Sunteți pe pagina 1din 11

Sisteme de plati si decontare din Romania

Alecu Cristina FB,anul II,grupa1

In Romania, platile fara numerar apar la inceputul secolului al XVIII-lea si primele atestari documentare vorbesc depre casele de negot de la Bucuresti la1700 si Brasov si Sibiu la 1750, unde circulau prin gir (zalog) inscrisuri subdenumirea de polita. Aceste polite se decontau pentru stingerea obligatiilor dintre parti. Despre celelalte instrumente de plata (cec, virament) documentelefac mentiuni de abia la inceputul secolului al XIXlea. Prin infiintarea Bancii Nationale a Romaniei (BNR) in 1880 s-a reglementat circulatia monetara si s-aimpus semnul monetar al tarii. In 1919 se infiinteaza Casse de Compensatiuni in Bucuresti ca o asociatie de banci si bancheri, care a stat la baza organizarii decontarii intre banci per sold. In 1926 se infiinteaza Serviciul National de Viramente la B.N.R. dupa modelul serviciilor similare existente la bancile centrale din Germania, Belgia si Franta. Acest serviciu este stramosul activitatii de decontare pe baza bruta care se desfasoara astazi la nivel national la B.N.R. si a functionat fara intrerupere de la infiintare. In perioada economiei planificate,decontarile se faceau in cea mai mare parte pe baza instrumentelor de credit(dispozitia de plata), cele de debit (cecul) fiind foarte putin folosite sau s-a renuntat la utilizarea lor (cambia, biletul la ordin). Bancile fiind proprietate de stat au dobandit drepturi destul de mari de control al platilor (controlul prin leu),avand drept de refuz chiar daca beneficiarul nu solicita acest lucru. In 1990,sistemul bancar se reorganizeaza pe doua nivele, banca centrala si bancile comerciale si un nou sistem de decontare si compensare se pune in aplicare in1995. Totodata, se creeaza sistemul national de plati interbancare in care BNR are rolul de conducator. Sistemul de plati intern se aliniaza, treptat, la sistemul de plati folosit de Uniunea Europeana (UE), iar in anul 2005 s-a implementat compensarea automata a platior de mica valoare si sistemul de plata cu decontare bruta in timp real a platilor de mare valoare, un sistem electronic folosit, de asemenea, de tarile membre ale UE.Transferurile de fonduri pentru efectuarea platilor poate avea loc intre banci diferite si se numesc transferuri interbancare .Transferurile interbancare modifica situatia soldurilor din conturile de la banca agent de decontare, deci o modificare patrimoniala.Decontarea reprezinta transferul de fonduri intre banci si incarcarea-

descarcarea de gestiune a bancilor participante la transfer, precum si finalizarea platii prin descarcarea de gestiune a platitorului (debitorul) fata de beneficiarul platii (creditorul). Activele care circula in sistemul de plati (banii) reprezintacreante asupra guvernului (moneda metalica), asupra bancii centrale (bancnotelesau fondurile banesti din evidentele bancii centrale) si asupra institutiilor bancare (depozitele bancare). Aceste active sunt cunoscute sub denumireagenerica de mijloace de decontare, folosita mai ales in activitatea de analiza a activitatii bancare. Decontarile se impart in doua mari categorii: pe baza bruta si pe baza neta. Decontarile pe baza bruta sunt cele care se efectueaza operatie cuoperatie si sunt specifice platilor de valori mari in timp ce decontarile pe baza neta sunt cele supuse compensarii, cand se plateste soldul net debitor sau seincaseaza soldul net creditor si sunt specifice platilor de valori mici. Notiunea dedecontare se foloseste mai mult in sistemul bancar iar cea de plati in practicaagentilor economici si a populatiei in relatiile cu bancile, dar exista o tendinta degeneralizare a notiunii de plati si in sfera activitatii bancare.Platile electronice. Progresele deosebite realizate in informatica sicomunicatii au permis aparitia platilor electronice si a sistemelor de plati pesuport electronic. Noua tehnologie s-a folosit mai intai in domeniultransferurilor inter-bancare de fonduri, apoi in tranzactiile comertului electronicsi in sfera serviciilor prin plati pe baza de carduri, internet si alte sisteme tehnicede plati (videotex, multicash, telefonul mobil etc). Aceste sisteme tehnice au permis plata de la distanta fara sa mai fie necesara prezenta la ghiseul bancii.Sistemul de plati de interes national (SPIN). Sistemele de plati de interesnational sunt sisteme integrate care cuprind mai multe subsisteme unde seordoneaza relatiile pecuniare dintre parteneri si se asigura descarcarea de gestiune si transferul de proprietate asupra activelor bani. Toate subsistemeletrebuie sa foloseasca insa numai moneda bancii centrale care este recunoscuta de partenerii tranzactiilor si sistemul bancar prin care se asigura canalele decirculatie a acestei monede. Pentru necesitatile decontarii finale, relatiile de plati sunt ordonate intr-o forma piramidala prin concentrarea pe banci comerciale si centralizarea la banca centrala unde platile se fac definitiv si irevocabil.In tara noastra, SPIN a fost creat in 1995 si cuprinde mai multesubsisteme: decontarea pe baza bruta,

compensarea si decontarea pe baza neta,decontarea bruta a platilor de mare valoare, decontarea titlurilor de stat,decontarea depozitelor constituite de banci la banca centrala, decontarea bruta lasfarsitul zilei a tranzactiilor bancare.

Sistemul de plati reprezint un ansamblu de instrumente, proceduri bancare i reguli care asigur transferul de fonduri ntre participanii la sistem (instituii de credit sau instituii financiare). Sistemul se bazeaz pe un acord ntre participanii la sistem i operatorul de sistem, iar transferul de fonduri este realizat prin intermediul unei infrastructuri tehnice agreate. Un sistem de decontare a operaiunilor cu instrumente financiare ("securities settlement system" sau SSS) reprezint un sistem care permite transferul de instrumente financiare fr plat ("free of payment", "free delivery", sau FoP) spre exemplu n cazul executrii garaniilor, sau contraplat ("delivery versus payment", sau DvP). Un depozitar central pentru instrumente financiare ("central securities depository", sau CSD) reprezint un sistem (sau o instituie) pentru depozitarea instrumentelor financiare, care realizeaz procesarea tranzaciilor cu instrumente financiare pe baz de nregistrare n conturi. Instrumentele financiare pe suport fizic pot fi imobilizate de ctre depozitar sau pot fi dematerializate (astfel nct acestea exist doar sub form de nregistrri electronice). n afar de pstrarea n custodie a instrumentelor financiare, un depozitar central pentru instrumente financiare poate asigura i funciuni de mperechere a ordinelor de transfer, de compensare i decontare a acestora. Decontarea instrumentelor financiare se realizeaz n conturile de depozit pentru instrumente deschise n evidenele unui CSD (care poate fi entitate privat, sau o banc central naional care acioneaz n calitate de CSD), sau ale bncii centrale (n conturi operaionale de custodie). n cazul din urm, banca central acioneaz n calitate de intermediar custode al instrumentelor financiare. Custodele final este, de regula, un CSD. Decontarea fondurilor aferente tranzaciilor cu instrumente financiare

are loc n cadrul unui sistem interbancar de transfer de fonduri (" interbank funds transfer system", sau IFTS), prin intermediul unui agent de decontare. n Romnia exist trei sisteme de pli, respectiv unul pentru pli de valoare mare n lei (ReGIS), unul pentru pli de valoare mic i volum mare n lei (SENT), precum i un sistem de pli de mare valoare n euro (TARGET2Romnia). De asemenea, exist un sistem de depozitare i decontare pentru titluri de stat i certificate de depozit emise de banca central (SaFIR) i dou sisteme de compensare/decontare a valorilor mobiliare - RoClear i SIBEX, care deconteaz prin sistemul ReGIS. Toate sistemele menionate deconteaz n sistemul prin conturi ale instituiilor de credit deschise la BNR. ReGIS este sistemul RTGS naional pentru pli n lei oferit de BNR. Sistemul este folosit pentru decontarea operaiunilor bncii centrale, a transferurilor interbancare, precum i a plilor n lei de valoare mare (peste 50.000 lei) sau urgente. Sistemul asigur procesarea n timp real (respectiv pe o baz continu) i decontarea n banii bncii centrale, cu finalitate imediat.

TARGET2(acronym de la Trans-European Automated Real-time Gross settlement Express Transfer) reprezint sistemul cu decontare pe baz brut n timp real (Real-Time Gross Settlement RTGS) pentru pli n moned euro, pus la dispoziie de Eurosistem (Banca Central European i bncile centrale ale statelor membre ale UE care au adoptat moneda euro). Sistemul este utilizat pentru decontarea operaiunilor bncilor centrale (inclusiv a operaiunilor de politic monetar ale Eurosistemului), a transferurilor interbancare de mare valoare n euro, precum i a altor pli n euro. De asemenea, prin sistem se deconteaz i transferurile de fonduri aferente sistemelor auxiliare (sisteme de pli i sisteme de compensare-decontare a operaiunilor cu instrumente financiare).

Sistemul SaFIR este un sistem de depozitare i decontare a instrumentelor financiare administrat de BNR. Sistemul realizeaz depozitarea titlurilor de stat i a certificatelor de depozit emise de BNR, precum i decontarea operaiunilor cu astfel de instrumente financiare. Sistemul asigur o procesare n timp real a ordinelor de transfer (respectiv, pe o baz continu), precum i o decontare cu finalitate imediat. SENT este un sistem electronic de compensare multilateral a plilor interbancare n lei, de valoare mic i volum mare transmise ntre participani, pe parcursul mai multor sesiuni zilnice. Sistemul a intrat n funciune n anul 2005, fiind dezvoltat i implementat n cadrul proiectului Phare RO-0005.02 - "Interbank Payment System". Sistemul este operat de Societatea de Transfer de Fonduri i Decontri - TRANSFOND S.A. , societate comercial constituit n anul 2000 de ctre BNR (care deine 33,33% din capitalul social al acesteia) i un numr de bnci (care dein 66,67% din capitalul social al societii). n prezent, societatea are ca acionari, n afar de BNR, un numr de 23 instituii de credit.

Rezultatele financiare ale BNR la 31 decembrie 2009


Potrivit acquis-ului comunitar, BNR nu urmareste ndeplinirea unor performante de ordin comercial, cum ar fi maximizarea profitului, actiunile sale viznd implementarea unei politici monetare care sa asigure atingerea obiectivului fundamental, si anume stabilitatea preturilor. n perioada 2001-2006, n care reducerea inflatiei nu putea fi realizata fara efectuarea unor absorbtii masive de lichiditate, BNR si-a asumat costul unei politici monetare restrictive, ncheind exercitiile financiare cu pierderi operationale. Pe fondul modificarii radicale a conditiilor de lichiditate pe plan international, BNR a trecut treptat

din pozitia de debitor net n cea de creditor al sistemului bancar si a nregistrat un rezultat financiar pozitiv n fiecare an ncepnd cu 2007. Astfel, profitul atins la finele anului 2009, n suma de 4 607,7 milioane lei, a depasit cu 38 la suta nivelul din anul precedent. La acest rezultat a contribuit si preocuparea constanta pentru limitarea cheltuielilor proprii de functionare. Rezultatul financiar pozitiv a fost determinat de profitul operational obtinut din administrarea rezervelor internationale (+5 116,4 milioane lei) si din emisiunea monetara(+26,8 milioane lei), respectiv de pierderea asociata operatiunilor de politica monetara(-181,9 milioane lei) si altor operatiuni (-343,5 milioane lei), precum si de cea generata de reevaluarea activelor si pasivelor (-10,2 milioane lei). \

Conform Legii nr. 312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romniei, profitul realizat n 2009 a fost repartizat pentru acoperirea pierderilor din anii anteriori (2 821,5 milioane lei), pentru plata la bugetul de stat a unei cote de 80 la suta din veniturile nete ale bancii (1 436,6 milioane lei), pentru majorarea rezervelor statutare (209,6 milioane lei), pentru constituirea unor surse proprii de investi_ii n anul 2010 (104,8 milioane lei), restul profitului urmnd a fi reportat si repartizat conform prevederilor legale.

Rezultatele financiare ale BNR la 31 decembrie 2010

Potrivit acquis-ului comunitar, BNR nu urmareste ndeplinirea unor performante de ordin comercial, cum ar fi maximizarea profitului, actiunile sale viznd implementarea unei politici monetare care sa asigure atingerea obiectivului fundamental, si anume stabilitatea preturilor. Totusi, n cadrul bancii centrale exista o preocupare constanta pentru limitarea cheltuielilor proprii de functionare, astfel nct, n anul 2010, nivelul acestora n termeni reali a fost mentinut la un nivel comparabil cu cel realizat n anul precedent (-1 la suta). Pentru al patrulea an consecutiv, BNR a nregistrat un rezultat financiar pozitiv, constnd ntr-un procet de 1 415 milioane lei (cu 69 la suta mai mic dect n anul

precedent). Diminuarea profitului se datoreaza, n mare masura, situarii bancii centrale n pozitia de debitor net al sistemului bancar n cea mai mare parte a anului 2010. Rezultatul financiar pozitiv a fost determinat de profitul operational obtinut din administrarea rezervelor internationale (+2 198,6 milioane lei), precum si din emisiunea monetara si decontarea platilor (+30,2 milioane lei), diminuat de pierderea asociata operatiunilor de politica monetara (-469,9 milioane lei), altor operatiuni (-334,5 milioane lei) si reevaluarii activelor si pasivelor n valuta (-9,3 milioane lei).

Conform Legii nr. 312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romniei, profitul realizat n anul 2010 a fost repartizat dupa cum urmeaza: cota de 80 la suta(1 132 milioane lei) a fost virata la bugetul de stat; 141,5 milioane lei au fost destinate majorarii rezervelor statutare; 84,9 milioane lei au fost utilizate pentru constituirea unor surse proprii de finantare; 28,3 milioane lei s-au folosit pentru fondul de participare a salariatilor la procent, iar 28,3 milioane lei pentru rezerve la dispozitia Consiliului de administratie.

Rezultatele fi nanciare ale BNR la 31 decembrie 2011


Prin aciunile sale, Banca Naional a Romniei vizeaz implementarea unei politici monetare care s asigure realizarea obiectivului fundamental asigurarea i meninerea stabilitii preurilor i ndeplinirea celorlalte atribuii prevzute n Legea nr. 312/2004 privind Statutul BNR, fr a urmri performane de ordin comercial, cum ar fi maximizarea profi tului. Totui, n activitatea BNR exist o preocupare permanent pentru administrarea efi cient a resurselor afl ate la dispoziia sa, astfel nct, n anul 2011, cheltuielile de funcionare s-au situat cu 10 la sut sub nivelul prevzut n bugetul aprobat. Pentru al cincilea an consecutiv, BNR a nregistrat un rezultat fi nanciar pozitiv, constnd ntr-un profit n sum de 301,3 milioane lei (cu 79 la sut mai redus fa de cel din anul precedent).

Diminuarea profitului s-a datorat, n bun msur, poziiei de debitor net fa de sistemul bancar n care s-a afl at banca central n primele apte luni ale anului, dar i randamentelor sczute aferente activelor n valut. Rezultatul financiar pozitiv a fost determinat de profitul operaional obinut din administrarea activelor i pasivelor n valut (+1 012,8 milioane lei) i din emisiunea monetar i decontarea plilor (+5,9 milioane lei), diminuat cu pierderea asociat operaiunilor de politic monetar (-329,6 milioane lei), altor operaiuni (-385,1 milioane lei) i reevalurii activelor i pasivelor n valut (-2,6 milioane lei). Potrivit Legii nr. 312/2004 privind Statutul Bncii Naionale, profi tul realizat n anul 2011 a fost repartizat dup cum urmeaz: cota de 80 la sut din veniturile nete ale BNR10 (235 milioane lei) a fost virat la bugetul de stat; 39,8 milioane lei au fost destinate majorrii rezervelor statutare; 19,9 milioane lei au fost utilizate pentru constituirea unor surse proprii de fi nanare; 6,6 milioane lei pentru fondul de participare a salariailor la profi t, iar 7 mii lei pentru rezerve la dispoziia Consiliului de administraie.

Rezultatele financiare ale BNR la 31 decembrie

Anul

Administrarea activelor i pasivelor n valut

Emisiunea monetar i decontarea plilor 26,8 milioane lei 30,2 milioane lei 5,9 milioane lei

2009 5116,4 milioane lei 2010 2198,6 milioane lei 2011 1012,8 milioane lei

Pierderea asociat operaiunilor de politic monetar -181,9 milioane lei -469,9 milioane lei -329,6 milioane lei

Alte operaiuni

Reevaluarea activelor i pasivelor n valut -10,2 milioane lei -9,3 milioane lei -2,6 milioane lei

PROFIT

-343,5 milioane lei -334,5 milioane lei -385,1 milioane lei

4607,7 milioane lei 1415 milioane lei 301,3 milioane lei

Conform Legii nr. 312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romniei, profitul realizat a fost repartizat:

80% din veniturile nete ale BNR Anul virate la bugetul de stat 2009 1 436,6 milioane lei

Majorri ale rezervelor statutare

Constituirea unor surse proprii de finanare 104,8 milioane lei 84,9 milioane lei 19,9 milioane lei

Fondul de participare a salariailor la profit

Rezerve la dispoziia Consiliului de administraie

209,6 milioane lei

Profit reportat si repartizat conform prevederilor legale. 28,3 milioane lei 6,6 milioane lei 28,3 milioane lei 7 mii lei

2010 1 132 milioane 141,5 lei 2011 235 milioane lei milioane lei 39,8 milioane lei