Sunteți pe pagina 1din 8

Stagiu neurologie 18.02.

2013 Miastenia gravis - suferinta la nivel de sinapsa si nu se mai face transmiterea (incriminata acetilcolina) - cea mai importanta complicatie este viroza respiratorie deoarece sunt multe antibiotice care agra - artic scapulo-humerala si coxo-femurala sunt incriminate in miopatii iar segmentele distale sunt afectate in neuropatii - pacientul tratat cu cortizon de miastenia gravis se simte mai rau dimineata, se face dg diferential cu nevroza Ictus astemic-AIT global, totul este remis in cateva minute sau ore AIT stang- in general la dreptaci

ZM 61 ani Pantelimon mecanic agricol I 09.02.2013 prin transfer de la Harsova MI - sincopa - ameteli, vertij periferic, legat de pozitia capului, nistagmus APP - IMA in 2007, stent - hipoaduzie stanga Tratament Metazidina Bisoprolol Trezen Nitroglicerina Aspenter Contraindicat sa se ridice brusc, sta la marginea patului 120 de secunde apoi se mobilizeaza

Stagiu neurologie 19.02.2013 PS 64 ani Constanta economist - in urma cu 14 ani AVC frontal drept si i-a afectat partea stanga, mana si picior, amputat dupa 5 ani de la AVC. ( AVC in somn) MI - 1/2 mana amortita ( parestezii la nivelul limbii) - tulburare de vorbire (disartrie) - diplopie - nistagmus lateral bilateral - asimetrie faciala

- IRC dializa de un an de 3 ori pe saptamana - DZ II de 11 ani insulinodependent 8 UI/ 24h de 3 ani AHC - tatal-HTA - defect de vorbire, bradilalie Afazie - motorie, nu se poate exprima - senzitiva, nu intelege - mixta CVM - fumator 30 pa, sevrat de 10 ani - nepotator Examen obiectiv - plegie pe stanga Anizocorie- infarct malign cu prinderea carotidei interne si cu prinderea arterei cerebrale anterioare medii, anterioare si urme de prindere Ischemie- zona de hipodensitate pe CT

Stagiu neurologie 20.02.2013 Ochii privesc leziunea AVC hemoragic - usoara pronatie antebrat stg, deficit motor mb sup stg 4/5 Proba Mingantini - cu genunchii indoiti, coapsa trebuie sa fie flectata pe coapsa la 90 de grade Proba Vasilescu - se trag ambele picioare o data la nivel cu patul si unul dintre ele ramane in urma Proba Bare - flexia gambei pe coapsa => hemipareza, sdr piramidal stg Sifilis tertiar - rot sunt abolite in sdr de neuron motor periferic si accentuate in sdr de neuron motor central - semnul Noica- rigiditate extrapiramidala si miscari pasive pentru determinarea tonusului

- semnul tibialului anterior - probe de coordonare, dismetrie- calcai-genunchi - reflex rotulia, ahilian - semnul Babinski- cutanat plantar- semn de neuron motor central - semnul Hoffmann - reflexele abdominale ( linia axilara medie cunlinia ombilicala) superior, mijlociu, inferior, sunt abolite in sdr de neuron motor central - facies hipomomimic - reflexul Marinescu-Radovici sau palmo-mentonier

Stagiu neurologie 21.02.2013 Alb pe rmn- hipersemnal Alb pe ct- hiperdensitate Leucoareoza- modificari cronice din cauza circulatiei aterosclerotice-> risc de AVC, tratament antiagregant preventiv (aspirina) De urgenta ramane CT, nu rezonanta. Tratament - vasodilatator - antiagregant - statina pentru scaderea colesterolului - hipotensor Se recomanda echo-doppler cerebral si carotidian CT diferentiaza infarctul de hemoragia cerebrala. Sdr piramidal 1. Probele de pareza la membrele superioare - palmele in sus cu mainile ridicate si vedem daca apar modificari (poate sa apara pronatia), accentuarea santului palmar si caderea mainii, in cazuri patologice - profa fortei- se face mereu cu 2 degete Probele de pareza la membrele inferioare - indoirea picioarelor, in decubit dorsal, flectarea ambilor genunchi, cu gehunchii la distantaproba vasilescu - in decubit dorsal- flexie coapsa pe trunchi si observam 2. ROT Mb superior - stilo-radial - bicipital - tricipital - cubito-pronator

Mb inferior - rotulian - ahilian Reflexele patologice - cutanat plantar- pe marginea externa a plantei cu un varf bont, si trebuie sa nu aiba Babinscki - palmo-mentonier- cu un varf bont si cu gura usor deschisa si schiteaza miscarea barbiei de aceiasi parte - Hoffmann - reflexe cutanate abdominale- paralel cu rebordul costal - hipertonia piramidala, care este elastica, domina pe flexori la mb superioare si pe extensori la mb inferioare, si este lama de briceag. Flexie/extensie in articulatii bilateral. - sincinezii prezente, de 3 tipuri. Cele mai folosite sunt cele de imitatie - sincinezia globala, bolnavul este patalizat, sta pe scaun si stranuta, aparand la fel in ambele parti - sincinezia de coordonare, se observa mai ales la copii, semnul drapelului (in timpul mersului ridica bratul flectat) Probele de coordonare - calcai genunchi - aratator nas - proba Rombert Hidrocefalie - parapareza - incontinenta sfincteriana - ataxie Sdr meningeal - redoare de ceafa - cefalee - fotofobie - + febra, cauza infectioasa Pacient de 53 de ani MI - tinitus - vertij APP - FiA, HTA in tratament cu Sintrom si Bisolgamma(bisoprolol) Norvasc, Lipantil - DZ 24 UI pe zi, seara CVM - fumator, 10 pachete ani

Stagiu neurologie 25.02.2013 Aria motorie secundara Caracteristica neuronului piramidal este plasticitatea, capacitatea de a si modula activitatea in functie de influxurile aferente Fibrele merg prin coroana radiata, pleaca din toate ariile motorii, catre capsula interna. La nivelul trunchiului cerebral, unde fibrele din tractul piramidal se distribuie nucleilor motorinai nervilor cranienu si se formeaza fascicului cortico-nuclear. La nivelul puntii, fibrele se disperseaza printre nucleii pontini, apoi la intrarea in bulb se regrupeaza in fascicul unic ce da nastere piramidelor bulbare. In traictul de-a lungul trunchiului cerbral se epuiseaza fibrele cortico-nucleare. Fibrele cortico-spinale, ajung la 1/3 inferioara a bulbului se incruciseaza in proportie de 80-90% trecand in cordonul latreal medial de partea opusa,mformand decusatia pitamidala. Fibrele ajung in maduva in cordonul anterior, apoi in cornul anterior unde fac sinapsa cu al doilea neuron al caii piramidale. O proportie din fibre parasesc acest fascicul si se incruciseaza, trecand in cordonul anterior opus, prin urmare calea piramidala prezinta doi neuroni, unul central si unul periferic.n Sdr piramidal consta clinic in paralizie, hemiplegie sau hemiparza daca leziunea intereseaza encefalul, tetraparaplegie, tetraparapareza daca intereseaza maduva, un tonus crescut, sau hipertonia piramidala, exceptie facand leziunea instalata brusc, acut. In faza incipienta exista o hipotonie musculara si se numeste DIASCHIZIS si dureaza de la cateva ore pana la 16 saptamani, iar dupa aceste saptamani apare spasticitatea care predomina pe flexori la mb superioare si pe extensori la mb inferioare. ROT vii, exagerate, reflexele abdominale si cremasteriene abolite, aparitia rflexelor patologice ca Babinscki, Hoffmann si aparitia sincineziilor care sunt miscari involuntare care apar la nivelul musculaturii paralizate, concomitent cu miscari provocate, ale musculaturii intacte. Sincineziile pot sa fie: - globale, declansate de orice efort - de imitatie, miscarile efectuate cu mb sanatos, determina miscari pe mb paralizat - de coordonare, contractia de partea paralizata determina contradtiile altor muschi sinergici - orice boala care poate leza traiectul piramidalului - avc, tumori - abcese - tcc si vertebro-medulare - encefalite, mielite - encefalopatii Sdr de neoron motor periferic - situat in cornul anterior al substantei cenusii din maduva spinarii si in nucleii motori ai nv cranienindin trunchiul cerebral - axonii fiecarui grup de celule motorii parasesc maduva prin radacina anterioara, care traverseaza spatiul subdural, si se alatura radacinii posterioare formand trunchiul comun

al nv spinal, care este un nv mixt, mel paraseste canalul rahidian prin gaura de conjugare Un neuron motor periferic, impreuna cu fibrele musculare pe care le inerveaza, formeaza o unitate motorie, deci numarul fibrelor musculare este invers proportional cu gradul de precizie al miscarilor executate de muschiul respectiv. Prin urmare unitatea motorie implica : neuronul motor, placa neuro-musculara si fibra musculara. Principalul simptom in constituie deficitul motor care este global, adica intereseaza miscarile voluntare, automate, sincinetice si reflexe. Scaderea fortei musculare intereseaza un grup muscular, fiind mai restransa decat in leziunile de neuron motor central. Paralizia se asociaza cu hipotonie musculara, care se evidentiaza prin palparea maselor musculare si prin miscari pasive la care se evidentiaza o rezistenta minima si o amplitudine a miscarilor. Modificarea ROT, diminuarea sau chiar abolirea lor. Apar atrofiile, care intereseaza teritoriul muschiului inervat de fibrele uzate si sunt destul de importante, se instaleaza la 2-3 saptamani dupa debutul paraliziei. Mai poate sa apara fasciculatia musculara care este frecvent intalnita in SLA.

Stagiu neurologie 26.02.2013 Receptorii difera in functie de stimulul receptionat. Sensibilitatea superficiala isi culege excitatiile de la nivelul pielii si mucoaselor. Pentru sensibilitatea tactila avem corpusculii Meissner, discurile Merkel. Pentru temperatura avem Ruffini pentru cald si Kraus pentru rece. Pentru direre avem terminatiile libere nervoase. Receptorii sensibilitatii profunde, aduc informatii de la structurile profunde prin organele tendinoase Golgi si corpusculii Pacini. Caile senzitive, duc informatia de la receptor la scoarta: - primul neuron senzitiv sau protoneuronul caii se afla in ganglionul spinal, dendritele primului neuron primesc impulsuri de la receptor, apoi prin axoni merg spre maduva si radacina posterioara sau senzitiva - al doilea neuron se afla in cornul posterior al maduvei, pentru sensibilitatea superficiala si nucleii Goll si Burdah din bulb pentru sensibilitatea profunda. Fibrele celui de-al doilea neuron din cornul posterior, se incruciseaz in maduva pentru a forma un cordon lateral medular de partea opusa, fasciculele spino-talamice. Din nucleii Goll si Burdah din bulb, axonii se incruciseaza si formeaza lemniscului median si se indapta catre al treilea neuron - al treilea neuron pentru toate cIle sensibilitatii este in talamus, in nucleul ventral posterior, iar cel de-al treilea neuron isi trimite axonii la scoarta cerebrala, lobul parietal, campurile 3,1,2 din circumvolutia parietala ascendenta Sensibilitatea subiectiva - reprezinta senzatiile pe care le acuza pacientul, durerile si paresteziile Se deosebeste: in functie de durere: - nevralgia care este o durere intensa cu caracter intermitent, localizata in teritoriul de distributie al unui nerv periferic - cauzalgi este o durere cu caracter de arsura cu rezonanta afectiva, insotita de tulburari vegetative

- hiperpatia care apare frecvent in leziunile talamice, cuprinde teritorii intinse din hemicorpul controlateral Se deosebeste in functie de parestezie: sunt senzatii anormale, descrise de pacienti ca amorteli, furnicaturi, arsuri Sensibilitatea obiectiva: - se examineaza prin aplicarea de excitanti adecvati la nivelul dermatoamelor, omparativ cu regiunile sanatoase (portiunea de tegument inervata de o pereche de radacuni dorsale) Sensibilitatea superficiala - tactila se examineaza cu o bucata de vata - termica se examineaza cu doua eprubete, una cu apa calda si una cu apa rece - dureroasa se examineaza cu un ac cu gamalie si bolnavul trebuie sa diferentieze inteparea cu varful acului care este dureroasa, de apasarea cu gamalie care este nedureroasa Sensibilitatea profunda sau proprioceptiva - mioartrochineica sau simtul altitudinilor si miscarilor segmentare- se examineaza cu bolnavul cu ochii inchisi, i se imprima diverse pozitii in articulatii, pozitii pe care trebuie sa le denumeasca - vibratorie care se examineaza cu un diapazon pus in vibratie, aplicat pe eminentele osoase superficiale - sintetica cuprinde o serie de senzatii complexe a caror analiza are loc in lobul parietal, apar in lezari ale lobului parietal * simtul localizarii tactile si dureroase sau TOPOGNOZIA- posibilitatea de a recunoaste cu ochii inchisi teritoriul cutanat unde s-a aplicat in stimul. Imposibilitatea localizarii se numeste ATOPOGNIZIE * DERMOLEXIA este capacitatea de a recunoaste literele si cifrele, orice desen realizat de medic pe tegumentele bolnavului cu un excitant tactil. Incapacitatea se numeste ADERMOLEXIE * STEREOGNOZIA- capacitatea de a recunoaste tot cu ochii inchisi obiectele care ii sunt puse in mana. Pierderea acestui simt se numeste ASTEREOGNOZIE Sensibilitatea provocata testeaza aparitia fenomenelor dureroase ale SN cu diverse topografii Sindroamele senzitive obiective - se clasifica duoa intensitate- anestezie sau hipoestezie - dupa calitate - dupa topografie prin leziuni ale SNC sau SNP Tulburarile globale provoaca tulburari ale tuturor modalitatilor senzitive. Disociatiile constau in alterari preferentiale ale unora dintre sensibilitatile elementare si sunt de doua feluri: - de tip siringomielic apare in cadrul siringomieliei care este o leziune de forma cavitara in centrul maduvei, in jurul canalului ependimar si duce la pierderea sensibilitatii superficiale cu pastrarea sensibilitatii profunde - fisociatie de tip tabrtic, care apare in tabes, unde procesul inflamator infectios afecteaza cordoanele posterioare medulare si avem alterarea sensibilitatii profunde si pastrarea sensibilitatii superficiale Ambele se pot gasi si in alte afectiuni neurologice.

Sindroame prin leziuni ale SNP - neuropatia periferica cu distributia sensibilitatii in teritoriul unui nerv - polineuropatia- distal, simetric - radiculopatia in teritoriul de distribuitie al unei radacini nervoase Sindroamele senzitive medulare - leziune centromedulara sau siringomielie Hemisectiunea medulara - anestezie profunda ce aceiasi parte cu leziunea - anestezie superficiala de partea leziunii Sectiune medulara completa - anestezie golbala sublezional Sindroamele senzitive de trunchi cerebral - hemianestezii alterne, tulburarile de sensibilitate la fatabsunt de aceiasi parte cu leziunea, prin lezarea nv 5, iar la trunchi si membre de partea opusa Sindromul senzitiv talamic - hemianestezie completa controlaterala Sindromul senzitiv cortical - tulburare de sensibilitate sintetica