Sunteți pe pagina 1din 24

Drept procesual penal Cursul de Drept procesual penal pe care l prezentm n continuare este destinat studenilor facultilor de drept

si administraie public ale Universitii Spiru Haret. Capitole ale acestui curs sunt de asemenea recomandate si studenilor facultilor economice ale universitii. Cursul este alctuit din dou pri prezentate ntr-un singur volum, predat n semestrul I al anului universitar. Dreptul procesual penal ofer baza de pornire si regulile specifice de desfsurare a procesului penal, n toate fazele sale, fiind instrumentul necesar pentru desfsurarea activitii practice a tuturor participanilor din procesul penal: judector, procuror, avocat, consilier juridic, grefier, etc. Importana si greutatea cursului este reflectat si de faptul c figureaz ca disciplin obligatorie de examinare la concursurile de admitere n magistratur ,avocatur precum si la examenele de definitivat n profesiile respective. Cod curs Denumire curs Drept procesual penal Tipul cursului Obligatoriu Durata cursului/ Nr. de credite Un semestru. Perioada de accesare a cursului Prelegeri. Seminarii. Manualul recomandat Nicu Jidovu. Drept procesual penal. Ediia 2. Editura Manuale Beck. Buc. 2007. Obiectivul principal al cursului Studierea si nsusirea noiunilor specifice de drept procesual penal ofer studenilor un minim de cunostine referitoare la modul de desfsurare a procesului penal, atribuiile si sarcinile organelor judiciare, drepturile si obligaiile prilor, posibilitile de obinere, administrare si valorificare a probelor, sanciunile legale n cazul nerespectrii prevederilor legale. Modul de stabilire a notei finale Nota final este compus din:

100% testul de evaluare final Adrese e-mail responsabil pentru contactul cu studenii Titularul cursului Conf. univ. dr. Nicu Jidovu Programa cursului Bibliografie minim obligatorie Drept procesual penal. Ediia 2 Editura Manuale Beck Codul de procedur penal cu modificrile aduse prin Legea nr. 356/2006 si O.U.G. nr. 60/2006. Bibliografie selectiv Nicolae Volonciu. Tratat de procedur penal. Ed. Paideia. 2 vol. Buc. Obiectivul cursului Studierea regulilor de baz si a aciunilor specifice procesului penal ofer studentului posibilitatea nelegerii modului de derulare a proceselor penale, familiarizndu-l cu activitatea respectiv, organele judiciare si prile care pot participa n procesul penal. Studierea competenelor organelor judiciare, a probelor si mijloacelor de prob, a situaiilor de indivizibilitate si conexitate, a incompatibilitilor si a strmutrii cauzelor constituie un instrument indispensabil studenilor in nelegerea modului de lucru n dosarele penale. Studierea condiiilor legale si a procedurilor de luare a msurilor preventive si a altor msuri procesuale care sunt de natur a afecta n mod direct sau indirect drepturile si libertile fundamentale ale persoanelor precum si interesele legitime ale acestora, reprezint o condiie esenial pentru formarea viitorului jurist, ducnd n mod logic la evitarea unor abuzuri n activitatea profesional pe care acesta o va desfsura mai trziu n cadrul organelor judiciare. Studierea dispoziiilor legale ce garanteaz dreptul la aprare al prilor, modul de efectuare a citaiilor

comunicarea actelor procedurale, modul de recuperare a cheltuielilor judiciare, sanciunile procedurale, sunt absolut necesare pentru formarea viitorilor practicani ai avocaturii sau ca si grefieri ai organelor judiciare. Este absolut necesar aprofundarea noiunilor legate de modul de desfsurare al urmriri penale, organele abilitate s desfsoare aceast activitate, garantarea drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fa de care se desfsoar urmrirea penal, modalitile de contestare a actelor si msurilor organelor de urmrire penal de ctre persoanele interesate. Judecata reprezint faza cea mai important a procesului penal, prin asezarea ei n structura acestuia constituind un corolar si o garanie a manifestrii plenare a dreptului la aprare si n general a respectrii drepturilor si intereselor legitime ale parilor si tuturor participanilor la activitatea respectiv. Din alt unghi de vedere judecata este etapa n care apare n mod elocvent aciunea statului de tragere la rspundere penal a persoanei care a svrsit o infraciune, fiind fis confruntarea celor doua funcii procesuale diametral opuse si anume cea a acuzrii si cea a aprrii. De aceea este necesar obisnuirea studentului cu regulile ce reglementeaz ntreaga procedur de judecat n toate etapele posibile: judecata n fond, n apel, n recurs, n contestaie n anulare si n revizuire. Prin contradictorialitatea specific acestei activiti sunt puse in eviden interesele contrarii ale celor dou funcii caracteristice procesului penal pe de o parte, iar pe de alt parte, cele ale prilor din cauza penal. nsusirea dispoziiilor privind ultima faz a procesului penal este necesar pentru a obisnui studenii cu punerea n executare a

soluiilor definitive adoptate n urma rezolvrii procesului penal pe ambele sale laturi: cea penal si cea civil. Studeni trebuie s cunoasc dispoziiile ce reglementeaz procedurile speciale, derogatorii de la dreptul comun aplicabil n materie. Reglementrile ce disciplineaz aceste proceduri speciale au prioritate fa de normele comune, acolo un de este cazul, mpletindu-se cu cele de drept procesual penal - parte general. Asistena judiciar internaional este ultima procedur special ns datorit caracterului complex si al importanei acesteia n contextul integrrii europene se trateaz n cadrul unei prelegeri distincte. Titlul prelegerii Regulile de baz si aciunile n procesul penal Rezumatul temei tratate Procesul penal este activitatea reglementat de lege care se desfsoar de ctre organele judiciare cu participarea prilor si a altor persoane n scopul constatrii la timp si n mod complet a faptelor ce constituie infraciuni, astfel ca orice persoan care a svrsit o infraciune s fie pedepsit potrivit vinoviei sale si nici o persoan nevinovat s nu fie tras la rspundere penal. Fazele procesului penal sunt: urmrirea penal, judecata si punerea n executare a hotrrilor penale definitive. Principiile procesului penal sunt: legalitatea, oficialitatea, aflarea adevrului, prezumia de nevinovie, rolul activ al organelor judiciare, garantarea libertii individuale si a siguranei persoanei, respectarea demnitii umane, garantarea dreptului la aprare, egalitatea persoanelor n faa legii si a organelor judiciare, nemijlocirea desfsurrii procesului penal n faa organelor judiciare, desfsurarea procesului

penal n limba romn, operativitatea procesului penal. Participanii n procesul penal sunt: organele judiciare, prile si ali participani. Organele judiciare sunt: organele de urmrire penal n categoria crora intr procurorul si organele de cercetare penal, iar pe de alt parte, instana de judecat. Organele de cercetare penal sunt: organele de cercetare penal ale poliiei judiciare si organele de cercetare speciale. Prile sunt: nvinuitul sau inculpatul, partea vtmat, partea civil, partea responsabil civilmente. Ali participani sunt: aprtorul, grefierul, expertul, interpretul etc. Aciunea n justiie este mijlocul legal prin care conflictul de drept este adus spre soluionare organelor judiciare. Aciunea penal este instrumentul juridic prin care se deduce n faa organului judiciar abilitat raportul conflictual de drept penal n vederea tragerii la rspundere penal a persoanei care a svrsit infraciunea. Momentele desfsurrii aciunii penale sunt: punerea n miscare a aciunii penale, exercitarea aciunii penale, stingerea aciunii penale. Aciunea civil este mijlocul legal prin care se urmreste tragerea la rspundere civil a persoanei care prin infraciunea svrsit a produs si un prejudiciu material sau moral persoanei vtmate. Conceptele cheie tratate n prelegere Proces penal, principii, organe judiciare, pri, organe de urmrire penal, Minister Public, aciune penal si civil. Vor fi studiate cap. I-IV din curs si Titlul I din codul de procedur penal cu modificrile la zi.

Titlul prelegerii Competena. Probele si mijloacele de prob. Rezumatul prelegerii Competena reprezint sfera atribuiilor legale pe care le au organele judiciare n procesul penal. Formele fundamentale de competen sunt: cea funcional, material si teritorial, iar formele competenei subsidiare sunt reprezentate de cea personal, special si excepional. Competena judectoriei este reglementat n art. 25 c. proc. pen. Competena special a seciilor maritime si fluviale de pe lng Judectoriile Constana si Galai este prevzut n Legea nr. 121/2003. Sfera atribuiilor tribunalului militar echivalentul judectoriilor sunt prevzute n art. 26 c. proc. pen. n art. 27 c. proc. pen. sunt prevzute competenele materiale si funcionale ale tribunalului, pentru competena special a tribunalului Constana si Galai indicnd Decretul nr. 203/1074 si Legea nr. 121/2003. Competenele funcional, material si personal a Tribunalului Militar Teritorial echivalentul tribunalelor civile sunt stipulate n art. 28 c. proc. pen. Atribuiile curilor de apel sunt prevzute n art. 281 c. proc. pen, iar a Curii Militare de Apel n art. 282 c. proc. pen. Competena naltei Curi de Casaie si Justiie este reglementat de art. 29 c. proc. pen. Prorogarea de competen reprezint extinderea competenei unui organ judiciar si asupra unor infraciuni sau persoane care nu i sunt date n competen n mod obisnuit. Opereaz numai n favoarea organelor superioare n grad. Aceasta instituie determin ntotdeauna reunirea cauzelor penale si implicit rezolvarea lor de ctre acelasi organ judiciar. Se impune n caz de conexitate, indivizibilitate, chestiuni

prealabile si schimbarea ncadrrii juridice sau faptei. Incompatibilitatea este instituia juridic prin care persoanele ce fac parte din organele judiciare sunt mpiedicate s participe la activitatea procesual. Potrivit art. 46 49 c. proc. pen., cazurile de incompatibilitate privesc: judectorul, procurorul, organul de cercetare, grefierul de sedin, expertul, interpretul. Remediile incompatibilitii sunt abinerea si recuzarea. Strmutarea presupune o derogare de la competena teritorial legal care se schimb cu una judiciar delegat n sensul c o cauz penal este strmutat de la o instan la alta. Incidentele de competen apar atunci cnd a fost gresit sesizat organul judiciar, acesta nu mai este competent potrivit noilor aspecte ivite n cauz ori se afl n conflict de competen cu un alt organ judiciar. Acestea sunt: declinarea de competen, conflictul de competen, excepiile de necompeten. Probele sunt informaiile care servesc la constatarea existentei sau inexistentei unei infraciuni, identificarea persoanei care a svrsit-o si la cunoasterea mprejurrilor necesare pentru justa soluionare a cauzei. Cerinele probelor sunt: admisibilitatea, pertinena, concludena si utilitatea acestora. Mijloacele de prob sunt instrumentele prin care se constat elementele de fapt ce pot servi ca probe. Acestea sunt: declaraiile nvinuitului sau ale inculpatului, declaraiile prii vtmate, prii civile sau ale prii responsabile civilmente, declaraiile martorilor, nscrisurile, nregistrrile audiovideo, fotografiile, mijloacele materiale de prob, constatrile tehnico-stiinifice,

medico-legale si expertizele. Procedeele probatorii sunt: ridicarea de obiecte si nscrisuri, percheziia, cercetarea locului faptei, reconstituirea. Probele pot fi administrate fie direct, fie prin comisie rogatorie sau delegare. Conceptele cheie ntlnite Competena funcional, material, teritorial, personal, special; prorogarea de competen; excepiile de competen; probele; mijloacele de prob; procedeele probatorii; comisia rogatorie; delegarea. Titlul prelegerii Msurile preventive si alte msuri procesuale Rezumatul prelegerii Msurile procesuale sunt instrumentele legale folosite de organele judiciare pentru normala desfsurare a procesului penal, executarea pedepsei, repararea pagubei produse si prevenirea svrsirii de noi infraciuni. Reinerea este msura privativ de libertate ce poate fi luat si de organul de cercetare penal pentru cel mult 24 de ore, n faza de urmrire penal, faa de nvinuit. Obligarea de a nu prsi localitatea si obligarea de a nu prsi ara sunt msuri restrictive de libertate ce pot fi luate att de procuror ct si de judector, n fazele de urmrire penal sau judecat. Arestarea preventiv a nvinuitului poate fi luat numai de instana de judecat pe cel mult 10 zile, iar arestarea inculpatului pe cel mult 30 de zile, cu posibilitatea de prelungire (n ultimul caz) din 30 n 30 de zile pn la maxim 180 de zile n faza de urmrire penal. n faza de judecat arestarea inculpatului se verific din cel mult 60 n 60 de zile. Liberarea provizorie este o msur procesual neprivativ de libertate care nlocuieste arestarea preventiv a inculpatului si poate fi dispus numai de

instana de judecata. Aceasta este sub control judiciar sau pe cauiune. Alte msuri procesuale sunt: msurile de ocrotire, msurile de siguran a obligrii la tratament medical si internarea medical, msurile asiguratorii (sechestrul, inscripia ipotecar si poprirea) restituirea lucrurilor, restabilirea situaiei anterioare. Conceptele cheie Msuri procesuale; msuri privative si restrictive de libertate; arestarea preventiv; reinerea, obligarea de a nu prsi localitatea; obligarea de a nu prsi ara; liberarea provizorie pe cauiune si sub control judiciar; msuri de ocrotire, msuri de siguran; msuri asiguratorii; sechestrul judiciar; inscripia ipotecar; poprirea; restabilirea situaiei anterioare. Titlul prelegerii Actele procesuale si procedurale comune Rezumatul prelegerii Actele procesuale si procedurale sunt manifestrile de voin prin care organele judiciare si prile din proces dispun n limitele drepturilor lor cu privire la desfsurarea procesului, precum si modul de executare a acestor manifestri. Actele procedurale comune sunt: citaia si mandatul de aducere. Termenele sunt intervalele de timp nuntrul sau dup epuizarea crora pot fi ndeplinite acte si msuri procedurale sau procesuale. Termenele sunt peremptorii, dilatorii sau de recomandare. De asemenea ele pot fi legale si judiciare dar si de succesiune sau regresiune. Nu in ultimul rnd termenele sunt substaniale si procedurale. Sanciunile procedurale sunt instrumentele legale prin care actele procesuale sau procedurale nelegale sunt lipsite de valabilitate. Acestea sunt inexistenta, decderea, inadmisibilitatea si nulitile. Nulitile sunt absolute si relative. Cheltuielile judiciare sunt cele care se fac

pentru buna desfsurare a procesului penal si ele pot fi avansate de stat sau fcute de pri. Amenda judiciar este o sanciune cu caracter judiciar, art. 198 c. proc. pen, prevznd toate situaiile de abateri judiciare n care aceasta poate fi aplicat de ctre organul judiciar. Concepte cheie: Acte procedurale si procesuale; citaia; mandatul de aducere; termenele peremptorii, dilatorii, de recomandare, legale si judiciare, de succesiune si regresiune, substaniale si procedurale; sanciuni procedurale, inexistena, decderea, inadmisibilitatea; nulitile absolute si relative; cheltuieli judiciare; amenda judiciar. Titlul prelegerii Urmrirea penal Rezumatul prelegerii Obiectul urmririi penale const n strngerea probelor necesare privind existena infraciunilor, identificarea infractorilor si stabilirea rspunderii acestora, pentru a se constata dac este sau nu cazul s fie trimisi n judecat. Limita iniial o reprezint actul de ncepere a urmririi penale, iar limita final este marcat de soluia de netrimitere n judecat sau de sesizare a instanei de judecat. Trsturile caracteristice urmririi penale sunt: lipsa de publicitate, caracterul necontradictoriu, caracterul preponderent scris si subordonarea ierarhic n efectuarea actelor de urmrire penal. Organele competente s desfsoare activiti de urmrire penal sunt: organele de cercetare penal si procurorul. Organele de cercetare penal sunt: organele de cercetare ale poliiei judiciare si organele de cercetare speciale nominalizate de art. 208 c. proc. pen.. Modalitile concrete de exercitare a

supravegherii efectuat de procuror asupra activitii desfsurate de ctre organele de urmrire penal sunt: trecerea cauzei de la un organ la altul, participarea sa direct la efectuarea urmririi penale, verificarea dosarului de cercetare penal, autorizarea, confirmarea, ncuviinarea si infirmarea actelor si msurilor procesuale. Modurile de sesizare a organelor de urmrire penal sunt: plngerea, denunul, procesul-verbal de sesizare din oficiu, plngerea prealabil, sesizarea organului prevzut de lege, autorizarea organului competent, exprimarea dorinei guvernului strin. Urmrirea penal cunoaste trei momente: nceperea urmririi penale, desfsurarea acesteia fa de nvinuit si fa de inculpat, terminarea urmririi penale. Soluiile ce pot fi adoptate de procuror la finalul urmririi penale sunt: netrimiterea n judecat ( scoaterea de sub urmrire penal, ncetarea urmririi penale, clasarea) sau trimiterea n judecat, caz n care se ntocmeste actul procesual denumit rechizitoriu ce are menirea de a investi instana de judecat competent. Este posibil ca nvinuitul sau inculpatul s se afle ntr-o situaie de boal care-l mpiedic s participe la desfsurarea urmririi penale, caz n care aceasta se suspend. nainte de a fi trimis n judecat, nvinuitului sau inculpatului i se prezint materialul de urmrire penal de ctre organul de cercetare penal sau de ctre procuror, n funcie de punerea sau nu n miscare a aciunii penale n cursul urmririi penale. n ipoteza n care urmrirea penal nu este complet procurorul restituie cauza n

vederea completrii acestea, iar cnd a fost efectuat cu nclcarea dispoziiilor legale ce garanteaz aflarea adevrului sau drepturile fundamentale ale nvinuitului ori inculpatului, dosarul se restituie n vederea refacerii acesteia. Acelasi lucru se ntmpl si atunci cnd a fost efectuat de un organ necompetent. Urmrirea penal poate fi reluat atunci cnd: a disprut cauza de suspendare, dosarul de urmrire penal a fost restituit de instana de judecat n vederea refacerii ei, precum si n caz de redeschidere a acesteia. mpotriva actelor si msurilor de urmrire penal, conform disp. art. 275-2781, se poate face plngere la procurorul care supravegheaz activitatea de urmrire penal sau la procurorul ierarhic superior atunci cnd efectuate ori luate de ctre procuror. Procedura plngerii prealabile, ca mod special de sesizare a organelor de urmrire penal este reglementat de art. 279-286 c. proc. pen.. Concepte cheie Urmrire penal; nvinuit si inculpat; rezoluie si ordonan; organ de cercetare penal si organ de urmrire penal; supraveghere a urmririi penale; rechizitoriu; suspendare urmrire penal; infirmare soluie; reluare urmrire penal; restituire cauz; refacere urmrire penal; plngere prealabil. Titlul prelegerii Judecata Rezumatul prelegerii Obiectul judecii const in soluionarea definitiv a cauzei penale. Principiile judecii sunt: publicitatea, oralitatea, contradictorialitatea. Participanii la judecat sunt: instana de judecat, prile, procurorul, aprtorul si atunci cnd este cazul, expertul si interpretul. Spre deosebire de instana civil,

n penal completul de judecat trebuie s aib un rol activ n aflarea adevrului, care este consacrat n art. 287 alin. 1 c. proc. pen.. Compunerea instanei de judecat depinde de gradul jurisdicional n care se desfsoar activitatea si anume: n fond un singur judector, n apel doi judectori, n recurs trei judectori. Excepia de la aceasta regul o constituie nalta Curte de Casaie si Justiie unde, n prim instan completul este alctuit trei judectori, iar in recurs din nou judectori. Dosarul la instan este nregistrat si repartizat pe completul de judecat si pe termen conform unui program IT n mod aleatoriu, unul din membrii completului de judecat desfsurnd activitile premergtoare sedinei propriu-zise, n sensul citrii prilor, a martorilor si a altor participani, precum si asigurrii dreptului la aprare a inculpatului. Tot el este cel care se ngrijeste de ntocmirea si afisarea listei cauzelor cu 24 de ore nainte de ziua programat pentru judecat. Conducerea sedinei de judecat este asigurat prin rotaie de ctre unul din membrii completului de judecat, care dispune ce cauz urmeaz pe ordinea de zi si asigur ordinea si solemnitatea sedinei. n conformitate cu dispoziiile art. 300 alin. 1 c. proc. pen., la prima zi de nfisare se verific regularitatea actului de sesizare. Tot dup nregistrarea dosarului la instana, atunci cnd inculpatul este arestat n cauza respectiv, completul de judecat este obligat s verifice din oficiu, n camera de consiliu, legalitatea si temeinicia arestrii preventive nainte de expirarea acesteia. Pe parcursul judecii aceasta verificare se face din cel mult 60 de zile n 60 de zile.

n situaia in care inculpatul nu poate participa la judecat datorit strii de boal, s-a ridicat o excepie de neconstituionalitate sau statul romn a solicitat extrdarea inculpatului care se afl in strintate, completul suspend judecata cauzei. n legtur cu modul de desfsurare al sedinei de judecat propriu-zise se iau note de ctre grefier, dar n acelasi timp acestea sunt si nregistrate audio, rezumatul si esena lor fiind consemnate ntr-o ncheiere de sedin al crei coninut este nominalizat n art. 305 c. proc. pen.. La judecata n prim instan, dup nregistrarea si repartizarea dosarului, se dispune citarea prilor, iar cnd inculpatul se afl in stare de deinere, judecata nu poate avea loc dect n prezena acestuia. Cazurile de participare a procurorului la sedinele de judecat sunt cele prevzute n art. 315 c. proc. pen., judecata mrgininduse la fapta si persoana artate n actul de sesizare a instanei. Dup ce a fost verificat identitatea inculpatului, data la care acesta a primit copia actului de inculpare, prezena martorilor, experilor si interpreilor, presedintele completului de judecat trebuie s explice prilor drepturile pe care le au si s le ntrebe pe acestea si pe procuror dac au de formulat excepii, cereri sau probe noi. Etapele pe care le parcurge judecata n fond sunt: activitatea premergtoare sedinei de judecata propriu-zise, cercetarea judectoreasc, terminarea cercetrii judectoresti, dezbaterile, ultimul cuvnt al inculpatului, deliberarea, pronunarea hotrrii. n etapa cercetrii judectoresti ordinea este urmtoarea: citirea sau prezentarea succint a actului de sesizare a instanei, ascultarea

inculpatului, a coinculpailor, a celorlalte pri, a martorului, expertului sau interpretului, prezentarea mijloacelor materiale de prob si a probelor noi. n cazul n care nu mai sunt formulate cereri noi pentru completarea cercetrii judectoresti, dup ce presedintele completului de judecat a dat explicaiile necesare prilor si procurorului, se constat c aceasta a fost terminat si se trece n etapa urmtoare, cea a dezbaterilor. Ordinea cuvntului o au: procurorul, partea vtmat, partea civil, partea responsabil civilmente si inculpatul. Dup aceast etap se acord ultimul cuvnt inculpatului care personal si expune poziia procesual si nu poate fi ntrerupt sau s i se pun ntrebri. Cu acesta ultima imagine a poziiei inculpatului, completul de judecat se retrage pentru deliberare n sedin secret. n aceast etap se dezbat chestiunile de fapt privind existena faptei, vinovia, sanciunea penal, repararea pagubei, msurile preventive si asiguratorii, cheltuielile judiciare etc., dar si chestiunile de drept referitoare la ncadrarea juridic si circumstanele atenuante sau agravante ce pot fi reinute n sarcina inculpatului. Tot n aceast etap, completul delibereaz asupra rezolvrii aciunii penale si aciunii civile. Modul n care a rezolvat toate problemele supuse deliberrii sunt transpuse ntr-o minut care este semnat de toi membrii completului de judecat si trebuie s aib coninutul dispozitivului hotrrii judectoresti. n sfrsit, se trece la ultima etap a judecii n fond a cauzei si anume la pronunarea hotrrii n sedin public, unde presedintele completului de judecat, asistat

de grefierul de sedin, d citire minutei n sedin public. Titlul prelegerii Cile ordinare si extraordinare de atac. Nu toate hotrrile adoptate n urma judecii n fond sunt legale si temeinice, existnd posibilitatea ca unele s fie gresite, caz n care legiuitorul d posibilitatea procurorului si prilor s le atace prin apel sau recurs. Hotrrile care sunt atacabile cu apel sunt expres si limitativ prevzute n art. 361 c. proc. pen., iar titularii acestei ci ordinare de atac sunt cei nominalizai n art. 362 c. proc. pen. De regul termenul de apel este de 10 zile de la data pronunrii sau comunicrii hotrrii, existnd posibilitatea repunerii n termen si a apelului peste termen n cazurile prevzute de art. 364-365 c. proc. pen. Se poate att renuna ct si retrage apelul. Efectele apelului ca si ale recursului sunt: suspensiv, devolutiv, non reformatio in peyus, extensiv. La judecata in apel, de regul nu mai este ntlnit etapa cercetrii judectoresti. Soluiile ce pot fi pronunate n apel sunt cele prevzute n art. 379 c. proc. pen, instana verificnd hotrrea pe baza lucrrilor si materialului dosarului, a probelor noi administrate n faa ei, iar atunci cnd inculpatul prezent nu a fost audiat la instana de fond sau aceasta nu a pronunat o hotrre de condamnare fa de el, procedeaz la audierea lui. Cazurile n care se poate exercita calea de atac a recursului sunt cele prevzute n art. 3851 c. proc. pen. Referitor la persoanele termenul, declararea, renunarea sau retragerea recursului, efectele acestuia, se face trimitere la dispoziiile ce reglementeaz apelul. Ipotezele de recurs sunt cele nominalizate n art. 3859 c. proc.

pen, soluiile fiind cele de la art. 385 15 c. proc. pen. Nu ntotdeauna soluiile pronunate si dup epuizarea cilor ordinare de atac reflect adevrul, fiind posibile erori judiciare si din acest motiv legiuitorul a prevzut posibilitatea atacrii acestor hotrri penale definitive - care se presupune c reflect ntotdeauna adevrul - cu cile extraordinare de atac, care sunt: contestaia n anulare, art. 386 392 c. proc. pen; revizuirea reglementat n art. 393 408 1 c. proc. pen. si recursul n interesul legii reglementat de art. 414 c. proc. pen. Concepte cheie Judecata n fond, n apel, n recurs; ci ordinare si extraordinare de atac; contestaia n anulare, revizuirea, recursul n interesul legii; efectele devolutiv, non reformaio in pejus, extensiv. Titlul prelegerii Executarea hotrrilor penale definitive Rezumatul prelegerii Dup rmnerea lor definitiv, hotrrile penale devin executorii de drept, fiind considerate o expresie a adevrului judiciar, aspectele rezolvate trecnd n autoritatea lucrului judecat. Momentele n care hotrrile penale devin definitive sunt cele nominalizate n art. 416 417 c. proc. pen. ntotdeauna instana de executare este prima instan de judecat indiferent de gradul jurisdicional n care hotrrea a rmas definitiv. Singura excepie de la aceasta regul o constituie hotrrile pronunate n prim instan de ctre ICCJ, care sunt puse n executare de Tribunalul Municipiului Bucuresti sau de ctre Tribunalul Militar Teritorial. Pedeapsa nchisorii si cea a deteniunii pe via se pun executare prin emiterea mandatului de executare n trei exemplare, care este trimis spre ndeplinire organului de

poliie sau comandantului locului de deinere, dup caz. Cnd este vorba despre executarea pedepsei la locul de munc, mandatul se ntocmeste n patru exemplare si se nainteaz la unitatea unde se va executa pedeapsa. n cazul pedepsei amenzii penale, persoana condamnat trebuie s depun recipisa de plat a acesteia la instana de executare n termen de trei luni de la rmnerea definitiv a hotrrii. n ipoteza pedepselor complementare a interzicerii unor drepturi, dispozitivul hotrrii se nainteaz consiliului local de la domiciliul condamnatului. Cnd se dispune degradarea militar, copia hotrrii de trimite comandantului unitii militare din care a fcut parte condamnatul sau comandantului centrului militar n raza cruia domiciliaz acesta. Msura de siguran a obligrii la tratament medical se pune n executare prin comunicarea copiei dispozitivului si a raportului medico-legal direciei sanitare judeene pe teritoriul cruia locuieste persoana bolnav. n mod similar se procedeaz si n ipoteza internrii medicale. n cazul executrii altor msuri de siguran, punerea lor in aplicare se face prin comunicarea unei copii a dispozitivului hotrrii organului n drept s aduc la ndeplinire msurile si s supravegheze respectarea lor. Amenzile judiciare se pun in executare de ctre organul judiciar care le-a aplicat. Restituirea lucrurilor si valorificarea celor neridicate se face de ctre judectorul delegat cu executarea, prin remiterea lor persoanelor n drept. Tot judectorul delegat aduce la ndeplinire si dispoziiile privind nscrisurile declarate

false. Incidentele ce pot aprea pe parcursul executrii pedepsei nchisorii sau a deteniunii pe via pot fi: amnarea acestora pentru cazurile prevzute de art. 453 c. proc. pen. sau ntreruperea lor pentru cazurile prevzute de art. 455 c. proc. pen. Este posibil s survin anumite situaii n care se poate face contestaie la executarea hotrrii penale definitive conform art. 461 si urmtoarele c. proc. pen. Concepte cheie Hotrre judectoreasc; mandat de executare; instan de executare; amend penal; pedepse principale, complementare, msuri de siguran; amnarea si ntreruperea executrii pedepsei; contestaie la executare. Titlul prelegerii Procedurile speciale Rezumatul prelegerii Procedurile speciale sunt modaliti de desfsurare a procesului penal, diferite de procedura obisnuit, avnd un caracter complementar si derogatoriu. Procedurile speciale sunt: urmrirea si judecarea unor infraciuni flagrante, procedura privind tragerea la rspundere penal a persoanei juridice, urmrirea si judecarea unor infractori minori, procedura drii n urmrire, urmrirea si judecarea unor infraciuni de corupie, procedura reabilitrii judectoresti, repararea pagubei materiale sau a daunei morale cazul condamnrii pe nedrept sau al privrii ori restrngerii de libertate n mod nelegal, procedura n caz de dispariie a nscrisurilor judiciare si asistena judiciar internaional. La urmrirea si judecarea unor infraciuni flagrante se aplic normele speciale din art. 465-479 c. proc. pen. Astfel, este flagrant infraciunea descoperit n momentul svrsirii sau imediat dup svrsire. La constatarea infraciunii, organul de urmrire

penal ntocmeste un proces-verbal n care consemneaz cele constatate, declaraiile nvinuitului si a celorlalte persoane ascultate. Spre deosebire de dreptul comun, arestarea nvinuitului pe o durat de cel mult 10 zile se calculeaz excluzndu-se perioada reinerii de 24 de ore. Timpul n care trebuie ntocmit rechizitoriul este de 5 zile de la reinerea nvinuitului, n caz contrar trecndu-se la procedura obisnuit. Judecata nu poate depsi 10 zile. Pronunarea hotrrii are loc imediat dup ncheierea dezbaterilor, sau cel mai trziu n 2 zile. Hotrrea se redacteaz n cel mult 24 de ore. Termenul de apel si de recurs este de 3 zile de la pronunare. Dispoziiile codului de procedur penal se aplic si n cazul infraciunilor svrsite de persoanele juridice, cu completrile si derogrile reglementate n art. 4792-47915 c. proc. pen. n cazul infractorilor minori care nu au mplinit vrsta de 16 ani, la prezentarea materialului de urmrire penal este obligatorie citarea prinilor sau a persoanelor care l-au n ngrijire. Pe de alt parte organele judiciare sunt obligate s dispun efectuarea referatului de evaluare de ctre Serviciul de protecie a victimelor si reintegrare social a infractorilor de la domiciliul minorului. Judecata minorului nu se face dect n prezena acestuia, cu excepia situaiei cnd s-a sustras. La judecat este obligatorie citarea persoanelor de la prezentarea materialului de urmrire penal, precum si altor persoane a cror prezen este considerat necesar de ctre instan. Sedinele de judecat sunt nepublice. Darea n urmrire se solicit si se dispune pentru identificarea, cutarea, localizarea si

prinderea unei persoane n scopul aducerii acesteia n faa organelor judiciare ori punerii n executare a unor hotrri judectoresti. Reglementarea acestei proceduri speciale se regseste n art. 493 14937 c. proc. pen. Ordinul de dare n urmrire se execut de ctre structuri competente ale M.A.I.,supravegheate de procurori anume desemnai. Autorizaiile de interceptare si nregistrare a convorbirilor sau comunicrilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare se emit tot de ctre judector. Instana competent, coninutul cererii de reabilitare, msurile premergtoare judecii, soluiile ce se pot pronuna, cile de atac posibile mpotriva soluiei adoptate n fond sunt prevzute n art. 494-503 c. proc. pen. Persoana condamnat definitiv sau cea creia i s-a restrns libertatea ori a fost privat de libertate n mod nelegal au dreptul la repararea de ctre stat a pagubei suferite. Condiiile de promovare a unei astfel de aciuni, felul si ntinderea reparaiei sunt reglementate n art. 504-507 c. proc. pen. Refacerea si reconstituirea nscrisurilor judiciare disprute sunt prevzute n art. 508-512 c. proc. pen. Infraciunile de corupie datorit pericolului social evident ridicat, au o procedur special de urmrire si judecat reglementat n Legea nr. 78/2000 cu modificrile ulterioare. Concepte cheie: Proceduri speciale; infraciuni flagrante; darea n urmrire; reabilitare de drept si judectoreasc; infraciuni de corupie; Titlul prelegerii Asistena judiciar internaional Rezumatul prelegerii Cadrul juridic ce reglementeaz asistena judiciar internaional este reprezentat de

Legea nr. 302/28 iunie 2004 cu ultima modificare adus prin Legea nr. 224/2004. Principalele forme de cooperare judiciar internaional n materie penal sunt: extrdarea, predarea n baza unui mandat european de arestare, transferul de proceduri n materie penal, recunoasterea si executarea hotrrilor, transferarea persoanelor condamnate, asistena judiciar n materie penal, alte forme de cooperare judiciar internaional n materie penal. Autoritile centrale romne cu atribuii n acest domeniu sunt: Ministerul Justiiei, Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, Ministerul Administraiei si Internelor. Extrdarea este activ si pasiv. Persoanele supuse extrdrii pasive sunt cele nominalizate n art. 22-24 din lege. Condiiile extrdrii sunt prevzute n art. 241-37. Procedura extrdrii din Romnia este reglementat n art. 38-57. Condiiile extrdrii active n care statul romn este stat solicitant sunt specificate n art. 64-65 din lege. Procedura de solicitare a extrdrii se regseste n art. 66-70. Mandatul european de arestare este o decizie judiciar emis de autoritatea judiciar competent a unui stat membru al U.E., n vederea arestrii si predrii ctre un alt stat membru a unei persoane solicitate n vederea efecturii urmririi penale, a judecii sau n scopul executrii unei pedepse sau a unei msuri privative de libertate. Coninutul, competena de emitere a mandatului european, obiectul si condiiile emiterii, procedura de transmitere si executare a acestuia sunt prevzute n concret, n art. 78-108 din lege. Transferul procedurii penale poate fi solicitat numai dac statul solicitat are competena de jurisdicie n cauz si extrdarea nu poate fi

solicitat ori, n cazul n care s-a solicitat extrdarea, cererea a fost respins. Preluarea urmririi sau a procedurii penale sunt explicitate n art. 114-1141. Recunoasterea si executarea hotrrilor penale si a actelor judiciare, condiiile pentru recunoastere, procedura aplicabil, sunt reglementate n art. 115-125 din lege. Obiectivul, condiiile, cadrul juridic al transferrii persoanelor condamnate, actele necesare, procedura, sunt dezvoltate n art. 127-157 din lege. Activitile incluse n asistena judiciar internaional sunt: comisiile rogatorii internaionale, audierile prin videoconferin, nfisarea n statul solicitant a martorilor, experilor si a persoanelor urmrite, notificarea actelor de procedur care se ntocmesc ori se depun ntr-un proces penal, cazierul judiciar, alte forme de asisten judiciar. Alt gen de activiti incluse n asistena judiciar internaional mai sunt: transmiterea spontan de informaii, livrri supravegheate, anchete sub acoperire, supravegherea si urmrirea transfrontalier, interceptarea si nregistrarea convorbirilor si comunicrilor, confiscarea. Asistena judiciar se acord si n procedurile pentru fapte pedepsibile conform legii romne sau cea a statului membru solicitant ca fiind nclcri ale normelor juridice, constatate de autoritile administrative, n cazul acordrii de despgubiri pentru cercetare abuziv sau condamnare nelegal, n procedurile necontencioase, n aciunile civile alturate aciunilor penale etc. Tot n relaia cu statele membre ale UE se transmit informaii privind conturile bancare, operaiunile si tranzaciile bancare. Concepte cheie: Stat solicitant si stat solicitat; asisten

judiciar internaional; mandat european de arestare; transfer de proceduri si de persoane condamnate; comisii rogatorii internaionale; anchete sub acoperire; transmitere spontan de informaii; supravegherea si urmrirea transfrontalier; extrdare activ si pasiv.