18. SC GLADY SA avand un capital de 10.000 lei divizat n 1.

000 aciuni decide majorarea capitalului prin emiterea a 100 aciuni noi, la un pre de 10,3 lei/aciune, ce va fi achitat n numerar. Rezolvare: 10.000 actiuni/ 1.000 actiuni= 10 lei/actiune 100 actiuniX 10 lei/actiune = 1.000 lei 1. Inregistrarea majorarii capitalului social:
( 100 ACT*10.3 u.m./act) pret emisiune 1012 1.000 ( 100 ACT*10 u.m./act) valoare nominala 1041 30 (Pe-Vn)* nr. Actiuni =[(10.3-10)*100] = prime de emisiune 2. Inregistrarea varsarii aportului: 502 Actiuni proprii = 456 1.030 3. Inregistrarea diferentei dintre valoarea justa si pretul de emisiune: (10.3-10)*100 act = 30 lei 502 = 105 Rezerve din reevaluare 30 456= % 1.030

28. La SC GAMA SA cu ocazia depunerii aporturilor n natur, valoarea titlurilor depuse este de 12.000 lei, pentru valoarea nominal a actiunilor subscrise de 10.000 lei. Primele de aport constituite au urmatoarele destinatii: -600 lei pentru acoperirea cheltuielilor de constituire; -400 lei pentru constituirea de rezerve; -1.000 lei pentru cresterea capitalului social. Rezolvare: 456 = % 1011 1041 12.000 10.000 2.000 2.000 600 400 1.000 12.000

1041 = % 201 108 5121 1011 =1012

58. La SC VEST METAL SA s-a constatat in urma operatiei de reevaluare o diminuare a valorii contabile a elementelor de imobilizari financiare de 700 lei. Adunarea Generala decide ca aceasta suma sa fie recuperata astfel: - cu 500 lei se va reduce capitalul social; -iar 200 lei se acopera din rezervele societatii. Rezolvare:

16

668 = % 1012 104

700 500 200

59. Se diminueaza capitalul social al S.C. ALFA S.A. prin rambursarea catre actionari a unei parti de 1.000 lei (1.000 actiuni X 1 leu). Rezolvare: 1012 = 456 456 = 5121 1.000 1.000

68. SC FELIX SA rascumpara actiuni cu scopul reducerii capitalului social, cand pretul pietei este de 1.140 lei, iar valoarea nominala este de 1.200 lei. Rezolvare: Rascumpararea actiunilor proprii cu diferente favorabile: 1091 = 5121 1200 1012 = 1091 1200 1012 = 104 60 Reducerea capitalului social 1012 = 456 60 456 = 5121 60 108. La S.C. PREMAGRO S.A. se inregistreaza valoarea brevetelor realizate pe cont propriu 1600 lei si valoarea unei marci de fabrica adusa ca aport la infiintarea societatii 1400 lei. Se amortizeaza in 5 ani, dupa care se scot din evidenta. Rezolvare: Inregistrea brevetelor realizate pe cont propriu 2052=233 1600 lei Inregistrea marcii de fabrica adusa ca aport la infiintarea societatii 2051=456 1400 lei Inregistrarea amortizarii lunare: 6811=2805 26.67 (1600 lei/5ani/12luni) lei pentru brevete 6811=2805 23.33 (1400 lei/5ani/12luni) pentru marca de fabrica Scoaterea din evidenta a brevetelor: 2805=2052 Scoaterea din evidenta a marcii: 2805=2051 188. SC BIHORUL SA achizitioneaza un teren in valoare de 20.000 lei, TVA 19%, care se achita prin banca. La sfarsitul exercitiului se constata ca valoarea terenului este de 19.000 lei. Se vinde terenul la pretul de 22.000, TVA 19%. Rezolvare: 17

Achizitia terenului de la o firma platitoare de TVA: 2111 = 404 16.807 4426 = 4427 3.193 Se achita prin banca: 404 = 5121 20.000 Diminuarea valorii terenului 6813 = 291 1.000 Vanzarea terenului 461 = % 22.000 7583 18.487 4427 3.513 6583 = 2111 3.000 198. La SC ELCO SA se primeste factura nr. 1.500, care cuprinde: -materiale consumabile la pret de cumparare: -500 bucX 2 lei/buc= 1.000 lei -cheltuieli de transport 200 lei Total factura 1.200 lei TVA 19% 228 lei Total de plata 1.428 lei Inregistrari in conditiile in care: A-societatea este platitoare de TVA B-societatea nu este platitoare de TVA Rezolvare: A. Societatea este platitoare de TVA % = 401 1.428 302 1.000 624 200 4426 228 Plata: 401 = 5121 1.428 Consum: 602 = 302 1.000 B. Societatea nu este platitoare de TVA % = 401 1.200 302 1.000 624 200 Plata: 401 = 5121 1.200 Consum: 602 = 302 1.000

18

208. SC ARTEXSA primeste, conform facturii nr. 1.650, echipament de lucru in valoare de 2.000 lei, TVA 19%, care se distribuie salariatilor, unitatea suportand 50% din valoare, iar restul suporta salariatii. Rezolvare: a Aprovizionare echipament de lucru % = 401 2.380 303 2.000 4426 380 b Distribuirea la salariati % = 303 2.000 603 1.000 4282 1.000 4282 = 4427 190 421 = 4282 1.190

308. Unui tert, executant de lucrari de reparatii, i se plateste conform extrasului de cont, un avans de 1.000 lei, TVA 19%. Se primeste factura nr. 1600, cu contravaloarea lucrarilor executate la pretul de deviz de 4.000 lei, TVA 19%. Rezolvare: 1. Primirea avansului 5121 = % 1.190 419 1.000 4427 190 2. La primirea facturii pentru servicii 4111 = % 4.760 70x 4.000 4427 760 3. Se regularizeaza avansul primit % = 4111 419 4427 1.190 1.000 190

4. Se incaseaza restul de plata 5121 = 4111 3570 408. SC PREMAGRO SA cumpara la bursa un pachet de 1.000 actiuni la pretul de 1,2 lei/bucata in scop de revanzare. Dupa 10 zile, vinde un pachet de 6.000 actiuni din cele 19

cumparate la pretul zilei de 1.5 lei/bucata. Dupa inca 10 zile vinde restul de 4.000 actiuni, la pretul zilei la bursa de 1,1 lei/bucata. Rezolvare: Achizitionarea de actiuni 503 = 5121 12.000 (10.000 x 1.2) Vanzarea a 6.000 actiuni x 1.5 = 9.000 5121 = % 9.000 503 6.600 764 2.400 Vanzarea a 4.000 actiuni x 1,1 = 4.400 664 = 503 400 (0,1 x 4.000) 5121 = 503 4.400 1. Exprimarea unei opinii motivate potrivit creia situaiile financiare au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative, conform unei referine contabile identificate, constituie: a) obiectul unei misiuni de auditare a situaiilor financiare; b) scopul fundamental al auditului bancar; c) definiia auditului extern n general. 18. Societatea Alfa a evaluat n decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziionat n anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil n 20 ani; cu aceast ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabil. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilit cu aceast ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de via nu a fost modificat. La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vndut cu 500.000 lei. Care este diferena din reevaluare ce trebuia nregistrat de societate: a) 178.000 lei; b) 162.000 lei; c) 170.000 lei. 38. Examenul analitic al unei bnci comerciale cuprinde: a) analiza funcional, performanele, gestiunea riscurilor i analiza economicofinanciar; b) calculul unor ratiouri pe baza bilanului i a contului de profit i pierdere; c) analiza detaliat a tuturor unitilor i subunitilor (sediilor) bncii. 58. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire). Rezolvare: Procedurile pentru realizarea misiunii de revizuire (examen limitat) a situatiilor financiare vor include: - obtinerea unei intelegeri a activitatilor entitatii si a sectorului in care aceasta opereaza; - investigatii privind principiile de contabilitate si practicile entitatii;

20

- investigatii privind procedurile entitatii in legatura cu inregistrarea, clasificarea, sintetizarea tranzactiilor, acumularea de informatii pentru prezentarea lor in situatiile financiare si intocmirea acestora; - investigatii privind toate asertiunile semnificative din situatiile financiare; - procedurile analitice proiectate pentru a identifica relatiile si elementele individuale care par neobisnuite: - compararea situatiilor financiare cu situatiile din perioadele anterioare; - compararea situatiilor financiare cu rezultatele anticipate si pozitia financiara; - studiul relatiilor dintre elementele situatiilor financiare care se asteapta sa fie in conformitate cu un model previzionat bazat pe experienta entitatii. 108. Utilizarea lucrrilor unui expert Rezolvare: Utilizarea lucrrilor unui expert se face n urmtoarele situaii: - evaluarea anumitor active: cldiri, construcii, terenuri, echipamente, opere de art, pietre preioase; - evaluarea strii fizice a unor active precum minereuri, zcminte, resurse petroliere sau stabilirea duratei de via rmas a unor active corporale; - evaluri actuariale; - evaluarea stadiului de avansare n realizarea fizic a unor produse sau lucrri de construcii; - avize juridice n ce privete interpretarea unor acorduri, statute sau reglementri. 120. Tehnica observrii fizice. Rezolvare: Observarea fizica este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui activ, insa ea nu aduce decat o parte din elementele probante necesare auditorului, si anume numai existenta bunului respectiv. Aceasta tehnica se foloseste de obicei la controlul stocurilor. Ca tehnica de colectare a elementelor probante, aceasta metoda este, de regula, utilizata pentru ca auditorul sa inteleaga mai bine cum este organizata si efectuata o anumita procedura a auditului intern sau un anumit tip de control din cadrul procedurii respective. Observarea fizica in cadrul organizarii, efectuarii si valorificarii rezultatului inventarierii patrimoniului este singura tehnica ce il poate asigura pe auditor ca procedurile de inventariere au fost respectate. Aciunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea c: - ntreprinderea a prevzut mijloace corespunztoare care permit recenzarea activelor n condiii de fiabilitate. Aceast faz a interveniei const n studierea procedurilor de inventariere i se situeaz deci anterior inventarierii propriu-zise; - aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisfctor. Aceast faz const n verificarea faptului c persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic n mod corect procedurile i se situeaz n timpul inventarierii popriu-zise;

21

- lucrrile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate). Aceast faz const n a controla dac cantitile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor i se situeaz deci dup inventarierea propriu-zis.

129. Orientarea i planificarea auditului. Rezolvare: n aceast etap profesionistul contabil obine informaii cu privire la particularitile ntreprinderii, zonele sale de risc, domeniile i sistemele semnificative, informaii care si permit orientarea i planificarea controalelor astfel nct s fie prevenite lucrri inutile sau care nu vor servi realizrii obiectivelor misiunii de audit. O grupare a principalelor lucrri de efectuat n aceast etap poate fi prezentat astfel: - Culegerea de informaii generale asupra ntreprinderii - Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative - Redactarea Planului de misiune (planului de audit) - Elaborarea Programului de munc 130. Programul de munc. Rezolvare: Programul de munc este un ansamblu de instruciuni puse n atenia tuturor participanilor la misiunea de audit care permit controlul bunei execuii a lucrrilor pe tot parcursul misiunii de audit. Programul de munc poate, de asemenea, sa detalieze obiectivele auditului, precum i bugetul de timp pentru fiecare rubric i pentru fiecare procedur de audit folosit. Pentru elaborarea programului de munc auditorul va aprecia evaluarea specific a riscurilor inerente i a riscurilor legate de control, ct i nivelul de asigurare care ar urma s fie furnizat de controalele substantive (controalele proprii ale auditorului)., 1. Cum se clasific expertizele contabile? Rezolvare: I. Dup scopul principal n care au fost solicitate, n: a) Expertize contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedur civil; Codul de procedur penal; alte legi speciale. b) Expertize contabile extrajudiciare sunt cele efectuate n afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiiei. Sunt efectuate n afara unui proces justiiar. Nu au calitate de mijloc de prob n justiie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de ctre pri a administrrii probei cu expertiza contabil judiciar sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabil. II. Dup natura principalului (lelor) obiectiv (e) la care se refer, n: a) Expertize contabile civile dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor civile; b) Expertize contabile penale dispuse sau acceptate n rezolvarea unor aspecte civile ataate litigiilor penale; c) Expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor comerciale; 22

d) Expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor fiscale; e) Alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele n drept sau extrajudiciare solicitate de ctre clieni. 15. Enumerai destinatarii expertizelor contabile. Rezolvare: Destinatarii expertizelor contabile sunt persoanele fizice si persoanele juritice care le solicita. Destinatarii expertizelor contabile sunt organele de urmarire penala sau de instanta de judecata care dispun expertiza contabila; persoanele fizice sau juridice care au solicitat expertiza contabila. 35. Onorariile i independena. Rezolvare: Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale proprietarului contabil liberal sau ale cabinetului de ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinata cu atentie, caci independenta poate fi pusa in cauza. Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli si furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest subiect, acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situatia economica a fiecarei tari. Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau effectuate unui client pe baza de acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii. In tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislatia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu e obligatorie. Onorariile fixate de tribunal sau de alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in acesta categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. 1. Ce este profesia contabila? Rezolvare: Nu exista progres al civilizatiei umane fara dezvoltarea pietelor, iar pietele nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili, deci profesionistii contabili satisfac un interes general. Intreprinderile mici si mijlocii, care reprezinta peste 80% din economia europeana, constituie inima comertului european. Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabilI. Regulile contabile, ca si actorii principali - profesionistii contabili -, sunt indispensabile pentru bunul mers al economiei mondiale: cum altfel s-ar putea masura activitatile economice? 23

cum ar putea sa existe bugete nationale si impozite si deci solidaritate intre cetatenii aceluiasi stat? cum ar putea sa existe incredere in tranzactiile comerciale si financiare? cum s-ar putea imparti roadele activitati economice intre angajatii unei companii si proprietarii acesteia, munca si capital. Indeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in dezvoltarea economica durabila prin satisfacerea interesului public este conditionata de existenta unor organisme profesionale nationale puternice care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului. Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale; ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreorinderi comerciale, industriale, financiare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie, etc. Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte diverse: ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara, in management, in fiscalitate, in sisteme informatice, in finante corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau externi, in consultanta, in educatie, etc.; ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale; ei contribuie la performantele pietelor financiare, etc. 90. Organizarea si constituirea comisiilor de disciplina. Rezolvare: Comisia superioara este compusa din 5 membrii titulari si 5 supleanti, astfel: a) presedintele si 2 membri experti contabili alesi de Conferinta nationala pentru o perioada de 4 ani dintre expertii inscrisi in evidenta Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati, care se bucura de autoritate profesionala si morala deosebita; b) doi membri desemnati de ministrul finantelor. 100. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta? Are doua componente de baza: obtinerea care cere inalt standard de pregatire generala urmata de una specifica; practica si examinare in subiecte profesionale semnificative; perioada de practica in domeniu. mentinerea care cere: cunoasterea continua a evolutiilor in profesia contabila (la nivel national si international) adoptarea unui program care sa garanteze un control de calitate in indeplinirea sarcinilor profesionale, in conformitate cu normele nationale si internationale. Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesionale cu competenta, grija si sarguinta si este obligat sa mentina in permanenta un nivel de cunostinte si de competenta profesionala care sa justifice 24

asteptarile unui client sau a angajatorului; aceasta presupune ca el sa fie la current cu ultimile evolutii si noutati din practica profesionala, din legislatie si tehnici de lucru. Dobndirea cere: inalt standard de pregatire general, urmat de una specifica; practica si examinare in subiecte profesionale semnificative; perioada de practica in domeniu. Mentinerea cere: cunoasterea continua a evo1utii1or in profesia contabila (la nivel national si international in contabilitate, audit si alte reglementari statutare si cerinte relevante); adoptarea unui program care sa garanteze un control de calitate in indeplinirea sarcinilor profesionale, in conformitate cu normele nationale si intemationale. COMPETENTELE PROFESIONALE (comentariu): o Un profesionist contabil salariat care lucreaza in industrie, comert, sectorul public sau in sistemul educational poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atributii importante pentru care nu are formatia sau sau experiena necesar. o In asemenea situatii nu trebuie sa-si induca in eroare angajatorul cu privire la nivelul real al competentelor sale, cerand consultanta sau asistenta unui specialist. 140. Etica pentru profesionistii contabili angajati. Rezolvare: Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati: - sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la probleme contabile si de etica - datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor - profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experineta pe care le detine sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel inacat sa fie inteleasa in contextul ei 1. Evaluarea economic si financiar a unei ntreprinderi se face pe baza: a) bilantului contabil; b) bilantului economic; c) bilantului resurselor si destinatiilor acestora. 50. Dac se poate determina valoarea patrimonial a unei ntreprinderi, care este aceasta, dispunnd de urmtoarele informatii: capital social 3.000.000; rezerve 10.000.000; alte fonduri proprii 15.000.000; imobilizri necorporale (cheltuieli de nfiintare) 5.000.000: a) da; 23.000.000; b) da; 33.000.000; c) nu. 150. Ce relaie exist ntre fondul comercial i goodwill-ul unei ntreprinderi? Rezolvare: 25

Goodwill este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin capitalizarea profitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate. Relatia cu valoarea intreprinderii este direct proportionala. 200. Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actuala in Romania nu pot fi acceptate in totalitate in cazul evaluarii economice, fiind necesare corectii ale bilantului elaborat pe baza acestora? Rezolvare: Principiile contabile aplicabile la ora actuala in Romania care nu pot fi acceptate in totalitate in cazul evaluarii economice, fiind necesare corectii ale bilantului elaborat pe baza acestora, sunt: Principiul permanenei metodelor (spre exemplu amortizarea imobilizarilor corporale trebuie ajustata astfel incat valoarea acestora sa fie cea de piata); Principiul prudenei (spre exemplu prin politica de provizioane); Principiul independenei exerciiului (cheltuielile in avans sunt excluse de la calcularea activului net corijat). 290. Marcai afirmaia corect n privina verificrilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului resursei umane: -daca au depus garaniile legale; -dac au studii superioare de specialitate; -dac sunt i acionari ai societii analizate; -dac au un stil de conducere descentralizat sau centralizat. 1. Calculati i interpretati situatia net a unei ntreprinderi care prezint urmtoarea situatie financiar: Indicator 31.12.n Imobilizri 2000 Stocuri 500 Creante 150 Disponibilitti 50 Datorii mai mari de un an 1150 Datorii mai mici de un an 350 Rezolvare: a)fondul de rulment net FRN = Active circulante Datorii pe termen scurt = (Stocuri + Creante + disponibilitati)(Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt)= (500+150+50)-350 = 700 -350=350 Intreprinderea nu se afla intr-un dezechilibru financiar. b) Activul net contabil 26

Active imobilizate=Imobilizari corporale+ Imobilizari necorporale=2.000 Active curente= Stocuri + Creante + disponibilitati=700 Total Active= 2.000 + 700 = 2.700 Capitaluri proprii =Total active- Datorii Datorii pe termen scurt= Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt=350 Datorii pe termen lung= 1.150 Capitaluri proprii = 2.700-350-1.150 = 1.200 Total capitaluri proprii si datorii=1.200 c) nevoia de fond de rulment NFR= Stocuri + Creante + Cheltuieli in avans (Datorii curente-Credite de trezorerie)Venituri in avans= 500 +150-350=300 d)Trezoreria neta TN=FRN-NFR=350-300= 50 13. Se cunosc urmtoarele date din situatia bilantier a unei ntreprinderi: Indicator 31.12.n Imobilizri corporale 40000 Imobilizri necorporale 5000 Stocuri 10000 Creante 8000 Disponibiliti 2000 Capitaluri proprii 25000 Datorii mai mari de un an 15000 Furnizori 12000 Datorii salariale 8000 Datorii fiscale i sociale 4000 Datorii bancare pe termen foarte scurt 1000 Stiind c firma activeaz n domeniul industrial i cheltuielile sale de constituire sunt de 1000, 10% din stocuri i 5% din creante sunt aferente cantinei din incinta societtii, care determin de asemenea datorii salariale de 600 i datorii furnizori de 1000, s se analizeze pozitia financiar a ntreprinderii din punct de vedere contabil i functional. Rezolvare : Analiza pe baza bilanului contabil a)fondul de rulment net FRN = Active circulante Datorii pe termen scurt = (Stocuri + Creante + disponibilitati)(Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt)= (10000+8000+2000)-(12000+8000+4000+1000)=20000-25000=-5000 Intreprinderea se afla intr-un dezechilibru financiar b) Activul net contabil Active imobilizate=Imobilizari corporale+ Imobilizari necorporale=40000+5000=45000 Active curente= Stocuri + Creante + disponibilitati=10000+8000+2000=20000 Total Active= 45000+20000=65000 27

Capitaluri proprii =Total active- Datorii Datorii pe termen scurt= Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt=12000+8000+4000+1000 =25000 Datorii pe termen lung= 15000 Capitaluri proprii = 65000-(15000+25000)=65000-40000=25000 Total capitaluri proprii si datorii=65000 c) nevoia de fond de rulment NFR= Stocuri + Creante + Cheltuieli in avans (Datorii curente-Credite de trezorerie)Venituri in avans= 10000+8000+0-(25000-0)-0=-7000 d)Trezoreria neta TN=FRN-NFR=-5000-(-7000)= 2000 Sau TN= Disponibilitati- Credite de trezorerie=2000-0=2000 Analiza pe baza bilanului functional In acest tip de bilant se porneste de la bilantul patrimonial punand in evidenta ciclul de investitii , ciclul de exploatare si ciclul de finantare. ACTIVE ACICLICE (STABILE)=45000 ACTIVE CICLICE DIN CARE:20000 Active ciclice din exploatare din care :16600 stocuri = 10000-10%=9000 creante din exploatare =8000-5%= 7600 Active ciclice din afara exploatarii= 400+1000=1400 Disponibilitati 2000 TOTAL ACTIV 65000 SURSE ACICLICE(STABILE) DIN CARE: 40000 -capitaluri proprii =25000 -datorii stabile ,din care: 15000 imprumuturi pe termen mediu si lung =15000 SURSE CICLICE(STABILE), DIN CARE =25000 -surse ciclice din exploatare =(12000-1000)+ (8000-600)+4000=22400 - surse ciclice din afara exploatarii =1000+1000+600=2600 TOTAL PASIV =65000 Calculul indicatorilor: a) fondul de rulment net FRN= Surse aciclice(stabile)- Active aciclice( stabile)=40000-45000=-5000 FRN = Active ciclice- Surse ciclice= 20000-25000=-5000 b) Necesarul de fond de rulment NFR = Active ciclice din si in afara exploatarii- Surse ciclice (mai putin creditele de trezorerie)=16600+1400-25000=-7000 c) trezoreria neta TN = FRN- NFR = -5000-(-7000)= 2000 Din calculele efectuate rezulta ca pe baza bilantului fuinctional indicatorii FRN,NFR si TN au aceleasi valori . 10. Care sunt condiiile ce trebuie ndeplinite de un mijloc fix pentru a fi deductibil amortizarea fiscal? 28

Rezolvare:
Art. 24. (2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: a) este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative; b) are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului; c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.

Pentru imobilizrile corporale care sunt folosite n loturi, seturi sau care formeaz un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizrii se are n vedere valoarea ntregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intr n structura unui activ corporal, a cror durat normal de utilizare difer de cea a activului rezultat, amortizarea se determin pentru fiecare component n parte. (3) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile: a) investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune sau altele asemenea; b) mijloacele fixe puse in functiune partial, pentru care nu s-au intocmit formele de inregistrare ca imobilizare corporala; acestea se cuprind in grupele in care urmeaza a se inregistra, la valoarea rezultata prin insumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor; c) investitiile efectuate pentru descoperta in vederea valorificarii de substante minerale utile, precum si pentru lucrarile de deschidere si pregatire a extractiei in subteran si la suprafata; d) investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate in scopul imbunatatirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix; e) investitiile efectuate din surse proprii, concretizate in bunuri noi, de natura celor apartinand domeniului public, precum si in dezvoltari si modernizari ale bunurilor aflate in proprietate publica; amenajarile de terenuri. 10. Prezentati modul de determinare al impozitului tranzactionarea actiunilor in anul 2009 si apoi in anul 2010. pe veniturile din

Rezolvare : Veniturile realizate n anul 2009 de ctre pltitorii de impozit pe profit, fie societi romne, fie societi strine, din tranzacionarea titlurilor de participare (i anume aciuni) pe pieele reglementate de Comisia Naional a Valorilor Mobiliare (CNVM) sunt neimpozabile. Cu toate acestea, cheltuielile aferente realizrii acestor venituri (de exemplu costul aciunilor nregistrat ca i cheltuial la momentul vnzrii titlurilor sau cheltuielile aferente tranzacionrii acestora) reprezint cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit. Persoane fizice Ctigurile obinute de persoanele fizice romne din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor nchise, sunt scutite de impozit pe venit pentru anul 2009, indiferent de piaa de capital (romn sau strin) pe 29

care au fost obinute. Anterior Ordonanei, aceste ctiguri se impozitau difereniat cu o cot de 1% pentru titlurile de valoare deinute pe o perioad de un 1 sau mai mult, respectiv 16% pentru titlurile de valoare deinute pe o perioad mai mic de un an. Totodat, persoanele fizice care, n urma compensrii pierderilor nregistrate din tranzacii pe piaa de capital cu ctigurile de aceeai natur, vor nregistra o pierdere anual, ncepnd cu pierderea anuala din anul 2010 vor avea posibilitatea de a reporta aceast pierdere numai n urmtorul an fiscal, n vederea compensrii cu ctigurile de aceeai natur (pierderea anual nregistrat n anul fiscal 2009 nu se reporteaz). 10. Un agent economic este ncadrat la nceputul anului n categoria micilor productori independeni. Capacitatea sa de producie la nceputul anului era de 190.000 hl. n luna iulie pune n funciune o nou capacitate de producie de 30.000 hl. Producia sa cumulat pentru lunile ianuarie-august este de 170.000 hl, din care 20.000 hl n luna iulie si 50.000 hl n luna august. Berea produs are 10 grade Plato. Folosind acciza unitar si cursul de schimb prevzute n Codul fiscal s se determine acciza datorat n luna iulie i acciza datorat n luna august. Rezolvare: Codul fiscal- Titlul VII, Sectiunea a 2-a, produse accizabile, Bere Art. 169. - (1) n nelesul prezentului titlu, bere reprezint orice produs ncadrat la codul NC 2203 00 sau orice produs care conine un amestec de bere i de buturi nealcoolice, ncadrat la codul NC 2206 00, avnd, i ntr-un caz i n altul, o concentraie alcoolic mai mare de 0,5% n volum. (2) Pentru berea produs de micii productori independeni, care dein instalaii de fabricaie cu o capacitate nominal care nu depete 200.000 hl/an, se aplic accize specifice reduse. Acelai regim se aplic i pentru berea provenit de la micii productori independeni din statele membre, care au o capacitate nominal de producie ce nu depete 200.000 hl/an. (3) Fiecare antrepozitar autorizat ca productor de bere are obligaia de a depune la autoritatea fiscal competent, pn la data de 15 ianuarie a fiecrui an, o declaraie pe propria rspundere privind capacitile de producie pe care le deine, conform prevederilor din norme. (4) Beneficiaz de nivelul redus al accizelor toi operatorii economici mici productori care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: sunt operatori economici productori de bere care, din punct de vedere juridic i economic, sunt independeni fa de orice alt operator economic productor de bere; utilizeaz instalaii fizice distincte de cele ale altor fabrici de bere; folosesc spaii de producie diferite de cele ale oricrui alt operator economic productor de bere i nu funcioneaz sub licena de produs a altui operator economic productor de bere. (5) n situaia n care antrepozitarul autorizat pentru producia de bere, care beneficiaz de nivelul redus al accizelor, i mrete capacitatea de producie prin achiziionarea de noi capaciti sau extinderea celor existente, acesta va ntiina n scris autoritatea fiscal competent despre modificrile produse, va calcula i va vrsa la bugetul de stat accizele, n cuantumul corespunztor noii capaciti de producie, ncepnd cu luna imediat urmtoare celei n care a avut loc punerea n funciune a acesteia, potrivit prevederilor din norme. 30

(6) Este exceptat de la plata accizelor berea fabricat de persoana fizic i consumat de ctre aceasta i membrii familiei sale, cu condiia s nu fie vndut. ncepand cu luna iulie capacitatea nominal de producie depete cantitatea de 200.000 hl/an i nu mai beneficiaz de accize specifice reduse. Prin urmare atat n luna iulie cat i n luna august pltete acciz ntreag. Art. 169. - [...] (3) Fiecare antrepozitar autorizat ca productor de bere are obligaia de a depune la autoritatea fiscal competent, pn la data de 15 ianuarie a fiecrui an, o declaraie pe propria rspundere privind capacitile de producie pe care le deine, conform prevederilor din norme. [...] (5) n situaia n care antrepozitarul autorizat pentru producia de bere, care beneficiaz de nivelul redus al accizelor, i mrete capacitatea de producie, prin achiziionarea de noi capaciti sau extinderea celor existente, acesta va ntiina n scris autoritatea fiscal competent, despre modificrile produse, va calcula i va vrsa la bugetul de stat accizele, n cuantumul corespunztor noii capaciti de producie, ncepnd cu luna imediat urmtoare celei n care a avut loc punerea n funciune a acesteia, potrivit prevederilor din norme. Norme metodologice: 41. (1) Obligaia depunerii declaraiei pe propria rspundere privind capacitile de producie instalate, pe care le dein, revine numai antrepozitarilor autorizai ca mici productori de bere. (2) Mrirea capacitii de producie ca urmare a achiziionrii de noi capaciti sau a extinderii celor existente, va fi notificat att la autoritatea fiscal teritorial, ct i la autoritatea fiscal central n termen de 5 zile de la producerea acesteia. (3) n situaia n care noua capacitate de producie depete limita de 200.000 de hl pe an, antrepozitarul autorizat este obligat s calculeze i s vireze la bugetul de stat accizele aferente capacitii totale de producie, calculate cu cota standard, ncepnd cu luna imediat urmtoare celei n care a avut loc punerea n funciune. 1. (1) Sumele reprezentnd accize se calculeaz n lei, pe baza cursului de schimb stabilit n conformitate cu prevederile art. 218 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare, dup cum urmeaz: a) pentru bere: A=CxKxRxQ unde: A = cuantumul accizei C = numrul de grade Plato K = acciza unitar, n funcie de capacitatea de producie anual, prevzut la nr. crt. 1 din Anexa nr. 1 la titlul VII - Accize din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare R = cursul de schimb leu/euro Q = cantitatea n hectolitri Concentraia zaharometric exprimat n grade Plato, n funcie de care se calculeaz i se vireaz la bugetul de stat accizele, este cea nscris n specificaia tehnic elaborat pe 31

baza standardului n vigoare pentru fiecare sortiment, care trebuie s fie aceeai cu cea nscris pe etichetele de comercializare a sortimentelor de bere. Abaterea admis este de 0,5 grade Plato; Art. 218. - Valoarea n lei a accizelor i impozitelor datorate bugetului de stat, stabilite potrivit prezentului titlu n echivalent euro pe unitatea de msur, se determin prin transformarea sumelor exprimate n echivalent euro la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naional a Romniei pentru ultima zi a lunii care precede nceputul trimestrului calendaristic. Acest curs se utilizeaz pe toat durata trimestrului urmtor. Avand in vedere ca nu este specificat in problema nici un an de referinta vom determina cursul de schimb in anul 2008. Cursul BNR pentru EURO in prima zi a lunii iunie 2008 este 3.6213. 17. Orice planificare incepe cu intrebarea pentru ce suntem aici? Aceasta presupune termene (orizonturi de timp) si etape sau strategii adecvate termenelor. Termenele pot fi: termen scurt: pana la un an; termen mediu: intre doi si cinci ani; termen lung: peste cinci ani. In functie de termenele stabilite etapele pot fi: planificarea strategica ; planificarea tactica; planificarea operativa. Identificati intrebarile la care trebuie sa raspunda fiecare etapa de planificare in domeniul organizarii contabilitatii la nivelul unei intreprinderi, informatiile importante necesare si exemple pentru continutul fiecarei etape de planificare. Rezolvare: Metoda contabilitii manageriale cuprinde totalitatea diferitor procedee i mijloace prin intermediul crora obiectele contabilitii manageriale sunt reflectate n sistemul informaional al ntreprinderii. Elementele metodei contabilitii manageriale sunt destul de variate, din care se poate de menionat planificarea (bugetarea), metoda indicilor, calculaia, procedeele analizei activitii economice, metode economico-matematice, rapoartele interne. O funcie a contabilitii manageriale este luarea deciziilor manageriale, ceea ce presupune selectarea unui curs de aciuni din cteva alternative speciale. Astfel, n baza rezultatelor obinute, reflectate n rapoartele operative se iau decizii de a sanciona activitatea nefavorabil i de a stimula rezultatele pozitive. n dependen de perioada pentru care sunt luate decizii manageriale, ele se mpart n: - decizii manageriale pe termen lung, denumite i strategice; - decizii manageriale curente sau operative.Alegerea strategiei determin perspectiva dezvoltrii ntreprinderii i prin urmare deciziile manageriale pe care ea poate s le ea n 32

viitor, care depind de capacitatea ntreprinderii de a previziona ritmul creterii diferitor indicatori economico - financiari ai ntreprinderii, posibilitatea ntreprinderii de a-i menine piaa, afluxul mijloacelor bneti pentru fiecare variant alternativ n diferit conjunctur economic (ritmul nalt al inflaiei, scderea producerii, intensificarea concurenei). Decizii manageriale pe termen lung au o influen major asupra situaiei viitoare a ntreprinderii i, ca urmare, exactitatea informaiei despre posibilitile ntreprinderii i mediul ei economic este foarte semnificativ. De aceea deciziile strategice trebuie s fie prerogativ a managerilor superiori. n afar de decizii strategice (pe termen lung) administraia ntreprinderii ia decizii manageriale care nu atrag resursele ntreprinderii pe o perioad ndelungat. Astfel de decizii manageriale se socot curente sau operative i, de obicei, sunt n prerogativ managerilor la nivelul inferior. Luarea deciziilor manageriale curente se bazeaz pe situaia economic curent i evaluarea resurselor materiale, umane i financiare, cu care dispune ntreprinderea la momentul dat. Ca exemplu de decizii manageriale curente poate servi stabilirea preului de vnzare a produciei ntreprinderii, determinarea cantitii optimale de fabricare diferitor tipuri de produse, stabilirea tipului de mas media care va fi raional de utilizat pentru a reclama producia ntreprinderii. 19. Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz: societatea de comert. Rezolvare: Politica de contabilitate reprezint o totalitate de principii, convenii, reguli, metode i procedee adoptate de conducerea ntreprinderii pentru inerea contabilitii i ntocmirea rapoartelor financiare. Politica de contabilitate constituie o parte integrant a rapoartelor financiare i trebuie s fie elaborat de fiecare ntreprindere care desfaoar activitate de ntreprinztor i este nregistrat n Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate, apartenena ramural i forma organizatorico-juridic a acesteia (cu excepia organizaiilor bugetare). Elaborarea proiectului politicii de contabilitate poate fi efectuat de ctre contabilitate, de o comisie special, compus din reprezentanii serviciilor contabil, financiar, juridic i altor servicii ale ntreprinderii sau de firma de consulting (audit). Politica de contabilitate aleas poate fi examinat i adoptat prin decizia de protocol a fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori, iar dup aceasta trebuie s fie aprobat de conductorul ntreprinderii. Politica de contabilitate se elaboreaz n baza ansamblului de convenii fundamentale ale contabilitii. Noiunea "convenie" nseamn presupunere (ipotez), condiie de la care ntreprinderea trebuie s porneasc la organizarea contabilitii i ntocmirea rapoartelor financiare. n IAS 1 "Politica de contabilitate" sunt stabilite trei convenii fundamentale ale contabilitii: continuitatea activitii, permanena metodelor i specializarea exerciiilor. Procedura formrii politicii de contabilitate privind o problem (sector) concret a contabilitii const n alegerea unei variante din cteva, admise de actele legislative i normative, n justificarea metodei alese, pornind de la particularitile activitii 33

ntreprinderii i acceptarea acesteia n calitate de baz pentru inerea contabilitii i ntocmirea rapoartelor financiare. De exemplu, IAS 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" recomand cteva metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe: - metoda casrii liniare; - metoda proporional volumului produselor (serviciilor); - metoda soldului degresiv; - metoda degresiv cu rat descresctoare. La elaborarea politicii de contabilitate ntreprinderea alege acea metod de calculare a uzurii, care corespunde modelului prevzut de exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe. IAS 18 "Venitul" prevede dou variante de constatare a veniturilor din prestarea serviciilor: pe fiecare tranzacie sau pe stadii de finalizare a acesteia. ntreprinderea alege acea variant, care permite determinarea mai exact a mrimii venitului obinut n cursul perioadei de gestiune. Politica de contabilitate, constituind instrumentul de realizare a prevederilor S.N.C., poate s difere esenial la diverse ntreprinderi. Variantele i regulile de evaluare i contabilizare a activelor, veniturilor i cheltuielilor acceptabile pentru o ntreprindere pot s influeneze negativ asupra rezultatelor activitii altei ntreprinderi sau s fie absolut inutile pentru aceasta. Astfel, n conformitate cu IAS 2 "Stocurile de mrfuri i materiale", evaluarea materialelor poate fi efectuat prin trei metode: de identificare, FIFO i costului mediu ponderat. Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecrei uniti a stocurilor de mrfuri i materiale i este adecvat pentru ntreprinderile cu producie individual i n serii mici. Metodele FIFO i costului mediu ponderat pot fi utilizate la ntreprinderile care dispun de un asortiment bogat i variat de stocuri de mrfuri i materiale. Politica de contabilitate n anul curent este aprobat de conductorul ntreprinderii la finele anului precedent i intr n vigoare ncepnd cu 1 ianuarie a anului de gestiune. Ea trebuie s fie aplicat de toate subdiviziunile structurale ale ntreprinderii, inclusiv de cele evideniate ntr-un bilan distinct, indiferent de sediul lor. ntreprinderea nou-creat i elaboreaz politica sa de contabilitate pn la prima prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai trziu de 90 de zile de la dobndirea drepturilor persoanei juridice. Procedurile i metodele contabile alese se aplic de ntreprindere din ziua nregistrrii de stat. Politica de contabilitate aleas de ntreprindere trebuie s fie aplicat consecutiv - de la o perioad de gestiune la alta. n unele cazuri prevzute de IAS 1, ntreprinderea poate s introduc modificri n politica de contabilitate, adic s nu respecte n decursul anului de gestiune principiul permanenei. Toate modificrile introduse n politica de contabilitate trebuie s fie argumentate i perfectate prin documente de dispoziie (ordine, dispoziii), indicndu-se data intrrii n vigoare a acestora. Politica de contabilitate adoptat de ntreprindere trebuie s fie dat publicitii, adic s fie adus la cunotina tuturor categoriilor de utilizatori ai rapoartelor financiare. Forma de prezentare a politicii de contabilitate este determinat de nsi ntreprinderea. ns n toate cazurile politica de contabilitate trebuie s fie inclus ntr-un capitol special al notei 34

explicative la raportul financiar anual. Rapoartele financiare trimestriale pot s nu cuprind informaii referitoare la politica de contabilitate atunci cnd n ultima n-au fost introduse modificri, ncepnd cu data prezentrii rapoartelor precedente, care cuprind politica de contabilitate. Dac politica de contabilitate a ntreprinderii este elaborat n baza conveniilor fundamentale ale contabilitii stabilite de IAS 1 "Politica de contabilitate", acestea pot s nu fie publicate n rapoartele financiare. n cazul formrii politicii de contabilitate n baza conveniilor care difer de cele prevzute de standardul menionat, atare convenii, mpreun cu cauzele aplicrii acestora i evaluarea lor n expresie valoric, trebuie s fie dezvluite detaliat n rapoartele financiare. Modificrile introduse n politica de contabilitate care influeneaz substanial evaluarea i luarea deciziilor de ctre utilizatorii rapoartelor financiare n cursul perioadei de gestiune sau n perioadele ulterioare, cauzele acestor modificri, precum i evaluarea consecinelor acestora n expresie valoric urmeaz s fie publicate distinct n nota explicativ la rapoartele financiare. Dezvluirea politicii de contabilitate nu justific reflectarea greit sau inexact a informaiilor i nu exonereaz conducerea ntreprinderii de rspundere pentru nclcarea regulilor stabilite de inere a contabilitii i de ntocmire a rapoartelor financiare. PRINCIPII, POLITICI SI METODE CONTABILE STUDIU DE CAZ SOC DE COMERT Reglementarile contabile aplicate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale. Situaiile financiare au fost ntocmite n conformitate cu Reglementrile Contabile Romneti armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene aprobate prin OMFP 1752/2005. OMFP 1752/2005 solicita ca situaiile financiare s fie ntocmite n conformitate cu Legea Contabilitatii 82/1991 (republicata , modificata si completata ulterior) si Cerintele de intocmire si prezentare prevazute de OMFP 1752/2005 . Societatea organizeaza si conduce contabilitatea proprie potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr.82/1991 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si intocmeste situatii financiare anuale potrivit prevederilor Ordinului Ministerului de finante nr.1752/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a Comunitatilor Economice Europene. Prezentele situatii financiare sunt intocmite in baza continuitatii activitatii. Fiecare element semnificativ este prezentat separat in situatiile financiare. Valorile nesemnificative sunt agregate cu valorile de natura sau functie similara si nu sunt prezentate separat. Evaluarea posturilor din situatia financiara simplificata a unei societati de comert , s-a efectuat n conformitate cu urmatoarele principii contabile: 1. Principiul continuitatii activitatii: s-a tinut cont de faptul ca societatea si va continua n mod normal functionarea n viitorul previzibil; 2. Principiul permanentei metodelor: Au fost aplicate aceleasi regului, metode,norme,

35

privind evaluarea, nregistrarea si prezentarea n contabilitate a elementelor patrimoniale, asigurnd comparabilitatea n timp a informatiilor contabile. 3. Principiul prudentei: Au fost luate n considerare numai profiturile recunoscute pna la data nchiderii exercitiului financiar; s-a tinut seama de toate obligatiile previzibile si pierderile potentiale si au fost facute ajustari de valoare tinnd seama de toate deprecierile posibile indiferent de modul cum acestea ar fi influentat rezultatul financiar; 4. Principiul independentei exercitiului: La determinarea rezultatului s-au luat n calcul toate veniturile si cheltuielile indiferent de data ncasarii sumelor, respectiv, data efectuarii platilor; 5. Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv: au fost nregistrate toate elementele de activ si pasiv si, eventual, ulterior s-au efectuat compensari legale; 6. Principiul intangibilitatii: bilantul de deschidere corespunde cu cel de nchidere; 7. Principiul necompensarii: nu s-au efectuat compensari ntre venituri si cheltuieli, ori ntre active si pasive, altele dect cele permise de lege. Politici contabile semnificative: Situatiile financiare sunt ntocmite si exprimate n lei; Cheltuielile cu reparatia sau ntretinerea mijloacelor fixe au fost efectuate pentru a restabili sau a mentine valoarea acestor active, ele au fost recunoscute n contul de profit si pierdere la data efectuarii lor, n timp ce cheltuielile efectuate n scopul mbunatatirii performantelor tehnice au fost capitalizate si amortizate pe perioada ramasa. Stocurile sunt exprimate la costul istoric (de achizitie). Costul stocurilor se bazeaza pe principiul FIFO (primul intrat, primul iesit). Conturile de creante si datorii, sunt exprimate la valoarea lor recuperabila, respectiv, de plata. Provizioanele sunt recunoscute n bilant atunci cnd apare pentru Societate o obligatie legala sau constructiva, legata de un eveniment trecut si este probabil ca n viitor sa fie necesara consumarea unor resurse economice pentru a stinge aceasta datorie. Societati afiliate: Nu este cazul Dividendele sunt recunoscute ca datorie n perioada n care este aprobata repartizarea lor 30. Reguli de evaluare alternative a elementelor de bilant in conformitate cu Reglementarile contabile in vigoare. Studiu de caz. Rezolvare:
Reguli de evaluare alternative (Reevaluari)

Imobilizarile corporale pot fi supuse reevaluarii care se efectueaza potrivit reglementarilor legale, caz in care sunt prezentate in bilant la valoarea reevaluata si nu la costul lor istoric. Reevaluarea acestora se face, cu exceptiile prevazute de reglementarile 36

legale, la valoarea justa. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de evaluatori autorizati. In cazul in care, ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori atribuite inainte acelui activ, in astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului avand in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii. Elementele dintr-o clasa de imobilizari corporale sunt reevaluate simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile financiare anuale simplificate a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite. Daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din clasa din care face parte trebuie reevaluate, cu exceptia situatiei cand nu exista nici o piata activa pentru acel activ. O clasa de imobilizari corporale este o grupare de active de aceeasi natura si utilizari similare, aflate in exploatarea unei persoane juridice. Exemple de astfel de clase sunt urmatoarele: terenuri; cladiri; masini si echipamente; nave; aeronave etc. Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa la data bilantului. Daca un activ dintr-o clasa de active reevaluate nu poate fi reevaluat din cauza ca nu exista piata activa pentru acel activ, activul trebuie prezentat in bilant la cost, mai putin amortizarea cumulata si pierderile din depreciere cumulate. Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza ca o crestere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ sau ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ. Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, atunci aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, daca in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala. Aplicatie privind utilizarea costurilor istorice Societatea achizitioneaz o instalatie petrolier n urmtoarele conditii: pret negociat cu furnizorul 360.000 um, cheltuieli cu transportul si instalarea facturate de furnizor 60.000 um. Prin contractul de licent, societatea are obligatia ca, la sfrsitul perioadei de exploatare, s ndeprteze instalatia si s restaureze vegetatia. Durata contractului: 8 ani. Cheltuieli estimate a se angaja cu dezafectarea instalatiei si cu restaurarea vegetatiei: 30.000 um. Rat de actualizare: 10%. Receptia instalatiei pentru valoarea facturat de furnizori (360.000 + 60.000 = 420.000 um): Instalaii = Furnizori de imobilizri 420.000 Recunoasterea costului estimat a se angaja cu ndeprtarea instalatiei si restaurarea vegetatiei [30.000x(1+10%)-8 = 13.995 um]: Instalaii = Provizion pentru dezafectarea imobilizrilor i alte aciuni similar 13.995 Costul initial al instalatiei este: 420.000 + 13.995 = 433.995 um. 37

Aplicatie privind utilizarea valorii juste ntreprinderea a construit un imobil al crui cost este 25.000 um. Acest imobil a fost dat n folosint pe 1 iulie N. La 31.12.N, activul este evaluat la valoarea sa just, estimate la 25.300 um. De la data punerii n functiune, imobilul a fost amortizat pentru 500 um. La 31.12.N+1, valoarea just a imobilului este 26.000 um. La 31.12.N, se contabilizeaz urmtoarele: - anularea amortizrii cumulate, prin imputare asupra valorii de intrare a imobilului de plasament: Amortizarea imobilelor de plasament= Imobile de plasament 500 - recunoasterea diferentei dintre valoarea just a imobilului de plasament si valoarea sa contabil [25.300 (25.000 500)]: Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament 800 La 31.12.N+1, se recunoaste variatia valorii juste (26.000 25.300): Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament 700 Aplicatii privind utilizarea valorii de utilitate Societatea deTine un brevet pentru producerea unui parfum. Brevetul expir peste patru ani. Societatea estimeaz c, n fiecare dintre urmtorii patru ani, cererea pentru parfumul respectiv va creSte cu 20%. ExperienTa arat c societtile concurente invadeaz piata, cu versiuni ale parfumului profitabil, imediat ce acesta nu mai este protejat de brevet. n consecint, societatea nu se asteapt ca brevetul s mai genereze fluxuri de trezorerie semnificative dup expirarea celor patru ani. n exercitiul precedent, veniturile nete din vnzarea parfumului au fost 10.000 um. Se estimeaz c rata adecvat pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie aferente brevetului este 10%.
Anul 1 2 3 4 Fluxuri de trezorerie 10.000,00X1,2=12.0 00,00 10.000,00X1,22=14. 400,00 10.000,00X1,23=17. 280,00 10.000,00X1,24=20. 736,00 Factorul de actualizare (1+10%)1=0,909091 (1+10%)2=0,826446 (1+10%)3=0,751315 (1+10%)4=0,683013 Valoare actualizata 10.909,09 11.900,83 12.982,72 49.955,60

38