Sunteți pe pagina 1din 23

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANA FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE SPECIALIZAREA CONTABILITATE SI AUDITUL AFACERILOR ANUL II

PLAN DE AFACERI

S.C CONDOR SA

STUDENT: LIPAN GABRIELA-MARINA

CONSTANTA 2011

CUPRINS

CAPITOLUL I

1.1 Prezentarea de ansamblu a unitatii economice................................................................. 1.2 Turismul organizarea i reglementarea activitii turistice.. 1.3 Obiectivele de dezvoltare si modernizare a unitatii economice 1.4 Structura organizatorica de ansamblu a firmei.Organigrama

CAPITOLUL II

2.1 Analiza clientilor si furnizorilor.......................................................................................... 2.2 Concurenta............................................................................................................................ 2.3 Achizitia marfurilor.............................................................................................................. 2.4 Impozitul pe profit............................................................................................................... 2.5 Reprezentarea grafica a indicatorilor aniilor 2010 si 2011............................................. 2.6 Politica de marketing..........................................................................................................

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I

1.1 Prezentarea de ansamblu a unitatii economice Profilul de activitate,statutul juridic,dimensiunea si complexitatea activitatii. Societatea comercial COMPLEX CONDOR a fost nfiinat conform Legii societilor comerciale nr.31/1990, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare , n martie 1995, fiind nregistrat la Oficiul Registrului Comerului din Constanta sub nr.J13/2126/1995 i codul unic de nregistrare RO 7583890 . Societatea are un capital subscris i vrsat n valoare de 524033 lei i un grup de asociai care au numit un preedinte cu puteri depline de administrare i reprezint societatea n relaii cu persoanele fizice i juridice. Obiectul principal de activitate al societii este conform cod CAEN 5510-Hoteluri i alte faciliti de cazare similare. Supravieuirea firmei se bazeaz pe catigarea unui loc n cadrul pietei. Acest lucru se face prin marketing activ, incluzand dezvoltarea pietei, mbuntairea calitii serviciilor, precum i extinderea lor. Continuitatea firmei este dat i de adaptarea permanent la nou n cadrul pieei a serviciilor n plin transformare. Activitatea economico-financiar la S.C COMPLEX CONDOR SA MAMAIA este condus de directorul economic, care are n subordine: serviciul Financiar-Contabilitate. Preedinte al S.C. COMPLEX CONDOR SA are urmatoarele atribuii: - aprob structura organizatoric a societii i numrul de posturi; - aprob i modific programul de activitate i bugetul societii; - numete expertul de gestiune i stabilete salarizarea; - decide cu privire la mrirea sau reducerea capitalului social, la modificarea numrului de pri sociale, precum i la cesiunea acestora;

- decide cu privire la adoptarea sau modificarea statutului, la dizolvarea i lichidarea societii, la realizarea de noi investiii, reparaii capitale, propune i aprob modificarea duratei de funcionare a societii; - elaboreaz i aprob regulamentul de ordine interioara a societii. 1.2 Turismul organizarea i reglementarea activitii turistice Examineaz,serviciile turistice, coninutul, structura i clasificarea prestaiei turistice, factorii de influen asupra turismului. Cele mai importante trsturi al serviciilor turistice sunt: - caracterul nematerial al prestaiei. De aici decurge o alta trstur nestocabilitatea, astfel,serviciile nu pot fi stocate i pstrate pentru o utilizare ulterioar lor. Dat fiind faptul c serviciile turistice nu pot fi stocate, depozitate i pstrate, apar avantaje i dezavantaje. Avantajele se refer la eliminarea cheltuielilor i dificultilor legate de distribuia fizic, iar dezavantajele se manifest n ceea ce privete asigurarea echilibrului cerere-ofert i realizarea efectiv a serviciilor. - coincidena n timp i spaiu a produciei i consumului lor pentru realizarea lor efectiv este necesar prezena concomitent a prestatorului i beneficiarului. Serviciile turistice sunt indispensabile de persoana prestatorului i aceast caracteristic d natere la o serie de particulariti n organizarea i realizarea activitilor turistice. - intangibilitatea ce se explic prin faptul c acestea nu pot fi vzute, simite, gustate, auzite sau mirosite, nainte de cumprare. De aici rezult o serie de faciliti n organizarea activitii n sensul eliminrii sau simplificrii unor probleme de circulaie, dar i dificulti, cele mai multe fiind legate de comercializarea vacanelor. - serviciile turistice se individualizeaz la nivelul grupului sau persoanei - depinznd n mare msur de comportamentul diferit al turitilor, al clienilor. Aceasta conduce la realizarea unor servicii adaptate exigenelor fiecrui client, individualizarea mai evideniat n cazul turitilor pe cont propriu. - dinamismul nalt al serviciilor turistice - ele cunosc ritmuri de cretere superioar evoluiei de ansamblu a fenomenului turistic, ele manifest totodat i o puternic fluctuaie sezonier.

- complexitate - ce rezult din diferite combinaii ntre elemente, decurgnd din condiiile naturale i antropice (geografice, clim, istorie, cultur, civilizaie) i cele de transport, cazare,alimentaie, agrement. - eterogenitatea sau variabilitatea - ceea ce semnific imposibilitatea separrii lor, n mod identic, de la o persoan la alta, deoarece ele depinde de persoana care le realizeaz, de locul i momentul n care sunt prestate, etc. Factorii reprezentativi sunt acei factori a cror influen este decisiv n evoluia de ansamblu a turismului. Dintre acetia amintim: a) nivelul de dezvoltare economico-social - este ilustrat de P.N.B. pe locuitor, care, la rndul su, influeneaz venitul populaiei. b) preurile i tarifele: influena acestora se manifest asupra : produsului turistic n ansamblul su ; componentele sale luate separat sau n conexiune: cazare, masa, agrement, tratament, etc piaa intern sau/i internaional. n fapt, din practica turistic se cunosc dou tipuri de situaii : practicarea unor preuri i tarife ridicate, care limiteaz accesul la serviciile turistice i se reflect n reducerea numrului de turiti i/sau a duratei medii a sejurului, practicarea de preuri i tarife sczute stimuleaz, pe de o parte,cererea, dar, pe de alt parte, pot determina nencrederea fluxurilor turitilor sau a unor segmente ale cererii i, ca urmare, o scdere a circulaiei turistice. c) oferta turistic: este alctuit din resurse turistice naturale i antropice la care se adaug aa numita ofert creat, respectiv, dotri i echipamente sau baza tehnico-material, influeneaz uneori decisiv activitatea de turism. Astfel, bogia de valori materiale - relief, clim, ape, flora, fauna,peisaj, istoria, civilizaia i cultura de care dispune o ar sau o zon, precum i gradul lor de amenajare exercit o mare for de atracie asupra fluxurilor turistice, determinnd volumul circulaiei turistice, structura acesteia i direciile de orientare. d) progresul tehnic: are consecine i influene directe asupra gradului de mobilitate a populaiei,favoriznd deplasarea n interes turistic. Este de remarcat aciunea asupra altor

fenomene, cum ar fi urbanizarea, industrializarea, deteriorarea i conservarea mediului s.a.; toate acestea cu implicaii asupra fenomenului turistic. e) mutaiile demografice: sunt legate de creterea numeric a populaiei, diferenieri n structura pe grupe de vrst, sexe, medii de via, socio-profesionale etc. f) procesul de urbanizare: influena se manifest datorit efectelor urbanizrii asupra mediului natural i asupra solicitrii nervoase a oamenilor. De aici nevoia de evadare din marile aglomeraii urbane, spre zone linitite, nepoluate pentru recreere, odihn, distracie. Creterea ponderii populaiei are drept consecin sporirea dimensiunilor fluxurilor turistice. g) timpul liber: Sporirea duratei timpului liber se realizeaz pe seama reducerii duratei zilei de munc la 8 ore i chiar mai puin, a reducerii sptmnii de lucru, a creterii duratei concediului anual pltit i a reducerii timpului total de lucru n cadrul duratei de via.

1.3 Obiectivele de dezvoltare si modernizare a unitatii economice In perioada februarie-aprilie 2009 hotelul a fost renovat si au fost incluse noi servicii pentru clienti.A fost creata o sala de gimnastica, un centru spa si o piscina interioara care includ toate serviciile necesare pentru persoanele care vor dori sa beneficieze de acest serviciu. Studiul sistemului actual de management Sistemul de management al organizatiei poate fi definit ca ansamblul elementelor cu character decisional,organizatoric,informational,prin intermediul caruia se exercita procesele si relatiile de management in vederea realizarii obiectivelor prestabilite,in conditiile unei eficiente cat mai mari. In aceasta organizatie, managerii sunt situati pe o scara ierarhica care alcatuieste piramida managementului,care cuprinde 3 trepte (niveluri) ierarhice, si anume: 1.-Top management=managementul de varf.; 2.-Middle Management-managementul de mijloc; 3.-Lower Management=managementul inferior sau de jos. 1.-In Top Management se regasesc presedintele (directorul general) al firmei,membrii Consiliului de Administratie si Comitetului de Directie,adica personalul din conducerea de varf a firmei. Acestia indeplinesc o serie de roluri: In primul rand,stabilesc strategia si politicile organizatiei; Prefigureaza obiectivele generale ale organizatiei;

Reprezinta organizatia in relatiile cu mediul (bancile,furnizorii,clientii etc.) indeplinind rolul de reprezentare a organizatiei. 2.-In Middle Management sunt incadrati directorii executive (commercial,ethnic,economic) si sefii de department. Acestia sunt responsabili pentru implementarea politicilor si strategiilor elaborate de managementul de varf. 3.-In Lower Management se situeaza conducatoriilor din prima linie (se mai numesc si managerii din prima linie),adica,personalul cu functii de conducere operative.Acestia sunt supervizorii (supraveghetorii), personalul operativ de conducere,care au in subordine numai executanti (non-manageri). 1.4 Structura organizatorica de ansamblu a firmei.Organigrama

Principalele organe si posturi de conducere Conducerea executiva este asigurata de o echipa manageriala compusa din 5 directori: Directorul general Director economic Director administrativ Director turism Sef unitate

In aceasta organizatie directorul general este acelasi cu directorul economic. Directorii sunt numiti si revocati din functie prin hotarare a Consiliului de Administratie

Principalele interdependente dintre activitati,compartimente si posturi Directorul general are in subordine toate departamentele companiei care fac functionala activitatea organizatiei.In fata directorului general toti ceilalti directori raspund pentru toate actiunile lor.In aceasta companie directorul general fiind si directorul economic are in subordine si departamentul economic. Directorul economic are in cadrul departamentului un singur angajat care are functia de contabil. Comportamentul juridic are un sigur angajat care detine functia de consilier juridic. Directorul administrative are in subordine 2 compartimente: Compatimentul de intretinere care are 5 angajati:3 curieri,1 electronist si 1 electrician. Comportimentul PSI si Protectia muncii ISCIR care este format din 2 angajati :1 ispector PSI si 1 inspector ISCIR.

Directorul turism are in subordine 3 compartimente : Compartimentul spalatorie format din 4 angajati : 1 sef spalatorie si 3 spalatorese. Compartimentul receptie este format din 6 angajati : 4 receptioneri,1 asistent sala conferinte,1 instructor fitness.

Compartimentul exploatare hotel are 15 angajati : 14 cameriste si 1 guvernanta.

Seful de unitate detine compartimentul alimentatie publica si servicii masa care este alcatuit din 36 de angajati : 2 sefi de sala,6 ospatari,8 ajutori ospatar,2 barmani,1 bucatar-sef,2 bucatari sefi-tura,6 bucatari,6 ajutori bucatar,3 patiseri-cofetari. 2.4 Rolul functional al fiecarui compartiment si post de conducere,obiectivele si limitele sale. Directorul economic impreuna cu contabilul tin sub control toate activitatiile economice care intra sau ies in cadrul companiei.Daca nu s-ar tine cont de aceste actiuni financiar-contabile compania nu ar avea un control asupra resurselor pe care le detine si la finalul exercitiului contabil ar putea iesi in pierdere.Departamentul economic este cel mai important deoarece organizatia nu ar putea exista fara controlul acestuia. Contabilul inregistreaza toate intrarile sau iesirile din cadrul companiei . Compartimentul juridic este cel care se ocupa de legalitatea tuturor documentelor si sfatuieste toate celelalte departamente cum pot realiza toate activitatile si actiunile organizatiei in mod legal.Consilierul juridic ii sfatuieste pe ceillati directori sau angajati intr-o problema juridica care poate aparea cu un client sau furnizor. Directorul administrativ se ocupa cu organizarea compartimentelor de intretinere si compartimentului PSI si Protectia muncii ISCIR.Fara existent compartimentului de intretinere firma nu si-ar mai putea desfasura activitatea neputand asigura calitatea serviciilor pe care si le doresc clientii. Orice angajat pentru a-si desfasura activitatea trebuie sa stie ca este protejat de orice accident de munca care nu este produs din greseala angajatului.In acest mod ei isi pot desfasura rolul din department sau compartiment la pragul de rentabilitate maxim. Directorul de turism are rolul de a controla toate activitatiile care tin de serviciile de turism care sunt asigurate clientului si pentru a realiza aceste lucru la calitate exceptionala are nevoie de 3 compartimente : Compartimentul spalatorie asigura curatenie si igiena de care are nevoie clientul in intervalul de timp pe care si-l petrecenin cadrul organizatiei. Compartimentul receptie are 2 roluri : -In primul rand intocmeste documentele necesare clientului pentru a se caza in cadrul firmei. -In al doilea rand in timpul sejurului ii ofera anumite informatii sau alte servicii aferente celor initiale. Compartimentul exploatare hotel are grija de curatenia si igiena clientului in camera care ia fost oferita.

CAPITOLUL II 2.1 Analiza clientilor si furnizorilor Furnizori S.C RAJA S.A Constanta

SISTEMUL INTEGRAT CALITATE-MEDIU-SECURITATE I SNTATE N MUNC- SIGURANA ALIMENTULUI CONFORM STANDARDELOR ISO 9001:2008, ISO 14001:2004, OHSAS 18001:2007, ISO 22000:2005 in S.C RAJA S.A CONSTANTA. n contextul economic actual, marcat de creterea importanei calitii ca factor hotrtor al competitivitii companiilor, tot mai multe organizaii sunt preocupate s utilizeze tehnici i instrumente care s faciliteze mbuntirea continu a performanelor, astfel nct s fie satisfcute integral cerinele clienilor n condiii de profitabilitate. O asemenea preocupare, favorizat de structura familiei de standarde ISO 9000 i dorina de a demonstra capacitatea societii de a se menine i de a cstiga noi pozitii pe pia, de a oferi servicii de o calitate superioar, a condus la necesitatea proiectrii i implementrii n S.C. RAJA S.A. Constanta a unui sistem de calitate conform ISO 9001: 2000 nc din anul 2003, n octombrie 2004, obinndu-se certificarea sistemului. Avnd n vedere c ciclul de via al unei organizaii cuprinde o etap important etapa de maturitate, iar calitatea unei organizaii depinde n mare msur de capacitatea de prelungire a acestei etape, acest lucru a fost posibil doar printr-un management eficient, capabil s menin organizaia la cerinele reale ale pieei i printr-un control intern dezvoltat. Succesul unei organizaii in realizarea obiectivelor propuse este direct proporional cu modul n care este condus. Managementul de vrf al S.C. RAJA S.A. Constana a neles c prima sarcin a unei societi este de a satisface cerinele i ateptrile clienilor, care genereaz profit i asigur viitorul organizaiei. Implementarea i certificarea sistemului de management al calitii a adus n S.C. RAJA S.A. Constana o nou atitudine i abordare a proceselor n mod organizat, avnd la baz efortul de a modifica cultura organizaiei, ajutndu-i pe membrii acesteia s neleag starea de fapt. Dar, managementul de vrf nu s-a oprit aici, deoarece conform sloganului Bine nu este niciodat, perfect este doar pentru scurt timp ct i pentru mentinerea Licenei de funcionare, a devenit necesar i fireasc i implementarea sistemelor de mediu i securitatea i sntatea n munc conform standardelor ISO 14001:2004 si OHSAS 18001:1999, in octombrie 2005, obtinandu-se certificarea sistemului integrat calitatemediu-ssm. Societatea uman evolueaz i Organizaia Mondial a Sntii a adoptat conceptul de ap sigur, recomandnd aplicarea principiilor HACCP n producerea apei potabile, apa fiind esenial pentru susinerea vieii. De aceea, cu ocazia recertificrii sistemului integrat

calitate-mediu-ssm (decembrie 2007) i a tranziiei sistemului la cerinele variantei OHSAS 18001:2007, S.C. RAJA S.A. Constana a luat decizia aplicrii sistemului de management al siguranei alimentului. Urmare auditului de certificare, in luna decembrie 2008, S.C. RAJA S.A. Constanta a obtinut certificarea sistemului de management al sigurantei alimentului n conformitate cu cerinele standardului ISO 22000:2005. n momentul de fa S.C. RAJA S.A. Constana are documentat, implementat i certificat un sistem integrat calitate-mediu-securitate i sntate n munc-sigurana alimentului, urmnd ca n perioada ce urmeaza s se definitiveze tranziia la noul standard ISO 9001:2008.

METRO Cash&Carry In istoria marelui concern METRO Group, anul 1964 reprezinta anul fondarii companiei METRO Cash&Carry de catre Otto Beisheim la Muhlheim-Ruhr in apropiere de Dusseldorf, Germania. Primul magazin bazat pe sistemul cash&carry repre-zenta un nou mod de vanzare promovat de catre firma, prin care comerciantii se puteau aproviziona cu marfa platind cash. Succesul acestui nou tip de vanzare se datoreaza atat caracteristicilor si facilitatilor ce le oferea sistemul, cat si perioadei de crestere economica, specifica anilor 60. Politica dezvoltata de firma se axa in principal pe satisfacerea nevoilor clientilor, promovand produse de calitate superioara la preturi avantajoase. Autoservirea si disponibilitatea produselor in timp util sunt alte caracteristici de baza ale sistemului, oferindu-le clientilor posibilitatea compararii ofertei si alegerea personala. Dezvoltarea economica a Germaniei in aceasta perioada, exprimata si prin existenta a numeroase firme de marime mijlocie cu putere suficienta de cumparare, ii confera noului sistem un mediu optim de dezvoltare. Pozitia de leader cucerita pe piata germana coduce firma spre o revizuire a strategiilor, o reorientare prin diversificare pe piata externa. Obiectivul strategic vizat s-a concretizat in anul 1971 prin patrunderea pe pietele vestice cu potential financiar Austria, Franta si Danemarca, unde firma a promovat sistemul cu succes. La fel ca si in cazul Germaniei, reactiile au fost pozitive, deoarece noul mod de vanzare era adaptat pietelor locale si stimula intr-un mod indirect activitatea zonala a comerciantilor. Expansiunea firmei continua in anul urmator, reusind sa se adapteze la exigentele si cerintele pietei italiene, care se deosebea de cele anglo-saxone prin reticenta si conservatorism. La inceput rezervate, firmele si clientii s-au adapatat la noul sistem, constientizand importanta si facilitatile sistemului cash&carry. Perioada imediat urmatoare s-a caracterizat printr-o criza si o incertitudine economica, datorata socului petrolier ce a generat explozia preturilor materiilor prime. Firma a adoptat in aceasta conjunctura o strategie de diversificare locala a filialelor, renuntand la creearea unor noi piete. Nesiguranta si instabilitatea economica s-a continuat pana la inceputul anilor90, perioada de redefinire a raporturilor economice dintre state, in special intre cele cu o economie axata spre perioada de tranzitie, dar si cele cu obiective de integrare in Uniunea Europeana. Noul context economic mondial ii confera firmei prilejul relansarii expansiunii

spre pietele estice, care detineau un potential real trecerea spre economia de piata. Turcia si Ungaria au reprezentat urmatoarele doua tari vizate de firma in drumul cuceririi pietelor estice, primele cu economii marcate de tranzitie, dar cu un real potential si cu o flexibilitate la noutatile vestice. Desi numarul filialelor create in aceste zone nu este semnificativ, strategiile viitoare ale firmei sunt optimiste si incearca o continua adaptare la potentialul pietelor. In istoricul firmei, anul 1996 a insemnat si o noua etapa in extinderea pietelor prin inaugurarea magazinelor tip cash&carry in Romania si China, doua piete la fel de instabile economic si imprevizibile. Succesul ulterior inregistrat pe piata romaneasca se datoreaza in special mediului economic capabil sa se adapteze noului sistem, dar si culturii locale, ce pune accentul pe calitatea si prestigiul firmei. Tot in aceasta perioada s-a produs si fuziunea companiilor de retail Asko Deutsche Kaufhaus AG, Kaufhof Holding AG, Deutsche SB-Kauf AG, fiecare din ele cu o bogata traditie in domeniul vanzarilor, cu METRO Cash&Carry a condus la infiintarea concernului METRO AG sau Metro Group. In acelasi an, actiunile companiei au fost cotate la piata bursiera-DAX cu o capitalizare de piata de 12,07 milioane DM, aflandu-se printre cele mai mari companii evaluate pe piata bursiera din Germania. Un tip asemanator de comert cash&carry, bazat pe structura si caracteristicile firmei METRO, se desfasura simultan in Olanda, Belgia, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Maroc, Grecia, Polonia si Cehia, insa sub denumirea de makro. Firma olandeza ce isi desfasura activitatea din anul 1968, promoveaza comertul ce avea la baza caracteristicile sistemului Metro, cu deosebirea ca vanzarile erau de dimensiuni mai mari, iar preturile negociabile se axau pe principiul licitatiei. Procter & Gamble Infiintata in 1837, compania Procter & Gamble a inceput activitatea in Cincinnati, Ohio, SUA ca o firma mica, familiala ce producea sapun si lumanari. In prezent, P&G comercializeaza mai mult de 300 produse la peste cinci miliarde de consumatori din 140 de tari. Compania Procter & Gamble (P&G) este recunoscuta drept lider in dezvoltarea, producerea si comercializarea unor produse superioare, precum: produse de curatat, de ingrijire a bebelusilor, de ingrijire pentru femei, produse din hartie, cosmetice, medicamente, alimente si bauturi. Acestea includ marcile Tide, Crest, Pantene, Tampax, Pringles, Pampers, Olay, Folgers, Jif, Cover Girl, Downy, Dawn, Bounty si Charmin. In anul fiscal care s-a incheiat la 30 iunie 2000, P&G a inregistrat vanzari pe plan mondial de $40 miliarde. Traditia companiei Procter & Gamble se bazeaza pe principiile integritatii personale, a respectului fata de individ si a lucrului bine facut pe termen lung. Zilnic la P&G lucreaza peste 100 000 de persoane pentru a furniza consumatorilor din intreaga lume produse de calitate superioara. P&G a inceput sa activeze in Balcani in 1992 cu numai 3 angajati. Sediul central pentru zona Balcanilor este Bucuresti, de unde P&G isi conduce afacerile din cele 7 tari: Romania, Bulgaria, Republica Moldova, Jugoslavia, Bosnia, Albania, Republica Macedonia. Azi, cu peste 250 angajati si o cifra de afaceri de cateva zeci de milioane dolari, filiala P&G Balkans este complet integrata in reteaua mondiala a companiei.

Clienti Pot fi persoane fizice cat si persoane juridice.Clientii pot fi persoane cu diferite venituri care-si doresc sa aiba parte de serviciile Hotelului Complex Condor. PRODUSE SI SERVICII S.C Complex Condor SA ofera o gama de produse si servicii destinate atat persoanelor fizice si celor juridice.Pe langa cazarea clientilor ofera si servicii de masaj,inot,cursuri sportive,restaurant,sala de conferinte,internet. 2.2 CONCURENTA Concurena e factorul determinant, esenial n succesul sau eecul firmelor.. Concurena determin oportunitatea acelor activiti ale unei firme care pot contribui la performana acesteia, cum ar fi inovaiile, o cultur unitar sau implementare judicioas.

Printre hotelurile concurente se afla: Hotel Voila Hotel Balada Nej Hotel Traian Hotel Cherica Hotel Royal.

2.3 Achizitia marfurilor Furnizor: SC METRO Cash & Carry SRL Adresa:Constana, os.Mangaliei,nr.211 CIF (CUI): RO8119423 Nr. Ord. Reg. Com: J40/3677/1991 Banca:BCR Constana J12/2126/1995 Cota TVA: 19% CIF (CUI): RO7583890 Nr. ord. Reg. Com.: Cumprtor: SC COMPLEX CONDOR SA Adres:str.HOTEL CONDOR

Banca:BCR CONSTANTA

FACTURA Serie: FPUBLI Nr.: 000113 Data: 2008-12-10 Aviz Nr.:

Nr. Crt. 1 2

Denumire produs

U.M.

Cantitate

Pre unitar (fr TVA)

Valoare Valoare TVA 150 60 28,5 11,4

Tacmuri Ulei rafinat din floarea soarelui ARGUS Pine alb Neptun Fin calitatea 00 Orez Otifco Zahr Coronia Ap mineral carbogazoas Dorna

Buc Kg

30 20

5 3

3 4 5 6 7

Buc Kg Kg Kg Kg

15 40 5 10 50

0,8 1,5 6 3,1 2

12 60 30 31 100

2,28 11,4 5,7 5,89 19

Total: 443 TVA : 84,17 Total de plat:358,83

Aceast factur se nregistreaz n contabilitatea societii S.C COMPLEX CONDOR SA

Achiziia mrfurilor % = 4011 Furnizori 3712 Mrfuri Constana 4426 TVA deductibil 84,17 443 ----------------358,83

2.4 Impozitul pe profit Profitul este o forma de venit obtinut prin intermediul unei activitati economice, ca urmare a investirii unui capital. Pentru ca venitul realizat sa poata fi calificat profit, este necesar ca activitatea economica sa fie desfasurata cu scopul obtinerii de beneficiu. Aceasta subliniere este foarte importanta, intrucat, in practica, exista situatia in care o entitate desfasoara o activitate producatoare de venit ce nu este calificata drept profit, pentru ca nu exista intentia obtinerii unui beneficiu, ci veniturile sunt destinate sustinerii unei alte activitatii proprie entitatii respective. Este cazul persoanelor juridice fara scop lucrativ. Impozitul pe profit este un impozit direct care se aplica beneficiului obtinut din desfasurarea unei activitati economice. El reprezinta una din principalele surse de venituri ale bugetului de stat. Agentul economic a realizat la 30 iulie , cumulat de la nceputul anului un profit impzabil de 140.000.000 lei , impozitul pe profit aferent va fi de 3500 RON (14000x 25%). Deoarece impozitul pe profit datorat la 31 mai a fost n sum de 2000 RON , impozitul pe profit datorat la 30 iulie este de 1500 RON (3500 - 2000). Calculul impozitului pe profit datorat n cursul anului i regularizarea lunar cu bugetul statului.

LUNA

PROFITUL IMPOZABIL LUNAR LA INCEPUTUL ANULUI

IMPOZITL AFERENT PROFITULUI IMPOZABIL LA INCEPUT DE AN

IMPOZITUL LUNAR DATORAT

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie TOTAL

1600 2800 5600 7200 8000 14000 16000 16800 17200 1800 19600 20000 20000

400 700-4000 1400-700 1800-1400 2000-1800 3500-2000 4000-3500 4200-4000 4300-4200 4500-4300 4900-4500 5000-4900 -

400 300 700 400 200 500 500 200 100 200 400 100 5000

Din tabel rezult c att la finele lunii, ct i la finele trimestrului, impozitul pe profit nsumat este egal cu profitul impozitar lunar, cumulat de la nceputul anului nmulit cu cota de 25%, dac n cursul anului nu s-au realizat pierderi.

2.5 REPREZENTAREA GRAFICA A INDICATORILOR ANIILOR 2010 SI 2011 ACTIVE IMOBILIZATE 01.01.2010 31.12.2010 01.01.2011 624 115 115 18039170 2029922 17273557 2372259 17273557 2372259 31.12.2011 2157 16461377 2492418

Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare

20000000 18000000 16000000 14000000 12000000 10000000 8000000 6000000 4000000 2000000 0 I m o b i l i z a r i n eIc m oo rp bo i lri a za le r i cIo m ro pb o irla iz le ari financiare 01.01.2010 31.12.2010 01.01.2011 31.12.2011

VENITURI IN AVANS 01.01.2010 Venituri in 200773 avans 31.12.2010 182629 01.01.2011 182629 31.12.2011 167126

250000

200000

150000

01.01.2010 31.12.2010

100000

01.01.2011 31.12.2011

50000

0 Venituri in avans

CHELTUIELI IN AVANS 01.01.2010 34598 31.12.2010 28396 01.01.2011 28396 31.12.2011 27065

Cheltuieli in avans

35000 30000 25000 01.01.2010 20000 15000 10000 5000 0 Cheltuieli in avans 31.12.2010 01.01.2011 31.12.2011

2.6 POLITICA DE MARKETING POLITICA DE PRE Preul reprezint valoarea de schimb pentru produsele sau serviciile oferite i cuprinde costurile de producie i de vnzare, incluznd un adaos comercial din care o parte reprezint profitul vnztorului. El constituie rezultatul confruntrii intereselor economice ale purttorilor cererii i a ofertei, sub influena produciei i a pieei. Din perspectiva unei ntreprinderi, preul constituie: un mijloc de msur a gradului de valorificare a resurselor ntreprinderii; un barometru al capacitii ntreprinderii de adaptare la cerinele mediului i de influenare a acestuia; un instrument de recuperare a cheltuielilor efectuate i de cuantificare a profitului ncorporat n valoarea produsului. Formule de calcul: Profitul= Venituri totale Costuri totale, sau: Profitul= (Pre unitar x cantitatea vndut) Costuri totale.

Obiectivele politicii de pre Obiectivele n domeniul preurilor sunt numeroase i descriu n linii generale ceea ce o firm dorete s realizeze prin intermediul politicii de preuri. n cazul corporaiilor transnaionale, obiectivele de preuri se nscriu n misiunea general a organizaiei, iar obiectivele prezentate n continuare pot fi restrnse n trei mari categorii: obiective axate pe profit, obiective axate pe volumul desfacerilor i obiective axate pe concuren. 1. Maximizarea profitului - identificarea costurilor i a nivelurilor de pre care vor permite maximizarea profitului. 2. Maximizarea veniturilor din investiii - stabilirea unor niveluri de preuri pentru a obine o anumit rat a veniturilor din investiii este un obiectiv strns legat de cel al profitului. 3. Maximizarea cifrei de afaceri sau a cotei de pia - foarte multe firme fixeaz anumite niveluri de preuri pentru a menine sau a crete cota de pia. 4. Optimizarea fluxurilor financiare - firmele i stabilesc preurile astfel nct s-i recupereze banii investii ct mai repede posibil.

5. Contracararea concurenei - ntreprinderile care i pot permite s foloseasc preurile n acest scop sunt fie firme mari, lidere de pia prin promovarea unui produs superior calitativ, fie firme specializate care dein i pot justifica la maxim avantajul competitiv. 6. Supravieuirea - este un obiectiv fundamental i const n ajustarea nivelurilor de preuri astfel nct vnzrile firmei s poat acoperi cheltuielile. Alte obiective sunt ptrunderea pe noi piee, maximizarea volumului vnzrilor sau a dezvoltrii firmei.

CONCLUZII Turismul reprezint un fenomen economico-social specific civilizaiei moderne, puternic ancorat n viaa societii, i ca atare, influenat de evoluia ei. Prin caracterul su de mas i coninutul complet, turismul antreneaz un vast potenial material i uman, cu implicaii importante asupra evoluiei economiei i societaii, asupra relaiilor internaionale. Turismul prezint trasturile unui domeniu distinct de activitate constituindu-se, asa cum apreciaza unii autori, ntr-o ramura a economiei naionale, ramur care, prin specificul su, se integreaz in sectorul teriar. Referitor la rolul turismului in cadrul economiei nationale, literatura de specialitate evideniaz faptul c el are "un impact considerabil asupra economiilor, societailor i culturilor diferitelor ari de referin". Turismul joac un rol important in viaa economic i social, acioneaz ca un element dinamizator al sistemului economic global, ca un mijloc de diversificare a structurii economice, ca o prghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale sau un mijloc activ de educare, de ridicare a nivelului de instruire, cultur i civilizaie al oamenilor. Turismul prezint o complexitate n continua crestere, n plan economic sintetizeaza rezultatele unui mare numar de activitai, n plan psiho-social, se constituie ca o modalitate superioar de organizare a timpului liber. Importana social a turismului poate fi evideniat sub urmatoarele aspecte: Turismul contribuie la meninerea echilibrului biologic i fiziologic al omului contemporan, pentru care turismul ofer soluii la constrngerile de tot felul la care acesta este supus. Turismul apare ca un mijloc de educare, de ridicare a nivelului de cultur, de instruire i civilizaie al oamenilor in calitate de turisti, dar i a populatiei locale aflat in zonele receptoare de turiti. Turismul contribuie la meninerea sntii omului contemporan prin faptul ca-i ofer acestuia destinderea, refacerea forei de munc prin odihna, micare, tratamente balneo medical. Turismul influeneaz calitatea vieii att n mod direct (determin creterea calitaii vieii) ct i n mod indirect (determin creterea altor ramuri economice care pot influena pozitiv nivelul calitaii vieii).

Turismul impune noi relaii interumane, faciliteaz schimbul de idei i consultarea de opinii ceea ce conduce la desvarirea formrii intelectuale, la lrgirea orizontului cultural, iar pe de alt parte, la mai buna inelegere intre popoare, la aprarea pacii in lume.

Turismul internaional se afirm cat mai mult ca factor de intensificare a legturii dintre natiuni, contribuie la promovarea unei mai bune inelegeri ntre popoare. Rolul turismului nu trebuie privit numai prin consecinele de ordin social, ci i economic, putnd fi subliniate cu urmatoarele:

Turismul ndeplinete o funcie economic important ntruct contribuie la creearea i utilizarea venitului naional. Turismul contribuie la ridicarea social-economic a unor zone, asigurnd eliminarea decalajelor interregionale. Activitatea turistic face posibil preluarea unei pri a consumului intern casnic i antrenarea circulaiei bneti, determinnd atenuarea fenomenului inflationist. Turismul prezint i vocatie ecologic ntruct, n strategia dezvoltrii turistice, se impun masuri de protejare mediului, a valorilor fundamentale a existenei umane, a peisajului, a apei, a aerului, florei, faunei. Turismul se constituie ntr-o important surs de valut fr a necesita eforturi deosebite pe plan extern, o surs de valorificare n condiii mai avantajoase a resurselor interne cheltuite pentru producerea unor mijloace destinate exportului; turismul se manifest ca un important capitol al exporturilor denumit export intern, oferind piat de desfacere unei game variate de produse si servicii care, n alte condiii nu se pot exporta sau se export n cantitai mai mici, cu eforturi i riscuri mai mari. Aceast form de export, caracterizat prin consum la locul de producie i eterogenitatea produselor i serviciilor solicitate este si foarte eficient: ea presupune costuri mai reduse prin eliminarea cheltuielilor de transport, promovare, a taxelor vamale, comosioanelor. Turismul internaional influenteaz balana de plai prin intermediul balanei valutare a turismului care, n funcie de natura sa, poate compensa, reduce sau agrava o balan de plai deficitare. Pe lang efectele economice i sociale directe, turismul determin obinerea unor efecte indirecte, prin impulsionarea celorlalte ramuri i sectoare ale economiei (industriei, agricultura, transporturi, etc.), n aa numitul efect mutiplicator.

BIBLIOGRAFIE

1. STRATEGIA DEZVOLTARII INTREPRINDERII de Igor Ansoff.

2. STRATEGII MANAGERIALE DE FIRMA de Ovidiu Nicolescu.

3. MANAGEMENTUL MARKETINGULUI de Philip Kotler.

4. http://www.biblioteca.ase.ro/