Sunteți pe pagina 1din 26

Paleolitic

Fara constructii; Mai multe zone si impartiri ale caverelor ( zonificare functionala ), reprezentate intr-un fel de picturile murale (ex: picturile rupestre de la Lascaux 14.000 i.Hr.); Aceasta zonificare functional timpurie a pus baza programelor arhitecturale.

Neolitic (8.000 i.Hr.)

O mare varietate de locuinte ( in copaci, suprateran, pestera, locuinte); Au aparut 2 tipuri de locuinte cu spatii care se pastreaza pana acum: spatiu cu ax longitudinal de compozitie; spatiu cu ax vertical de compoztie; o combinatie dintre cele doua.

a. Locuinta de tip megaron (urna funerara) : amprenta la sol rectangular ( unghiuri drepte ); in interior exista 2-3 spatii care se succed in lungul unui ax paralel cu latura lunga a spatiului; acoperit, de obicei, cu un acoperis in 2 pante. b. Locuinta de tip tholos (epoca bronzului): plan ellipsoidal; acoperis conic; vatra in centru, care este si locul de distributie a spatiilor; in acel centru era punctual de cota maxim de locuire si formeaza un ax vertical. Perioada in care saturile se diferentiaza de orase

diferenta e : ocupatia predominanta a locuitorilor; dimensiunea asezarii; modul de ocupare al terenului. Oamenii se aducau pentru a supravietui. Apar populatiile megalitice (mega=mare; lithos=piatra) constructii de tip cromlech (ex: Stonehenge, construit de celti); constructii de tip dolmen pe sistem trilitic; constructii de tip menhir , pietre vertical (ex: Karnak, Franta).

Perioada imperiilor timpurii

1. Mesopotamia (4000-3000 i.Hr) sumerieni, akkadieni, asirieni


Cele mai folosite materiale : piatra (granit si bazalt) si pamantul (pentru caramizi) Nu exista in cantitate mare vegetatie inalta Erau folosite caramizi uscate la soare, foarte slabe dar foarte intelligent folosite (ex: zidul avea 2 portiuni verticale paralele din caramida cu un strat de argila intre ele) Exista mai multe orase-stat dintre care exercita puterea cel care iesea castifator in urma unei batalii Toate orasele aveau ziduri si turnuri foarte inalte In interiorul cetatii se vad component vertical care ofera amprenta orasului Era un mod de viata eminamente urban

orase aparute spontan, care la inceput au fost sate si printr-o conjuctura favorabila au devenit orase trama stradala neregulata; existent fundaturilor. orase bazate pe un plan prestabilit (ex: Babilon) trama stradala reculata, rectangular. Locuintele obisnuite: nu aveau ferestre accesul se realize prin curtea interioara care era permanent umbrita era foarte cald ziua si foarte rece seara Locuinta regelui : o adunatura de locuinte obisnuite cu mari curti interioare intre anumite pachete si cu un templu privat. Locuinta zeului : un ziggurat inconjurat de ziduri de aparare format din trunchiuri de piramida suprapuse circulatia se facea vertical, pe o rampa locuinta zeului era pe ultimul etaj mai multe temple pe langa zid mai la margine existau case pentru sclavi, scoli de scribi, etc. Regatul Asirian: un oras militar, Khorsabad la care nu se ajungea direct la palatul regal orasul Assur cu ziduri foarte inalte (20m) care cuprindeau turnuri

2. Egiptul antic:
Exista piatra de calitate : marmura si calcar (usor de prelucrat) era rezervata exclusive arhitecturii funerare si religioase. Restul Egiptului antic a fost realizat din lemn, chirpici si caramizi (unele arse)

Modul de viata era eminamente urban Au cunoscut ambele tipuri de orase ca in Mesopotamia. diferenta era ca aceste orase nu erau inconjurate de ziduri de aparare deoarece in ~3500 i.Hr. nomele au fost unificate de Menes si astfel apararea se facea doar la nivel de stat.

Existau doar ziduri perimetrale pentru apararea impotrica furtunilor de nisip si ziduri interioare pentru oprirea revoltelor Orasul isi permite usor sa se extinda in plan orizontal Limitele orasului erau existente cu ajutorul bornelor Locuinta obisnuita : incepea cu o camera cu rol de impresie apoi se ajungea in camera de zi la capat exista o curte cu scara.

Locuinta medie : avea anexe si ocupa o parcela mai mare zona de intrare era amenajata ca o gradina de agreement cu flori intrarea era un fel de foisor de gradina in interior exista 2 tipuri de camera : private (budoar, dormitor, bai) si semi-private pentru a impresiona invitatii.

Locuinta faraonului : incepea, intr-o maniera simetrica, cu o curte cu dipiloni, apoi o curte de onoare cu portice si sala tronurilor impreuna cu o anticamera si depozit. apoi se continua asimetric cu o curte interioara, utilitara si in final erau incaperile mici pentru servitori.

Locuinta zeului ( Karnak): era templul principal in care, cu cat inaintai cu atat se inalta nivelul de urcare si se miscora inaltimea plafonului pentru a creea senzatia de supunere in fata divinitatii; un numitor comun intre locuinta muritorilor si cea a divinitatii la intrare erau 2 dipiloni care separau taramul laic de cel sacru inainte de asta era o alee de sfincsi, pozitionata in axul longitudinal al templului fara a afecta sistemul de iluminare naturala.

curtea interioara era un spatiu inchis perimetral si avea o suprafata utila limitata. Avea un nivel de iluminare mai scazut, iar porticele creeau zone de umbra masiva. dupa curtea interioara se afla inca 2 dipiloni care deschid intr-o sala hipostila (hipo=mult; stilo=bat) acoperita. Astfel se creeaza senzatia de un spatiu si mai restrains. Zona centrala era suprainaltata si pot aparea ferestre pentru ilumincarea caii de urmat pentru apropierea de divinitate. dupa sala hipostila, prin alti 2 dipiloni, se intra in templul propriu-zis.

Civilizatiile pre-helenice

1. Creta antica (2600 1400 i.en.):


Erau orase-stat care incheiasera, in anumite perioade de timp, aliante; Erau protejate de agresori externi deoarece se aflau pe o insula; Au cunoscut un mod de viata eminamente urban; Au avut orase cu trama stradala neregulata, adaptate la relief; Orasele nu aveau ziduri de aparare si aveau un spatiu public nelocuit de tip piata cu sistem de evacuare a apei si gradene. Perimetral existau gradene; Avea un sistem de evacuare a apelor pluviale; Locuintele urmaresc relieful natural si il exploateaza; Aveau spatii de depozitare in subteran

Exista o organizare compozitionala extreme de comoda; Palatal era o locuinta normal dar multiplicata. el nu avea monumentalitate avea accesul din piata publica, printr-o scara extreme de comfortabila, formata din mai multe rampe si podiste, acoperite dar deschise. etajele erau partial retrase exista mai multe portice la mare inaltime cu functiunea de belvedere. tronul era incomod, realizat in acelasi mod ca restul oamenilor, protejat de animale fantastice si vegetatii cu simboluri religioase. motive decorative care nu puneau in evident caracterul dominant ci cel de user-friendly erau folosite culori calde si era un spatiu doar ceva mai mare, cu era atat de mare incat sa impresioneze, sa copleseasca.

Arhitectura cretei antice refuza monumentalitatea si e calda si comfortabila Arhitectura e una care exprima individul, persoana, exploreaza mediul natural. Astfel, I se acorda cuvantului comfort sensul superior.

2. Civilizatia miceniana/aheeana (ionienii in N Greciei, 1600 i.en.):


Era un popor razboinic care cunostea doar bronzul; Aveau o zidarie proprie numita ciclopica in piatra neprelucrata care dainuie pana azi Poarta era in sistem trilitic (ex: poarta de intrare de la cetatea Micene) Cetatea Tirint : era pus ape o stanca cu o mare curte folosita in scop militar era fortificata cu ziduri foarte groase. nu existau porti, erau doar ingustari (strunga) cu schimbari bruste de directie a drumului prin incaperi. sala tronurilor era neaparat simetrica, iar camera dinainte ei avea 3 laturi cu acelasi mod de tratare si una cu o tratare diferita, cu 2 coloane si elemente de decoratie colorata, pentru a oferi un contrast. Cetatea Micene :

aparitia unui mormant colectiv : cercul mormintelor de la Micene civilizatia miceniana practica numai morminte collective e singurul loc in forma de cerc, resul cladirilor erau rectangular Dupa stabilirea pe continent, aheeni creeaza morminte individuale, de tip tholoscu un fel de cupola falsa, realizata prin suprapunerea in Vintors a pietrelor.

Grecia antica
Estetica = stiinta/filosofia care se ocupa cu ceea ce isi doresc oamenii din punct de vedere al artei. Cele 4 perioade ale greciei antice: epoca homerica epoca ionica epoca clasica epoca elenistica La inceput, grecii isi stabilesc unitati territorial-administrative numite polis-uri (= un teritoriu cu orase/sate locuit de unde grup uman care nu e uniform, legat de interese economice commune, cu o istorie comuna, cu mituri si credinte similar si care a beneficiat de un sistem unic de instutii politice si religioase); unitate in varietate legea de aur in arta Orice oras grec antic poate fi reprezentat dupa un anume model Portul a fost prima compozitie situata in intravilan Acropola era asezata pe cea mai inalta culme, era central religios unde se gaseau templele zeitatilor orasului. Agora era centru laic Varietatea e asigurata de faptul ca grecii au practicat 4 categorii de orase: orasul aparut in mod spontan trama stradala neregulata orasul pe baza unui plan prestabilit colonia, cu trama stradala regulate, rectangular orasul hippodamic ( de la Hippodamus, din Milet), cu strazile la fel de late orasul elenistic zonificare functional cu o impartire a agorei in 2 :

agora comerciala agora civica propune zonificarea partiala in cadrul carierelor rezidentiale triburile minoritare risca sa fie asimilate de cele majoritare => scade diversitatea zonificare functional in cadrul cartierelor rezidentiale ale triburilor minoritare mestesugurile care produc noxe erau asezate in functie de directia curgerii raurilor si a curentilor de apa. inconjurat de un zid defensiv trama stradala regulata rectangulara cu o singura strada importanta, cea dintre agora si acropola Orasul elenistic apare odata cu moartea lui Alexandru Macedon democratia sclavagista, nu exista monumetalitate zid de delimitare neregulat o strada principala, cea mai lunga si ce mai lata strada principala avea capete de perspective impresionante.

1. Agora:
Ocupa mai multe insule Are in plan orizontal forma neregulata Pot fi mai multe intr-un oras Cea mai mare component a agorei era suprafata neconstruita e utila commercial dar si din punct de vedere politic Cladirile publice se aseaza perimetral, de jur-imprejur Inceputul cele mai importante strazi care leaga agora de acropola (calea procesiunii) era f discrete, pornind din agora si avea pe langa niste mici monumente commemorative; Existau altare si temple secundare In ea functiona guvernul, institurii sociale, economice, civice si religioase Avea functie sociala si civica.

2. Locuinta:
Incepea printr-un vestibul, care reprezenta trecerea din domeniul public in cel privat Urma curtea interioara, care era un spatiu de distributie a circulatiei Pe partea stanga era un atelier, care avea inca un acces specific pentru client Pe partea dreapta era o camera de zi, unde aveau acces prietenii si invitatii. Porticul curtii interioare era foarte important ( putea fi cladit pe o latura sau 2 sau 4 ale curtii interioare) deoarece era o protective a zonei private de noxele produse de zona publica. Baia si bucataria detineau mai multe facilitati: orasele erau bine dotate din punct de vedere edilitar exista un sistem de apa si canalizare exista o problema a instalatiilor ele se grupau pe mai putine coloane deoarece costau mult Exista o varietate a locuintelor: locuinte pe u plan prestabilit cu 2 strazi alaturate locuinta pe o singura strada locuinta situate in colt. Refuza monumentalitatea.

3. Templul:
Erau de tip megaron Pentru a nu se vedea calcane, templele au aparut pe sistem trilitic Ordinal de arhitectura e prelucrat in sens trilitic a ceea ce considerau ei a fi demn de fatadele templului unui zeu. Prima sursa de inspiratie pentru proportiile la templele grecesti a fost miscarea stelelor pe cer A doua sursa a fost proportiile corpului omenesc: doric corpul barbatului adult ionic corpul femeii mature

corintic corpul femeii tinere Aceste proportii sunt variate in functie de limitele acceptabile Ele se bazau pe un model explica de Vitruviu in De arhitectura Folosnd sistemelor estetice si filosofice ale Greciei antice, teoreticienii sec 19 au descoperit raspnsul la proportiile templelor grecesti pentru greci, a fost important sa caute tot timpul proportii ideale si nu o proportie perfecta care ar fi standardizt si tipizat templele. Au mai existat temple de tip tholos si temple de tip compus.

4. Acropola:
Ansamblu religios de tip acorpola (ansablu de arhitectura = o grupare de cladiri intre care exista o relatie mult mai complexa decat cele de zona) O arie sacra cu grantica dintre sacru si laic ( nu era niciodata foarte mult) si astfel trebuia sa aiba o poarta. In Atena a existat cea mai importanta acropola : Propileele reprezentau poarta dintre laic si sacru exista 3 temple : cel mai mare Partenonul Atena care domina, prin dimensiuni si pozitie templul dedicate lui Poseidon Erehteionul templul dedicate concursului dintre Atena si Poseidon templul zeitei Nike-apteros. mai apareau diverse altare. Partenonul era elemental dominant de pe acropola Atenei aceasta nu induce frica sau impozanta deoarece e astfel asezat incat sa ii vezi 2 fatade. e o acropola restransa la : limita dintre laic si sacru elemental dominant templul lui Nike-apteros era ionic, de tip megaron si avea colonnade doar pe 3 parti. Calea procesiunii de la baza acropolei :

scarile sunt incommode si obositoare (de la acropola) accestul dintre laic si sacru se putea face doar prin Propilee ele formau un effect de palnie care e de natura sa te atraga ultimul rand de coloane din Propilee dau un effect de costrangere, de suparare sit e face sa iesi repede din ele. la iesirea din Propilee, Erehteionul se vede aproape frontal, senzatie care respinge si creeaza o apropiere de Partenon. daca te intorci inspre Propilee, observe doar cele 6 coloane care te fac sa te intorci sis a mergi inspre Partenon. ajungand la coltul Partenonului, el te respinge pentru ca nu se vad golurile din fatade. Te intorci, vezi cele 2 laturi ale Erehteionului si un varf de munte care pare sa faca parte din acropola. atunci te indrepti spre Erehteion si termini calea procesiunii. varietatea e oferita prin faptul ca rolul elementului principal e preluat succesit de fiecare element de pe acropola unitatea e oferita prin : chiar daca nu e elemental principal, Partenonul e intotdeauna elemental de funal sunt numai elemente rectangular si astfel isi exprima existent la aceeasi familie toate elementele rectangular au coloande care creeaza ritmul specific de lumini si umbre

Etruscii

Se aflau in Peninsula Italica Erau in concurenta economica cu grecii Au fost asimilati in final de latini Elementele preluate de la latini au fost foarte importante pentru evolutia urbanismului si a arhitecturii

Modul de viata era eminamente urban, aveau orase cu zid de aparare care urmau un contul regulat rectangular Trama stradala era si ea regulat rectangular Existau 2 tipuri de strazi: principale mari si late secundare mici si inguste

Strazile erau orientate dupa punctele cardinal Ei credeau ca tot ce e creat de om trebuie sa fie diferentiat de ceea ce creeaza natura astfel realizeaza elemente drepte, cu unghiuri de 90 0

Exista un centru al orasului la intersectia celor mai importante 2 strazi ea era mai degraba un centru symbolic era ingropat un vas de ofrande

Ei stapaneau tehnici de acoperiri curbe din zidarie (arce, bolti, cupole) dar nu le-au folosit pentru a crea monumentalitate. Le-au folosit doar la cladiri utilitare (porti, cistern)

1. Locuintele:
Prezentau o simetrie dusa la extreme Le realizau astfel deoarece in natura, simetria se petrece doar la nivel microscopic Au deposit simetria geometrica prin simetria functional 2 incaperi cu functia de venerare a stramosilor, despartite simetric fata de acelasi ax in sens geometric

2. Templul:
La inceput nu au construe temple Ei venerau un panteon natural : stanci, copaci A aparut apoi templul de tip megaron imprumutat de la greci Mai apoi temple de tip spectacol, ce cuprindeau o scena

3. Mormintele:
Viata era la fel de importanta ca moartea

Necropolele erau in afara oraselor, pe continuare strazilor principale Mormintele simulau pe cat posibil locuintele. Nici aici nu au facut uz de acoperirile curbe pentru a produce monumentalitate Majoritatea mormintelor erau de tip tholos

Arhitectura latina

O civilizatie eminamente urbana Ei au preluat trama stradala regulat rectangular de la etrusci au facut un pas mai departe deoarece au folosit trama ca un elemente de control al circulatiei spatiului (sistemul Cardo-Decumanus)

Controlul spatiului era o metoda de a te orienta in spatiu si de control a populatiei. ei trebuiau sa controleze axele principale. Pentru a realize asta, au trebuit sa uniformizeze parterul folosind coloane si portice iar la etaj, locuitorii erau lasati sa isi construiasca ce vroiau. axele putea pierde acel effect de perspective infinita folosind porti romane (arce de triumf) precum si obeliskuri.

1. Forul:
Intersectia dintre Cardo Maximus si Decumanul Maximus e un punct de 0 absolut si rezulta central roman : forul (agora + acropola) ce era simulta centru laic si religios. Aceste foruri erau de mai multe feluri: for de tip roman traversat de cele 2 axe principale de circulatie era intens circulata si devenea un pericol

for de tip inchis (ex: Pompei) existau portice 3 laturi erau tratate unitar cu portice iar ce-a de-a patra latura avea drept capat de perspectiva templul. for de tip imperial (ex: Roma) avea diferite functiuni, printer care si preamarirea imparatului de la un imparat la altul, creste gradul de complexitate arhitectura era elaborat, cu decoruri bogate si foarte detaliata.

2. Templul principal din for:


Singura cladire izolata Astfel positionata incat sa fie privit axial si frontal Un temple de tip megaron Nu vor sa aiba 3 fatade-calcane si le mascheaza cu colonada angajata (lipita de zid) Au preluat si templul de tip tholos, in zona unor intersectii importante, nu conta de pe ce strada vii ca avea tot timpul aceeasi imagine. era acoperit cu o cupola Se folosea pe scara larga ordinal corintic.

3. Bazilica laica (ex: Basilica Constantin):


Avea probleme de acoperire Unele bazilici aveau magazine Era o piata civica acoperitaq si inchisa perimetral pentru a proteja impotriva vantului si frigului Era despartita in nave si astfel transforma mare deschidere in mai multe mici Se inspira din arhitectura Egiptului antic, de la sala hipostila Nava central era suprainaltata fata de celelate si avea ferestre intre nave. Inauntrul ei se desfasurau fuctii civice, sociale, comerciale dar si procese => astfel apare nevoia unui loc privat Accestul principal era pe latura lunga

4. Bazilica religioasa (paleocrestina):


La inceput altarul a fost in vest, dar a fost inversat pentru ca altarul sa stea cu fata spre spectatori Accesul principal se face ape axul altarului Se pastreaza sectiunea bazilicii laice Apare relatie spectator-spectacol Avea o nava transversal fara de axul intrarii care se numea transept Cuprindea o curte interioara inconjurata de portic in care stau grupati neofitii acolo se afla fantana de spalari rituale (aglutiuni) serioase ulterior s-au renunat la ele datorita evreilor si musulmanilor Apare semnalul acustic (clopotul) pentru a anunta credinciosii sa vina la ritual deoarece sursa semnalului trebuia sa acopere o suprafata cat mai mare, a aparut turnul clopotnita era un accent vertical, pus in laturi in fatada principal, imposibil de trecut cu vederea. Are un spatiu interior delimitat de axul longitudinal, de acces si de altar are o semnificatie teologica religioasa : simboliza traseul initiatic pentru a ajunge la spatiu sacru, altarul, simbolizand intalnirea cu divinitatea.

5. Baptistieriul:
Era destinat botezului Nu avea ax longitudinal, ci un ax vertical, generat de cupola, in care se afla cristelnita axul vertical reprezenta omul ca personaj central Cupola se despartea printr-un tambul pe a lasa introducerea luminii prin ferestre

Evul Mediu occidental


Intre 476 si ~1000, populatiile migratoare navalesc si distrug Orasele au decazut, s-au pierdut multe cunostinte antice Un mod de viata lipsit de sedentaritate => constructii putine si fara material durabile Dupa anul 1000, toti s-au sedentarizat si s-au crestinizat. orasele isi revin, apar unele noi apare un nou stil de arhitectura : romanic care a functionat sub forma unor scoli regionale

1. Biserica romanica (1000 d.Hr.):


Apar abside secundare pentru altare secundare Fiecare biserica avea un sfant patron important Avea o volumetrie in cascada E present raportul dintre plin si gol Cornisa era vizibila, reprezenta granite dintre portant si purtat registrele erau destul de bogat decorate Erau goluri diferite : monofor, bifor, trifor Aveau goluri de usi telescopic ce creeau un effect de palnie pentru o circulatie mai fluenta Avea mai multe probleme: limitarea deschiderii de nava protejarea de incendii

Pentru rezolvarea acestor problem au gasit mai multe metode: inlocuiesc acopersiul de lemn cu o bolta semicilindrica din piatra nu au mai facut ferestre sus in nava central au creat arce pe pilastrii si intre ele erau segmente mai mici de bolta : arcul dublou cu bolta semicilindrica inversa - din piatra, fara ferestre arcul dublou cu cupola apar goluri de ferestre (timpane) dar nu se mai simte axul longitudinal bolta de intersectie cu nervure era o bolta franta care reduce greutatea boltei prin panze de inchidere sus si astfel permitea extinderea boltii .

2. Arhitectura gotica (1150 - 1550)


a. Arhitectura gotica timpurie (1150 1200):
Structura de tip schelet exterior Acuzarea cornisei, ea inca mai exista dar lipseste continuitatea Elemente noi precum : culee (cat mai departata pentru a reduce bratul de parghie cat mai mult, arce butante (pe diagonala), pinacle (care fixeaza culeea) (ex: Notre Dame de Paris). Utilizarea boltilor frante Intreg sistem ogival = gotic

b. Arhitectura gotica de apogee (1200 1250):


Exploateaza la maxim sistemul ogival Structura de material de cele mai mari dimensiuni Sectiuni minimale, inaltimi maxim posibile si deschideri maxime => o vitrare aproape completa pentru a introduce o lumina non-terestra Deoarece sticla nu era perfecta, ei realizau foi mici cu defecte de culoare si de aceea introduc constient pigmenti pentru a masca defectele.

c. Arhtectura gotica tarzie (1250 1550)


Utilizarea maxima a decoratiunilor

d. Exceptie:
Singura exceptie o prezentau latinii.

Ei resping excesele, vor sa controleze spatiul urban, artistic si juridic. Refuza accentele verticale Au o arhitectura monumentala Se dezvolta orizontal Romanii resping romanicul si goticul, facandu-le sa para pe dos.

3. Arhitectura bizantina :
Imperiul Bizantin se naste in 303 d.Hr. Cladirile din piatra erau de mici dimensiuni datorita numarului mare de seisme astfel se renunta la beton deoarece era prea rigid Preferau zidaria de caramida + mortar din lut deoarece era mai elastic capacitatea de a crea frumusete era realizata direct din zidarie Se folosea zidaria de piatra + caramida pentru cladirile mai mari, ce asigura autoportanta si elasticitate de asemenea realizau direct din zidarie imagine estetice Biserica era locuinta divinitatii care exista in planul celest si terestru. pe dinafara pare in plan terestru : structura de caramida, piatra.. inauntru pare un spatiu celest : mozaicuri, absenta structurii de rezistenta Au existat 8 tipuri fundamentale, diferite de biserici:

a. Bazilica:
Avea nave si transept Accentul principal in vest. Lipseste axul vertical : intalnirea divinitatii cu omul Peste navele colaterale existau plansee casetate si grinzi

b. Bazilica cu cupola (ex: Sfanta Sofia):


Ax vertical de compozitie local ce se termina cu o cupola

c. Bazilica cu cruce greaca


Avea o cupola interioara

Bratele erau egale

d. Bazilica cu cruce greaca inscrisa:


Avea acoperiri pana la un nivel pentru a se observa bratele Absida se afla in exterior

e. Biserica pe plan treflat:


A aparul in mediul monastic Aici a aparut si corpul Avea un ax longitudinal precum si unul vertical Accesul principal e juxtapus absidei altarului Se marea suprafata adaugand 2 abside laterale

f. Biserica cu spatiu de tip central:


Avea legaturi cu baptistierul Avea un ax vertical principal

g. Biserica de tip sala:


Era cel mai simplu tip de biserica Ax longitudinal O suprafata dreptunghiulara cu o absida in capat

h. Biserica combinata (de tip sala + curce greaca) ????

Renasterea (1450 /1500 timpuriu/sec 19)


A aparut in sec 14-15 in Peninsula Italica Elementele definitorii sunt stabilitate, liniaritate si durabilitate Cladirile aveau un ax longitudinal foarte mare si un ax vertical foarte mic (ex: Capela Pazzi)

Amprenta la sol era in general patratul, care oferea stabilitate Renasterea se bazeaza pe umanism modelul educational omul e masura tuturor lucrurilor si principalul sau scop in viata e cunosterea de sine sunt om si nimic din ceea ce este omenesc nu-mi este strain Cupola e ascunsa de sarpanta conica Axul longitudinal echilibreaza axul vertical Cornisa este element purtat

1. Renasterea de apogee (1500 1560) (ex: Sf. Petru, Palazzo Farnese):


Cel mai bine se observa in arhitectura laica si nu cea religioasa Observarea rapida a nivelelor Filarile de pe fatade Marcarea colturilor Cladirile reprezinta sugereaza ierarhie si simetrie La cladirea Palazzo Farnese apar mai multe caracteristici renascentiste: Alternanta frontoanelor de la et 1 Simetrie, ax vertical material, tangibil profile orizontale elementare care separa nivelurile diferenta tipurilor de frontoane ale ferestrelor de la nivele : triunghiular (piano nobile), curb Ceea ce este in fatada e intarit in interior, in curtea interioara. Ea are la etajul 2 pilastrii angajati si nu coloane angajate, care ofera o consolidare mai slaba deoarece se poate observa existenta unui nivel superior. Scara principal exprima dinamismul care ameninta stabilitatea pe care o trasmite cladirea Din punct de vedere emotional, omul trece printr-o stare constanta, ceea ce impresioneaza prin monumentalitate dar se ferestre de excese (ce apare in exterior, apare si in interioro)

Un cuvant ce caracterizeaza renasterea este monologul= extreme de rapid de inteles, preceptibil, cladirea nu mai are nevoie de un dialog cu omul Renasterea nu tine cont de contexul cladirii, ea transmite ce are de transmis Scopul renasterii era stabilitatea Apare reforma religioasa din 1517 In 1524, Michelangelo primeste o comanda care naste manierismul

2. Manierismul (1524 1580 = 2 generatii de arhitecti):


Nu se manifesta prin stabilitate, semnaleaza instabilitatea proprie a unor perioade de modificari Nu mai functioneaza ca reper in spatiul urban La Palazzo Massimo alle Calonne, de Baldassare Peruzzi se pot observa caracteristici manieriste: parterul simetric in raportul cu un gol fatada interioara e in contrast cu cea exterioara, e goala, are o mega logie si ofera o imagine de P+2. fatada curba ce sugereaza P+3 intra in dialog cu omul si acesta e obligat sa caute raspunsuri, nu poate observa din prima ascunde realitatea arhitecturala in consecinta trebuie urcat in spatiul interior pt a avea certitudinea modului in care e construita, adica P+2. curtea interioara e simetrica fata de 2 axe dar nu pe axul vertical de compozitie indicat de fatada. Manierismul nu ofera o constanta emotional ci schimbari profunde Partenerul de dialog al arhitecturii poate fi atat omul cat si elemental natural => se nasc unele din cele mai mari gradini ele apar prima oara in peninsula Italica in sec 16. gradinile sunt geometrice, cu cele 3 parti, in imediata apropiere cu cladirea, cu o inaltime minima

partea a 2-a are inaltimi medii, cu arbusti in ultimul plan e o rezervatie cu inaltimi maxime, aceasta gradina manierista a ramas cu numele gresit de gradina franceza

3. Renasterea tarzie (= renasterea de apogeu + manierism) (1580 1625/1630):


Arhitectura ramane renascentista Continea portic (parter) si logie (etaj) in spatiul public, dar pe strazi nu. Dialogul e realizat cu exteriorul in stil manierist Pastreaza o parte din ideea de stabilitate dar tine si cont de schimbarea lucrurilor si propune ideea de dialog

4. Barocul (1546 1850 dar in linii generale se incheie la sf. sec 18)
In 1546, Michelangelo primeste o comanda si creeaza prima piata baroca Exprima noua realitate a Europei (Reforma din 1517) Nu exista elemente uniforme, apar elemente contradictorii Tensiuni intre elementele diferite Forta divina e cea care pastreaza relatia intre elementele contradictorii Primul pala baroc, Palais Barberini din Roma: se renunta la palatele cu curte interioara Se introduce curtea de onoare la palat Scara capata un rol compositional functional, se dinamizeaza, ofera un capat de perspectiva impresionant. mai exista si o scara elicoidala luminata, cu un dinamism mai puternic. Apare prima cladire cu o fatada ondulata (o biserica): o cladire foarte dinamica ofera senzatia ca peretii pulseaza, pulsare realizata pana la nivelul cornisei, apoi apare spatiul celest

in plan apar in contur 5 elipse: 2 cu axa N-S 2 medii ca dimensiuni, tangent cu celelalte doua a 5-a inghite parti din celelalte are o cupola in forma de elipsa, foarte stabile cupola are numeroase nervure si mult mai groase decat ar fi fost necesar astfel, ea linisteste, domoleaza tensiunile planului terestru Urbanismul se naste in baroc in renastere, orasul e o suma de cladiri care, fiecare, isi exprima propriul dialog. De aceea nu are cum sa se creeze urbanismul barocul permite dialoguri extreme de vehemente si dialog la care participa mai mult de 2 parti (canon muzica). Este o comunicare intre foarte multe parti dar din care rezulta ceva armonios a. Piata Spania, din Roma are o scara foarte dimanica cladirile sunt statice b. Fontana di Trevi o combinative de arhitectura + sculptura + natura c. Piata din fata bisericii Sfantul Ignatiu (Church of the Gesu) linia cornisei la cladirile din jur fileaza, exista o geometrie a spatiului pentru a obtine o anumita forma, fondul construit e, intr-un fel, mutilat pentru baroc, orasul nu mai e o suma de cladiri spatiul neconstruit devine important, la fel ca cel construit

5. Romantismul (sf sec 18 1820):


La mijlocul secolului 18, se descopera Pompei si Herculane, care influenteaza arta reinvie interesul pentru antichitate e cercetata si mai in detaliu antichitatea greaca Are loc si revolutia industriala (mij sec 18, Anglia) apare o poluare infioratoare Apare ideea fugii fata de present = refugierea in trecut sau viitor sau un present aflat la o alta distant in spatiu (obiecte chinezesti, indiene) Romantismul e o prima forma, nu foarte stiintifica, mai emotionala, de intoarcere la un trecut antic (Franta, Anglia) sau medieval (Germania) sau ambele.

Un exemplu ar fi Panteonul din Paris care isi are radacinile in goticul tarziu (dominant verticala)

6. Istorismul (1820 mijlocul sec 19):


Apar abordari stiintifice ale surselor antice si medievale Se nasc celebrele curente revival: neogrec neogotic neorenastere: timpurie franceza de apogeu neoegiptean Momentul apoteotic este arhitectura eclectica (ex: Parlamentul din Londra, Opera Garnier din Paris) un amestec de stiluri