Sunteți pe pagina 1din 31

Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea Ingineria Sistemelor Biotehnice


Catedra de sisteme biotehnice
- Proiect la disciplina Sisteme de transport
Transportorul
Pneumatic
Conducator proiect: Mihaela David
Student: Constantinescu Andrei Cristian
Grupa: 735
2011-2012
Tema de proiect la disciplina Sisteme de
Transport
1. Titlul temei
Transportorul pneumatic
2. Cerinte initiale pentru proiect
2.1.1 Capacitatea de lucru: 1.75 kg/s
2.1.2 Materialul de lucru: paie
2.1.3 Lungimea : 8 m
3. Memoriul de calcul
3.1Studiul solutiilor constructive similare
3.2Prezentarea si justificarea solutiei adaptate pentru transportorul
pneumatic
3.3Calculul principalilor parametrii constructivi, functionali si
energetici
3.4Calculul de dimensionare
4. Materialul grafic
4.1 Ansamblul general pentru doua proiectii
4.2 Desen de subansamblu
4.3 Desene de executie pentru doua repere

2
Cuprins:
1) Studiul solutiilor constructive similare
1.1 Consideratii generale
1.2 Solutii constructive ale transportoarelor pneumatice
1.3 Constructia principalelor parti componente ale transportorului
pneumatic
2) Prezentarea si justificarea solutiei adoptate pentru transportorul
pneumatic
3) Calculul parametrilor principali, constructive, functionali si energetici
4) Calcule de dimensionare
Ansamblul general

3
1.Studiul solutiilor constructive similare ale
transportorului pneumatic
1.1 Consideratii generale
1.1.1 Destinatie, constructie, clasificare
Transportoarele pneumatice asigura transportul materialelor in vrac, cu
granulatie mica,pe orice directie si orice traseu, pe distante relativ mari, pana la 2
km pe orizontala si 100 m pe verticala. Transportul se efectueaza pe o conducta
prin care circula un amestec de material si aer ca agent de transport, datorita
diferentei de presiune realizat la capetele acesteia.Ajuns la destinatie, amestecul de
material si aer este separat astfel incat materialul transportat este depozitat intr-un
buncar sau alt mijloc de receptie, iar aerul, dupa ce a fost curatat de praf, este
evacuat in atmosfera. Ele prezinta simplitate constructiva si de exploatare, asigura
racirea materialului in timpul transportului, asigura capacitati de lucru mari de
pana la 300t /h, dar necesita un consum ridicat de energie.
Un transportor pneumatic se compune din : dispozitivul de alimentare care
asigura amestecul material-aer, conductele care asigura traseul de transport,
sisitemul de separare si curatire plasat la punctul de descarcare, cu rolul de a
separa materialul transportat de aer si ventilatorul care produce diferenta de
presiune necesara transportului.
Dupa destinatie transportoarele pneumatice pot fi independente sau
subansamble ale unor masini agricole.
Transportarea pneumatica este bazata pe exploatarea aerului din atmosfera
pentru transportarea cerealelor pe un furtun (teava). Din cauza aceasta factorii care
actioneaza asupra aerului, si anume temperatura si presiunea atmosferica,
influenteaza productivitatea. Caracteristicile mentionate sunt efectuate luand in
consideratie presiunea atmosferica si temperatura de 20 C .Productivitatea
transportorului depinde de pozitia furtunului si de natura produsului
transportat.Productivitatea (grau cu greutatea hectolitica 750kg/m
3
, umiditatea
14%, impuritati 3% ) lungimea furtunului fexibil pana la 3 m.:
4
Dupa modul de functionare, instalatiile de transport pneumatic se impart in:

instalatii prin aspiratie;
instalatii prin refulare;
instalatii mixte.
Fig.1.Instalatie de transport pneumatic prin aspiratie
La transportoarele pneumatice prin aspiratie (fig1) transportul materialului
se realizeaza cu un exhaustor montat la capatui instalatiei pneumatice, astfel ca
acesta se aria in intregime sub depresiune. Exhaustorul 5, montat dupa punctui
5
final al instalatiei, produce depresiunea necesara (0,5...0,6 bar) aspiratiei
curentului de aer in vederea antrenarii materialului. Materialul granular este aspirat
impreuna cu aerul prin capul de aspiratie 7 si transportat pe conducta 2 pana la
silozul de descarcare 3. Separarea ultimelor granule antrenate de aer se face in
ciclonul 4. Reglarea depresiunii se face in functie de natura, marimea granulelor si
pierderile prin frecare care intervin pe intreaga lungime a instalatiei. Transportui
pneumatic prin aspiratie este eficient in cazul descarcarii materialelor din vagoane,
platforme, remorci etc. la distante de pana la 120 m.
Fig.2 .Instalatie de transport pneumatic prin refulare
6
La transportoare pneumatice prin refulare (fig2) transportul materialului
se obtine datorita curentului de aer produs de suflanta 1 montata la capatui initial
al instalatiei, inaintea zonei de incarcare a materialului. Materialul este alimentat
din buncarul 3 si este transportat de curentui de aer in silozul de descarcare 4.
Separarea granulelor antrenate se face in ciclonul 5 si in filtrul cu saci 6. Presiunea
aerului este de 2...5 bar, iar distanta de transport ajunge la 300 m
In cazul transportoarelor pneumatice mixte (fig.3) pe prima portiune a
conductei aflata intre moara cu ciocane (4) si ventilatorul (5) transportul
materialului se face prin aspiratie, iar pe restul conductei(intre ventilator si
ciclonul (8)) transportul materialului se face prin refulare.
Datorita depresiunii create de ventilatorul (5) si datorita faptului ca viteza
curentului de aer este mai mare decat viteza de plutire a materialului macinat,
acesta este absorbit din moara cu ciocane (4) si refulat in ciclonul (8) unde are loc
separarea materialului de aer deoarece in ciclon, viteza curentului de aer scade sub
viteza de plutire a materialului, materialul este evacuat din ciclon cu ajutorul
ecluzei (6) la sistemul de insacuire. Aerul este curatat de praf in filttrul cu panza
(7) si apoi evacuat in atmosfera, iar impuritatile sunt colectate intr-un sac.
7
Fig.3. Transportorul pneumatic al morii MC-3
Transportoarele pneumatice mixte se folosesc pentru transportul
materialului din mai multe locuri in locuri diferite, pe distante mari.
1.1.2 Principalele avantaje si dezavantaje ale instalatiilor de
transport pneumatic :
Avantaje :
independenta fata de neuniformitatea formelor de relief local ;
distante de transport si debite ridicate ;
simplitate constructiva si de exploatare ;
lipsa pieselor in miscare ;
conditii igienice de lucru ;
lipsa pierderilor de material pe traseul de transport ;
Dezavantaje :
8
consumul ridicat de energie ;
posibilitatea transportului numai a materialelor cu granulatie mica.
1.2 Solutii constructive ale transportoarelor pneumatice
9
Transformatorul pneumatic al instalatiei de macinat paie IMP-2
Transformatorul pneumatic al instalatiei de macinat si amestecat furaje DI-37
10
Transformatorul pneumatic al instalatiei de macinat furaje DI-38
Transformatorul pneumatic al instalatiei de macinat furaje DI-55M
11
Parti componente:
Constructia conductelor de la transportorul pneumatic al MICRO-FNC
12
Dispozitiv de alimentare cu cereale a transportorului pneumatic de la MICRO-FC
13
Dispozitiv de alimentare cu PVM-uri a transportorului pneumatic de la MICRO-FC
14
Constructia ciclonului de la MICRO-FNC
15
Ventilatorul V-3600
16
2.Calculul parametrilor principali,constructivi, functionali si
energetici

2.1 Calculul vitezei curentului de aer
Pentru determinarea vitezei de transport a materialului este necesara
cunoasterea proprietatilor fizico mecanice ale materialului si in primul rand
viteza de plutire a acestuia.
Viteza de plutire a particulelor de material de forma sferica se poate calcula cu
relatia :

a
m
p
d
v

4 , 28
(m/s) (1)
in care :
d diametrul particulei de material de forma sferica, m
m

- densitatea materilului, kg/


3
m
a

- densitatea aerului in conditi normale de presiune si


temperatura, kg/
3
m
Coeficientul de presiune k depinde de numarul lui Reynolds.
Pentru particulele de alta forma decat cea sferica se introduce notiunea de
diametrul sferei echivalente ec
d
si de factorul de forma f
k
. Notand cu v volumul
particulei de forma oarecare, atunci :
ec
d
= 1,24
3
v (m) (2)
In acest caz coeficientul de presiune k al aerului asupra particulei trebuie
multiplicat cu factorul de forma f
k
. Relatia de calcul a vitezei de plutire devine :

28.4
m ec
p f
a
d
v k



(m/s) (3)
Cu ajutorul anexei 46 se poate determina viteza de plutire cunoscand natura
si dimensiunea particulei.
Viteza de plutire se poate determina si experimental cu ajutorul unor
instalatii speciale. In tabelul urmator sunt indicate vitezele de plutire ale catorva
materiale agricole.
Vitezele de plutire ale unor materiale agricole
17
Materialul
p
v
m/s
Materialul
p
v
m/s
Grau 9 11,5 Grau si strav 5,5 7,5
Secara 8,5 10 Grau vatamat 5,7 7,5
Orz 8,5 11 Faina 8,1
Ovaz 8 9 Paie de grau 12 19
Porumb 12,5 14 Paie de secara 6,4 8,4
Mei 10 12 Paie de ovaz 7 8,7
Mazare 15,5
16,5
Pleava de orz 0,67 3,1
Fasole 12,5 14 Pleava de ovaz 0,67 3,1
Soia 17 20 Pleava de orez 0,84 4,2
Canepa 8 11 Neghina 7 9
In 5,2 Paie tocate (
100mm)
3,5 4,25
Pentru transportul materialelor prin conducta este necesar ca aerul sa aiba o
viteza mai mare decat viteza de plutire, si anume :

/
a p
v v m s
(4)
in care :

5 , 1 25 , 1
, pentru seminte

5 , 2 5 , 1
, pentru paie si fn.
Valorile maxime ale lui

se iau in cazul conductelor verticale si cu coturi.


2.2 Calculul consumului de aer
Cantitatea de aer necesara transportului materialului, in unitatea de timp,
este data de relatia :
a
a
Q
Q

( ) /
3
s m (5)
unde :
Q capacitatea de transport, kg/s ;

- concentratia amestecului ;
a

=1,24 kg/
3
m densitatea aerului.
Cercetarile experimentale recomanda urmatoarele valori pentru concentratia
amestecului.
1. pentru transportoare pneumatice cu refulare :
18
de joasa presiune

=0,2 0,3 ;
de medie presiune

=0,4 0,5 ;
de inalta presiune

=10 40.
2. pentru transportoare cu aspiratie :
de joasa si medie presiune

=3 5 ;
de inalta presiune

= 10 55.
2.3 Calculul presiunii necesare pentru transportul materialului
Presiunea totala t
H
necesara pentru transportul pneumatic al materialului
poate fi considerata ca o suma de presiuni dinamice d
H
si a tuturor pierderilor de
presiune statica st
H
ce au loc pe traseul pe care se efectueaza transportul:

+
st d t
H H H
(
2
/ m N ) (6)
Presiunea dinamica se determina din conditia ca materialul introdus in
conducta sa aiba viteza nula pe directia de transport dupa care este adus la viteza
m
v
, iar aerul la viteza a
v
. Rezulta :

2
2
1
2
a a m
d
a
v v
H
v

1
_
1 +

1
,
]
(
2
/ m N ) (7)
unde :

85 , 0 65 , 0
a
m
v
v
Pierderile de presiune datorita ridicarii materialului pe verticala v
H
se
calculeaza cu relatia :

( ) 1
v a
H g h +
(
2
/ m N ) (8)
unde h este inaltimea de ridicare a materialului, m.
Pierderile de presiune datorita frecarii aerului si a particulelor de materialcu
peretii conductei, a frecarii particulelor de material cu aerul si a frecarii reciproce
f
H
se pot determina cu relatia :

( )
2
1
2
a a
f am
v
l
H
d

+
(
2
/ m N ) (9)
unde : am

- coeficientul de rezitenta la deplasarea amestecului ;


l lungimea conductei, m ;
d diametrul conductei, m.
am

= (1.2 1.5) a

(10)
19
a

- coeficientul de rezistenta la deplasarea aerului



0.0011
0.0124
a
d
+
(11)
Pierderile locale de presiune l
H
se calculeaza cu relatia :

2
2
a a
l
v
H c

(12)
unde c este coeficientul de rezistenta local.
Presiunea totala necesara pentru transportul pneumatic al materialului va fi :
t d v f l
H H H H H + + +
N/m
2
(13)
Coeficientul de rezistenta la deplasarea materialului in sorbul transportoarelor
pneumatice cu aspiratie a
c
se poate calcula cu relatia :
a
c
=3( ) 1
am
+
(14)
Coeficientii de rezistenta la deplasarea amestecului in ciclon c
c
, respectiv in
filtru f
c
sunt c
c
=1,3 3 ; f
c
=5
Valorile coeficientilor de rezistenta locala
20
2.4 Calculul si constructia partilor componente ale
transportoarelor pneumatice
2.4.1. Conductele
La proiectarea conductelor se recomanda alegerea unui traseu de transport
cu un numar minim de coturi si variatii de sectiune, in vederea evitarii
rezistentelor suplimentare locale a uzurii si a cresterii consumului de energie.
Sisteme de imbinare a conductelor
a.cu flanse ; b.cu mufe ; c. telescopic
Diametrul conductei depinde de natura materialului transportat, de traseul
de transport si poate fi determinat cu relatia :

4
a a
Q
d
v


(m) (15)
Conductele se confectioneaza din tabla de otel, in tronsoane de 1 pana la 2 m
lungime, imbinate prin flanse, mufe sau sisteme telescopice.
2.4.2. Dispozitive de alimentare
Cea mai importanta si dificila problema ridicata de transportoarele
pneumatice este aceea a alimentarii conductei de transport cu material. Rolul unui
alimentator este acela de a introduce materialul pe conducta rezultand un amestec
omogen si de o anumita concentratie. Posibilitatea de a regla concentratia
amestecului este importanta, deoarece pentru fiecare transportor si material exista
o concentratie maxima la care, transportul se face cu suficienta siguranta si pentru
care consumul specific de energie este minim.
21
Pentru transportoarele pneumatice cu aspiratie sau mixte se pot folosii
palnii de alimentare simple fixate in dreptul orificiului de alimentare a conductei
de transport, prin care se face alimentarea cu aer si material.
Transportoarele pneumatice cu aspiratie sunt alimentate adesea prin sorb in
cazul materialelor in vrac. Acesta permite introducerea in conducta de transport a
materialelor sub forma de praf, boabe,bucati.
Constructia dispozitivului de alimentare tip sorb
Diametrul interior al sorbului i
d
la transportul graului se poate determina
cu relatia:
( ) 0, 024 0, 025
i
d Q
(m) (16)
unde Q este capacitatea de transport, t/h
Diametrul interior al conductei exterioare este :
( )
2
2
2
e i i
d d d s + + (m) (17)
unde s este grosimea peretilor conductei interioare, m.
Diametrul exterior al conductei interioare c
d
in zona de alimentare este:

2 2
0, 5
c e i
d d d (m) (18)
Inaltimea partii tronconice c
h
este:

( ) 2
2
2
c i
c
d d s
h
tg

+

(19)
unde:
12 10 este unghiul la centru facut de generatoarele partii tronconice.
Diametrul minim al confuzorului frontal se calculeaza cu relatia :
22

s d D
c i
2
(20)
Diametrul maxim e
D
se alege din considerente constructive.
Inaltimea activa a acestei parti se determina cu relatia:
c e
h h 75 , 0
(21)
Valori recomandate pentru inaltimea sorbului :
h = (0,9 1,1) m (22)
Sub aspectul rezistentelor in circuitul de transport sorbul reprezinta o pierdere
locala de presiune, care se poate determina cu relatia :

2
2
a a
o
v
z H

(mm
O H
2
) (23)
In care z este coeficientul pierderilor :
z =
Re
82000 480000 +
(24)
Aceasta relatie este valabila pentru :

= 1,65 3,65
Re = 60000 125000
a
v
- viteza aerului in conducta, m/a
La transportoarele pneumatice cu refulare de inalta presiune se folosesc
dispozitive de alimentare tip ecluza la care jocul dintre paletele rotorului si carcasa
nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0,2 mm.
La transportoarele pneumatice cu refulare de joasa presiune se folosesc
dispozitive de alimentare cu ejectie.
2.4.3. Dispozitive de descarcare
Dispozitivele de descarcare au rolul de a micsora viteza amestecului si de a
separa componenetele acestuia : material, aer, praf. Cele mai utilizate dispozitive
sunt cicloanele. Anexa 50
Ciclonul este format din doua conducte cilindrice concentrice. Conducta
exterioara (1) are capetele tronconice iar conducta interioara (2) este deschisa la
ambele capete, capatul superior fiind prevazut cu un sistem de micsorare
apierderilor de preiune si de protctie impotriva agentilor atmosferici (3). Legatura
intre conducta de transport si ciclon este realizata de conducta (4).Amestecul
patrunde tangential in spatiul inelar dintre cei doi cilindrii avand o miscare de
rotatie si o viteza de avans descendenta. Datorita suprapresiunii din ciclon aerul
este evacuat in atmosfera sau in dispozitivul de curatire, iar materialul este colectat
la baza ciclonului.
Se recomanda ca viteza de intrare in ciclon pentru seminte de cereale si
macinisuri sa fie :

i
v
(11 16) ( m/s) (25)
Adoptam

i
v
12
23
Sectiunea de intrare a materialului in ciclon i
S
este :
i
S
=
a
a i
Q
v
(m) (26)
Diametrul conductei interioare
2
D
se calculeaza cu relatia :

2
D
=
4
a
ac a
Q
v
(m) (27)
in care ac
v
este viteza aerului evacuat prin conducta centrala, m/s.
ac
v
=(0,6 0,7)
1
v
< p
v
Celelalte dimensiuni ale ciclonului se aleg costructiv in functie de
2
D

astfel :

1 2
1.25 H D
(m) (29)

2 2
1.35 H D
(m) (30)

3 2
0.25 H D
(m) (31)
In anexa 50 este prezentat sistemul de separare tip ciclon al microfabricii de
nutreturi concentrate tip Arad.
In practica se urmareste sa se afle, pentru un anumit ciclon si o anumita
viteza de intrare, diametrul minim al particulelor care se separa. Pentru aceasta se
defineste marimea ajutatoare
* S
care pentru a
v
= ct are expresia :

2
4
*
3
a
m
a
v
S

(32)
in care

este vascozitatea cinematica a aerului, s m /


2
.
Valoarea marimii
*
S se determina din programa prezentata in figura 6.5.
care a fost ridicata pentru
2 , 1
a

kg/m
3
,
s m/ 10 145 , 0
4

, p = 1 atm,
C 15 . Cunoscand a
v
si m

se traseaza dreapta (1) care intersecteaza dreapta


(I) in punctul 0. Cunoscand raza r se traseaza dreapta (2) care trece prin 0.
Prelungind dreapta (2) se obtine
* S
.
Cunoscand valoarea
* S
si determinand valoarea vitezei m
v
din ipoteza ca in
timpul :
t =
1
a
v
(s) (33)
particula ajunge pe peretele ciclonului. Cu ajutoru l diagramei se determina
diametrul minim al particulelor separate. Se admite ca l este drumul parcurs de
particula la o rotatie completa.
Trebuie avut in vedere faptul ca particulele intra in ciclon la diferite
distante s de peretele exterior. Folosind diagrama de mai jos se gaseste marimea
ajutatoare
* S
pentru doua puncte extreme avand
min
r
, respectiv max
r
, adica
24
*
1
S si
*
2
S . Cunoscand timpul t se calculeaza viteza medie a particulei la care
aceasta va reusi sa ajunga la peretele exterior al ciclonului si anume :

t
S
v
m
1
(m/s) (34)
in care S
1
este distanta de la limita interioara a zonei studiate la peretele exterior
al ciclonului, m.
Pentru studiu se imparte latimea b a curentului de aer si material in mai
multe zone.
Avand m
v
si media intre
*
1
S si S
*
2
se gaseste pe diagrama
d S v
m

*

diametrul minim al particulei din zona studiata, care se va separa in ciclon. Pe
baza valorii
min
d
determinata pentru fiecare zona a curentului se determina
parcursul total de separare cu ajutorul metodei grafice prezentyate mai jos.
Astfel se masoara
min
d
pentru fiecare zona analizata in cadranul I. In
cadranul II se gaseste caracteristica marimii materialului supus analizei
granulometrice. Din cadranul III rezulta gradul de separare. Pentru aceasta se
imparte suprafata hasurata planimetrata A (mm
2
) la abscisa obtinuta in cadranul
III.
2.4.4. Dispozitive de curatire
Dispozitivele de curatire au rolul de a indeparta praful din aer. Din punct de
vedere constructiv ele pot fi : filtru cu apa, filtru cu panza sau filtru centrifugal
(ciclon de praf). Pe langa purificarea aerului flitrele trebuie sa opuna rezistenta
minim ala trecerea aaerului.
La filtrele cu panza amestecul aer praf sse introduce intr-o tubul ;ara din
panza. Sub actiunea presiunii create aici, aerul trece prin stratul de panza si este
evacuat in atmosfera, iar praful este retinut urmand a fi evacuat periodic.
Filtrele centrifugale au principiul de functionare identic cu cel al
cicloanelor. Calculul acestuia este analog cu calculul ciclonului.
Mai jos este prezentata constructia filtrului centrifugal, iar in tabel sunt date
principalele dimensiuni ale acestuia.
La sistemele de transport cu aspiratie, filtrul se monteaza inaintea
ventilatorului, iar in cele cu refulare se monteaza dupa ciclon.
25
Constructia filtrului centrifugal
Tabel 3 Dimensiunile principale ale filtrului centrifugal
26
2.4.5. Ventilatoare
Ventilatoarele folosite la transportoarele pneumatice sunt ventilatoare
centrifugale de medie presiune (100 250 mm apa) si inalta presiune (> 350 mm
apa). Rotorul cu palete radiale sau inclinate inapoi fata de sensul de rotatie (pentru
presiune inalta) se roteste intr-o carecasa sub forma de spirala. Aspiratia aerului se
face axial, pe o singura parte sau pe ambele parti ale rotorului.
Ventilator mono aspirat
Ventilator dublu aspirat
Ventilatoarele se aleg din anexe sau din diagrame. Astfel pentru capacitatea
de lucru ( ) /
3
h m si presiunea H (mm
)
2
O H
date rezulta ventilatorul necesar.
De mentionat ca ventilatorul dublu aspirant se alege din diagrama pentru
jumatate din capacitatea de lucru utila. Puterea necesara pentru aspirare va fi
dublul puterii rezultata din diagrama.
La montarea ventilatorului in instalatia de transport pneumatic sse
recomanda ca inainte sau dupa ventilator dupa cum permite constrctia sa se
mointeze o clapeta de inchidere deoarece pornirea ventilatorului trebuie facuta fara
debit de aer.
Puterea necesara pentru actionarea ventilatorului rezulta din relatia :
P=
3
*
10 * *
a t
a t
Q H
p n
(kW) (35)
In care n
t
este randamentul hidraulic al ventilatorului,Q
a
se da in kg/s ,iar H
s
in N/m
2
.
27
MEMORIU DE CALCUL
Sa se determine parametrii transportorului pneumatic al instalatiei de
macinat paie IMP-2 la care lungimea orizontala a conductei de transport de l=2 m
lungimea conductei vertical h=13 m,iar razele de curbura ale conductelor
sunt:R=0.15m.Materialul transportat este paie cu densitatea
m
=300 kg/m
3
,iar
debitul este Q= 1.75 kg/s.
a)Calculul vitezei curentului de aer
Se calculeaza viteza de plutire pentru particule de material cu relatia (3) in
care diametrul echivalent al particulelor de material este d
ec
=0.002 m,iar factorul
de forma este k
f
=2.5.
28.4 28.4 300 0.002
2.5 9.23 /
1.25
m ec
p f
a
d
v k m s



Pentru transportul materialului prin conducta este necesar ca aerul sa aiba o viteza
mai mare decat viteza de plutire si aceasta se determina cu relatia (4):

1.5 9.23 13.84 /
a p
v v m s
b) Calculul consumului de aer
Cantitatea de aer necesara pentru transportul materialului se calculeaza cu
relatia (5) in care concentratia amestecului pentru transportoarele pneumatic cu
aspiratie de medie si de joasa presiune se ia =5.

28 . 0
a
Q
3
/ m s
c) Calculul presiunii necesare pentru transportul materialului
Presiunea dinamica se determina cu relatia (7) in care:
V
m
=(0.65-0.85)v
a
( )
2
2 2
2 1.24 13.84
1 1 5 0.7 409.71
2 2
a a m
d
a
v v
H
v

1
_
1
1 + +

]
1
,
]
(
2
/ m N )
Pierderile de presiune datorita ridicarii materialului pe vertical se determina
cu relatia (8):
( ) ( ) 1 1.24 9.81 13 1 5 948.82
v a
H g h + +
(
2
/ m N )
Pierderile de presiune datorata frecarii materialului si a aerului cu peretii
conductei se calculeaza cu relatia (9) in care diametrul conductei de transport se
determina cu relatia (15),iar coeficientul de rezistenta la deplasarea aerului si a
amestecului se calculeaza cu relatiile (10) si (11).
Diametrul conductei este:
161 . 0 d
28
Coeficientii de rezistenta la deplasarea aerului
a
si a amestecului
am
sunt:
019 . 0
a

am

= (1.2 1.5) a

=1.35 0.019 0.025
( ) ( )
2 2
1 1.24 1 5 13.84
15
0.025 1793.329
2 2 0.149
a a
f am
v
l
H
d

+ +
(
2
/ m N )
Pierderile locale de presiune se calculeaza pentru cele 2 coturi cu relatia
(12) in care coeficientul de rezistenta locala se determina din tabelul 6.2(pentru
R/d=2.5 rezulta a=0.16).Coeficientul pentru deplasarea amestecului in
ciclon,respective in filtru,sunt
c
= 2.5 si
f
=5.
15 . 885
l
H
N/m
2
Presiunea totala necesara pentru transportul pneumatic al materialului se
calculeaza cu relatia(13):
98 . 3074
t
H
d) Calculul si constructia partilor componente ale transportoarelor
pneumatice
d
1
) conductele
161 . 0 d m
d
2
) dispozitive de alimentare
Diametrul interior al sorbului i
d
la transportul graului se poate determina
cu relatia: ( ) 0, 024 0, 025 0.0245 1.5 0.3
i
d Q

Diametrul interior al conductei exterioare este :

( ) ( )
2 2
2 2
2 0.3 0.3 2 0.002 0.427
e i i
d d d s + + + + (m)
Diametrul exterior al conductei interioare c
d
in zona de alimentare este:

2 2 2 2
0.5 0.42 0.5 0.3 0.36
c e i
d d d (m)
Inaltimea partii tronconice c
h
este:

( ) ( ) 2 0.36 0.3 2 0.002
0.056
0.35
10
2 0.078
2 2
2 2
c i
c
d d s
h
tg tg

+ +


(m)
Diametrul minim al confuzorului frontal se calculeaza cu relatia :

2 0.36 2 0.002 0.35
i c
D d s
m
Inaltimea activa a acestei parti se determina cu relatia:

0.75 0.7 0.35 0.245
e c
h h
m
Valori recomandate pentru inaltimea sorbului :
h = 1 m
29
Sub aspectul rezistentelor in circuitul de transport sorbul reprezinta o
pierdere locala de presiune, care se poate determina cu relatia :

2 2
13.84 1.25
2.12 253.79
2 2
a a
o
v
H


(mm
O H
2
)
In care z este coeficientul pierderilor :

=
480000 82000 48000 82000 2
2.12
Re 100000
+ +



d
3
) dispozitive de descarcare
Conform relatiei (25) se determina viteza de intrare a aerului in ciclon:
v
i
=12 m/s
Sectiunea de intrare a aerului in ciclon se calculeaza cu relatia (26):
i
S
=0.0188 (m
2
)
Diametrul conductei interioare a ciclonului se determina cu relatia (27) pentru
viteza aerului in ciclon calculate cu relatia (28):
ac
v
=0.6 * 12= 7.2 < m/s
2
D
=
4 4 0.24
0.185
7.2 1.24
a
ac a
Q
v



m
Celelalte dimensiuni ale ciclonului se aleg costructiv in functie de
2
D

astfel :
1 2
1.25 1.25 0.185 0.231 H D
(m)
2 2
1.35 1.35 0.185 0.249 H D
(m)
3 2
0.25 0.25 0.185 0.0046 H D
(m)
2 4 2
4
4 4 0.145 10 13.84
* 300 61788.9
3 3 1.24 0.145 10
a
m
a
v
S

t =
1 1
0.0722
13.84
a
v

Din [11] rezulta celelalte dimensiuni ale ciclonului si anume:
-diametrul conductei exterioare:
D=600 m
-diametrul sectiunii de evacuare a materialului din ciclon:
D
3
=100 m
-lungimea ciclonului
H=1950 m
d
4
) dispozitive de curatire
30
Daca conducta de intrare a aerului in ciclon are sectiunea circular,atunci diametrul
se calculeaza cu relatia:
D
i
=0.154 m
Curatirea se realizeaza cu ajutorul a doua filtre centrifugale.Debitul de aer care
iese din ciclon se repartizeaza la cele doua filter prin conducta cu diametrul D
1
.
Diametrul conductei se determina cu relatia:
2
1
4 2
a
a
Q D
v

,rezulta
1
2 2 0.24
0.1
13.84
a
a
Q
D
v



m
Din tabelul 3 alegem filtrul centrifugal cu urmatoarele dimensiuni:
D=550mm
D
1
=100mm
D
2
=145mm
D
3
=240mm
H=935mm
d
5
)Alegerea ventilatorului
Presiunea ce trebuie realizata de ventilator este:
t
Ht=H 0.102= 3983.15 0.102= 406.28 mm col.H2O
Iar debitul
Q=1008m
3
/h
Conform STAS 2376-77 se alege ventilatorul centrifugal 255 E care realizeaza
presiunea 371-480 de mm col.H
2
O,la debitul de aer de 5000 m
3
/h actionand la
turatia n=1400-1480 tot/min si motorulul are n= 1500rot/min si N=5.5 kW
Puterea necesara pentru actionarea ventilatorului se calculeaza cu relatia (35):
P=1.57 kW
31