Sunteți pe pagina 1din 32

Electronica digitala. Introducere.

Electronica digitala este o disciplina aplicativa care are ca scop studierea semnalelor digitale, a dispozitivelor digitale cit si proiectarea dispozitivelor digitale . Sunt cunoscute 2 tipuri de baza de dispozitive digitale: 1.Dispozitive digitale cu logica cablata-principiul de functionare la asa dispozitive este bazat pe schema sa exterioara si ulterior nu mai poate fi schimbata. 2.Dispozitiv cu algoritm de functionare prin programare- principiul de functionare depinde de programul introdus de utilizator si ulterior poate fi schimbat prin schimbarea programelor. Semnal-proces fizic destinat pentru transportarea de informatie. Semnalele au un sir de parametric informative, care sunt modulati cu informatia utila. Semnalele poseda si parametric neinformativi. Sunt cunoscute 2 tipuri de baza de semnale: 1. Semnale analogice- sint semnalele care sint destinate continuu in timp iar parametrii informative pot primi un sir infinit de valori. 2. Semnale digitale(numerice)- sint definite discret in timp iar parametrii informative pot primi un sir finit de valori. Semnalele digitale au un sir de avantaje: 1.Metode simple de prelucrare a informatiei 2.Informatia poate fi usor reprezentata intr-un mod de percepere a omului. U Semnal analogic-este continuu in timp si poate primi un sir de parametri infiniti in timp. I U I Cel mai utilizat semnal digital este semnalul binar care este un semnal digital care poate capata doar 2 valori : 0 si 1. In electronica digitala aceste valori a semnalului binar mai sint numite si valori logice, 0 este numit fals, iar 1 ca adevarat. Aceste valori sunt relative si in dependenta de tipul dispozitivelor digitale si texnologiile lor de fabricare sub aceste valori pot fi tensiuni atit + cit si -. Un semnal binar ideal ar arata in felul urmator : U 0 10 1 t Semnal digital-este discret in timp si are un sir de valori finite.

Semnal binar real

In calitate de exemplu logica TTL- nivelele logice. U0=+0,4V U1=+2,4V Tema : Algebra logica. Suportul matematic al electronicii digitale o constituie algebra logica (algebra lui Jorj Boole, a fost in anul 1950) ,iar Clot Salo a aplicat algebra logica la descrierea dispozitivelor digitale. In algebra logica toate variabilele si functiile pot capata 2 valori 0 si 1, iata de ce algebra logica a fost usor de aplicat in electronica digitala care utilizeaza semnalele binare care au la fel 2 valori 0 si 1. Algebra logica opereaza cu asa notiuni ca variabile si functii. Functiile pot fi de 2 tipuri : 1. Functiile logice elementare- care contin o singura operatie logica. 2. Functiile logice compuse- care contin o combinatie din functiile logice elementare. Algebra logica utilizeaza sistemul binar de numeratie. Sistem de numeratie- este un sistem de simboluri utilizate pentru reprezentarea informatiei cantitative. Parametrul principal al unui sistem de numeratie este baza sistemului de numeratie care prezinta numarul de simboluri utilizate in sistemul dat. Sint cunoscute sisteme de numeratie : binar-baza 2 , ternar- baza 3, quaternar- baza 4, chinar-baza 5, octal-baza 8, zecimal- baza 10, hexazecimal- 16. Subtema : Metodele de descriere a modului de functionare al dispozitivelor digitale. Functiile logice se utilizeaza pentru descrierea modului de functionare a dispozitivelor digitale. Pentru a descrie modul de functionare a dispozitivelor digitale este necesar de a defini dependenta fiecarui semnal de iesire fata de semnalele de intrare. Aceasta dependenta trebuie definite pentru toate combinatiile posibile a semnalelor de intrare. Pentru a descrie modul de functionare a unui dispozitiv digital se utilizeaza urmatoarele metode : x1 y1 1. Metoda analitica-modul de functionare este descries printr-un system de x2 DD y2 care defineste dependenta fiecarei iesiri de semnalele de intrare adica xn yn sistem. de ecuatii arata in felul urmator : y1= f1(x1,x2.xn)

y2= f2(x1,x2.xn) ym= fm(x1,x2.xn) Fiecarei iesiri ii corespunde o functie logica compusa unde in calitate de variabila servesc semnalele de intrare.

2.Metoda tabelelor de adevar. Un tabel de adevar consta din 2 parti : Prima parte arata combinatiile semnalelor de intrare iar a 2 parte arata semnalele de iesire pentru combinatiile respective. Daca tabelul de adevar contine toate combinatiile semnalelor de intrare atunci el este complet in caz contrar este incomplete. In calitate de exemplu tabelul de adevar a unui dispozitiv digital cu 3 intrari si 2 iesiri. x1 x2 x3 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 1 1 1 0 0 1 0 1 1 1 0 1 1 1 y1 y2 0 1 1 0 0 1 0 1 1 0 1 1 0 0 1 1 Nr. de inrari a semnalelor digitale este n.

3. Metoda grafica sau a circuitelor logice.

4. Metoda diagramelor de timp. Prezinta o functie de diagrame de timp cu axa timpului comuna unde este aratat in regim dinamic cum se schimba semnalele de la intrare si in dependenta de ele cum se schimba semnalele de la iesire. Diagramele de timp sunt utile pentru analiza dinamica a functionarii dispozitivelor.

Tema : Functiile logice elementare. In algebra logica exista circa 18 functii logice elementare insa importanta practica au doar 6 din ele, celelalte sunt realizate cu ajutorul acestor 6. Functiile logice elementare sunt : 1. Functia logica NU. (negarea logica).

2. Functia logica SI. (conjunctia logica sau inmultirea logica).

3. Functia logica SAU. (dizjunctia logica sau adunarea logica).

4. Functia logica SI-NU. (negarea conjunctiei sau negarea inmultirii).

5. Functia logica SAU-NU.(negarea dizjunctiei sau negarea adunarii).

6. Functia logica SAU-cu excludere.(sau adunarea dupa modulul 2).

Tema : Proprietatile operatiilor in algebra logica.


Functiile logice elementare mai sunt numite si operatii logice. In algebra logica operatiile logice poseda un sir de proprietati care permit efectuarea transformarilor echivalente a functiilor logice complexe (compuse). Aceste transformari permit simplificarea (minimizarea) acestor functii. Pentru a demonstra veridicitatea proprietatilor operatiilor logice sunt utilizate 2 metode : 1. Metoda transformarilor echivalente- consta in efectuarea transformarilor identice a partilor stingi si drepte pina la obtinerea unei identitati, la efectuarea transformarilor se utilizeaza celelalte proprietati a operatiilor logice. 2. Metoda inductiei matematice (perfecta)- consta in urmatoarele : Se alcatuieste tabela de adevar pentru partea stinga si partea dreapta daca valorile functiei pentru ambele parti, pentru toate combinatiile sunt = intre ele atunci expresia este veridical. 1. x+xy=x x(1+y)=x

Cele mai utilizate in practica sunt urmatoarele proprietati : 1. Proprietatile cu 1,0 si valoarea inversa. a) x+1=1 x1=x b) x+1=1 x1=x c) x+x=1 xx=0 2. Legea dublei negatii. x=x f(x1 x2xn)=f(x1 x2xn). 3. Teorema repetarii sau tautologiei. x+x+x+x=x xxxx=x 4. Legea absorbtiei. x+xy=x xx+xy=x 5. Legea incheierii. xy+xy=x =>x(y+y)=x (x+y)(x+y)=x =>xx+xy+xy+xy 6. Legea comutatiei. x+y=y+x 7. Legea asociativa. x+y+z=(x+y)+z=(x+z)+y=x+(y+z) xyz=(xy)z=(xz)y=x(zy) 8. Teorema distribuitatii. x(y+z)=xy+xz (x+y)(x+z)=x=yz 9. Legea negatiei(teorema Demorgan). Ne permite sa trecem de la adunare la inmultire si invers de la inmultire la adunare.

Tema : Formele canonice ale functiilor logice. Formele canonice (FC) ale functiilor logice prezinta niste forme speciale de reprezentare a functiilor logice complexe care se utilizeaza pentru efectuarea diferitor transformari cit si in unele metode de proiectare a dispozitivelor logice. Formele canonice sunt : 1. Dizjunctia elementara- prezinta dizjunctia unui anumit numar de variabile cu / sau fara negatie cu conditia ca fiecare variabila este prezenta doar o singura data. 2. Conjunctie elementara- prezinta conjunctia unui anumit numar de variabile care participa doar o singura data cu / sau fara negatie. 3. Forma dizjunctiva normala- prezinta dizjunctia conjunctiilor elementare. 4. Forma conjunctiva normala- prezinta conjunctia dizjunctiilor elementare. 5. Forma dizjunctiva normala perfecta- prezinta dizjunctia conjunctiilor cu acelasi rang, unde rang este nr. variabilelor. 6. Forma conjunctiva normala perfecta- prezinta conjunctia dizjunctiilor cu acelasi rang. Formele perfecte au o insemnatate mare deoarece ne permit sa trecem de la table de adevar la functii logice deoarece ele pot fi usor capatate din tabelul de adevar. Pentru a obtine forma dizjunctiva normala perfecta (FDNP) din tabelul de adevar este necesar de a alege rindurile unde valoarea functiei este = cu 1, fiecarui rind ii corespunde o conjunctie elementara unde intra toate variabilele cu negatie daca au valoarea 0 si fara negatie daca au valoarea 1.

Pentru a obtine forma conjuctiva normala perfecta (FCNP) din tabelul de adevar este necesar de a alege rindurile unde valoarea functiei este = cu 0. Fiecarui rind ii corespunde o dizjunctie elementara unde intra toate variabilele cu negatie daca au valoarea 1 si fara negatie daca au valoarea 0.

Tema : Minimizarea functiilor logice. Minimizarea functiilor logice (MFL) este o procedura strict necesara pentru a simplifica functiile logice compuse pentru a obtine cea mai simpla forma a functiilor logice, care la rindul sau duce la obtinerea celui mai simplu circuit logic a dispozitivului dat. Exista citeva metode de minimizare a functiilor logice : 1. Metoda transformarilor echivalente- la aceasta metoda pentru simplificarea functiilor logice compuse sunt utilizate proprietatile operatiilor logice. Insa aceasta metoda nu intotdeauna ne da rezultatul cel mai optim. 2. Metoda diagramelor Carnaot-care ne permite sa obtinem forma cea mai simpla a functiei si consta in urmatoarele. 1. Se alcatuieste tabelul de adevar al functiei. 2. Dupa tabelul de adevar se alcatuieste diagrama Carnaot a functiei. Dupa alcatuirea diagramei Carnaot se respecta regula : 2 celule vecine pot sa se deosebeasca intre ele doar printr-o singura variabila. 3. In diagrama Carnaot se organizeaza contururi. Sint posibile 2 contururi. a) contururile se organizeaza dupa valoarea 1 a functiilor. b) contururile se organizeaza dupa valoarea 0 a functiilor. La organizarea contururilor se respecta urmatoarele reguli: a) Contururile trebuie sa fie dreptunghiulare si sa contina doar valoarea data a functiei. b) Nr. de contururi trebuie sa fie minim iar suprafata lor maxim posibil. c) Intr-un contur pot intra 2 n celule unde n = cu 0,1,2,3,, aceasta inseamna ca intr-un contur pot intra 1,2,3,4,5,6,7,8 celule. d) Doua celule extreme a unei linii sau coloane se socot vecine si pot fi incluse intr-un contur. e) Toate celulele au valoarea data a functiei trebuie sa fie incluse cel putin intr-un contur. (o celula poate intra in mai multa contururi). 4. Se alcatuieste in dependenta de valoarea functiei incluse in contur : a) Forma dizjunctiva normala daca contururile au fost realizate dupa valoarea 1 a functiei. b) Forma conjunctiva normala daca contururile au fost realizate dupa valoarea 0 a functiei. a) La realizarea formei disjunctive normale fiecarui contur ii corespunde o conjunctie elementara unde intra doar acele variabile care nusi schimba valoarea pe parcursul conturului, intra cu negatie daca au valoarea 0 si fara negatie daca au valoarea 1. b) La obtinerea formei conjuctive normale fiecarui contur ii corespunde o dizjunctie elementara unde vor intra doar acele variabile care nusi schimba valoarea pe parcursul conturului, cu negatie daca au valoarea 1 si fara negatie daca au valoarea 0.

Tema: Schemotehnica elementelor logice. Tehnologii de fabricare a elementelor logice.(a circuitelor integrate)

Temuta: Baza de elemente logice. Prin realizarea in practica a functiilor logice se subintelege alcatuirea circuitului logic care indeplineste functia data. Acest proces mai este numit si implimentarea functiilor logice. Realizarea practica a functiilor logice se efectuiaza tinind cont de baza de elemente logice. Baza de elemente logice prezinta setul de elemente logice care stau la dispozitia proiectantului pentru realizarea dispozitivelor digitale . Pentru a realize o functie logica data utilizind numai acele elemente logice care sunt la dispozitie. Sint necesare transformari realizate cu ajutorul proprietatilor operatiilor logice pentru a avea in expresia analitica doar acele operatii logice elementele carora le avem. Cel mai utilizabil in acest scop este teorema Demorgan. In practica sunt cunoscute 5 baze de elemente logice: 1. SI-NU. 2. SAU-NU. 3. SI,NU. 4. SAU,NU. 5. SI,SAU,NU. Exemplu. SI-NU.

SAU-NU (cu 4 intrari)

Tema : Tehnologiile de fabricare a elementelor logice. In prezent sunt cunoscute mai multe tehnologii de fabricare a microcircuitelor integrate. Aceste tehnologii se deosebesc intre ele prin parametrii si procedeele tehnologice de fabricatie . Sunt cunoscute urmatoarele tehnologii de fabricare : 1. Logica RTL- resistor-tranzistor-logic. 2. Logica DTL- dioda-tranzistor-logic. 3. Logica TTL-tranzistor-tranzistor-logic. 4. Logica TTLS-logica TTL cu utilizarea diodelor Sotky. 5. Logica MOS-logica cu utilizarea tranzistoarelor MOS. 6. Logica ECL-logica cu cuplare prin emitor. 7. Logica IL-logica integrata cu injectie.

Tehnologia de fabricare TTL. Tehnologia TTL- este realizarea pe baza VT bipolare care functioneaza in regim de chee. Acest regim impune limita de frecventa de functionare a tehnologiilor TTL, deoarece trecerea VT-lor dintr-o stare in alta are o inertie si necesita timp. Elementul de baza a logicii TTL este elementul logic SI-NU. Schema de principiu a elementului SI-NU e redata mai jos.

VT1-indeplineste functia logica SI, VT4-indeplineste functia logica NU.


Daca aplicam x1=x2=1, jonctiunea baza-emitor(BE) este inchisa (VT1), de aceea curentul bazei IB este = cu curentul colector si este indeajuns pentru a deschide VT2. Daca VT2 e deschis apare cadere de U pe rezistorul R3 cu ajutorul caruia se deschide VT4. Potentialul in punctual ,,a este mai < si nu este indeajuns pentru a deschide VT3,deci VT3 este blocat iar VT4 deschis. Daca VT4 este deschis la iesirea ,,y avem cadere de U de pe VT4 in regim deschis care este mai mica sau = cu +0,4V (U0=0,4V). In caz daca macar la o intrare avem ,,0 logic atunci jonctiunea baza-emitor este deschisa. In acest caz curentul bazei se ramifica in IC si IE si IC nu este indeajuns pentru a deschide VT2 deci VT2 este inchis. Daca VT2 este inchis atunci potentialul in punctual ,,a este > si este indeajuns pentru a deschide VT3, totodata in acest caz pe R3 nu este cadere de tensiune de aceea VT4 este inchis. Deci VT4 este inchis iar VT3 este deschis si Ualim trece spre iesire.(y=1).

Cu ajutorul tehnologiei TTL usor se poate de realizat circuitul logic 2 SI-SAU-NU.

Tema : Structura interna a elementelor logice. Logica MOS.

Elementul logic MOS-NU.

Daca se aplica 0 tranzistorul VT1- deschis, VT2-deschis la iesire Ualim.. Daca la intrare se aplica 1 VT1-inchis, VT2-deschis la iesire 0 logic.

Daca x1=x2=x3=0 atunci VT1,VT2,VT3-inchise iar VT4,VT5,VT6-deschise, tensiunea de alimentare Ualim. Este 1 logic. Daca macar la o intrare avem 1 logic tranzistorul respective de tip n va fi deschis iar VT respective de tip p va fi inchis, la iesire vom avea 0 logic. SI-NU-MOS

Daca x1x2x3=1 tranzistoarele VT1,VT2,VT3 de tip n sint inchise iar tranzistoarele VT4,VT5,VT6 de tip p sint deschise. Daca macar la o intrare avem 0 logic VT de tip p va fi deschis iar de tip n va fi inchis la iesire avem 1 logic. Avantaje : Consum foarte redus de energie. Schemele interioare foarte simple. Nivelele logice sint compatibile cu logica TTL. Dezavantaje : Frecventa de functionare redusa din cauza capacitatii parazitare care apare dintre grila si corp. Tranzistoarele lucreaza in regim de chee si este timp pentru a trece dintr-o stare in alta.

Logica ECL. Acest tip de logica inlatura principalul neajuns al logicilor studiate anterior si anume : Tranzistoarele functioneaza in regim activ si nu mai functioneaza in regim de chee. Pentru asigurarea trecerilor de la nivelul logic 0 si la nivelul 1 logic tranzistorul trebuie sa fie mai mult sau mai putin deschis de aceea trecerea are loc foarte rapid. Insa logica ECL are un neajuns : inconpatibilitatea cu nivelele logice ale tehnologiei anterioare. U0=-1,4V. U1=-1V.

Elementele de baza a logicii ECL sint SAU si SAU-NU. Elementul logic este realizat in baza amplificatorului diferential.

iem=i1+i2=const. Sursa de current genereaza curent constant iar sursa de tensiune genereaza U constanta. Schema elementului logic SAU , SAU-NU in tehnologia ECL.

Daca la ambele intrari x1 si x2 avem 0 tranzistorul VT1 si VT2 putin se inchid, curentul prin ramura ,,a se micsoreaza iar potentialul in punctual ,,a se mareste. In aceeasi masura ,,I prin ramura b creste iar potentialul in punctul b se micsoreaza. Potentialul din punctual ,,a mai negativ este aplicat la baza VT4 si il inchide putin , curentul prin aceasta ramura scade iar caderea de tensiune pe R5 se micsoreaza si este = cu -1V (1 logic). Potentialul din punctul ,,b mai putin negativ se aplica la baza VT5 care il face mai deschis , curentul prin aceasta ramura creste si caderea de U pe R6 se mareste si este = cu 1,6V. (0 logic). Daca macar la o intrare avem 1 logic curentul prin ramura ,,a creste iar potentialul in punctual ,,a negative se micsoreaza . In aceeasi masura prin ramura ,,b se micsoreaza I si se mareste potentialul negativ in punctul ,,b. Potentialul din punctul ,,a mai putin negativ este aplicat la baza VT4 putin il deschide creste curentul prin ramura si caderea de U pe R5, la iesirea y2 ,,0logic. Potentialul mai negativ din punctul ,,b pe VT5 putin il deschide se micsoreaza I din ramura si caderea de U pe R6 la iesire y1 avem 1 logic. Tema : Dispozitivele digitale combinationale. Dispozitivele digitale cu logica cablata se impart in 2 categorii : 1. Dispozitive digitale combinationale. 2.Dispozitive digitale segventiale. 1. Dispozitivele digitale combinationale sint dispozitivele la care semnalele de iesire in momentul dat de timp depind doar de semnalele de intrare si nu depind de starea precedenta a dispozitivului. 2. Dispozitivele digitale segvemtiale sint dispozitivele la care semnalele de iesire in momentul dat de timp depend atit de semnalele de intrare cit si de starea precedenta a dispozitivului. Dispozitivele digitale combinationale pot fi caracterizate prin acele 4 metode studiate anterior. Dispozitivele digitale combinationale se clasifica in : 1. Dispozitivele combinationale tipice sint acele dispozitive combinationale care indeplinesc o functie larg raspindita in tehnica si sint produse pe cale industriala sub forma de circuite integrate. Din ele fac parte : a) Decodificatoare si codificatoare. b) Demultiplexoare si multiplexoare. c) Sumatoare combinationale si altele. 2. Dispozitive combinationale sintetizate sint proiectate de catre utilizator pentru indeplinirea a careva functii speciale. Tema : Decodificatoare Decodificatoarele au o intrebuintare foarte mare in tehnica si se utilizeaza in sistemele de calcul, sistemele digitale de afisare a informatiei si in sistemele de decodificare a informatiei in telecomunucatii. Definitie Decodificator este dispozitivul combinational care transforma un cod numeric binar din mai multe pozitii intr-un cod binar unitar.

Cod binar unitar codul numeric binar care are semnal active doar intr-o singura pozitie. Semnal active- este semnalul care fiind aplicat la intrarea unui dispozitiv digital impune o schimbare a starii acestui dispozitiv. In calitate de semnal activ poate fi : 1. Caz 1 logic atunci se spune ca dispozitivul este cu intrari directe. 2. Caz 2 logic se spune ca dispozitivul este cu intrari inverse.

m=2 y1=x1+x2+x3 y2=x1+x2+x3 y3=x1+x2+x3 y4=x1+ x2+ x3 y5= x1 +x2+x3 In dependenta de structura interna a decodificatoarelor deosebim : 1. Decodificatoare lineare. 2. Decodificatoare piramidale. 3. Decodificatoare dreptunghiulare. 4. Decodificatoare incomplete nr. de iesiri ,,m este mai mic decit 2 . 5. Decodificatoare specializate indeplinesc o functie speciala adica codul binar de iesire depinde dupa o anumita functie fata de codul de intrare. Decodificatorul linear.

Decodificatoarele lineare sint cele mai rapide deoarece timpul de retinere al unui decodificator linear este = cu timpul de retinere al unui element logic deoarece schema consta dintr-un singur etaj de elemente logice. Dezavantaje : Decodificatorul linear este cel mai complicat de realizat din punct de vedere tehnologic deoarece nr. de intrari necesar pentru elementele logice este mare. Si din punct de vedere tehnologic este complicat de fabricat elemente logice cu multe intrari. Tema : Decodificatoare piramidale. Denumirea o poarta dupa structura interna.

1. Decodificatoarele piramidale permit de a micsora nr. de intrari a elementelor logice . Ele se utilizeaza in cazul cind avem decodificatoare cu multe intrari insa decodificatoarele piramidale au un neajuns sint cele mai lente deoarece timpul de retinere in cazul dat este = cu suma timpurilor de retinere a tuturor etajelor . 2. Decodificatorul dreptunghiular este mai rapid decit cel piramidal si mai lent decit cel liniar . Se utilizeaza la un numar de intrari mai mari sau = cu 4. 3. Decodificatoarele specializate codul de iesire .

Definitie : Dispozitiv combinational care transforma un cod unitar intr-un cod binar regulat.

n=2 Codificatoarele la care n<2 m sunt codificatoare incomplete. Sint si codificatoare specializate la care codul de iesire depinde dupa o anumita functie de codul de intrare. Tabela de adevar.

y1=x5+x6+x7+x8 y2=x3+x4+x7+x8 y3=x2+x4+x6+x8

Tema : Multiplexoare si demultiplexoare. Multiplexor Definitie: Multiplexor este un dispozitiv numeric combinational destinat pentru comutarea unui semnal binar din citeva semnale de intrare la un semnal de iesire . Comutarea se realizeaza cu ajutorul unui cod de comanda.

n=2 m

Demultiplexor.

Demultiplexor este un dispozitiv numeric combinational care transmite un semnal binar de intrare la o anumita iesire in dependenta de codul de comanda. Demultiplexorul permite conexiunea unei singure surse de semnal la unul din receptori.

n=2

Sumatoare combinationale Sunt niste dispozitive numerice combinationale destinate pentru efectuarea + aritmetice in sistemul binar de numeratie. Domeniul de utilizare a sumatoarelor combinationale este tehnica de calcul . La efectuarea tuturor operatiilor aritmetice intr-un calculator sta operatia aritmetica. Un sumator elementar efectuiaza operatia adunarii intre 2 biti a codului numeric. Pentru adunarea a ,,n biti este necesar de utilizat ,,n sumatoare elementare. Sumatorul elementar.

ai si bi intrarile bitilor care se aduna. Ti este intrarea pentru bitul de transfer de la sumatorul elementar anterior. Ti+1 bitul de transfer care se capata in urma adunarii bitilor. A a4 a3 a2 a1 B b4 b3 b2 b1 S S5 S4 S3 S2 S1

In calitate de exemplu sumatorul de 4 biti.

Neajunsul principal este ca adunarea are loc consecutiv de la un sumator la altul. De aceea frecventa de functionare la asa sumatoare cu transport serie a informatiei este joasa . De aceea au fost elaborate sumatoare cu transport paralel adunarea bitilor are loc concomitent iar bitii de transfer se capata in mod automat cu ajutorul unui dispozitiv adaugator , care analizeaza simultan bitii ce trebuiesc adunati si genereaza la toate sumatoarele elementare bitii de transfer necesari.

Tema : Proiectarea dispozitivelor numerice combinationale. Proiectarea are urmatoarele etape : In calitate de exemplu vom proiecta un dispozitiv combinational cu 4 intrari si 1 iesiri care va detecta combinatiile de 2 unitati la intrare. Parcurgem etapele: 1. Formalizam modul de functionare a dispozitivului si pentru aceasta elaboram tabela de adevar.

2. Determinam functia logica cu ajutorul diagramei Carno.

Tema : Dispozitive digitale secventiale. Dispozitivele digitale secventiale sint de 2 tipuri : 1. Tipice produse pe cale industriala , sint dispozitive cu o functie larg raspindita in tehnica. 2. Sintetizate sau proiectate (se mai numesc autonom. de comanda) sint proiectate de utilizator pentru indeplinirea unei functii specializate.

Circuite bistabile . Notiuni generale. Clasificarea. Circuit bistabil este dispozitiv secvential destinat pentru memorizarea informatiei binare prin instalarea sa in una din 2 stari posibile stabile 0 sau 1. Un bistabil poate memoriza un bit de informatie si prezinta cel mai simplu element de memorizare.Bistabilele se utilizeaza in calitate de elemente de memorie cit si pentru realizarea celorlalte dispozitive segventiale.

Q iesirea de baza a bistabilului (directa), semnalul de la iesirea caruia arata in ce stare se afla bistabilul. Q - iesirea inversa a bistabilului , semnalul trebuie sa fie invers semnalului iesirii de baza in caz contrar acesta nu ieste bistabil. Clasificarea bistabilelor. 1. Dupa functia lor sau functional bistabilele se impart : a) Bistabile RS- are intrari separate pentru intrarea 0 si 1. b) Bistabile de tip bistabile de memorie sau bistabile de retinere in timp a semnalului.

c) Bistabile de tip T bistabile de numarare sau divizoare de frecventa. d) Bistabile de tip JK bistabile universale pot lucra in calitate de orsicare bistabil. 2. Dupa tipul semnalului care provoaca trecerea dintr-o stare in alta a bistabilului. a) Bistabile asincrone trecerea bistabilului dintr-o stare in alta este determinata de momentul aplicarii semnalelor functionale. b) Bistabile sincrone au o intrare speciala de sincronizare , semnalul activ la care determina momentul trecerii bistabilului dintr-o stare in alta , tipul trecerii este determinat de semnlele functionale. Bistabilele sincrone pot fi de 2 tipuri : a) Bistabile sincrone statice la care in calitate de semnal de sincronizare se utilizeaza nivelele logice: Daca se utilizeaza 1 intrarea de sincronizare directa. Daca se utilizeaza 0 intrarea de sincronizare inversa. b) Bistabile sincrone dinamice in calitate de semnal de sincronizare se utilizeaza un monoimpuls. 3. Dupa structura interna. a) Bistabil cu o singura treapta structura interna e realizata pe baza la un singur bistabil . Poate fi sincron sau sincron static. b) Bistabil in 2 trepte (master-slade) structura interna consta din 2 bistabile sincrone statice , iar bistabilul in 2 trepte este sincron dinamic. 4. Dupa tipul semnalului functional care determina modul instalarii bistabilului. a) Bistabil cu intrari functionale directe (semnalul activ este 1). b) Bistabil cu intrari functionale inverse (semnalul activ este 0).

Bistabilele RS. Bistabil RS asincron cu intrari directe.

S- set- semnal activ la S instaleaza bistabilul in starea 1. R- reset semnalul activ la R instaleaza bistabilul in starea 0.

Bistabilul RS- asincron cu intrari inverse.

Bistabilul RS- sincron static. a) Cu intrari directe.

Bistabilul RS- sincron static. b) cu intrari inverse.

Bistabilul RS sincron dinamic. Functionarea bistabilelor sincrone dinamice el mai bine de aratat dupa diagramele de timp.

Bistabil in 2 trepte. (master slade) Bistabilul de tip D. Este numit bistabil de memorie si bistabil pentru retinerea in timp a semnalului. Bistabilul de tip D intotdeauna este sincron static sau dinamic.

Cu reglarea momentului de aplicare a semnalelor de sincronizare se poate de reglat cu intirzierea semnalului la iesire.

Bistabilul de tip T. Bistabilul de tip T detecteaza formarea unui impuls la intrarea T prin schimbarea starii sale in opusa.

Bistabilele de tip T sunt utilizate la realizarea numaratoarelor de impulsuri . Bistabilul de tip T se realizeaza pe baza bistabilului D sincron dinamic.

Bistabilele JK Sunt bistabile universale deoarece pot functiona in calitate de orsicare bistabil. In scheme se inseamna JK. Bistabilul JK intotdeauna este sincron dinamic.

Intrarea J este analogica cu intrarea C si serveste pentru instalarea in starea 1 a bistabilului. K este analogica intrarii J.

Bistabilul JK nu are stari de nedeterminare la aplicarea a 2 semnale active la J si K bistabilul trece in starea opusa. Bistabilul JK este realizat pe baza bistabilului RS sincron dinamic.

Utilizarea bistabilelor JK in calitate de alte bistabile. 1. In calitate de bistabile RS.

2. In calitate de bistabil D.

3. In calitate de bistabil T.

Tema : Registre. Sint dispozitive digitale segventiale destinate pentru memorizarea codurilor binare serie sau paralele si efectuarea unor operatii asupra codurilor. Codurile binare pot fi de 2 tipuri : 1. Coduri serie prezinta coduri de ,,n biti ce se transmit consecutiv in timp printr-un singur canal de legatura intr-un moment de timp se transmit doar un singur bit. 2. Coduri paralele sint coduri a cite ,,n biti care se transmit concomitent in timp prin ncanale de legatura. Operatiile care se efectuiaza asupra codurilor sunt de tipul : 1. Transformarea din cod serie in cod paralel si invers. 2. Inversarea bit cu bit a codurilor.

3. Deplasarea bit cu bit la stinga sau la dreapta a codurilor sale ciclice. Clasificarea registrelor : 1. Dupa tipul codurilor memorizate. a) Registre serie memorizeaza coduri serie. b) Registre paralele - memorizeaza coduri paralele. c) Registre universale poate memoriza atit coduri paralele cit si coduri serie. 2. Dupa structura interna : a) Registre serie. b) Registre paralele. c) Registre universale. Registrele sint realizate pe baza bistabilelor de tip D sau pe baza altor bistabile care functioneaza in calitate de bistabil D. Registre serie In calitate de exemplu registrul serie cu 3 biti.

La intrarea D0 se aplica bitii codului serie . La venirea primului impuls de sincronizare primul bit se memoreaza in primul bistabil . La venirea la al 2 impuls de sincronizare primul bit din primul bistabil trece in al 2 , iar al 2 bit se memorizeaza in primul bistabil . Cu venirea la al 3 bit de sincronizare primul bit trece in al 3 bistabil al 2 in al 2 bistabil si al 3 in primul bistabil. In acest moment putem extrage codul sub forma de cod paralel la iesirile Q1 Q3. Pentru a transmite mai departe codul serie la iesirea Q0 este necesar de aplicat impulsuri de sincronizare. Reprezentarea in scheme a unui registru universal.

D0 intrarea pentru codul serie. D1 Dn intrarile codului paralel. C intrare de sincronizare. R intrare de resetare. Q1 Qn iesirile codului paralel. Q0 iesirea codului serie. Tema : Registru universal. Registrele universale poate memoriza atit coduri serie cit si coduri paralele.

Registru universal poate transforma din cod paralel in cod serie si invers. Pentru a transforma din cod paralel in cod serie , codul paralel se memorizeaza in regim de cod paralel apoi se trece la regim de cod serie si aplicind semnale de sincronizare la iesirea Q0 capatam codul serie. Pentru a transforma cod serie in cod paralel , codul serie este memorizat in regim de registru serie iar codul paralel se citeste de la iesirile Q1,Q2,Q3. Regimul universal poate functiona in urmatoarele regimuri. 1. Regim de registru paralel intrarea p=1, s=0. Cheile DD1 si DD2 permit trecerea semnalelor D2 si D3. 2. Regim de registru serie p=0, s=1. Cheile DD1 si DD2 conecteaza iesirea unui bistabil cu intrarea urmatorului bistabil. Tema : Numaratoare de impulsuri. Sint dispozitive numerice segventiale destinate pentru numararea impulsurilor in sistemul binar de numeratie. Numaratoarele sunt realizate pe baza bistabilelor de tip T sau pe baza altor bistabile care functioneaza in regim de bistabil T.

Intrarea ,,C serveste pentru aplicarea impulsurilor . R pentru resetarea numratorului. ,,{ intrari de semnale speciale. Q1 Qn iesirile numaratorului la care se arata in cod binar numarul de impulsuri care au fost aplicate la intrarea numaratorului. Q N iesirea in faza. Semnal activ la aceasta iesire inseamna ca numaratorul a numarat pina la numarul maxim care poate numara (numaratorul sa umplut). Intrarile de semnal special ,,{ servesc pentru dirijarea directiei de numarare si dirijarea cu alte regime de functionare a numaratorului. Tabelul de adevar : In calitate de exmplu numaratorul cu 3 iesiri.

N numarul de impulsuri aplicate la intrarea numaratorului. Parametrul principal a unui numerator este modulul de numarare care se noteaza prin ,,C , C=2-1 unde ,, n numarul de bistabile din care consta numaratorul. Clasificarea numaratoarelor : 1. Dupa directia de numarare avem : a) Numaratoare directe la care Nt+1=Nt+1. b) Numaratoare inverse - la care Nt+1=Nt -1. Numaratoarele inverse incep numaratoarea de la numerele maxime pina la 0. c) Numaratoare reversibile poate numara in ambele directii.

2. Dupa modul de efectuare a transferului intre bistabile. a) Numaratoare cu transfer serie secventiale sau asincrone. b) Numaratoare cu transfer paralel sincrone.

3. Dupa modulul de numarare : a) Numarator regulat la care C=2-1. b) Numarator cu modul de numarare arbitrar la care C<2. c) Numaratoare programate sunt numaratoare la care modulul de numarare poate fi programat si schimbat prin programare. 4. Dupa modul de reprezentare a rezultatului : a) Numaratoare cu iesire in cod paralel. b) Numaratoare cu iesire in faza / contine o singura iesire de faza cu un anumit numar de impulsuri. Tema : Numaratoare asincrone. Numaratoarele asincrone sunt numaratoarele la care bistabilele trec dintr-o stare in alta. Numaratoarele asincrone pot fi : - directe . - inverse. - reversibile. Sshema numaratorului asincron direct.

Tema : Numarator asincron invers.

Tema : Numaratoare asincrone reversibile. Numaratoare asincrone reversibile pot numara atit in sens direct cit si in sens invers.

Regim direct de numarare ,,+1=1, ,,-1=0. Regim de numarare invers. Tema : Numaratoare sincrone. Trecerea bistabilelor dintr-o stare in alta la numaratoarele asincrone are loc consecutiv. De aceea timpul de retinere a numaratoarelor asincrone este = cu timpurilor de retinere ale tuturor bistabilelor. Pe cind la numaratoarele sincrone toate bistabilele trec dintr-o stare in alta concomitant. Schema numaratoarelor sincrone este realizata in asa mod ca semnalele de intrare pentru fiecare bistabilsa fie format tininduse cont de semnalele de iesire ale tuturor bistabilelor anterioare si semnalul impulsului de intrare.

Tema : Numaratoare cu modul arbitrar de numarare. In tehnica deseori sint necesare numaratoare a caror modul de numarare este mai > decit 2-1. In calitate de exemplu poate servi numaratorul zecimal care numara pina la 9. Pentru a realize numaratoare cu modul arbitrar de numerotare sunt 2 metode : 1. Modificarea schemei consta in introducerea modificarilor in schema in asa mod ca numaratorul cind ajunge la numarul pina la care numara sa aiba loc resetarea numarului si el sa numere de la inceput. In calitate de exemplu se analizeaza numaratorul cu numarul de numarare C=9.

Tema : Proiectarea numaratoarelor. In calitate de exemplu vom analiza proiectarea unui numerator invers cu modulul de numarare 5 realizat pe baza bistabilului RS cu intrari inverse si elementelor logice SINU. Pentru a proiecta este necesar de parcurs urmatoarele etape : 1. Se determina numarul de bistabile C<2-1, 5<2-1. 2. Se determina succesiunea schimbarii semnalelor de iesire.

R3=Q3+Q1 S3=Q1+Q2+Q3 R2=Q3+Q1 S2= Q3+Q1 R1= Q1 S1=Q1 3. Pentru bistabilul ales realizam tabelul de adevar.

4. Cu ajutorul tabelului de adevar realizam tabelul trecerilor.

5. Determinarea semnalelor pentru intrarile tuturor bistabilelor. 6. Pentru fiecare intrare a fiecarui bistabil determinam functia logica. Pentru aceasta utilizam diagramele Carno, in calitate de variabile servesc iesirile bistabilelor.

7. Realizarea circuitului logic. De transformat functiile logice la baza de elemente cerute.

Pentru transformarea unui cod binar intr-o marime analogical. Convertoarele (analog-cod) transforma o marime analogica intr-un cod binar. 1. Convertoarele (cod-analog) Presupunem ca avem un cod binar la intrarea convertorului cod-analog. N2=(An-1; An-2 ; An-3 ,A1 A2) Conversia codului binar in marime analogica parcurge 2 etape: 1. Codul binar se transforma intr-un numar zecimal. 2. Codul zecimal se transforma intr-o marime analogica. N2 > N10 >U Transformarea din cod binar intr-un numar zecimal se realizeaza cu ajutorul metodei transformarii ponderate.
N 10 = An 1 2 n 1 + An 2 2 n 2 + A1 2 + A0 2 0

Marimea analogica Ua =N10Ua unde Ua este treapta elementara (quantumul) de tensiune ,,U . Dupa principiul transformarii codului binar in marime analogical sunt cunoscute 3 metode :

1. Convertor pe baza matricei de conductanta.

I ies = U 0 ( A0Y0 A1 2Y0 + An 1 2 n 1 Y0 ) = U 0Y0


U = U 0 Y0
i = n 1 i =0

i =n 1 i =0

2i

U a = R3 I ies = R3 U 0Y0

Ai 2

2. Metoda matricei de rezistenta cu sumarea tensiunilor.

U a = I 0 ( A0 R0 + A1 2 R0 + A2 2 2 R0 + An 1 2 n 1 R0 )

Primele 2 metode au un neajuns : - valoarea conductantelor si rezistentelor variaza intr-un diapazon foarte mare. 3. Metoda cu utilizarea matricei R-2R. In circuit sunt utilizate doar rezistoare cu valoarea R si 2R. Neajunsul se complica schema interioara a matricei.

U ies =

KU 0 N 10 unde K coieficientul matricei care depinde de R. 2 n 1

In convertoarele cod-analog pe larg se utilizeaza amplificatoarele operationale.

Uies=U0Yiechil.R2

Amplificatoarele operationale permit imbunatatirea caracteristicelor convertorului codanalog si permit adaptarea dupa rezistenta intre iesirea convertorului si dispozitivul urmator. Tema : Convertoarele analog-cod.

Ua > f fc 2f Dupa principiul transformarii exista mai multe tipuri de convertoare. 1. Convertoare cu numararea consecutiva.

Neajunsul principal este viteza mica de transformare. 2. Convertor analog-cod cu aproximatie succesiva.

3. Convertor cu conversie paralela efectuiaza conversia intr-un singur impuls de tact.

C1-Cn comparatoare care compara U de intrare Ux cu Ucomparare dupa fiecare divisor de U. In calitate de divizoare de U servesc rezistoarele R1-RN . Fiecare resistor este mai > decit cel precedent de 2 ori. BC bloc de comanda.

S-ar putea să vă placă și