitatea este recunoscut mai ales pentru rolul pe care 1-a jucat n istoria acestor locuri. Exist un document din anul 1445 care pomenete numele maghiarizat al Bradului : Fenyopataka ( feno=brad, patak=vale), deci Valea Bradului , cu un voievod :Ioan de Valea Bradului. Acest document demonstreaz c locuitorii din Valea Bradului au dat numele localitii lor dup numele de Brad, unde valea se vars n Grisul Alb. Un alt moment crucial a avut loc n timpul Rscoalei de la 1784, a lui Horia, Cloca i Crian, cnd - la data de 16 noiembrie 1784 - a avut loc marea adunare de la Valea Bradului, unde eroul Crian a cerut drepturi pentru iobagi

Relieful este deluros, n agricultur predominnd cultivarea legumelor, porumbului i, foarte puin, cruciferele. Dealurile sunt ocupate, n principal, cu pomi fructiferi.Localitatea este traversat , de la un capt la cellalt, de prul Valea Bradului, care se vars n Grisul Alb.Predomin, n general, foioasele i rinoasele (molid i pin ). ARAEL - Localitate situat pe cursul superior al rului Grisul Alb, la 5 km de municipiul Brad.

Numr de locuitori : 766 Numr gospodrii : 266 Localitatea, fiind situat n estul municipiului Brad, n esul rului Grisul Alb, sunt oferite condiii favorabile ca terenul agricol s fie propice pentru cultivarea cerealelor i legumelor.n zonele colinare predomin fneurile, punile, pomii fructiferi i pdurile de foioase.Pe raza localitii se afl 2 decantoare de steril provenite din prelucrarea minereurilor auroargentifere.Electrificare, telefonie interurban, automat, telefonie mobil. Televiziune prin cablu. Radio local "Cristal". RUDA BRAD - (MUSARIU, Localitate n zon de deal, situat la poalele Munilor Metaliferi, bogai n zcminte de aur i argint , la sud, sud-est de Brad, la o distan de 6 km. Numr de locuitori -205 Numr gospodrii - 83. Satul este strbtut de Valea Musariului. Bogiile solului constau, n primul rnd, n vegetaia forestier, preponderent foioase, dar i rinoase. Suprafee mai mici sunt ocupate de fnee i puni. Pe teritoriul localitii sunt situate mai multe depozite de steril, rezultate din sparea unui mare numr de guri de min. n extremitatea estic a satului este conservat galeria "12 Apostoli", n adncul creia se pstreaz , de peste 2ooo de ani, "Treptele Romane", cea mai elocvent dovad istoric i arheologic a activitii de extracie a aurului, nc din perioada ocupaiei Daciei de ctre romani, n ultimii ani, activitatea minier de la Musariu (Ruda) a suferit o restructurare continu, pn la sistare, MESTEACN Localitate situat n aval de municipiul Brad, n esul Grisului Alb, dar si pe colinele adiacente. Numr locuitori : 618 Numr gospodrii : 190 n agricultura satului predomin culturile de cereale pe es, dar i fnee i puni n zonele colinare, unde sunt i muli pomi fructiferi.Zonele mrginae sunt ocupate de pduri de foioase. n subsol i cteva perimetre de suprafa sunt cantonate zcminte de crbune brun i lignit

Date geografice : Aezare : Municipiul Brad, centru al rii Zarandului, este o localitate situat n Sud-Vestul Munilor Metaliferi, ntr-o depresiune format de o parte i de alta a Grisului Alb. n contextul geografic al judeului Hunedoara, municipiul Brad este situat n partea de Nord a acestuia, la 36 de km de municipiul reedin de jude Deva, la confluena rului Grisul Alb cu prul Luncoi.

Relieful : Depresionar (depresiunea Brad), dispus n form de amfiteatru natural, cu alternane deal-vale. Dealurile au o altitudine de 500-600 m (ex. Dealul Lia -447 m) i coboar nspre albia Grisului Alb, la nivelul de 265 m : dealurile Corbului, Dosurile, Tudornesc, Petrili, Gruiu, Cioroiu, Obriei, Zgleam, Tului Clima: Temperat-continental, n general blnd, umed i moderat, cu nuane oceanice. Ambian ecologic ospitalier, cu o temperatur medie anual de 8C i aproximativ 20 de zile de ninsoare pe an. Din punct de vedere al siturii pe glob, municipiul Brad este traversat de paralela de 48 grade 8 minute, deci se afl n plin zon a climei temperate, distingndu-se 3 zone micro-climatice : Micro-climatul luncii Grisului, caracterizat printr-o cantitate sporit de umezeal, favoriznd agricultura si legumicultura,Micro-climatul dealurilor nordice, cu o densitate i frecven mai mare a precipitaiilor, favoriznd dezvoltarea vegetaiei forestiere: gorun, fag, mesteacn. Micro-climatul dealurilor sudice, cu precipitaii mai reduse, propice dezvoltrii pdurilor de fag i altor esene amestecate. Solul : Predomin solurile silvestre brune si brun-glbui, mai mult sau mai puin podzolite Vegetaia : Este caracteristic celor trei zone micro-climatice Vegetaia de lunc - pe solurile cu umiditate ridicat, n cmpia aluvionar, luncile vilor mari i terasele inferioare.Vegetaia lemnoas - reprezentat prin asociaii de plante i specii - dominani fiind arborii de esen moale : salcia, plopul, aninul negru, mceul, porumbarul.Vegetaia cultivat:cereale, plante tehnice, furajere, legume.Vegetaia forestiertamestec de fag i carpen, n alternan cu pajiti secundare si cu terenuri cultivate

Fauna: Este, n general, reprezentat prin mistrei, cprioare, mici roztoare (alunarul i veveria), mai rar pisica slbatic, rsul, jderul i lupul. Istoria oraului Repere istorice : Aezarea a favorizat existena oamenilor pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri, existen legat de exploatarea aurului n zon (epoca trzie a bronzului). Sunt relevante dou descoperiri arheologice : toporul de piatr de la mina de aur Ruda-Musariu i depozitul de bronz ( un vrf de lance, o dalt i dou brri ) din Gara CFR Brad. Epoca roman este atestat prin existena uneia sau mai multor aezri de coloniti-mineri adui aici n timpul stpnirii romane. Sunt relevante cele 115 morminte cu ritul de nmormntare "incinerare n groapa de nhumare", descoperite la necropola Muncelu - Brad, sec.II, III, "Treptele Romane", care atest o tehnic superioar de extragere i prelucrare a minereului i exploatarea prin galerii. Toponimele :Cri, Barza, Mgura, Runc, Potingani, etc. , ne conduc spre epoca traco-iliric, la care s-au adugat termeni latini i slavi. Dup migraia popoarelor, comunitatea a trit sub conducerea unor jupani alei de obte. Cel mai vechi voievod brdean a fost loan de Brad (1404), din care s-a tras o adevrat dinastie: Brady, precum i un alt loan de Brad (1445). n documentul din 1445 este pomenit, pentru prima oar, numele maghiarizat al Bradului: Fenyopataka. Se pare, ns, c atestarea documentar a Bradului este anterioar anului 1445, probabil din secolul al XIH-lea, de cnd se cunoate existena familiei Brady, care i-a luat numele de la aceast localitate.

Bradul este menionat ca centru administrativ n anul 1600, la trecerea lui Minai Viteazul spre Praga, dup nfrngerea de la Mirslu. n 1784, Bradul devine centru al luptei ranilor asuprii condui de Horia, Cloca i Crian. ( n 1785 Bradul numra 1499 locuitori : 776 brbai i 722 femei). Anul 1848 a situat Bradul n centrul luptelor politice pentru nfptuirea aspiraiilor naionale, sub conducerea lui Avram lancu, erou-simbol al localitii si zonei.

O mare victorie politic o constituie participarea brdenilor la Marea Unire de la l Decembrie 1918, eveniment dup care ibrdenii au dobndit dreptul de a se organiza ca o identitate politic de sine stttoare, cu o administraie proprie, avnd n frunte intelectuali luminai : loan Pipo, losif Hodo, Amos Frncu, losif Baa. La l aprilie 1927 Bradul devine comun care funcionau toate instituiile de drept ale statului. urban (ora) n

- La l ianuarie 1930 Bradul a revenit la statutul rural, situaie n care rmne pn la l aprilie 1941, cnd este decretat definitiv ORA (comun urban). - Perioada 1946 - 1989 se evideniaz, mai ales, prin instaurarea i consolidarea comunismului, dar i prin aceea c Bradul devine un important centru muncitoresc, cu profil economic industrial. La data de 17 decembrie 1995 Bradul a devenit MUNICIPIU. Economia local a) Industria

de

comun

n economia municipiului Brad o parte important o deine industria, ianume industria minier i cea de confecii metalice. Bazat n special pe exploatarea aurului i a minereului complex, pietre semipreioase i crbune, prelucrarea lemnului, confecii metalice i textile n cadrul sectorului de stat fiind nregistrate un numr de 3 firme cu capital majoritar de stat. In sectorul privat activitatea este orientat spre industria alimentar, produse de panificaie i patiserie, abatoare i preparate din carne, servicii de transport marf i cltori, prelucrarea lemnului i comer, prestri servicii ctre populaie( zidrie, tmplrie, transport, reparaii, activiti mici meteugreti, etc.) fiind nregistrate 304

societi autorizate

comerciale

53

asociaii

familiale

persoane

fizice

1. Societi comerciale Domeniu activitate Prestri servicii Societi producie de Nr, societi 48 1 j 33 de i Comer 141 N r. angajai 220 925 232 103

Alimentaie public Laboratoare !3 1 Cabinete medicale ,16 Farmacii urnane

-. -__ .__ 25

Farmacii veterinare Notariat Transporturi auto

. 29 6 _ . !2 .... -.._ - 6 Ta l
89

Situaia agenilor economici ce au i capital de stat se prezint astfel: > industrie minier - 2 (E.M ebea - exploatare de crbune; E.M Bradmin - exploatare zcminte aurifere) > energie electric - l 2. Resurse naturale > Cel mai important curs de ap este Grisul Alb i prul Luncoi, iar de o importan mai mic sunt prurile Valea Brad, Rbreasa i Lunca. Zcmintele principale sunt: > crbunele din zona satului Mesteacn exploatat de EM ebea > minereuri auro-argentifere i pietre semipreioase, exploatate de S.C. Bradmin S.A. > 3037 ha ocupate de pduri > fructe de pdure, plante medicinale variate b) Agricultura

Agricultura, pe lng industrie, reprezint un punct forte pentru zon, n special n ceea ce privete creterea animalelor.Creterea animalelor reprezint o tradiie n zon, fiind cunoscute manifestrile pentru revigorarea rasei bovine PizgauD O , manifestare ce a intrat i n atenia

organelor de specialitate din Austria. 1. Situaia terenurilor 3000 TIPUL Suprafaa n Ha 2002

_i

Intravilan 1004 Extravilan 3360 din Agri 4333 co cultivai 877 Ara 998 Porumb 314 Ov '311 z Orzoaica 130 Secar Cart 100 ofi Sfecl 20 Sfec de zahr

. 1004
:

3360

care 4300 cu: 874 990 340 300 j 100 i 110 furajer 16 |-

Legume Livezi Vii Puni Fa ne(e Pduri Proprietate de stat Proprietate privat

40 40 |25 998

40 ..... __ _,.__. i _ _ ___ 40


25

'

_.

2418 2418 998 2868 2868 2814 2800 54 70

Cele mai reprezentative activiti sunt: industria de morrit i panificaie, industria crnii, abatorizarea i fabricarea produselor din carne, industria laptelui, a vinului i a buturilor alcoolice. Totui lipsa fermelor zootehnice afecteaz preul i desfacerea produselor finite n cazul laptelui, crnii; se resimte lipsa industriei productoare de ambalaje la standarde europene, produsele alimentare brdene fiind concurate nu numai ca volum dar i ca aspect, de produse importate sau provenite din alte zone ale rii . Sectorul ntreprinderilor mici i mijlocii Puncte tari D poziionarea geografic n vestul rii, prezentnd un grad sporit de interes pentru investitorii strini, datorit condiiilor favorizante; n potenialul economic al zonei, resursele bogate ale solului, gradul de urbanizare i industrializare D cadru legislativ favorizant D intensele schimburi comerciale cu statele vecine D receptivitatea locuitorilor, gradul de civilizaie D for de munc numeroas, tnr, calificat profesional D disponibilitatea autoritilor locale de a negocia cu posibilii investitori strini, dac prin investiiile lor se creeaz locuri de munc u oportunitatea de a gsi personal calificat i bine pregtit, care nu mai necesit pregtire sau doar mici reciclri U oamenii de afaceri existeni sunt dispui si doresc asocierea r ) cu firme puternice sau cu eventualii investitori D sistem bancar echilibrat i fiscalitate redus.

Puncte slabe > birocraia

Populaia POPULAIA - (2002) = 16.485 LOCUITORI, din care 14.464 n Brad, constituii n 5.621 familii. Proporia populaiei pe vrste: >0- 18 ani- 18% >8 - 50 ani -49% >50 - 65 ani - 33 % Nateri - 2001 - 2002 = 427 Decese - 2001 - 2002 = 433 Componenta etnica - 2002 : romni - 15.945 maghiari - 299 rromi - 157 germani - 53 alii - 31 Religia: ortodoxa- 15.813 romano - catolica - 244 greco - catolica - 79 penticostali - 158 reformai - 98 baptiti -93 Populaia activa : - angajata - 33 % - TOTAL = 5.039 (femei = 1.809) - omera - 22,0 % - TOTAL = 3.728 (femei = (2.057 )

Muzee "MUZEUL AURULUI" DIN BRAD Un punct de atracie deosebit pentru cei care cltoresc prin Munii Apuseni este Colecia mineralogica din Brad, cunoscut sub numele de "Muzeul Aurului". Ea aparine Filialei Bradmin a Companiei naionale "MINVEST" SA din Deva si a fost fondat n urma cu mai mult de 100 de ani, timp n care s-au adunat peste 2000 de exponate din foarte multe ri de pe toate continentele, ntre acestea se remarc n mod deosebit cele cu aur nativ, provenite din minele din Munii Metaliferi, constituind din acest punct de vedere una din cele mai importante colecii din lume.

Dei a avut ntotdeauna un caracter particular, cu un orar de vizitare limitat la programul de lucru al unitii care l gestioneaz, colecia a fost vizitat de un mare numr de persoane. Elevi, studeni sau iubitori ai frumuseilor naturii, specialiti n domeniul geologiei si mineritului, personaliti ale vieii culturale, politice si tiinifice din tar si de peste hotare, care au rmas impresionai de frumuseea deosebit a exponatelor si de valoarea tiinific a multora dintre ele. Mrturie stau numeroasele impresii nscrise de acetia n registrele de vizitatori, cel mai vechi pstrat fiind din anul 1912. Colecia ncepe prin prezentarea unor obiecte arheologice

descoperite n zona Brad-Criscior care dovedesc existenta omului n urm cu 5000 de ani si a unei activiti de extragere a aurului de 20OO de ani. Sunt expuse unelte si obiecte vechi folosite la extragerea si prelucrarea minereului aurifer, specifice ultimelor dou secole, precum si imagini fotografice sugestive privind aceste activiti.

n slile muzeului vizitatorul are prilejul de a cunoate aurul ntr-o ipostaz inedit, aceea de minereu, n care el apare sub diverse forme: fin dispersat, liber sua concrescent cu alte minerale, lamele, filamente, dendrite, granule si rarele combinaii chimice naturale ale aurului cu telurul, ntre care silvanitul si nagyagytul s-au identificat pentru prima dat n lume n zcminte din Munii Apuseni. majoritatea zcmintelor de aur din Romnia se regsesc n muzeu cu exponate reprezentative

pentru toate tipurile de mineralizaii. Zcmintele din zona Bradului sunt cel mai bine reprezentate, de aici provenind si cele mai spectaculoase foorme. ntre acestea se remarc unele care sugereaz vizitatorului plante, animale sau alte obiecte: frunze, flori, arpe, cel, aripi de pasre, tun, harta Romniei. Muzeul prezint n continuare o colecie mineralogic generala, cu peste 800 exponate provenind din foarte multe ri. Organizat pe criterii tiinifice, ea ncepe cu noiuni generale despre minerale, geneza acestora, proprieti fizice dup care pot fi determinate, fiind expuse n continuare dup criteriul compoziiei chimice.

se ncepe cu elemente native si continua cu sulfuri metalifere, sruri halogenate, oxizi, sruri oxigenate (carbonai, sulfai, silicati, etc) si se ncheie cu o interesant vitrin n care sunt prezentate cteva dintre mineralele care au fost identificate pentru prima oar n lume n zcminte din Romnia. Prin varietatea formelor si a culorilor, aceste minerale ncnt privirea si creeaz o stare de mulumire pentru cei care doresc s-si lrgeasc orizontul cunotinelor despre natur n general si lumea mineral n special. MUZEUL DE ETNOGRAFIE BRAD Fondat n 1987, avnd ca nucleu - colecia particular - tefan Safian. Cuprinde exponate reprezentative pentru etnografia E>rii Zarandului. Este reprezentativ pentru identitatea cultural a oraului Brad si a ntregului inut zrndean.

Are o colecie de aproximativ 1800 piese din : lemn, metal, textile, ceramic, foto si cuprinde peste 120 piese de patrimoniu cultural naional. Expoziia de baz este structurat n dou registre: 1. Profan : aezri, ocupaii, sate specializate, interior rnesc, port popular. 2. Sacru: coltul sacru al locuinei, icoane, produse artistice cu nsemne cretine. Periodic gzduiete expoziii temporare (arheologie, art, carte veche, fotografie din colecii muzeale sau particulare).

ABRUD Abrud (maghiar Abrudbnya, german Grofischlatten) este un ora n judeul Alba, Transilvania, Romnia. Are n subordine administrativ localitile Abrud-Sat, Gura Cornel i Soharu. Are o populaie de 6.213 locuitori. Istorie Localitatea este renumit din timpul romanilor pentru bogatele zcminte aurifere, n Abrud se afl un colegiu al aurarilor (collegium aurariarum") ; aici s-au gsit multe vestigii romane, printre care i table cerate. Oraul a fost unui dintre centrele rscoalei populare din Transilvania conduse de Horia, Cloca i Crian (1784) i ale revoluiei din 1848. Locuitorii se creterea animalelor. Oraul se desfoar de-a lungul rului omonim, la poalele dealului Stiurt, pstrnd in perimetrul sau urmele aezrii daco-romane Abruttus, lng care exista si o mica fortificaie cu rol de observaie si aprare a marelui centru aurifer din . apropiere, Alburnus Maior (azi, Roia Montana). Din documentele medievale reiese ca, incepind din 1427 aezarea a devenit ora capatind astfel unele privilegii.

Deseori populaia din Abrud s-a ridicat Astfel in 1727 a avut loc o rscoala care s-a ncheiat cu oraului.

mpotriva oprimrii. preluarea conducerii

mprejurimi

In timpul rscoalei rneti din 1784 s-au desfurat in lupte grele intre iobagii condui de Horea, si Crian si trupele imperiale austriece, pentru ca noiembrie localitatea fiind ocupata de rsculai.

Cloca la 6

De asemenea, in perioada revoluiei de la 1848, oraul a fost unul dintre centrele de rezistenta ale romanilor din Munii Apuseni. Trupete guvernului ungar reuesc de trei ori sa intre in Abrud dar de fiecare data ele sunt alungate de lancierii si pucaii condui de prefectul loan Buteanu. In iulie 1849, aici a avut loc ntrevederea lui Nicolae Balcescu cu Avram lancu, in scopul de a realiza o impacare intre acesta si Kossuth, conductorul revoluionarilor unguri. Relief Predomin regiunile nalte de podi,deal i munte, n est cu Munii Metaliferi (M.Trascului cu "Muntele Mare") n sud , Munii Surianu, n nord-vest Munii Bihorului,Munii Parngului, n vest Valea Sebeului, i o parte mic din Munii Cindrelului. Zona de podi i deal alctuit din: Podiul Secaselor, Podiul Trnavelor, depresiunile montane Zlatna, Abrud, Cmpeni, i depresiunile joase de cmpie Alba lulia,

Turda, Ortie. Culoarul Mureului separ Munii Apuseni de Podiul Trnavelor (400-500 m altitudine). Reeaua hidrografic alctuit din: cursul mijlociu al Mureului care colecteaz pe malul drept: Areul, Aiud, Geoagiu, Valea Teiului, Valea Calzii, Cricul, Ampoiul, Vintul etc. iar pe malul stng: Trnava (Mare si Mic), Galda, Secasul, Sebeul, Pianul, Cugirul etc. n zona Munilor Apuseni mal important este rul Arie cu afluenii Ariesul Mare s i Mic.

ZLATNA Zlatna (germ. Schlatten. nume derivat din Ib. slav, "zoloto" nseninnd "aur") este un ora n judeul Alba, Transilvania, Romnia. Are n subordine administrativ localitile Boeti, Budeni, Dealu Roatei, Dobrot, Dumbrava, Fene, Galai, Izvoru Ampoiului, Pru Gruiului, Ptrngeni, Pirita, Podu lui Paul, Runc, Rui, Suseni, Trmpoiele, Valea Mic i Vltori. Are o populaie de 8.607 locuitori.In scoal generala din Zlatna a invatat renumitul Avram lancu. Zlatna este o depresiune aflata intre 2 lanuri muntoase -munii Metaliferi de origine vulcanica cu vrful Jidov cu o inaltlme de peste 900 m si de Munii Trascau ,muni formai prin incretire din care se remarca vrful Dambau cu o nlime de 1369 m.

Pricipalul ru care trece prin Zlatna este Ampoiul care care are o lungime de aproximativ 50Km .Ampoiul se vars in rul Mure in municipiul Alba lulia. Cele mai interesante locuri de vizitat in Zlatna sunt Biserica Ortodoxa monument ce dateaz din secolul XV si castelul de la Izvorul Ampoiului. Din Zlatna

se poate ajunge uor la Rezervaia naturala -Poiana Narciselor.Pe teritoriul localitii Zlatna au fost descoperite urme de locuire ce indica prezenta unei aezri in acest loc inca din epoca bronzului (Cultura Wietenberg). In perioada romana in acest loc a existat o aezare nfloritoare ce purta numele de Ampelum si care se pare ca a fost un important centru de exploatare a aurului care a purtat chiar rangul de municipium. Urmele materiale descoperite constau din inscripii in latina, statui, monezi si ceramica.

Localitatea este menionata pentru prima data in anul 1347 iar ulterior in 1387 este ridicata la rangul de ora. Datorita industriei miniere oraul cunoate o dezvoltare accelerata, aici fiind instalata prima maina cu aburi din Transilvania ce avea o putere de 14 CP. Principele Transilvaniei in aceea vreme Gabor Bethlen a adus muncitori germani si slovaci pentru a lucra in mine. Tot in aceasta perioada la Zlatna a funcionat si o scoal de minerit.

BALSA

Comuna Bala are o formeaz 666 Comuna este aezat n Hunedoara, la grania cu judeul Alba.

populaie partea

de de de

1218 nord-est

persoane, a

care familii. judeului

Fa de principalele ci de acces, comuna Bala este aezat pe drumul judeean 705, care face legtura ntre oraul Zlatna i halta de cale ferat Geoagiu, aflat pe drumul naional Sebe Deva i drumul judeean 741 Almau-Mic - Curechiu. Distana de la comuna Bala la municipiul Deva este de 62 km, 29 km pn la municipiul Brad, iar proiectul de autostrad Nadlac-Arad-Timioara-Lugoj-Deva- Sibiu Bucureti trece la 25 km distan de Bala. Cel mai apropiat aeroport este cel din municipiul Sibiu, la distana de 110 km. Suprafaa total a comunei este de 15.469 ha, din care 788,7 intravilan i 14.680,3 extravilan.

Aproximativ 60% din locuitorii comunei Bala beneficiaz de alimentare cu ap prin cdere, ceilali 40 % aprovizionndu-se din fntni. Este necesar amenajarea unei reele de alimentare cu ap n localitile comasate. Exist un studiu de prefezabilitate n acest sens, care cuprinde i canalizarea i epurarea apelor uzate. Alimentarea cu energie electric este realizat integral, existnd i posibiliti de extindere a reelei. Magistrala de gaz trece pe la cea. 25 km distan de comun, exist la nivelul localitilor aproximativ 600 de cereri de racordare, deocamdat aceasta nu s-a realizat din lips de fonduri. Comunicarea se realizeaz prin telefonie fix i mobil. Pe raza comunei Bala nu exist staii de alimentare cu carburani, cea mai apropiat staie fiind n oraul Geoagiu, la 19 km distan. Odat cu intrarea n Uniunea European, localnicii sper c localitile comunei se vor repopula, crescnd astfel i numrul autoturismelor i utilajelor agricole, lucru care ar impune amplasarea unei pompe de alimentare pe raza comunei. Pentru aceasta, autoritile locale pot pune la dispoziia investitorilor mai multe locaii. Avnd n vedere strategia naional de gestionare a deeurilor, precum i depozitarea acestora, care au ca obiect stabilirea cadrului legal pentru desfurarea activitii de colectare i depozitare ct i nchiderea depozitelor existente, n condiii de protecie a mediului i a sntii populaiei, se studiaz implementarea acestei activiti pe plan local i gsirea unor fonduri pentru investiii de acest gen.

AEZARE GEOGRAFICA Este situat n partea estic a Munilor Metaliferi, pe versantul sudic al acestora. Datorit aezrii sale geografice, formele de relief care predomin sunt dealurile, formate din soluri podzolice i roci calcaroase, datorit crui fapt, se gsesc aici mai multe forme carstice CLIMA Din punct de vedere climatic, comuna se nscrie n zona temperat-continental, media anual a

temperaturii fiind de + 10-11 grade Celsius FAUNA Fauna locului cuprinde lupul, cerbul comun, cpriorul, rsul, mistreul, vulpea, iepurele, cocoul de munte, fazanul, pisica slbatic i vipera cu corn.

VEGETAIA Vegetaia care acoper teritoriul comunei este reprezentat de: fag, carpen, salcm, gorun, cer, molid, cireul slbatic, dar i exemplare de flor rar i endemisme: laleaua pestri, Jaleul, centaurea scabiosa, alium flavum, galamintha majoranifolia s.a.

GEOARGIU-BAI

Romnia dispune de un fond bogat si variat de factori naturali terapeutici:ape minerale, apa si nmolul unor lacuri, gaze etc.,rspndii cu generozitate pe aproape intrega suprafaa a tarii, in diferite zone climatice.Varietatea mare a acestor factori se datoreaz aezrii geografice si structurii geologice complexe a scoarei pmntului tarii noastre.Prezenta lor a permis ca acetia sa fie folosii pentru tratament din vremuri strvechi. Au fost ntrebuinate in scop terapeutic izvoarele cu ape minerale termale de la Bile Herculane .In decursul timpului si alte staiuni balneare ca Bile Felix si Vatra Dornei si-au inscris numele alturi de Bile Herculane, reprezentnd prin virtuile curative ale apelor lor minerale, centre de tratament cu renume in zona central-europeana.Mai trziu, o alta staiune din Romnia, Calimanesti-Caciulata, capt o faima internaionala, apele minerale de aici fiind recomandate in tratamentul bolii renale. Dezvoltarea staiunilor balneare a aprut in condiiile solicitrilor crescnde de cure cu factori naturali terapeutici si mbogirii si nnoirii coninutului medicinii balneare moderne, care isi gsete astzi o fundamentare tiinifica pentru multe din metodele tradiionale folosite in trecut in mod empiric. Curele balneoclimatice devin parte integranta a sistemului de ocrotire a sntii, factorii terapeutici naturali sunt considerat! in present, pe de o parte , remedii cu valoare deosebita, in unele situaii fiind indispensabili, de neinlocuit in realizarea unor efecte profilactice, terapeutice sau de

recuperare, pe de alta parte, o alternative a terapiei cu mijloace farmacologice medicamentoase. Balneologia moderna si medicina fizica din tara noastr dispun de o fundamentare tiinifica solida.Metodele fizicale, parte integranta a arsenalului terapeutic folosit in staiunile balneoclimatice, respectiv metodele de hidroterapie, kineto terapie, pne u mo terapie, electroterapie sunt fundamentate pe date moderne de fiziologie neuromu seu Iar, a circulaiei periferice, a termoreglarii, a respiraiei si schimburilor gazoase. Metodele balneoclimatice reprezint metode tradiionale, bazate pe observaiile ndelungate ale multor generaii de medici balneologi, care au inut seama de caracterul particular, specific, de individualitate al fiecrui factor natural in parte-bioclimat , ape minerale, nmoluri etc. Tara noastr dispune in prezent de peste 160 de staiuni si localiti cu factori naturali terapeutici. In multe staiuni s-au construit uniti moderne de tipul hotelurilor de cura si complexelor sanatoriale, in care serviciile de diagnostic si tratament sunt oferite in cadrul aceleiai cldiri, de exemplu la Bile Calimanesti-Caciulata, Bile Govora ,Balle Tusnad, Bile Olanesti,etc. In cercurile medicale de specilitate din lume este binecunoscut faptul ca Romnia dispune de o mare bogie de resurse cu valoare terapeutica: ape minerale, mofete, nmoluri si lacuri terapeutice, rspndite pe aproape ntreaga suprafaa a tarii, in diferite zone climatice. Pe teritoriul tarii noastre exista aproape toate tipurile de ape minerale -oligominerale, alacline, alcalino-terose, clorurate sodice, iodurate, sulfurose, carbogazoase,termale etc.cu o mare varietate in privina compoziiei chimice, a gradului de mineralizare si a temperaturii lor. Nmolurile terapeutice sunt de tip sapropelic, de turba sau minerale, iar mofetele-emanaii naturale de gaze terapeuticecontin bioxid de carbon sau hidrogen sulfurat. O alta particularitate consta in repartizarea geografica a factorilor naturali de cura, ceeace determina ca in zone relativ restrnse teritorial sa ntlnim numeroase surse de apa minerala cu concentraii si compoziii chimice diferite, fapt ce permite tratarea simultana la acelai pacient, a mai multor boli asociate.Pentru exemplificare citam staiunile unde se pot trata mai multe categorii de boli: Covasna- boli cardiovasculare, digestive si metabolice; Calimanesti -Caciulata -boli ale aparatului renal, ale aparatului digestiv, ale cailor respiratorii si ale aparatului locomotor; Bile Olanestl -boli ale aparatului digestiv,ale aparatului renal si boli alergice. Asocierea individualizata a medicatiei adecvate si alimentaiei dietetice, precum si asigurarea unui regim sanatorial corespunztor profilului terapeutic al fiecrei afeciuni dau posibilitatea

efecturii uni tratament comlex si ridica staiunile balneoclimatice de pe Valea Oltului la nivelul unor centre curative-profilactice de o deosebita importanta pentru mbuntirea strii de sntate a populaiei.

Capitolul I: Oferta romaneasca de turism balneoclimateric Evoluia balneoclimaterica in Romnia Staiunile balneoclimaterice pentru cura si odihna au cunoscut in perioada postbelica o dezvoltare fr precedent att in tara noastr, cat si o serie de state europene cu tradiie in acest domeniu. In tara noastr s-au construit in staiunile balneoclimatice si pe litoralul marii negre hoteluri moderne, cu baze de tratament complexe, echipate cu instalaii si aparatura din cele mai noi timpuri destinate aplicaiilor balneo si fizioterapeutice, pentru utilizarea in scopuri terapeutice si de odihna a bogiei factorilor de cura existeni in Romnia. Numeroase staiuni balneoclimatice modernizate au intrat in circuitul internaional balnear si sunt cutate, anual, de zeci de mii de strini din tari europene sau de pe alte continente. In acest context s-a acordat o atenie deosebita, pe de o parte. valorificrii factorilor naturali terapeutici (ape minerale, nmoluri terapeutice, mofete, climat), iar pe de alta parte, creterii si perfecionrii continue a asistentei medicale balneare, prin numirea in policlinicile medicale balneare a unor cdere medicale si medii de specialitate cu pregtire cat mai buna. Dezvoltarea economica si progreselor tiinelor medicale au determinat o foarte accentuata lrgire si mbuntire a asistentei medicale in numeroase tari in epoca postbelica, correlate cu creterea continua a cheltuielilor destinate sntii si cu o importanta socializare a asistentei medicale in numeroase tari cu sisteme economico-sociale diferite. In condiiile de viata oferite de societatea moderna, industrializata si urbanizata, alturi de bolile cronice degenerative urmare a prelungirii duratei medii de viata -, au crescut in importanta, in tabloul morbiditii, bolile de nutriie, afeciunile determinate de tulburrile psihovegetative, generate de solicitarea ritmurilor biologice, precum si afeciunile si strile determinate de reducerea capacitii de efort, datorate micorrii cantitii de micare. Fata de modificrile rapide si fundamentale ale structurii morbiditii, medicina clinica, medicina de spital si de cabinet, cu toate progesele tehnice si farmacoterapice extraordinare

nregistrate in ultimele decenii, nu au putut si nu poate face fata problemelor complexe ale asistentei medicale a populaiei diferitelor tari dezvoltate economic si social sau aflate in curs de dezvoltare rapida .ea rmnnd deficitara, mai ales, in domeniile preventive si de recuperare. Dezvoltarea acestor ramuri ale medicinii actuale este strns legata de progresele tehnice in domeniul evalurii diferitelor funcii ale organismului, de fundamentarea tiinifica adusa de fiziologia moderna patologiei funcionale. In acest context medico-social, dezvolatrea si modernizarea staiunilor balneare intr-o serie de tari europene, intre care si Romnia nu apare ca un fenomen conjuctural, cu valene exclusiv economice, ci ca o consecina a solicitrilor crescnde de cure balneare si climatice, respectiv de cure cu factori naturali terapeutici.Explicarea trebuie cutata si in coninutul mbogit, nnoit al medicinii balneare moderne care isi gsete astzi si o fundamentare tiinifica pentru multe din metodele tradiionale folosite in trecut in mod empiric. Frecventarea staiunii balneoclimatice din multe tari bogate in factori naturali terapeutici, cum este in cazul Romniei, att de populaia statelor respective, cat si de numeroi curani in alte tari are o pondere semnificativa in cadrul aciunilor de sntate si, deaceea, O.M.S. s-a sesizat, in ultimii civa ani, de aceasta problema,intrata, ncepnd din anul 1977, in preocuprile sale prin intermediul comitetului european al organizaiei. Interesul pentru remediile naturale este in cretere si datorita costului extrem de ridicat al metodelor farmacoterapiei, eficacitii limitate a multora dintre produselor industriei farmaceutice, toxicitii si efectelor secundare ale altora , puse in evidenta si subliniate tot mai clar de studii controlate si iniiate de O. M. S. Intr-unul din rapoartele elaborate de o comisie de experi ai O.M.S. in anul 1977 s-au discutat att condiiile necesare pentru recunoaterea staiunilor balneoclimatice, cat si nevoile de dotare, echipare si ncadrarea complexelor de tratament din staiuni. Condiiile respective se refereau la cunoaterea, studierea si acceptarea factorilor naturali terapeutici, instalaiile de tratament pentru utilizarea lor si pentru aplicarea metodele de fizioterapie, instalaiile necesare pentru supravegherea bolnavilor si asistenta de urgenta, ncadrarea cu personal medical si paramedical calificat. Toate aceste aspecte sunt cuprinse, in detaliu, in documentele ntocmite de Federaia Internaionala de Balneologie si Climatologie,(F.I.T.E.C.), in special in cel referitor la Principiile moderne de tratament in staiunile balneare si climatice. Interesul terapeutic si social pentru curele in staiunile balneoclimatice, intr-o continua cretere in numeroase tari, inclusiv in tara noastr, a determinat dezvoltarea balneologiei internaional, explicabila, in primul rnd, prin eficienta acestei cura la categorii largi de bolnavi cronici. In afara rezultatelor imediate, postcura, care dup statistici medicale romaneti sau strine indica procese impresionante de ameliorri ale simptomatologiei subiective si obiective, un ecou nsemnat 1-au avut o serie de studii asupra rezultatelor in timp ale unor cure repetate, folosindu-se indicatori economici de eficienta, respectiv incapacitatea temporara de munca determinata de bolili pentru care se practicau curele balneare. Medicina bancara este inztegrat cu medicina fizica si reprezint o specialitate metodica terapeutica ce studiaz si plic in practica medicala mijloacele fizicale terapeutice

(cldura, lumina, energia electrica, electromagnetica, mecanica etc.) si factorii terapeutici naturali (climat,ape minerale, nmoluri etc.). Ca oricare specialitate midicala, medicina fizica si balneologia au astzi o fundamentare tiinifica moderna si se ncadreaz in gndirea medicala despre boala , stare de sntate, terapie. Resursele balneare ale Romniei Apele minerale nc din cele mai veche timpuri, apele minerale au fost considerate ca resurse balneare valoroase, epoca moderna sporind necesitatea folosirii lor pe o scara cat mai larga, datorita sedentarismului, polurii si abuzului de medicamente. Pentru a f considerate minerala, o apa, conform definiiei internaionale, trebuie sa conin cel puin Ig sruri minerale dizolvate la un litru de apa, elemente chimice sau gaze cu aciune farmacodinamica sau sa aib la izvor temperatura de cel puin 20C si desigur sa posede o aciune curativa tiinific recunoscuta. Tara noastr folosete o clasificare ce se bazeaz pe proprietile fizico-chimice ale apei minerale si care in cont de bogia si varietatea acestor ape pe intreg intinsul tarii. Apele oligominerale Aceste ape slab mineralizate sunt ape de infiltraie cu circulaie prin roci care conin substane minerale solubile in apa de infiltraie. Daca apa de infiltraie ptrunde la mari adncimi, aceasta se nclzete proporional cu treapta geotermica atinsa, iar apa este mpins spre suprafaa ca apa termala. Daca rocile strbtute de apa sunt vulcanica, termalitatea apei poate fi ctigat si la adncimi mici. De exemplu, la Bile Felix apele termale provin de la o adncime de 1100 metri. Apele nclzite astfel se numesc acratoterme. Apele minerale acratoterme se gsesc la Bile Felix, Geoargiu-Bai, Moneasa,

Calacea.Calan etc. Apele acratoterme se folosesc in special, sub forma curei externe, in bazine sau cada. Ele au un efect general sedativ, calmant asupra durerilor,relaxant pentru musculatura si resorbant asupra proceselor inflamatorii , cronice. Apele oligominerale reci , denumite si acratopege, au ca efect principal splarea esuturilor prin traversarea compartimentelor de apa ale organismului, cu antrenarea metabolitilor rezultai din catabolism, datorita diurezei provocate de cura interna cu acest tip de apa minerala. Curele interne cu ape acratopege se folosesc in litiaza urinara, infecii urinare, sechele dup glomerulonefrite, guta, sindrom hiperuricemic, obezitate. Aceste ape se ntlnesc la Calimanesti(izvoarele 7,14), Slanic Moldovaizvorul 300 Scri), Bile Olanesti(izvoarele24,10,11,12). Nmolurile terapeutice Nmolurile se impart in : sapropelice , turbe si nmoluri minerale a. Nmolurile sapropelice -sunt depozitele negre bogate in hidrosulfura de fler coloidala , care se gsesc pe fundul lacurilor srate si al marilor si care au luat natere in timp ndelungat sub aciunea microorganismelor din substana anorganica a solului, din flora si fauna bazinului acvatic. Nmolurile sapropelice se formeaz pe fundul bazinelor de apa ale lacurilor (Amara, Fundata, Lacu Srat,etc.) sau a limanurilorTechirghiol) si in lacurile srate(Sovata, Ocna Sibiului). b. Nmolurile de turba au luat natere prin descompunerea resturilor vegetale acumulate de-a lungul timpului pe fundul unei mlatini sub aciunea microorganismelor. Turbele sunt bogate in substane organice , coninnd procente ridicate de acizi humici, bitumine, grsimi, ceruri,pectine, celuloza si substane proteice. Depozitele de turbe se gsesc la MangaliaNord(turba marina), la Covasna, Borsec, Poiana Stampei etc. Uneori este necesar ca inainte de folosire, turba sa fie fin mcinata pentru a putea

fi

aplicata

pe

piele,

c. Nmolurile minerale iau natere la emergenta izvoarelor sulfuroase (Sacelu) sau nesulfuroase (Sintgeorz-Bai). Slicurile (nmoluri de ruri, delta .limanuri) si nisipul (psamitele) sunt si ele folosite, mai rar, in practica medicala. Tratamentul cu nmol este pentru organism un excitant general nespecific, o procedura terapeutica de intensitate mare , cura cu nmol folosita de judiciozitate, avnd efect terapeutic obinuit, in special, prin antrenarea si calirea organismului .

Ungerile generale cu nmol, in aer liber, aa cum se practica in sezonul cald, pe malul lacurilor continentale sau pe litoralul Marii Negre, sunt cele mai solicitante proceduri, deoarece ungerea se face cu nmol relativ rece, care se incalzeste si se usuc la soare.Corpul se supranclzete si transpira, iar splatul ce se face in apa rece a lacului, urmat din nou de uscarea corpului la soare, constitue proceduri alternante termice solicitante, la care se mai adaug si micarea aerului de pe plaja.Din aceste motive nu se indica aceasta forma terapeutica la bolnavii hiperreactivi, la debili sau la cei cu vrsta naintata. O alta forma de namoloterapieaa numita procedura caldao constituie bile cu nmol diluat (deobicei chiar cu apa lacului de unde a fost extras); tot proceduri calde sunt si mpachetrile pariale sau complete cu nmol, precum si tampoanele vaginale cu nmol. In ultimul timp se folosesc in practica medicala si preparate din namoHpelox, pellamar) aplicate sub forma de injecii sau pomezi.Efectul lor curativ se bazeaz pe aciunea metabolica a constituientelor chimice din preparatul respectiv, de mare valoare terapeutica fiind substanele biogene ce iau natere in cursul maturrii nmolului. Apele In tara noastr intalnim deobicei ape alaclino-teroase, feruginoase.clorurate,sodice etc. Bioxidul de carbogazoase carbogazoase-alacaline,

carbon se gsete in apa minerala in stare libera si la presiune mare se dizova in apa sub forma de acid carbonic; acesta este gazul care se degaja la deschiderea unei sticle mbuteliate ce conine apa carbogazoasa. Daca izvoarele carbogazoase pure sunt extrm de rare in schimb izvoarele ce conin sruri minerale dizovate de apa carbogazoasa sunt foarte frecvente. Astfel de izvoare ntlnim la: Borsec, Zizin, Covasna, Biborteni, Vatra Dornei, Buzias, Lipova etc. In unele staiuni (Covasna si Bile Tusnad) bioxidul de carbbon se degaja din sol sub forma de gaz, fiind folosit in terapeutica ca atare(mofete). Tehnica bilor cu ape carbogazoase trebiue sa evite inhalarea gazului ce se degaja la suprafaa bii, gaz care daca este inhalat produce efecte vasoconstrictorii si de creterea tensiunii arteriale.Pentru aceste motive bolnavul va sta linitit in apa bii, capul fiind protejat de inhalarea bioxidului de carbon printr-un cearceaf aezat deasupra bii. ncperea de baie va fi bine ventilata.Apa din bale nu va mai f calda de +34C, pentru a nu accelera pierderea gazului dizovat in apa. Apele minerale alcaline In natura , apele alcaline pure sunt extrem de rare. ntlnim, de obicei, ape alcaline mixte(calcice, magneziene, feruginoase, carbogazoase). Efectele farmacodinamice ale apelor alvcaline sunt imprimate de prezenta si ponderea diferiilor ioni din apa minerala, fapt ce explica individualitatea fiecrui izvor mineral. Cura interna cu apele alcaline are efecte coleretice, fluidifica bila, ajuta depunerea de glicogen in ficat, scade colesterina si alcalinizeaza urina.Apa minerala ingerata produce efecte de stimulare a secreiei p ancreato-intestinale, actionaeza difereniat asupra enzimelor digestivei si asupra florei intestinale.Cnd apa minerala alcalina conine calciu si magneziu, au loc procese de sensibilizare la factorii alergenici. Tara noastr este deosebit de bogata varietate remarcabila: moldova,Tinca,Tamaseu,Singeorz-Bai, Valea Bodoc,Biborteni,Racosul de Bai,Borsec,Stoiceni,Sapanta. in ape Lipova, Vinul Jos, alcaline ui, de o SlanicZizin, Malnas-

Apele minerale clorurate-sodice Sunt ape minerale in care predomina clorura de sodiu cu limita minima de Ig /l, respectiv 393 mg sodiu/1 si 607 mg clor/1, originea lor fiind legata de rocile sedimantare bogate in sare. Alturi de izvoarele clorurate-sodice pure (ex. Hygeea de la Bile Herculane), apele de acest tip mai pot conine anionul bicarbonic(Slanic-Moldova, Singeorz-Bai) sau anionul sulfat(Baltatesti si Ivanda). Apele minerale clorurate sodice pot avea concentraii uneori foarte mari . Acestea sunt apele srate concentrate, care sunt folosite in terapeutica numai sub forma curei extene(bai). Ele actioneza asupra organismului prin osmolaritatea mare a apei din cada sau din bazin, precum si prin srurile ce se depun pe piele, formnd o adevrata manta de sare", cu deosebite caliti terapeutice. La aceste caliti specifice apelor srate concentrate se mai adaug si termalitatea bii, atunci cnd apa este incalzita pentru proceduri calde. Tara noastr este bogata in ape minerale clorurate-sodice: Ocna Mure, Rodbav, Sarata-Monteoru, Bile Herculane, Someseni, Vulcana, Gura Ocnitei, Sacelu, Praid, Ocna Sugatag, Singiorgiu de Mure, Baltatesti, Telega, Bazna, Ocna Sibiului, Cacica-Bai, Bile Govora, Ocnele Mari, Vizanteu,Jitea. Apele minerale sulfuroase In apa minerala sulfuroasa, sulful se gsete sub mal multe forme (hidrogen sulfurat liber, grupe sulfhidrice, si acizi polisulfidrici), Toate acestea sunt forme instabile, uor oxidabile, oxidarea lor ducnd la forme rnatastabile ale acizilor tiosulfurici. Ingalbenirea, opale scenta si depunerea uni precipitat albicios pe fundul sticlei cu apa minerala sulfuroasa pe cale de oxidare indica intensitatea procesului oxidativ al rm apei P oxigenul din aer. Apele minerale sulfuroase simple sunt mai rare (Mangalia, Sinaia), in timp ce foarte frecvent intalnim ape sulfuroase alcaline sau alcaline-teroase (Cci ulata si Calimanesti). Ape sulfuroase clorurate sodice se gsesc la Calimanesti, Bile

Govora, Nicolina, Sacelu, Vizantea.La Bile Herculane se afla apele sulfuroase termale folosite in cura externa:Bradet(Ages), Homorod (Braov), Fisici (Buzu), Bile Herculane (Caras Severin), Baita(Cluj), Puciosa(Dambovita), Sacelu(Gorj), Nicolina, Strungaflasi), Bala(Mehedintl), Sinaia (Prohova), Bizusa,Caciulata, Calimanesti (Slaj Vlcea), Bile Olanesti (Vlcea). Apele minerale feruginoase Apele feruginoase se prescriu in cura interna, efectul lor farrnacodinamic bazandu-se pe prezenta fierului bivalent, foarte uor asimilabil si activ metabolic-enzirnatic, cu condiia ca aciditatea sucului gastric sa fie normala. Curele cu apa minerala feruginoasa se recomanda in anemii secundare, in covalescente. Avnd in vedere efectul congestiv al fierului asupra mucoaselor, se contraindica o astfel de cura hidro-minerala in gastroduodenitele cu tendina la hemoragii (chiar microscopice). Este contraindicata, deasemenea, cura in glomerulonefrite cu hematurie. In tara noastr ape feruginoase exista la Lipova, Homorod, Malnas-Bai, Ozunca-Bai, Vilcele, Biborteni, Bile Tusnad, Vatra Dornei, Brosteni, etc. Apele arsenicale Arsenul din apa minerala provine din splarea unor roci cristaline de origine eruptiva ce insotesc filoanele metalifere. Apele arsenicale conin, de obicei, si fier. Apele de la Saru Dornei si unele ape de la Covasna conin arsen si sunt folosite numai in cura interna Efectele farmacodin amice ale acestui tip de apa minerala sunt legate de reducerea proceselor metabolice oxidative din organism, cu predominenta proceselor de asimilatie. Apele arsenicale stimuleaz hematopoeza. Apele minerale iodurate Apa minerala sarata-iodurata concentrata se folosete numai in cura externa. Bile srate-iod urate sunt indicate in bolile reumatice degenerative, in reumatismele abarticulare sau in bolile neurologice periferice. Afeciunile ginecologice cronice, unele boli de piele beneficiaz, deasemenea, de cura cu apele

srate-iodurate. Staiuni cu astfel de ape minerale sunt: Bazna, Bile Govora, Baltatesti, Srata Monteoru. Ape ce conin iod si care sunt folosite in cura interna se ntlnesc la Bile Olanesti, Calimanesti si Cozia. Apele minerale radioactive In tara noastr apele minerale de acest tip sunt sub limita minima internaionala ceruta pentru definiia lor ca ape radioactive. Dei in concentraii mult sub aceste limite internaionale, unele izvoare de la Bile Herculane, de la Singeorz-Bai sau Borsec pot fi appreciate ca acioneaz asupra organismului si prin componenta lor radioactiva. Folosite sub forma de baie sau inhalaii, contactul bolnavului cu emanaia radonica este mai eficienta. Emanaia radonica are afinitate pentru organele bogate in esut gras, pentru glandele suprarenale, sistemul nervos si in general pentru orice membrane biologica. Bile radonice stimuleaz funcia sitemului vegetative simpatic si cresc permeabilitatea barierei hemato-tisulare. S-au constatat si unele efecte metabolice, cum ar fi reducerea glicemiei si uricemiei.

AUREL VLAICU

Aurel Vlaicu s-a nscut la 19 nov. 1882 in satul Bintinti (jud. Hunedoara) si a murit la 13 sept. 1913 lng Ploieti in timp ce ncerca sa treac in zbor cu avionul sau Vlaicu II. Si-a fcut studiile liceale la Orastie si si-a luat bacalaureatul la Sibiu (1902). A urmat apoi cursurile politehnicii din Munchen a crui diplomat este din 1907. Dup ce a fost inginer s uzinele Oppel din Russelheim se ntoarce in 1908 in tara si incepe construirea prirnului sau avion. Avionul sau, deosebit de bine construit, extrem de stabil si foarte manevrabil, la aceea vreme, i-a permis sa ctige diferite premii in confruntri internaionale in compania unor ali pioneri istrustri cum a fost francezul Rolland Garos. .

La concursul aviatic de la Aspern (iunie 1912), de lng Viena, cu Vlaicu II, ctiga doua premii I la probele de aterizare la punct fix, aruncarea la inta a unui proiectil. Dup moartea sa colaboratorii si C.Silisteanu si G.Magnani au terminat de

construit avionul sau Vlaicu III, complet metalic.

orastie Municipiul Ortie, (n maghiar Szszvros, n german Broos, n latin Saxopolis) este un municipiu situat n judeul Hunedoara, Transilvania, Romnia.

n anul 1999 a mplinit 775 de ani de la prima atestare documentar, vrst la care puine aezri hunedorene au ajuns. Dar cei 775 de ani reprezint doar o verig dintr-un trecut istoric ndelungat, al crui nceput se pierde n negura vremurilor, confirmat de numeroasele urme ale civilizaiei materiale i spirituale descoperite pe teritoriul oraului. Cele mai recente cercetri arheologice au scos la iveal numeroase dovezi materiale aparinnd culturii neolitice "Turda", dar i epocilor ulterioare. Descoperiri ntmpltoare au confirmat dezvoltarea unei civilizaii romane nfloritoare, n perioada secolelor III-X comunitile daco-roman i apoi romn au fost obligate s adopte un nou mod de existen , retrgndu-se n zone mai puin accesibile, din faa valurilor de popoare migratoare. Anul 1224 nu coincide i cu nceputurile evoluiei Ortiei. Toponimul Waras dovedete faptul c la acea dat aezarea se afla n plin proces de dezvoltare economic i de cristalizare a unor structuri administrative stabile. Oraul a nceput s fie nconjurat cu ziduri de aprare, dar din cauza luptelor s-a

renunat, n secolul al XV-Iea Orstia a fost ars, drmat i jefuit de patru ori de ctre nvlitorii turci. Ultimele cercetri arheologice din interiorul cetii atest existena unei rotonde, alturi de un donjon din piatr construit pe o palisad din secolele X-XI, distruse de ttari la 1241. n registrul dijmelor papale din anii 1332-1337, Orstia este nregistrat cu 334 de fumuri (gospodrii), fiind puin mai mare dect satul vecin Romos, care avea 255 gospodrii, nc din anul 1334, Orstia are statutul de ora (civitas Woras nominata). Bucurndu-se de o serie de privilegii recunoscute de ctre regalitatea maghiar prin Diploma Andreian, Orstia se va reface rapid dup distrugerea ttar din 1241. Conducerea oraului era asigurat de un sfat ce se va numi mai trziu magistratur, care avea n fruntea sa un jude regal, amintit pentru prima dat n anul 1367, n persoana unui oarecare Cristian. In secolele XIV-XV, Orstia oscileaz ntre statutul de ora si cel de trg. Ea s-a dezvoltat ca

centru politico-administrativ scunal, dar din pricina numeroaselor nvliri turceti, a rzboaielor interne, molimelor, va decdea n starea de trg, cum este consemnat la sfritul secolului al XV-lea. Se nregistreaz acum abia 159 gospodrii fa de 334, cte erau n anul 1334. n aceeai perioad, n funcia de juzi regali al Orstiei vor fi numii mai muli membri ai familiei Olah, ntre care i amintim pe Ladislau, Matei, tefan i apoi Matei, fiul lui tefan. n epoca de nceput a Principatului, aezarea de pe Mure a trebuit s fac fa ncartiruirilor de trupe imperiale i apoi luptelor confesionale dintre locuitorii oraului. Trebuie amintit faptul c circa 100 de archebuzieri din oraul Orstie particip, n anul 1595, n oastea lui Sigismund Bathory, care a venit n sprijinul lui Minai Viteazul, imediat dup Btlia de la Clugreni. Dup dispariia lui Mihai Viteazul se abat asupra oraului noi nenorociri, n toamna anului 1602, generalul Basta ncartiruia n ora 400 de soldai austrieci, care se dedau la numeroase jafuri i omoruri.

Instaurarea dominaiei habsburgice n Transilvania va nsemna obligaii n plus pentru oraul de pe Mure, privind ncartiruirile, aprovizionarea cu alimente i furaje, contribuii n bani, asigurarea de atelaje pentru transport etc. n secolul al XVIII-lea, datorit foametei, ruinei economice, a perpetuei micri demografice, un alt flagel, ciuma, va lovi populaia oraului, n anul 1717-1718 molima va face ravagii n rndul locuitorilor din ora i din satele nconjurtoare. Ciuma reizbucnete n anul 1738, nregistrndu-se 156 de mori i 67 de contaminai. T Orstia s-a remarcat de-a lungul secolelor prin statutul su de centru cultural, nc din anul 1582 se tiprea aici "Palia", prima traducere romneasc a celor 5 cri de la nceput ale Vechiului Testament, n acelai timp s-au dezvoltat instituii de nvmnt care atrag elevi i profesori din Transilvania i Banat. La sfritul secolului al XVI-lea i n cel urmtor va funciona aici o coal reformat al crei rector va fi, ntre anii 1667-1669, Mihail Halici, fiul unui nobil romn din Caransebe, un umanist instruit la coli din Anglia i Olanda. La nceputul secolului al XVIII-lea sunt consemnate i colile primare, ortodox i grecocatolic, ale romnilor, n urma deciziei sinodului de la Alba lulia din 7 octombrie 1697, biserica romneasc din Transilvania s-a unit cu Biserica Romei (vezi Biserica Romn Unit cu Roma). Dup numeroase influene venite mai ales din partea mitropolitului srb din Karlovitz, o parte a romnilor transilvneni au decis s abandoneze ascultarea canonic fa de papa de la Roma i fa de episcopiul romn de la Blaj, primind pe preoii srbi trimii de la Karlovitz. n ciuda disputelor iniiale, cele dou biserici au ajuns s convieuiasc n pace, pn la desfiinarea Bisericii Romne Unite de ctre regimul comunist (1948). n momentele istorice deosebite pentru istoria romnilor, cele dou biserici, ortodox l greco-catolic , au acionat n

folosul intereselor naiunii. n perioada revoluiei de la 1848, Orstia este ncadrat n planurile militare ale celor doi combatani, austrieci si

maghiari, n apropierea oraului, n urma unei scurte btlii, ungurii pierd 2 tunuri i 230 de combatani, mori i rnii, i se retrag spre Simeria pentru a atepta noi ntriri, n timpul btliei, generalul Jozef Bem a fost lovit de un glonte n mna dreapt, findu-i sfrmat degetul mijlociu. Dup ncheierea revoluiei, Ortia va deveni sediul prefecturii militare cu acelai nume. n aceast perioad, romnii nu deineau nici un post de conducere n cadrul magistraturii oreneti, ceea ce 1-a determinat pe protopopul greco-catolic loan Pop Ilie sa nainteze, n octombrie 1851, o petiie de revendicri guvernatorului Transilvaniei, principele Schwarzenberg, cernd acordarea unor drepturi n favoarea romnilor. Abia la nceputul epocii liberale (1860), romnii pot avea acces la o serie de funcii n cadrul administraiei oreneti. Nemulumii de numrul mic de funcii acordate, romnii cer comitelui Salmen ca dregtoriile oraului i ale scaunului Ortie s se mpart proporional, 12 pri la romni i o parte la sai. Populaia Ortiei manifest solidaritate cu lupta frailor lor de peste muni din timpul rzboiului pentru independen din 1877-1878. Se organizeaz strngerea de fonduri i ofrande materiale pentru sprijinirea armatei romne, un rol deosebit n aceast aciune avnd Ana Tincu. Tnrul licean Emil Ciuceanu trece munii pentru a se nrola voluntar, participnd la btliile Plevnei i Vidinului, n care se remarc prin eroismul su, fiind decorat cu ordine militare. Un rol deosebit n combaterea legilor de maghiarizare a nvmntului i revine avocatului Avram Tincu. Cu prilejul unei adunri de protest de la Deva, din 10 martie 1883, el condamn politica de deznaionalizare promovat de guvernul maghiar, ceea ce i va atrage condamnarea n urma unui proces. La rndul su, avocatul ortian Silviu Moldovan va participa ca aprtor al lui Nicolae Roman, inculpat n procesul Memorandumului. Cei trei mari oameni politici ai Ortiei, loan Mihu, Aurel Vlad i loan Moa vor juca un deosebit rol n cadrul micrii naionale romneti de la sfritul secolului al XIX-lea si nceputul secolului al XX-lea. La Ortie se va constitui grupul activist care va milita pentru schimbarea tacticii Partidului Naional Romn. Participnd la alegerile parlamentare, Aurel Vlad, va ptrunde n parlament, n anul 1903 n urma victoriei asupra candidatului oficial al guvernului, la Dobra. Aurel Vlad va juca un rol deosebit n revoluia din toamna anului 1918, fiind ales preedintele Consiliului Naional Romn din Orstie. n urma Marii Adunri Naionale de la Alba lulia, din l Decembrie 1918, Aurel Vlad va fi ales membru n Consiliul Dirigent, repartizndu-i resortul finanelor.

Perioada regimului dualist a nsemnat transformarea Ortiei ntr-un centru al micrii naionale romneti. Aici s-au pus bazele bncii "Ardeleana", a numeroase asociaii culturale i economice i unui numr important de ziare romneti care au jucat, la rndul lor, un rol deosebit n micarea de emancipare naional, cultural, spiritual i economic a romnilor. n anul 1919 se va nfiina Liceul de Stat "Aurel Vlaicu", ceea ce va constitui una din cele mai mari realizri ale orstienilor n domeniul nvmntului. Instaurarea comunismului n Romnia va nsemna i pentru Orstie lichidarea tuturor organizaiilor culturale i economice, trecerea la producia planificat i cooperativizarea agriculturii. Se vor dezvolta ntreprinderi precum "Chimica", "Vidra" i "ntreprinderea Mecanic Orstie", care vor atrage fora de munc din mprejurimi, dnd noi dimensiuni demografice oraului. Tradiiile culturale pstrate au determinat renfiinarea unor vechi asociaii culturale si economice, ntre care amintim Desprmntul Orstie al Astrei (1993), Reuniunea meseriailor romni (1996) i se pun bazele a noi asociaii culturale i sportive. Ortia demonstra i de ast dat c este capabil s depeasc perioada dictaturii comuniste i s-si redobndeasc strlucirea cultural pe care o avusese secole de-a rndul.Datorit tradiiilor sale istorice, importanei culturale i gradului de dezvoltare economic i urban, n anul 1995, Ortia a fost ridicat la gradul de municipiu. Un important obiectiv arhitectural si militar al Orastiei 11 constituie biserica fortificata, a crei construcie a nceput in anul 1200 si care v-a deveni unul din importantele orae sseti din Transilvania.

COSTESTI Dealul "Cetatuia", cu cetatea de pe culmea sa (561 m), formeaz un minunat punct de paza, cu vedere la mare deprtare plasat la intrarea in masivul muntos, acolo unde valea Apei Gradistei se ngusteaz deodat. Sistemul de aprare al cetii se baza pe succesiunea a trei tipuri de fortificaii: valuri de pmnt, un zid de piatra gros de 3 m flancat de trei bastioane si o dubla palisada ce nconjoar partea de sud a inaltimii.

Platoul cel mai inalt este ocupat de doua turnuri-locuinta construite din blocuri de piatra si crmizi, la care se ajungea urcnd pe o scara monumentala. Tot aici se gsesc urmele barcilor soldailor din garnizoana si un turn de observaie. Pe terase au fost identificate lcauri de cult (sanctuare), cisterne de apa, etc. Timpul de realizare si de inflorire a locuirii dacice de pe dealul "Cetatuia" - ca si intreg complexul de aezri si ceti din Munii Orastiei - cuprinde perioada de la Burebista la Decebal (sec. l i.d.Ch-sec. l d.Ch.). Distrusa in urma celui de-al doilea rzboi de cucerire a Daciei de ctre romani (105 -106 d.Ch), cetatea nu a mai fost refcuta.

Situata pe culmea Elldarului (703 m), fortificaia cuprinde doua incinte, unite intre ele, avnd mpreuna sase turnuri puternice. Prima cetate ce ocupa platoul superior al dealului, are o forma trapezoidala, fiind prevzuta cu patru turnuri exterioare, plasate pe colturi. Intrarea se fcea prin turnul I, astfel conceputa incat sa mpiedice desfurarea forelor inamicului. In interior se pstreaz urmele unui turn locuina. Spre vest de prima cetate a fost conceputa cea de-a doua, avnd forma pentagonala. Aici atrage atenia sistemul platformelor de lupta de pe laturile de nord si de vest, cu casemate.

Aprovizionarea cu apa a cetii era asigurata de o cisterna patrulatera, construita in tehnica greco-romana si situata in partea de nord-vest, in afara zidurilor de aprare. Pe aceeai latura, pe o terasa mai joasa, numita "Poiana Pertii", se afla un turn de paza ce asigura supravegherea accesului spre cetate.

Grditea Muncelului

PARCUL NATURAL GRDITEA MUNCELULUI - CIOCLOVINA

PARCUL NATURAL GRDITEA MUNCELULUI - CIOCLOVINA

Limita nordic. Pornete din aua Poarta Scrnii (1554,0 m) i urmrete spre vest interfluviul dintre Ortie (Grditea) [IV-1.114] i Sibiel [IV-1.14.5], pan n Vf. Prisaca (1216 m), trecnd prin cota 1604,5 m, Culmea Godeanului (1620,4 m), Vf. Godeanu (1656,2 m), Culmea Muncelului (1563,7 m), Culmea Ulmului (1231,0 m), Cioaca Ulmului, Poiana Hafla, Vf. Groape (1283,5 m), Dealul Izvoarele (1233,0 m) i Vf. Brusturelu (1229 m). Din Vf. Prisaca (1219 m), limita coboar prin Dlma Cireului n nordul localitii Costeti, la podul peste valea Ortie (Grditea). Limita vestic. Pornete din localitatea Costeti, de la podul peste Ortie (Grditea), urmrind amunte malul stng al rului Ortie (Grditea) pn la confluena cu prul Vinii i continu amunte pe aceasta pn la confluena cu prul Poienii. De la confluen urmrete amunte malul stng al prului Poienii, pe la est de Muchia Fetei pn n Vf. Chicera (Chicioara 775,1 m), de unde intr pe interfluviul principal dintre valea Faieragulu [IV. 1.114.4] i Valea Luncanilor [IV-1.117.19], trece peste Dealul Merioara (781 m), Vf. Vgu (781,2 m), Dealul Prohoditea, pn n Vf. Secuiului (948,0 m), din care coboar pe o culme secundar la confluena de sub obria prului Scaiului. Limita urmrete avale prul Scaiului pn la confluena cu Valea Luncanilor, apoi continu amunte pe Valea Luncanilor pn la confluena cu V. Morii [IV-1.117.19.1]. De la confluen amunte, V. Luncanilor este denumit V. Vntorului. Urmrete amunte malul stng al V. Vntorului pn la confluena situat la NNV de Vf. Luu (910 m) i urc n acesta pe o culme secundar, n continuare limita coboar spre SSE, pe o culme secundar, n prul Vratecu, pe care l urmeaz aval pn la confluena cu Valea Dreptu. Urmrete amunte Valea Dreptu (circa 1,3 km) pn la limita pdurii i urc n Vf. Mgura (803,6 m), trecnd prin cota 616,0 m. Din vrful Mgura limita coboar prin Dealul Coroi (678,0 m) n valea Ohaba [IV-1.117.6], la confluena acesteia cu prul care iese din Petera ura Mare i urmrete avale prul Ohaba pn la confluena cu prul Sipetele. De la

confluen limita continu amunte pe prul ipotele circa 900 m, pn n vestul ctunului ipoteni ocolind

pe la vest i sud peterile din valea ipotele i Cascadei (incluse n parc), dup care urc n versantul stng al prului ipotele, Dealu Dreptu (942,0 m), prin Dumbrava i cota 662,0 m. De aici se orienteaz spre S, prin Vf. Muncelu Mare (944,2 ni), pe la partea superioar a abruptului, iar de la extremitatea sudic a acestuia coboar n valea Strei [IV-1.117], n partea de N a localitii Petros, n continuare limita traverseaz Streiul i urc pe o culme secundar pe interfluviul dintre Strei i Prul lui Balmo. Urmeaz spre S acest interfluviu i coboar n localitatea Crivadia la podul peste Prul lui Balmo. Limita SUdic. O constituie drumul naional DN 66 Simeria -Petroani, din localitatea Crivadia, prin pasul Merior-Bania (752 m), pn la intersecia cu drumul vicinal Petera-Jupneasa de pe partea stng a DN 66. Limita estic. Pornete din DN 66 i urmrete drumul vicinal Petera-Jupneasa pn n ctunul Jupneasa, la podul peste valea Jupneasa, apoi urc spre V n cumpna de ape dintre bazinele hidrografice Jigureasa [VII-1.15.8.1] i Jupneasa [VII-1.15.8.2], pe care o urmeaz spre N prin cota 951,0 m, Dealul Dlmo (1085,0 m), Vf. La Zapoje (1223,9 m), Vf. Jiguru Mare (1498,7 m), Vf. Muntelui (1451,5 m), pn n Vf. Capul Muntelui (1377,0 m), n continuare limita coboar pe o culme secundar la confluena vii Petros (Strei) cu pr. Prav, urc amunte pe malul stng al vii Petrosului pn la confluena cu Valea Scorarului, pe care o urmeaz amunte pn n aua de sub Vf. Steaua Mare (1730,2 m), i menine apoi direcia spre N, pe interfluviul principal dintre Strei i Grditea (Ortie), pe culmea Steaua i trece prin cotele 1674,6 m, 1665,0 m, 1659,0 m, 1631,5 m, pn n aua Poarta Scrnii (1554,0 m).

Sarmizegetusa Regia (= cea regeasc), situat n satul Grditea Muncelului, judeul Hunedoara, a fost capitala Daciei preromane. Denumirea de Sarmizegetusa a aprut n inscripiile antice i la >*> -l.. ,,imuitMtfc.

autorii din acea vreme i sub alte forme cum ar f: Zermizegetusa sau chiar Sarmazege. Numele este n mod sigur unul dacic, dar care a fost pstrat n forme fonetice variate ale limbilor: greac i latin.

**

Etimologie Nu se cunoate pronunarea din limba dacic n mod cert i nici sensul cuvntului. Att Constantin Daicoviciu n lucrarea "Ulpia Traiana", ct i Liviu Mrghitan n "Civilizaia geto-dacilor" prezint teoria profesorului Ion I. Russu care spune c numele este compus din dou elemente de baz: zermi (stnc, nlime) i zeget (palisad, cetate), terminndu-se cu un determinativ i avnd nelesul de "Cetatea de pe stnc", "Cetatea nalt", "Cetate de palisade (construit) pe nlime (sau stnc)". Deoarece Sarmizegetusa iniial nu era o fortificaie militar, ci o locaie religioas i civil, etimologia trebuie luat n considerare cu anumite rezerve. Se poate ca numele s fi artat chiar sacralitatea acelui loc, sau faptul c era o cetate regeasc, la origine. O alt teorie spune c numele ar nsenina: "aezarea sarmailor i a geilor" de la termenii: sarmis et getusa. Totui istoricii Constantin C. Giurescu i Dinu C. Giurescu spun c aceia "care vd n numele capitalei dacice Sarmizegetusa o amintire a sarmailor n-au niciun temei istoric". Trebuie precizat c ncercrile de a afla semnificaia numelui Sarmizegetusa" a generat teorii care rmn doar la stadiul de ipoteze. Descriere Cetatea de pe Dealul Grditei este cea mai mare dintre fortificaiile dacice. Aflat pe vrful unei stnci, la 1.200 de metri nlime, fortreaa a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Munii Ortiei, i cuprindea ase citadele. Fortreaa, un patrulater alctuit din blocuri masive de piatr (murus dacicus), a fost construit pe cinci terase, pe o suprafa de aproximativ 30.000 m 2. Sarmizegetusa coninea deasemenea o zon sacr. Printre cele mai importante i mari sanctuare circulare dacice se afl i Calendarul Circular. Zidul cetii avea 3 m grosime i o nlime de aproximativ 4 -5 m n momentul finalizrii construciei lui. Deoarece zidul care ngrdete o suprafa de circa 3 ha este construit n aa fel nct respect marginile nlimii, cetatea are o configuraie mai neobinuit, de hexagon cu laturile inegale, n apropiere, spre vest, se afl pe o suprafa de 3 km o ntins aezare civil n care se observ foarte multe locuine, ateliere, magazii, hambare, rezezervoare de ap. La 100 de metri spre est, n dreptul porii cetii, din acelai punct cardinal, se afl sanctuarele, care au forme i mrimi variate. Sanctuarele erau situate pe o teras, care fusese legat de poarta aminit anterior printr-un drum pavat. Nu se tie dac erau 7 sau 8 sanctuare patrulatere, deoarece ele au fost avariate de romani n timpul ostilitilor i nu se poate aprecia dac era un singur sanctuar mare sau dou mai mici construite foarte aproape. Sanctuarele circulare sunt doar dou. Se remarc i pavajul de andezit sub forma unui soare cu razele compuse din segmente de cerc. Obiectele de dimensiuni reduse, gsite la Grditea Muncelului sunt de forme i dimensiuni diferite. Ies n eviden un vas cu o inscripie in limba latin, DECEBALVS PER SCORILO", nite blocuri de calcar cu litere greceti i monedele din aur cu nscrisul KOSON".

TURDASI

Staiunea arheologic Turda - ce se constituie n obiectul lucrrii de fa -, se afl pe malul stng al Mureului, la sud-vest de comuna eponim, n locul numit Lunc (La lunc) (FLOCA 1957, 396). Menionm c locuitorii de astzi ai localitii nu mai folosesc toponimul La lunc, preferndu-1 pe cel folosit de noi n lucrarea de fa (Lunc) sau chiar nefolosind nici un toponim pentru zona descris. ntinderea aezrii a fost apreciat de Zsofia von Torma, n anul 1875, la 950x760 m (de la malul Mureului pn la pdurea aflat la sud de oseaua Ortie - Deva), afirmaie ce nu a fost ns dovedit de spturile sistematice (ROSKA 1941, 7). Cercetrile de suprafa si spturile sistematice din ultimul deceniu demonstreaz c aezarea se ntinde cam 600 m de-a lungul Mureului i aproximativ 80-100 m ctre calea ferat Deva - Ortie, aflat n sudul staiunii (LUCA 1995, 34). Din aezarea iniial se mai pstreaz n jur de 20% (LUCA 1995, 35), deoarece teritoriul ocupat de vechiul sit se diminueaz mereu din cauza aciunii de eroziune a Mureului (FLOCA 1957, 396), ale crui viituri, situate la intervale temporale de 20-25 ani, rup din mal cte 23 m, n locuri diferite (LUCA 1996a, 28). Ctre pdure (la sud de sit) exist urme ale drumului roman i resturi ale unei prezumtive ferme romane, iar ctre gar (la vest de sit) sunt urmele unei vechi localiti medievale. Albia Mureului atinge o latur nalt a luncii (malul stng), situat n zona de contact cu terasa I - neinundabil - (aflat la aproximativ 200 m nlime absolut fa de suprafaa mrii), formnd un cot activ care nainteaz cu timpul formnd un mal abrupt si nalt de pn la 10 m (LUCA 1997b, 10 - parte redactat de Marius Ciut). Mureul, cel mai mare afluent (de stnga) al Tisei, cu care se unete pe teritoriul Ungariei, la Szeged, i al doilea ru al Romniei - ca lungime - dup Dunre, curge pe 803 km din care 761 km pe teritoriul Romniei. Traseul acestuia urmeaz ruptura tectonic prin care se asigur legtura hidrografic a Podiului Transilvaniei cu Depresiunea Pannonic, Mureul izvornd de pe pantele nordice ale Munilor Hma (Carpaii Orientali), de la 850 m altitudine, lng localitatea Izvorul Mureului (EGR 1997, 210). Cursul Mureului, de la obrie la vrsare, se poate mpri n patru sectoare caracteristice: 1. Mureul superior, ce cuprinde Depresiunea Giurgeului i Defileul Toplia - Deda; 2. Mureul mijlociu, axat pe zona central a Podiului Transilvaniei, ntre Deda i Alba lulia; 3. Culoarul Mureului inferior, ntre Munii Apuseni i Carpaii Meridionali, ntre Alba lulia i Lipova; 4. Mureul inferior, din Cmpia de Vest, ntre Lipova i grania cu Ungaria (UJVARI 1972, 299). Culoarul Mureului este unul depresionar intramontan, de origine tectonic, situat n partea central-vestic a rii, fiind delimitat de Munii Metaliferi i Trascu (la nord i nord-est) i de prelungirile Munilor Cindrel, ureanu i Poiana Rusca (la sud). Spre sud, prin valea Streiului, acesta comunic cu Depresiunea Hunedoara si cu Depresiunea Haeg. Suprafaa culoarului este de cea. 1.300 km2 (110 km lungime i 8-10 km lime). Relieful zonei este format dintr-o parte colinar nalt (400-600 m), fragmentat de vi,

dezvoltat cu precdere pe stnga vii Mureului i dintr-o cmpie aluvial etajat (190-300 m), alctuit din luncile i terasele Mureului de pe ambele maluri ale acestuia (EGR 1997, 209). n lungul culoarului ntlnim mai multe strangulri, defilee epigenetice, intre care se nir o serie de bazinete, barate mai

ales de formaiuni neogene. Panta Mureului n acest sector este destul de redus (0,3-0,5 m / km). Sedimentele din albie prezint materiale ce contrasteaz puternic. Afluenii montani aduc pietri de dimensiuni mari (cea. 5-7 cm), cu care este cptuit n mare parte albia rului, iar aluviunile microlocale, cu dimensiuni medii de 1-3 mm, sunt transportate cu uurin. Avnd n vedere ponderea mare a aluviunilor grosiere aduse de aflueni, pe care Mureul nu le poate transporta dect cnd are apele mari, albia sa, n bun parte, este deosebit de stabil. Mobilitatea mai mare n cadrul albiei se observ numai la formele de fund, constituite din nisipuri autohtone (UJVARI 1972, 312). La Turdas-Lunc, fundul albiei Mureului este constituit, n cotul activ, de pietriuri, n mal, peste acestea, se poate observa un nivel de gresii. La contactul dintre gresii i pietriul grosier al fundului albiei apar izvoare abundente cu ap potabil (acesta este - poate -unul dintre motivele pentru care punctul a fost locuit n vremea neoliticului i eneoliticului; de asemenea, se poate constata cu ochiul liber c gresiile de la baza malului au fost folosite pentru realizarea rnielor descoperite n aezare). Cursul rului a format aici un cot activ i din cauza exploatrii permanente a gresiei, prin care s-a creat o bre, la baza malului, ntre nivelul de bolovni i cel de loess ce se afl peste gresie, n momentele viiturilor Mureului se formeaz un curent de fund care disloc malul, de jos n sus, rupnd mari buci din acesta. Nu putem nega, ns, c cea mai mare influen asupra formrii acestui cot activ o are i panta foarte mic de scurgere a rului, fapt ce face ca acesta s parcurg un curs meandrat. Caracteristicile de mai sus fac ca Mureul s aibe un aspect de canal cu ape adnci i cu o curgere nceat, n zona aezrii.

Ceramica culturii Turdas este de trei categorii n ceea ce privete pasta: grosier, semifin

(intermediar) i fin. Principalele forme de vase ale culturii Turdas sunt: strchini simple plate; strchini adnci; oale profilate; oale globulare: oale nalte cu burta bombat; amfore; tvie de pete; farfurii; picioare de vas; altare; vase miniaturale, flecare dintre acestea avnd mai multe variante i subvariante, de menionat fiind cele patrulatere, n cazul primelor trei categorii de forme (LUCA 1997b, 56-60). Principalele categorii de ornamente, caracteristice culturii Turdas sunt inciziile, impresiunile i mai rar - cele realizate prin pictare sau prin lustruire. Cele mai caracteristice ornamente sunt cele realizate prin incizare. De multe ori, incizia turdean este adnc, ornamentele fiind ordonate pe ntreg corpul vasului. Semnele realizate prin incizarea peretelui sau fundului vasului par a fi cele mai caracteristice ornamente ale culturii Turdas, aprnd ntr-un numr mare de cazuri i se repet, ca motive, foarte rar. ntre semnele repetabile amintim crucea, care apare n diverse variante pe funduri de vase, la baza vasului sau sub toarteleapuctori; antene, cu o variant mai des ntlnit: inciziile snop grupate pe o latur a inciziei axcentral; snopurile de incizii care pot fi paralele sau intersectate, n diverse variante. Alte incizii scurte reprezint - prin modul lor de grupare - semne, dintre care se remarc cele antropomorfe. Ornamentele care individualizeaz cultura Turdas apar pe strchini sau vase patrulatere. Acest ornament se bazeaz pe existena unei benzi incizate formate din dou linii paralele n interiorul creia se afl tieturi scurte, sub buz sau la baza vasului, cte dou de cele mai multe ori din care pornesc benzi triunghiulare sau rombice ornamentate n aceeai manier. Uneori aceast band de pornire poate fl nlocuit cu o incizie simpl. Uneori inciziile de pe corpul vasului pot fl meandrice, rombice, sau spaii geometrice, umplute cu tieturi scurte sau impresiuni alungite. Mai rar, aceste spaii pot fi umplute cu impresiuni rotunde, sau realizate cu trestia. Tot rare sunt inciziile paralele, tieturile perpendiculare pe buza vasului, inciziile izolate i inciziile foarte adnci.

Alte ornamente se nscriu n categoria celor realizate prin impresiune pe gtul vasului, pe buz, sub buz sau n spatele buzei vasului. Uneori aceste impresiuni-tieturi sunt organizate n mnunchiuri pe buz sau sub buz. O alt categorie de ornamente, ntlnit mai rar, este cea a canelurilor i a pliscurilor. Mai rar ntlnite sunt i ornamentele realizate prin lustruire. Buza vasului poate fi desprit de burta acestuia prin lippenrand sau poate fi ngroat, cu bordur. Prin arderea dirijat se obine efectul numit blacktoped; de cele mal multe ori, partea superioar a vasului este neagr i partea inferioar este roie, brun sau glbuie. Ornamentarea suprafeei vasului prin pictare este destul de bine reprezentat, realizndu-se prin procedeul numit crusted (dup ardere). Pictura cu past roie se face prin umplerea cu substan a spaiului dintre benzile incizat - punctate, fiind o caracteristic a culturii Turda. Pictura cu culoare neagr se realizeaz pe vasele neornamentate cu incizii (LUCA 1997b, 6061). Unele dintre vasele amintite au afiniti formale, n ornamentic, cu cultura Vinca. Unele ornamente au afiniti cu cultura Tisa sau cu grupul cultural Iclod (LUCA 1997b, 62). d. 1. Caracteristicile ceramicii culturii Turda n aezarea de Ia Turda-Lunc. Factura. La Turda regsim aceleai categorii ceramice ca i la Ortie-Dealul Pemilor, punct X2. Se constat o oarecare superioritate numeric a apariiei speciilor ceramice fin i semifin n detrimentul celei uzual / grosier la Turda. Aceast observaie ne-ar sugera c din punct de vedere tehnologic aezarea de la Turda ar fi mai important. Dac inem seama, ns, de existena unui sol foarte acid la Ortie, atunci putem afirma c aceast observaie poate s nu fie valabil, slipul ceramicii de aici fiind intens corodat. La Turda-Lunc materialele ceramice ale categoriei fine sunt atent lustruite i arse, predominnd culorile deschise (crmiziu, glbui, rou), dar existnd i materiale de culori nchise (brun, cenuiu sau negru). Constatm apariia ceramicii blacktoped i a celei cu flecuri, efecte cromatice obinute prin ardere intenionat (n primul caz) sau neintenionat (n al doilea caz. Ceramica este foarte bine ars i degresat de cele mai multe ori cu nisip. Spun de cele mai multe ori" deoarece exist cazuri de degresare a ceramicii cu resturi de plante fin tocate, acest lucru fiind valabil i la specia seniifin. Categoria semifin este bine reprezentat, din nou predominnd culorile deschise i arderea foarte bun. Dintre efectele de ardere amintim pe cel al flecurilor. Rar, la aceast specie apar fragmente de vase ceramice finoase sau spunoase reprezentnd, mai mult ca sigur importuri culturale. De cele mai multe ori degresantul folosit este nisipul cu bobul bine ales. Categoria uzual / grosier este prezent ntr-un procent egal sau mai mic dect cele dou anterioare. Culorile predominante sunt crmiziul, glbuiul, brunul, cenuiul i negrul. Arderea este foarte bun sau bun, neexistnd vase doar coapte". Degresantul folosit este nisipul, nu foarte bine ales i amestecat - uneori - cu substan organic. Datele statistice i analiza pe complexe a numrului i calitii ceramicii descoperite aici, va fi publicat unitar n al doilea volum al acestei monografii. Meteugul de finisare a ceramicii. Piesa de la Fig. 8/3 a-c reprezint unul dintre puinele argumente clare pe care le gsim pentru a demonstra modul n care se netezea i lustruia

ceramica. Obiectul este realizat din lut fin foarte bine ars i are culoare maronie. Sigur c acest obiect era folosit pentru lustruirea ceramicii dup spatulare sau i dup ardere. Piesa s-a descoperit n locuina LI/l 992 i aparine nivelului II -superior. Cultura Turda Cele mai importante descoperiri din aezarea preistoric de la Turda-Lunc aparin, fr ndoial, nivelurilor cu descoperiri turdene. Tocmai de aceea vom ncerca s discutm, n acest volum, cu precdere descoperirile de artefacte ce se asimileaz culturii Turda. Prima problem important este cea a genezei culturii Turda, mai cu seam c nivelul I din descoperirile noastre este cel mai timpuriu orizont cronologic turdean cunoscut.

Dup cum artam ntr-un subcapitol anterior, comunitile vinciene timpurii din Transilvania au fost alimentate" cultural dinspre lumea de origine, printr-un sistem de legturi speciale, care au permis perpetuarea elementelor timpurii -din punct de vedere cronologic - mult mai mult timp dect n Banat, unde acestea s-au transformat n aa numita cultur a Banatului. A existat ipoteza unui posibil al doilea val vincian timpuriu (PAUL 1992, 125), independent de primul, care ar fi dus la formarea aezrilor vechi Turda. Cercetrile din Banat au demonstrat ns c pn la purttorii fazei C a culturii Vinca, nu exist un astfel de proces - n sensul celor spuse de I. Paul -, care ar putea corespunde fenomenului ce a imprimat evoluia, din vremea sfritului fazei B2 n valea Mureului (DRAOVEAN 1996, 96, 99), cznd astfel ipoteza unui alt val timpuriu, responsabil de formarea culturii Turda, tiut fiind faptul c n drumul lor spre Transilvania, comunitile vinciene ar fi trebuit s treac i prin Banat. n legtur cu raporturile culturii Turda cu aria vincian am fcut suficiente precizri la momentul discutrii formelor i ornamentelor, motiv pentru care nu mai insist aici asupra acestei probleme. Trebuie precizat doar c nivelul intermediar de la Turda prezint materiale Vinca C, inclusiv n complexe nchise (la fel ca la Ortie: LUCA 1997b, 74), dar nu ntr-o cantitate care s defineasc acest nivel ca fiind Vinca C (LUCA I997a, 257). De un nou val vincian - esenial pentru explicarea naterii culturii Turda - se poate vorbi la nivelul cronologic Vinca C, proces migraionist numit de Gh. Lazarovici oc (LAZAROVICI 1987; 1994), datorit schimbrilor pe care Ie determin, inclusiv n arealul culturii Turda, aflat deja n faz de formare (LUCA 1997b, 73). Termenul de oc desemneaz, din punct de vedere etimologic (DEX 1975, 927), o ciocnire violent i brusc. Din punct de vedere cultural, aplicarea acestui termen presupune ncetarea vieuirii unor culturi sau grupe culturale i apariia n loc a unor manifestri culturale specifice comunitilor ce au provocat ocul sau, n cel mai bun caz, asimilarea vechilor valori culturale n cadrul celor noi aprute, cu predominarea celor din urm. Din punct de vedere antropologic, ocul presupune apariia unor populaii diferite etnic, ce se impun -fie datorit numrului, fie datorit forei - n arii culturale ale altor populaii.

SIMERIA

Localizare Este aezat n partea de vest a Romniei n lunca Mureului, la confluena acestuia cu rul Strei ntre munii Apuseni i Retezat. Fiind situat la 16 km vest de municipiul Ortie i 10 km est de municipiul Deva, este un important nod de cale ferat cu staie de triaj Simeria Triaj n sudestul oraului, beneficiind de legturi excepionale din punct de vedere al cilor de acces rutiere - situat pe E 68/DN 7. Cei aflai n trecere prin oraul Simeria au posibilitatea de a vizita Arboretumul (Parcul Dendrologic Simeria se afl pe locul 3 n Europa i pe locul 11 n lume, conform Encyclopadia Britannica). Parcul a fost creat n anul 1700 n jurul Castelului Gyulai" (mai trziu Castelul Oczka Simeria (maghiara Piski) este un ora din judeul Hunedoara. Este un nume derivat de la denumirea iniial de Snmria" (Sf.Maria"). Are o populaie de 14.000 locuitori. Oraul Simeria se afla in partea central vestica a tarii, pe cursul mijlociu al Mureului si pe cursul inferior al Streiului, fiind principalul nod de cale ferata al judeului Hunedoara si unul dintre cele mai importante din tara. Relieful este de deal si de lunca, caracteriznd astfel si tot ce decurge din acestea: vegetaie, flora, fauna. Vile Mureului si Streiului au lunci largi, in care apele formeaz meandre sau se despletesc in mai multe brae si terase, astfel, la confluenta cu

Mureul se realizeaz o subunitate depresionara, care se continua spre sud cu Depresiunea Bretea, iar spre vest cu depresiunea Hunedoarei. Pe partea nordica a luncii Mureului, in dreptul satului Uroi, relieful incepe sa se nalte brusc, iar spre Carpinis mai lent, ajungnd foarte repede la o confluenta de nlimi. In componenta unitii administrativ-teritoriale sunt cuprinse si satele Barcea Mare, Carpinis, Saulesti, Simeria - Veche, Santandrei si Uroi, localiti ce au fost nglobate in anul 1952, an in care Simeria a fost declarat ora. Suprafaa aferenta este de de 4975 ha, din care 3669 ha teren agricol. OBIECTIVE TURISTICE Activitatea de turism in oraul Simeria nu are in acest moment obiective deosebite. Turismul ce se desfoar in zona este cel de agrement, de sfrit de sptmna. Acesta polarizeaz si populaia altor oraele din apropiere si se desfoar cu precdere pe rul Strei, in localitatea

Simeria Veche. La ora actuala exista toate ansele ca aceasta zona sa recapete ponderea pe care o avea in anii '70, in zona existnd o vila motel, precum si un intreg ansamblu de spatii de agrement. Un domeniu de interes pentru dezvoltarea economica a localitii ii constituie, deci, ncurajarea turismului in zona, activitate care ar duce la crearea unor noi locuri de munca, iar un argument in favoarea sprijinirii acesteia ii constituie si faptul ca pe teritoriul oraului Simeria se afla Parcul Dendrologic (locul 3 in Europa si pe 11 in lume, conform Enciclopediei Britanice). Cu o ntindere de peste 70 ha, cu peste 1500 de specii de plante si arbori Parcul Dendrologic Simeria, constituie una dintre cele mai valoroase, mai vechi si mai pitoreti colecii de plante lemnoase din tara noastr, ntemeiat cu peste dou secole n urm, prin amenajarea si introducerea succesiv de specii exotice ntr-o pdure natural de lunc, el a fost mbogit n ultimii ani cu noi specii. Parcul

Dendrologic prezint o deosebit importanta botanica, forestier, peisagistic, didactic si social-cultural, fiind un important punct de atracie turistica. UNITI DE CAZARE GASTHAUS VILLA DORR Simeria, Str. Biscaria, nr.90 (acces din DN7, str. l Decembrie) Tel. 0254.261316 Fax. 0254.263182 www.doerr.ro cazare motel, camping; restaurant,

EUROVENUS - COMPLEX TURISTIC STREI Simeria Veche, DN7 Tel./Fax: 0254.260581 cazare in vila (regim pensiune); piscina, teren tenis, sala fitness; spaiu de agrement.

Simeria este un ora din judeul Hunedoara, Transilvania, Romnia. Are o populaie de 14.000 locuitori. Oraul Simeria din judeul Hunedoara este aezat n partea de vest a Romniei n lunca Mureului la confluena acestuia cu rul Strei ntre munii Apuseni i Retezat, situat la 16 km vest de municipiul Ortie i l O km est de municipiul Deva, este un important nod de cale ferat, beneficiind de legturi

SCURTA PREZENTARE Situat pe Valea Streiului, la 230 m altitudine, are o suprafaa de 101,5 km 2 si o populaie de 14.887 locuitori.In teritoriul administrativ al oraului se includ localitile Streisangeorgiu, Batiz, Calanu Valea Sangeorgiului si Sancrai.Mic, Nadastia de Jos, Nadastia de Sus, Ohaba Streiului, Santamarie de Piatra, Strei Sacel, Valea Sangeorgiului si Sancrai. SPECIFICUL LOCAL Relief: deluros - muntos Ape: rul Strei Resurse: ape termale, cariera de gips, bioxid de carbon, masa lemnoasa, potenial pentru creterea animalelor Grad seismic: 6 Mercalli Altitudinea: 230 m Surse de poluare: S.C. Sidermet S.A. Calan

SITUAIA SOCIO - ECONOMICA

Economia Poziia geografica, resursele solului si subsolului si fora de munca disponibila au determinat desfurarea unei intense activiti economice, bazata in special pe industria grea, prelucrarea minereurilor feroase si construcii, la care se adaug industria energiei electrice, lemnului, materialelor de construcii, uoara si alimentara. In urma trecerii la economia de piaa, datorita desfiinrii CAER, piaa de desfacere principala a mastodonilor creai de economia socialista (Sidermet S.A.), datorita slabei tehnologizri si a lipsei de fonduri, producia a sczut firmele fiind nevoite sa-si restructureze personalul, rezultnd astfel un numr foarte mare de omeri cu un nivel de calificare inalt, mai ales din sectorul industriei siderurgice .Actualmente Fondul Proprietii de Stat gestioneaz aceste firme, ncercnd un proces de privatizare care se desfoar greoi, datorita pe de o parte lipsei de interes din partea investitorilor de a investi in aceti mastodoni, dei exista planuri de redresare economica viabile si pe de alta parte datorita politicii fiscale, financiare si bancare dusa pana in prezent de statul roman in aceasta zona a tarii.In partea sectorului privat se constata o cretere a activitilor productive si comer, in sectorul construcii metalice si materialelor de construcii, industria uoara, industria alimentara, prelucrarea lemnului si a serviciilor ctre populaie, insa datorita slabei puteri de cumprare a populaiei, coroborata cu politica fiscala a statului, activitatea acestora pe plan local este la limita supravietuirii.Astefel, in localitatea Calan si localitile aparintoare isi desfoar activitatea un numr de 39 de firme de stat, 78 de firme private (S.R.L., S.A., cu capital autohton sau mixt) si un numr de 17 asociaii familiale si 20 de ntreprinztori particulari, cu activiti preponderente in ramura comer en gros si en detail, alimentaie publica si servicii ctre populaie. Turismul Obiectivele turistice ale localitii Calan sunt datorate condiiilor naturale, vieii istorice si culturale continue si ndelungate pe aceste meleaguri. Pitorescul zonei, existenta izvoarelor de ape minerale recunoscute pentru calitile lor curative, fondul cinegetic, precum si bogia si varietatea elementelor de arhitectura, arta populara si folclor, ofer posibiliti de turism pe gustul fiecruia. Aezata in vecintatea munilor Poiana Rusca, muni cu altitudinea sub 1.400 m, dar masivi, sub forma unui scut alctuit din isturi cristaline, mpletite cu roci vulcanice si calcare, cu un relief etajat, ruri dispuse radiar, vai adnci cu caracter epigenetic rezultnd sectoare de chei (Cernei, Runcului, Sohodolului), in care vile contrasteaz cu culmile netede pe care s-au dezvoltat aezrile padurenilor, iar pe formaiunile calcaroase din Nord si din Est s-au dezvoltat

peteri (Nandru), iar pe rocile vulcanice mguri, localitatea reprezint o mare oportunitate de dezvoltare a bazei turismului montan, avnd acces pe drumuri modernizate spre fiecare din staiunile montane inconjurtoare, unde se pot practica toate sporturile montane (alpinism, ski etc.) Relieful este reprezentat prin dealuri si glacisuri piemontane, cu altitudini de 300 - 400 m, la care se adaug Valea Cernei cu lunci largi si trasee bine exprimate. Zona reprezint o cale de acces spre cetile dacice din Munii Orastiei (cetile Blidaru si Costesti), spre depresiunea Haegului {Ulpia Traiana Sarmizegetusa) si spre Geoagiu Bai, staiune recunoscuta naional pentru apele termale si minerale. In partea sudica a Munilor Metaliferi exista izvoare de ape minerale la Trestia, Hartagani, Paulis, Boholt, Geoagiu,

Bozes, Bacaia, Banpotoc, Chimindia, Rapolt, Carpinis, Rapoltel etc. Principalul obiectiv turistic ii reprezint Bile Aque Calan cu profil de cazare si alimentaie publica, societate privata (S.C. Metaloterm S.R.L.), care i desfoar activitatea in local de categoria I si inchiriaza 11 csue a cate doua locuri fiecare. In incinta societii exista trei bazine cu apa mezotermala, iar in perspectiva, un hotel cu peste 50 locuri. Toate acestea adunate la un loc fac din localitatea Calan o importanta oportunitate de investiie in sectorul turism si agro turism.

Anexe

BIBLIOGRAFIE

1 -FLORINA BRAN SI TAMARA SIMION -"ECONOMIA TURISMULUI SI MEDIULUI NCONJURTOR" ECONOMICA,BUCURESTI-1998 2-CONSTANTIN DRAICA - "GHID PRACTIC DE TURISM BLACK,BUCURESTI-1999 3-VASILE GLAVAN - "GEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMNIA" EDITURA INSTITUTULUI DE MANAGEMENT -TURISM "EDEN", BUCURETI 1996 4-RODICA MINCIU - "ECONOMIA TURISMULUI" EDITURA EXPERT,BUCURESTI 2001 5-VASILE NEAGU - "SERVICII SI TURISM" EDITURA EXPERT,BUCURESTI 2000 6-GABRIELA STANCIULESCU(COORDONATOR) -TEHNOLOGIA TURISMULUI, M INTERN SI INTERNATIONAL" EDITURA ALL EDITURA

ANUAL PT. CLS.XI-XII EDITURA NICULESCU ABC,BUCURESTI 2002

AGENIA DE TURISM Simbol .............................. Nr.turiti ........................... Excursia ............................ PROGRAMUL EXCURSIEI Perioada .................................. durata ............................ zile nr.turiti ............................... Itinerariul ................................................................................................................................. .................................................................................................................................. Plecarea (localitate , data , ora ) ............................................................................................. Sosirea (localitate , data , ora ) ............................................................................................... Lungimea traseului ...........km .Preul excursiei ............................... lei persoan. Ziua I ................................. etapa ...................................... Obiective de vizitat : ............................................................................. ............................................................................. ............................................................................. ............................................................................. Servicii asigurate ....................................... mic dejun .................................................. cin ............................................................ cazare ........................................................

Ziua a II-a .............................. etapa .................................. Obiective de vizitat : ............................................................................. ............................................................................. ............................................................................. ............................................................................. Servicii asigurate ...................................... mic dejun ................................................. cin .......................................................... cazare ......................................................

Ziua a III-a .............................. etapa .................................. Obiective de vizitat : ............................................................................. ............................................................................. dejun ................................................. ............................................................................. ............................................................................. Servicii asigurate ...................................... mic cin .......................................................... cazare ...................................................... CONDUCTORUL EXCURSIE ORGANIZATOR GRUP................................................ SEMNTUR ....................................... GHID AGENIE ............................................................ SEMNTUR ....................................... CONDUCTOR AUTO ............................................... SEMNTUR ....................................... NTOCMIT, APROBAT ....................................... Organizator turism Data ....................................

ANALIZA DE PRE

NR. .........................................

SIMBOL ............................................... I. Denumirea excuriei ( aciunii) ............................................. perioada .......................................... grup minim.......................................... persoane . II. Extras din program ....................................................................................................................... III. Beneficiar .............................................. organizator grup .........................tel. .........................

IV. CALCULAIA PREULUI DE VNZARE : NR . CR T 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 de calculaie Mas Cazare Transport CheltuieliI culturale Cheltuieli organizator Cheltuieli ghid Cheltuieli ofer Alte cheltuieli TOTAL CHELTUIELI DIRECIE ASIGURARE COMISION TVA COTA DE PROMOVARE TOTAL COSTURI TOTAL PRE DE VNZARE ncasri : ( felul i nr.documentului ) 1.......................................... .............. lei .............. lei .............. lei .............. lei Articole Elemente de cheltuieli Elemente de calcul VALOAREA Per turist Total

Data ........................................... ntocmit ....................................

(oragnizator turism ) 2.......................................... 3. .......................................................... ...................lei Verificat ................................................ 4. ....................................... ( contabil ef ) 5........................................ Luat la cunotin , ..................................................................

TOTAL .............................................. LEI

MINISTERUL TURISMULUI ....................................................

Cupon de control Data....................... 20.....

BILET DE EXCURSIE NR. ...........................................

S-a ncasat de la ........................................................ din tel................................................. suma de .................................................................... lei (.......................................................) reprezentnd colaborarea a .................................................................. n excursia cod............................................ din.......................................................... pe itinerariul ........................................................................ Nr .locuri n autocar ........................................................................ .....................................................................................................

AGENT DE TURISM L.S.

DIAGRAMA

AUTOCARULUI

CONDUCTOR AUTO

GHID

1. 5. 9. 13. 17. 21. 25. 29. 33. 37. 41.

2. 6. 10. 14. 18. 22. 26. 30. 34. 38. 42. 43.

4. 8. 12. 16. 20. 24. 28. 32. 36. 40. 44.

3. 7. 11. 15. 19. 23. 27. 31. 35. 39. 45.

UNITATEA DE TURISM......................................... DATA EMITERII ......................................................

DELEGAIE NR. ............................

COD aciune ............................................ Seria .......................................... D-na /Dl. ............................................. n calitate de ................................... este mputernicit de a nsoi turitii strini/romni de a asigura buna deservire i de a gestiona aciunea privind grupul/turistul ..............................din ara ...................... format din .............................................................turiti cu ncepere de la data de .................................................... pn la data de .................................................... . Se legitimeaz cu buletinul de identitate seria ................. emis de ............... .................................. i certific documentele de cheltuieli prin aplicarea tampilei cu nr. ................................................... Posed carnetul de cecuri fr limit de sum de la nr ....................... pn la nr. ............................................ .

EF UNITATE , L.S.

SPECIMEN SEMNTUR , nsoitor grup ...........................................

.......................................................................................................................................... Avans spre decontare lei .............................(.........................................................) AGENT TURISM , CASIER VIZAT CONTABIL EF

Not : Ordinul de deplasare poate nlocui delegaia .

MINISTERUL TURISMULUI Unitatea .........................................

COD DE ACIUNE

COMANDA NR.......................................... din. .................................... Ctre ...................................................................................................... grupul V rugm s asigurai pentru ............................................................................................................. turistul urmtoarele :

Nr. Crt.

Specialitatea servicilor

Nr.persoane

Valoarea unitar

Valoarea total

NOT : n valoarea mesei se cuprinde i remiza . Ageniei Plata se face din contul ................................................................................................ nr . ............. Filialei la banca .................................................................................................. prin .....................................

EF COMPARTIMENT ,

AGENT DE TURISM ,

UNITATEA DE TURISM .............................................................................................................

RECAPITULAIA Operaiunilor de ncasri restituiri din ziua de ......................................................

INCASRI Cod aciune nmerar Sume virament Cod aciune

RESTITURI sume numerar virament

Total Total Incasri nete

Casier ,

CONTROLUL CECULUI Nr ........................................

........................................... 1 ............................. 4 nr .......................... 2 CEC DE DECONTARE DIN CARNET CU LIMITA DE

Disponobil lei ...................................... Din care se scade cec n suma

SUMA VIRAI .................................. CONT NR .................... 5

prezentului de LEI .

lei ( denumirea beneficiarului cecului )

( rmnnd disponobil suma ) ........................................... LEI ................................................................................. 7 REPREZENTND ......................................................... BENEFICIAR .......................... (nr., data i felul documentului , precum i felul lucrrii sau ....... ................................... ................ ........................................................................................................ ....................................................................................................... Disponibil in carnet lei ........................................................ (inainte de emiterea cecului ) CONT nr ...................................... REPREZENTND ................. ....... .................................. data emiterii ............................................................. semntura i stampila unittii sau semntura mputernicitului cerviciului prestat )

Data emiterii ..............................

Unitate de turism ........................

Barem per turist conf.analizei de pre

caput.1

capit.2

total

DECONTAREA EXCURSIE INTERN NR ..........................

Excursia din .................................................... itinerar ............................................... ghid .................................................................. cod de aciun ...............................................................

Capit.de Specificaie chelt. Felul doc. 0 1 2

Cheltuieli efecitve DOCUMENT Nr.doc. Data suma doc. 3 4 5

Nr. CEC cu care s-au serv . 6 achitat

Total cap.1

Total cap.2 Cota adas ....................................... % TOTAL cap.1 +cap.2+adas comision total realiuari efective

VOUCHER NR. VACANA No. Date code

Bld. Unirii nr. 27 sector 5 LICENCE A nr. 153 / 1994 Bucureti , ROMNIA Nr. R.Comer J. 40/84 /1991 PH : (00401) 335.39.70/336.95.84

To be presented to : IN CHANGE FOR THIS DOCUMENT,YOU ARE REQUESTED TO PROVIDE THE FOLLOWING SERVICES :

TO

NAME

.........................................................................NO. No. OF NIGHTS

OF

PERSONS .......................................... DATE OF ARRIVAL DATE OF DEPARTURE

TRAVEL AGENT

SOCIETATEA DE TURISM ............................................... ...............................................

DATA ...................................

BILET DE EXCURSIE EXTERNA NR. ................................. Din ................................................................

Primit de la dl.(dna.) ............................................................. domiciliat (a) in str................................................................................. tel ............................... pentru excursia din data suma de de itinerariul ............................................................ nr. lei ................................ pe ..................................... ............................................

reprezentand : - pret total excursie - avans depus cu chitanta nr ........... Rest de achitat .......................................................... lei .......................................................... lei .......................................................... lei

AGENT DE TURISM L.S.

SEMNATURA DE PRIMIRE

Societatea ................................................................. Diagrama nr. ..................................................... privind valorificarea locurilor in statiunea ................................

profil ..............................................

Nr. Crt.

Unitatea de cazare

Grad confort

Perioada de valorificat conform actului de atribuire efectiva

Valorificat cu bilet nr.

Sef compartiment ,

Agent de turism ,

Unitatea ............................................... Codul fiscal ......................................... Nr. de inmatricularein R.C. / anul 010294

.............................................................. Localitatea ......................................... Judetul ............................................... Bilet de odihna tratament nr . ............................... Din data de ...................... Statiunea ............................. Perioada de la ......................... pana la ...................... Unitatea prestatoare Felul serviciilor Categ. de confor t Cazare Masa Tratament Alte serv. Nr. Pers. Nr. zile Tarif pe zi de pers . Valoare totala - lei -

Numele Beneficiarului Certificam calitatea TOTAL SERVICII serviciilor achitate de Comision .............................. % din care : T.v. a. ................................... % = dvs. 3 5 FSPDT = Agentia de Turism Total General ................................. Achitat avans cu chitanta : . Diferenta de plata Semnatura stampila si

SOCIETATEA ........................................................

BORDEROU DE INCASARI RESTITUIRI NR. ........................ Din data de .........................................

Nr. Crt.

Statiunea

Cod statiune

Nr.partic. Nr./zile/turis t

Incasari comisio n TVA

Restituiri Penalizari