REGELE SI BUFONUL

de Ion Pribeagu

E o tradiţie rămasă
De pe vremea lui Neron
Ca un împărat să aibă
Lângă curte un bufon.
Să-l distreze cu o snoavă
Sau cu-n vitz mai piperat
Mai ales când suveranul
Este trist şi supărat.

Napoleon l-avea pe Marius

Wilhelm îl avea pe Glock
Umberto pe Tontolini
Don Alfonso pe Zamberlock,
Ştefan Vodă pe Păcală
Ţarul pe Ivan Dobcin
Iar Abdul Hamid Sultanul
Pe unul Hogea Nastratin.

Mai erau şi alţi pe vremuri

Şi în Indii şi-n Pompei
Cu bufoni, dar din păcate
Nu-mi mai amintesc de ei.
Doar pe unul mai ţin minte
Nimbus, regele Gorgon
Care îl avea pe Bimbo
Cel mai ghiduşar bufon.

Agreat de toţi curtenii

De prinţese şi dudui
Îl iubeau şi pajii pentru
Giumbuşlucurile lui.
Nu era aniversare
Ce se petrecere-n castel
Ori Consiliu de Miniştri
Să nu ia parte şi el.

Se strâmba, scotea şi limba

Păcălind pe fiecare
Se dădea apoi de-a tumba
Şi cadea drept în picioare.
Înghiţea o portocală
Şi o coadă de scrumbie
Şi scotea voios pe gură
O privighetoare vie.

Era vesel cu toţi prinţii

Mai ales după siestă
Chiar şi regelui, lui Nimbus
Îi juca cate o festă
Într-o zi i-a tras o palmă
S-a scuzat însă agale:
”- Păi să las să-şi facă musca
Treaba-n capul dumitale? “

Strengaret si plin de verva

Si chitibusar hai-hui
Intr-o zi pe negandite
I s-a infundat si lui,
Tot sarind printre masute
S-a uitat intr-o hartie
Cu secrete care nimeni
N-are voie sa le stie.

Furios peste măsură

Regele a început să-l certe
Că se tot tăvălea bufonul
În genunchi ca să îl ierte:
”- Zvârle-mă la cai stăpâne!
Am greşit, cer iertăciune!”
”- Bine, am să te iert, ia sama
Numai cu o condiţiune:

Mâine când vom fi în consiliu

Ai să intri foarte grav
Şă ai să faci o glumă care
Să mă supere grozav!
Şi în scuza ce urma-va
Când ai să-mi cerşeşti iertare
Chiar s-aceasta scuza Bimbo
Sa ma supere mai tare ! “

”-Mulţumesc prea luminate

Să-ţi dea Domnul prea mărire
Pentru măreaţa-ţi bunătate
Şi a ţării înflorire! “
Bietul Bimbo...toată noaptea
S-a zbatut si s-a gandit
Ce să spuie ca să scape
Şi acum nepedepsit...

Dis-de-dimineaţă goarna
Au vestit norodu-n goană
Că sunt convocaţi miniştrii
În consiliul de coroană.
Stau în frunte generalii
Şi a cultelor sobor
Pe când regele citeşte
Un mesaj către popor.

Când deodată intră Bimbo

Face o tumbă lângă tron
Şi pe rege îl ciupeşte
Tocmai de- pardon !..pardon.
Lumea-ncremeneşte, nimeni
Nu mai ştie ce să facă
Cu ochii-n flăcări Nimbus
Scoate sabia din teacă.

”-Cum de-ai îndrăznit păgâne

O atare fărădelege
Ca în faţa întreagii obştii
Să-ţi baţi joc de Nimbus, rege?
Du-te la spânzurătoare
Ispăşeşte-ţi acolo vina! “
”- Maiestate cer iertare,
Am crezut că e Regina ! “