BOLILE CARDIOVASCULARE Bolile cardiovasculare sau bolile cardiace sunt o categorie de boli care implic inima sau vasele

sangvine: (arterele i venele). n timp ce termenul de punct de vedere tehnic se refer la orice boal care afecteaz sistemul cardiovascular, acesta este adesea folosit cu referire la cele legate de ateroscleroz i/sau hipertensiune arterial. Cauzele, mecanismele i tratamente de aceste cauze adesea se suprapun. Bolile cardiovasculare rmn cea mai mare cauza a deceselor la nivel mondial, dei de-a lungul ultimelor dou decenii rata mortalitii cardiovasculare a sczut n multe ri cu venit ridicat. n acelai timp, decesele i bolile cardiovasculare au crescut cu o vitez uimitor de rapid n rile mici i cu venituri medii.Procentul de decese premature din datorit bolilor cardiovasculare variaz de la 4% n rile cu venituri mari la 42% n rile cu venituri mici. n 2008 mai mult de 17 de milioane de oameni au murit din cauza bolilor cardiovasculare. n fiecare an bolile de inim ucid mai muli americani dect cancerul. n ultimii ani riscul cardiovascular la femei a fost n cretere i a ucis mai multe femei dect cancerul de sn. Studii n rndul tinerilor a artat c ateroscleroza precoce se poate depista n adolescen i se fac eforturi de prevenire primar necesare din copilrie.

Boala coronariana ischemica

Boala coronariana ischemica este o patologie a arterelor coronariene (vase ce vascularizeaza inima si care ii asigura acesteia necesarul de oxigen si nutrienti). Apare in timp prin dezvoltarea placilor de aterom pe suprafata interna a vaselor sau brusc, prin blocarea lumenului cu un tromb migrat aici din alte vase. Simptomatologia apare in momentul in care peste 75% din lumen este obstruat, iar expresia clinica a proceselor patologice de la nivel miocardic este fie infarctul miocardic acut, fie angina pectorala. Aritmiile cardiace Aritmiile cardiace sunt tulburari ale ritmului normal, de baza, al inimii. Inima este un organ extraordinar, capabil sa bata cu un ritm constant, intre 60-100 de ori/ minut (adica de aproximativ 100000 de ori de-a lungul unei zile). Sunt insa si momente cand ritmul ei se modifica (fie ca aceasta dereglare apare in situatii fiziologice, stresante, emotii foarte puternice, fie ca apare sub influenta unor medicamente sau in diverse boli). Aceste situatii, numite aritmii, se caracterizeaza prin tulburarea activitatii electrice a cordului care poate incepe sa bata mai repede sau mai incet, la un ritm regulat sau neregulat. Unele aritmii sunt considerate a fi urgente medicale deoarece pot determina aparitia stopului cardiac si a mortii subite coronariene. Aritmiile benigne, care nu au risc vital imediat, sunt resimtite de pacient sub forma unor palpitatii (care nu fac decat sa creeze un disconfort). Exista si aritmii care trebuie insa atent supravegheate deoarece predispun la aparitia trombemboliilor, infarctului miocardic acut sau accidentelor vasculare cerebrale.

Insuficienta cardiaca
Insuficienta cardiaca este un termen ce descrie incapacitatea cordului de a se umple cu sange sau de a-l pompa eficient in circulatie, si apare ca urmare a unor probleme de natura structurala sau functionala. Insuficienta cardiaca este o importanta problema de sanatate in numeroase tari si reprezinta principala cauza de spitalizare a pacientilor cu varsta de peste 65 de ani. In

tarile dezvoltate aproximativ 2 % din populatia adulta sufera de insuficienta cardiaca, iar la varstnici procentul creste la 10%. Cele mai frecvente cauze de insuficienta cardiaca sunt: - infarctul miocardic (precum si alte forme de boala cardiaca ischemica), - hipertensiunea arteriala, - valvulopatiile, - cardiomiopatiile. Pacientii cu insuficienta cardiaca sunt dispneici (respira cu dificultate, in special cand stau intinsi in pat), tusesc, prezinta edeme gambiere pronuntate si au o capacitate redusa de efort. Este o problema de sanatate ce reduce semnificativ calitatea vietii pacientilor in special datorita caracterului progresiv. Desi multi pacienti supravietuiesc multi ani dupa ce sunt diagnosticati, rata mortalitati anuale este foarte mare (de aproximativ 10%). Cardiopatiile congenitale Cardiopatiile congenitale sunt reprezentate de anomalii si defecte de formare a unor structuri cardiace si vase mari care apar in perioada intrauterina. Sunt afectiuni ce apar la 8 din 1000 de nou nascuti. Majoritatea defectelor determina obstructia fluxului sangvin din inima sau vasele acesteia sau imprima o curgere sangvina anormala (prin defecte ale peretilor care permit trecerea anormala a sangelui intracardiac). Cel mai frecvent defect cardiac congenital este reprezentat de defectul de sept ventricular (aproximativ 1/3 din toate cardiopatiile congenitale sunt clasificate astfel). Incidenta acestor afectiuni este mult mai mare in cazul nou-nascutilor din parinti cu astfel de probleme. De asemenea, studiile post-mortem au demonstrat ca afectiunile de acest tip apar la 3-4% din fetii nascuti morti, la 10-25% din avortoni. Etiologia ramane necunoscuta, desi sunt incriminati factori genetici in aparitia acestor probleme precum si expunerea fatului la actiunea unor factori cu efect teratogen in timpul sarcinii (cele mai importante fiind toxine, medicamente si droguri sau virusuri). O parte din defecte pot fi diagnosticate inca de la nastere, altele abia in copilarie, in functie de defectul propriu-zis si de expresia clinica. Cardiomiopatiile Cardiomiopatiile sunt afectiuni ale miocardului (muschiul inimii) care pot fi produse din orice cauza. Pacientii cu astfel de afectiuni sunt adesea in pericol de a dezvolta aritmii sau moarte cardiaca subita. Pot fi determinate de probleme care sa nu fie localizate primar in miocard, dar care sa se reflecte asupra lui, afectandu-i in final functia si structura cum ar fi ischemia, hipertensiunea arteriala, valvulopatiile, cardiomiopatia alcoolica sau diabetica sau pot fi produse de tulburari in structura muschiului (in absenta unor cauze externe identificabile), cum ar ficardiomiopatia dilatativa, cardiomiopatia hipertrofica, cardiomiopatia restrictiva. Cand patologia este exclusiv a miocardului inima pacientului poate fi mult mai dilatata, peretii pot fi mai grosi sau mai subtiri (in functie de tipul particular al bolii). Oricare ar fi cauza, rezultatul este adesea acelasi: functia de pompa a inimii este perturbata.

In absenta tratamentului, cardiomipatiile se agraveaza in timp si afecteaza din ce in ce mai grav pacientul, ajungand in final la insuficienta cardiaca congestiva. Pericarditele

Pericarditele sunt de fapt inflamatii ale pericardului (sacul de tesut fibros care
inconjoara si protejeaza inima). Sunt boli mai rare (comparativ cu patologia prezentata anterior). Etiologia ei poate fi infectioasa (cauzata de virusuri, in special de virusul Coxsackie, de bacterii, mai ales depneumococ sau de fungi) sau noninfectoasa: imunologica (de exemplu in lupus eritematos sistemic), traumatica,maligna (in cadrul fenomenelor paraneoplazice), sau apare ca reactie adversa la diverse medicamente (hidralazina, ciclosporina, izoniazida, tetracicline). Pericardita determina in general dureri toracice retrosternale sau precardiace, iradiate in spate, ce se amelioreaza daca pacientul sta aplecat in fata si se agraveaza daca sta pe spate. Majoritatea cazurilor se vindeca fara aparitia complicatiilor sau a recurentelor. Boala cardiaca inflamatorie Boala cardiaca inflamatorie se refera la inflamarea muschiului inimii si/sau a tesuturilor din jurul acestuia si include: - endocardita (inflamarea endocardului - stratul de tesut ce captuseste interiorul inimii si in special valvele cardiace, septul interventricular si cordajele tendinoase), - miocardita (inflamatia miocardului). Endocardita are acuze infectioase sau noninfectioase (si apare in special la pacientii cu lupus eritematos sistemic). Miocardita apare in cadrul infectiilor virale sau bacteriene si se poate exprima prin dureri toracice lancinante, insuficienta cardiaca congestiva, palpitatii sau moarte subita (la adultii tineri miocardita determina peste 20% din totalul mortilor subite). Valvulopatiile Valvulopatiile sunt afectiuni ale valvelor cardiace. Pe partea dreapta, valvele inimii sunt valva tricuspida si valva pulmonara, iar pe partea stanga sunt valva aortica si valva mitrala. Valvulopatiile pot fi congenitale sau dobandite si sunt fie insuficiente valvulare (regurgitatii) cand orificiile nu se inchid etans si sangele poate trece dintr-un orificiu in altul (sangele ejectat este regurgitat inapoi), fie stenoze valvulare (cand valvele se deschid incomplet, iar orificiul de trecere a sangelui este foarte ingust). Boala hipertensiva Boala hipertensiva este un proces patologic global cauzat de cresterea presiunii sangvine (termenul include asadar toate complicatiile hipertensiunii arteriale: - hipertrofie de ventricul stang, - insuficienta cardiaca globala, - boala coronariana ischemica, - aritmii cardiace, - cardiomiopatii hipertensive). Pacientii acuza cel mai adesea: 3

- oboseala dupa eforturi usoare, - dispnee, - crestere in greutate, - greata, - balonare, - nicturie, - edeme gambiere. Boala cardiovasculara Boala cardiovasculara se caracterizeaza prin afectiuni ale inimii si ale vaselor mari (artere si vene) care vin si pleaca direct din cord. Boala apare adesea in cadrul diabetului zaharat, hipertensiunuii arteriale, hiperhomocisteinemiei sauhipercolesterolemiilor si in general este de natura aterosclerotica. Patologiile aortice Patologiile aortice si sindromul Marfan includ boli ce afecteaza in special artera aorta (vas de calibru mare ce are originea in ventriculul stang si care oxigeneaza toate organele din circulatia sistemica). Cele mai frecvente afectiuni ale aortei sunt: - Anevrismele (dilatatii ce apar in peretele vasului si care pot determina complicatii foarte grave daca se rup - in special hemoragii interne care, daca nu sunt rezolvate prompt, pot determina moartea pacientului); - Coarctatia aortica - este o boala congenitala ce se caracterizeaza prin ingustarea aortei in zona de insertie a ligamentului arterial cu aparitia hipertensiunii arteriale la bratul drept si puls periferic slab; - Ateroscleroza (pierderea elasticitatii peretilor vasculari ca urmare a depunerii placilor de aterom); - Sindromul Ehlers-Danlos in forma sa vasculara (tipul 4) este o afectiune foarte grava, ce scade foarte mult speranta de viata a pacientilor (studiile au concluzionat ca speranta de viata a pacientilor este de aproximativ 48 de ani). La acesti pacienti exista riscul de aparitie a numeroase anevrisme aortice (ce se rup foarte usor) aparute pe fondul unei fragilitati vasculare generale; - Stenoza aortica (deschiderea incompleta a valvei aortice ce determina hipertrofie de ventricul stang cu aparitia ametelii, sincopei si insuficientei cardiace congestive); - Sindromul Marfan - boala genetica a tesutului conjunctiv care determina slabirea peretilor aortici cu aparitia anevrismelor si chiar a ruperii acestora; - Boli de tesut conjunctiv care afecteaza peretele aortic (fie ii rigidizeaza, fie ii slabesc calitatea), cum ar fisclerodermia, osteogeneza imperfecta, boala renala polichistica; - Traumatisme - cum ar fi ruptura traumatica de aorta (cu localizare de obicei toracica, distal de artera subclavie stanga) ce are prognostic rezervat, pacientii putand deceda daca nu se intervine imediat.

Regimul alimentar in bolile cardio-vasculare

In aceste afectiuni, regimul alimentar va fi sarac in sare (hiposodat), cu proteine limitate la 60-80 g/zi si cu continut redus de glucide (fainoase, dulciuri) si grasimi, mai ales cele de origine animala. Se vor prefera mesele cu volum redus, dar mai dese si se vor evita alimentele greu digerabile, ca si cele care au fost supuse unei pregatiri prea laborioase. Intrucat regimul hiposodat (1,5-3 g/zi) este greu de suportat, se va evita monotonia alimentatiei, prezentandu-se o gama cat mai bogata de preparate, asezonate din plin cu condimentele permise, pentru a evita sau masca lipsa sarii. Sunt permise urmatoarele alimente: laptele degresat, branza de vaci, casul slab, nesarat, urda dulce, telemea de vaca desarata; carnea de vita, pui, gaina, curcan, in cantitate limitata (150-200 g/zi) si numai de 3-4 ori pe saptamana. Carnea se va da fiarta, ca rasol, sau fripta; pestele slab de rau (lin, salau, stiuca, crap de primavara, etc.), fiert ca rasol, fript sau copt in pergament; ouale se vor da in cantitate limitata, numai in preparate (4-5 oua/saptamana); grasimi: unt nesarat, smantana, frisca, ulei vegetal (floarea soarelui, soia, porumb), margarina nesarata. Cantitatea totala de grasimi din alimentatie va reprezenta cel mult 1/2 din cea a individului sanatos; painea alba sau intermediara, fara sare, sau cu sare redusa, de preferat veche de o zi; fainoasele, in cantitate limitata (gris, orez, paste fainoase, fulgi de ovaz, mamaliguta pripita) fierte, cu sarea mult redusa; fructele sunt permise toate si sub orice forma: crude, coapte, pireuri, compoturi, gelatine, rase pe razatoare, sucuri de fructe; legumele permise vor fi cele sarace in sodiu si celuloza (morcovi, dovlecei, fasole verde, salata verde, ardei, vinete), evitand varza, telina, spanacul, leguminoasele uscate, ridichile de iarna, sfecla. Legumele se vor da rase marunt, ca salate, fierte ca soteuri, budinci de legume fierte "a la grecque"; dulciurile permise sunt numai cele preparate fara sare, bicarbonat de sodiu sau praf de copt. Sunt permise: aluatul de tarta, de ecler, gelatine, miere, marmelade si gemuri preparate in casa (fara conservant), peltea; bauturi: in limitele lichidelor permise, sub forma de ceaiuri de plante, sucuri de fructe si legume, lapte simplu, degresat, lapte amestecat cu ceai sau cafea de orz (malt), lapte batut, iaurt; condimentele permise sunt aromatele: patrunjelul, tarhonul, mararul, leusteanul, dafinul, cimbrul, zeama de lamaie, sifonul; supe: supe din legumele permise, supe-creme ingrosate cu fainoase, supe de cereale, supe de fructe, dar in cantitati limitate; sosuri: cele preparate dietetic din legume, sos alb, sos de smantana, sos de caramel, etc.

Sunt interzise urmatoarele alimente:

branzeturile grase, fermentate, sarate (cascaval, branzaturi topite, telemea nesarata); carnea grasa de porc, gasca, rata, vanat, organe, mezeluri, carne conservata cu sare, conservele de carne, pestele sarat, afumat sau gras (de mare); painea neagra, cu sare, fainoasele preparate cu bicarbonat de sodiu sau sare; grasimi: slanina, untura, untul sarat, margarina sarata, grasimi prajite sau in cantitati mari; legumele bogate in sodiu sau celuloza ca: telina, spanacul, varza creata, sfecla, usturoiul, redicile, gogosarii murati, varza murata cu sare, varza de Bruxelles, conopida, leguminoasele uscate; fructele oleaginoase: nuci, alune, migdale etc; dulciurile preparate cu bicarbonat, cu aluat dospit, cu unt si cu galbenus de ou in cantitate crescuta; bauturile alcoolice sub orice forma, cafeaua, ceaiul tare, apele minerale, clorurosodice; supele de carne; sosurile preparate cu zeama de oase sau carne, cele cu rantasuri, cu usturoi, maioneza cu mustar; condimentele iuti: boiaua, piperul, mustarul cu sare, ceapa, usturoiul, hreanul; se va interzice fumatul. Nu se vor consuma lichide in timpul mesei si nu se vor bea bauturi prea reci. Masa de seara se va servi cu cel putin 2-3 ore inainte de culcare.

Afeciunile cardiovasculare fi controlate, nu i vindecate. Dei tratamentul pacienilor difer n funcie de vrst, tipul i severitatea afeciunii, totui, sunt cteva principii generale privind stilul de via i regimul alimentar care se aplic tuturor pacienilor: combaterea sedentarismului, a excesului de greutate, consumul limitat de sare, alcool i grsimi, asigurarea unui timp de odihn de cel puin 8 ore/zi precum i controlul diabetului i al tensiunii arteriale (valorile tensiunii arteriale s fie meninute sub 140/90 mmHg ). Ghidul dietei bolnavilor de inim Printre regulile de aur ale dietei bolnavilor de inim se numr: O diet srac n sare (sodium )- doza zilnic recomandat este mai mic de 3000 mg/zi

Eliminarea grsimilor saturate i colesterolului - 300 mg sau mai puin pe zi. O diet bogat n vitamine i antioxidani O diet bogat n potasiu i magneziu. Alimentele bogate n potasiu sunt: pepene galben, caise, struguri, pere, prune, kiwi, portocale, avocado, banane, smochine, roii, dovleac, spanac, sparanghel, varz, elin, bame, cartofi, fasole. Alte surse de potasiu sunt laptele i produsele lactate, cerealele, seminele de floarea soarelui i dovleac, alunele, nucile, cacaoa, ciocolata, carnea de pui i pete. Carnea consumat s fie fript sau la grtar Consumul mai mare de fructe, legume i produse lactate Eliminarea sucurilor acidulate. Apa plat asigur hidratarea corespunztoare a organismului. nlocuirea sosurilor folosite pentru salate cu o linguri cu ulei de msline!

Activitatea fizic esenial n bolile cardiovasculare Lipsa activitii fizice nu numai c favorizeaz depunerea grsimilor dar contribuie i la nmulirea factorilor de risc privind atacurile de inim i accidentele cardiovasculare cerebrale. Un program de micare ar trebui s cuprind un set de exerciii moderate, executate zi de zi. Cel mai greu test pentru hipertensivi - eliminarea srii din alimentaie Renun la sare cnd gteti i nlocuiete-o cu ierburi i diferite condimente pentru a da gust mncrii. Evit alimentele bogate n sare: cartofi prjii, produse fast-food, produsele de patisserie, carne de porc, conserve, mezeluri. Alege fructele i legumele proaspete, nu congelate. nlocuiete chips-urile i alunele srate cu fructe proaspete i legume "ronitoare" (morcovi, ardei capia, gogoari) sau opteaz pentru alune nesrate. Evit s adaugi sare i legume conservate meselor pe care le prepari acas. Alege lactate i brnzeturi cu un coninut sczut de grsimi. Un exemplu de meniu pentru o zi, pentru bolnavii cu afeciuni cardiovasculare: Micul dejun 1/2 can suc de portocale 1 can fulgi de ovz 1 can lapte degresat 2 felii de pine integral 1 linguri de zahr 1 banan Prnz spaghete cu sos marinat i salat verde cu o linguri cu ulei de msline 1 felie de pine integral 1 mr 1 can suc de struguri Cin 100 g piept de pui la grtar cu legume fierte paste cu sos fr mult sare 1 felie de pine integral 1 bucat tart cu piersici 1/2 can lapte degresat 1/2 can suc de afine

BIBLIOGRAFIE
www.sanatatea.ro
7

www.sfatul medicului.ro