CETATEA

SARMIZEGETUSA

RECONSTITUIT DUP COLUMNA TRAIAN I RUINELE DIN GRDITEA

Cuprins
Plana I. Sarmizegetusa reconstituit de Teohari Antonescu Plana II. Fig. 1. Ruinele cetii Colea (Transilvania) Fig. 2. Cetate dac represintat pe columna traian (Cichorius scena CXI) Precuvntare Capitolul nti. Izvoarele pentru reconstituirea Sarmizegetusei Capitolul II. Forma Sarmizegetusei dup reliefele columnei Capitolul III. Sarmizegetusa n al II rezboi dacic Capitolul IV. Descrierea Sarmizegetusei reconstituite Plana III. Reliefele de pe column reprezintnd Sarmizegetusa (dup Petersen) 4 5 6 8 10 30 44 52 61

Plana I

Plana II
5

Plana II
6

10

11

12

Cu mici schimbri imagine ape care cetatea o avea atunci, ca pe la finele veacului XVIII, o are i astzi. Cetatea avea o form dreptunghiular(1) cu laturea cea lung (laturea de la sud la nord are o lungime de 563 m, iar cea de la apus la rsrit 623 m.) ndreptat de la rsrit spre apus. Zidurile de mprejmuire aveau o grosime de 2 21/2 m. i se compuneau dintr-un miez, alctuit din pietre de toate formele bine legate cu ciment dur i din dou nveliuri de piatr regulat tiat, unul extern i altul intern. Acest zid nconjurtor s-a pstrat mai bine pe laturea de rsrit. Un an larg de aproape 30 m., ncingea poate de laturea de vest, unde terenul este mai stncos i abrupt. Topografia solului acestei ceti romane este foarte interesant; asupra ei trebuete s insistm cu att mai mult cu ct cunoaterea ei mai exact ne ajut foarte mult la nelegerea reliefelor de pe column, unde ni se nfiaz Sarmizegetusa.
Solul pe care se afl cetatea este nclinat, cai valea ntreag, care se pleac continuu pe o pant nesimit de la miaz-zi spre miaz-noapte, pn ce d n albia Hegelului, un ru care curge pe la marginea de nord a vii. Pe de alt parte, din pricina rului Clopotiva, care, descinznd din prile Furctura Clopotivei, tae cetatea roman n dou pri neegale, terenul prezint i o alt particularitate: are forma unei albii care se pleac de la rsrit i apus spre matca rului. Din aceast pricin, profilul laturilor de nord i de sud se pleac de la margini spre interior, unde este albia rului, pe cnd acela al laturilor de rsrit i apus scoboar nencetat de la colul de sud spre cel de nord, unde atinge punctele cele mai joase.
(1). Planul ruinelor l datorm inginerului romn Pamfil Polonic.

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

Plana III

62