Sunteți pe pagina 1din 35
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREŞTI

Facultatea de Hidrotehnică

Titularul prezentei teze de doctorat a beneficiat pe întreaga perioadă a stagiului de pregătire doctorală de bursă atribuită prin proiectul „Burse doctorale pentru ingineria mediului construit”, cod POSDRU/59/1.5/S/2, beneficiar UTCB, proiect derulat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, finanţat din Fondurile Structurale Europene, din Bugetul naţional şi cofinanţat de către UTCB.

TEZA DE DOCTORAT Rezumat

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

Doctorand

Ing. Florentina IONIȚĂ

Conducător științific

Prof. univ. dr. ing. Virgil PETRESCU

BUCUREŞTI

2011

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice Cuprins 1. INTRODUCERE 4 2. GENEZA VIITURILOR

Cuprins

1.

INTRODUCERE

4

2.

GENEZA VIITURILOR ÎN BAZINE HIDROGRAFICE

6

3.

MODELAREA MATEMATICĂ A PROCESULUI PLOAIE-SCURGERE

8

3.1.

Metode de calcul ale ploii medii pe un bazin hidrografic

8

3.1.1.

Metoda mediei aritmetice

8

3.1.2.

Metoda poligoanelor Thiessen

8

3.1.3.

Metoda izohietelor

8

3.1.4.

Metoda mixtă

9

3.1.5.

Metoda repartiţiei altimetrice

9

3.1.6.

Metoda celor două axe

9

3.1.7.

Metoda discretizării

9

3.1.8.

Metoda de interpolare Kriging

9

3.2.

Modele de calcul ale procesului ploaie-scurgere

10

3.2.1.

Modele empirice globale

10

3.2.2.

Modele conceptuale globale

10

3.2.3.

Modele conceptuale semi-spaţiale

10

3.2.4.

Modele fizice spaţiale

11

3.2.5.

Modele fizice conceptuale semi-spaţiale

11

4.

MODELE MATEMATICE ALE MIŞCĂRII CU SUPRAFAŢĂ LIBERĂ

12

4.1.

Modelarea matematică a curgerii cu programul MIKE 11

12

4.1.1. Formularea matematică a hidrodinamicii cursurilor de apă

12

4.1.2. Influența structurilor hidrotehnice asupra curgerii în râuri

13

4.1.3. Simulări numerice pentru debite cu diferite probabilități de depășire

13

4.2.

Modelarea matematică a curgerii cu HEC-RAS

13

4.2.1. Formularea matematică a hidrodinamicii cursurilor de apă

14

4.2.2. Simulări numerice pentru debite cu diferite probabilități de depășire

14

5.

DATE DE INTRARE NECESARE MODELĂRII MATEMATICE

15

5.1. Date altimetrice (G.I.S.)

15

5.2. Date hidrometrice (I.N.H.G.A.)

15

5.2.1.Precipitaţii medii zilnice

15

5.2.2. Debite medii zilnice

15

5.2.3. Niveluri medii zilnice

15

5.2.4. Chei limnimetrice

15

5.2.5. Viituri înregistrate

15

5.3.

Date meteorologice (A.N.M.)

15

5.3.1.

Precipitaţii medii zilnice

15

5.3.2.

Temperaturi medii zilnice

15

5.3.3.

Evapotranspiraţii

15

6.

STUDIU DE CAZ

16

7.

CONCLUZII, CONTRIBUŢII ŞI PERSPECTIVE DE CERCETARE

29

7.1.

Concluzii generale

29

7.2.

Contribuţii personale

32

7.3.

Direcţii de cercetare în viitor

33

BIBLIOGRAFIE

SELECTIVĂ

33

de cercetare în viitor 33 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 33 Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 3
de cercetare în viitor 33 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 33 Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 3

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice 1. INTRODUCERE Equation Chapter 1 Section 1 Rolul şi

1. INTRODUCERE Equation Chapter 1 Section 1

Rolul şi însemnătatea apelor Pământului, în totalitatea lor şi în particular ale cursurilor de apă, denumite generic râuri, sunt binecunoscute în lumea specialiștilor și a utilizatorilor.

Şi totuşi, apa în general și râurile în particular au pus şi pun în faţa oamenilor probleme deosebite. Poate nu atât prin cantitatea de apă disponibilă, cât mai ales prin variaţia în timp între situaţii extreme – cele cu debite în exces sau, dimpotrivă, cu debite foarte reduse. De aici, posibilitatea producerii inundațiilor și, respectiv, neasigurarea folosințelor curente, în special la lucrările de captare și, în general, afectarea majoră a mediului natural și construit.

Acesta este și motivul alegerii prezentei teme pentru lucrarea de doctorat, o temă de mare actualitate și importanță, în condițiile cerute prin directive ale Uniunii Europene, obligatorii pentru toate statele membre.

Obiectul lucrării constă în cercetarea și identificarea celor mai bune metode, metodologii și tehnici pentru rezolvarea științifică a lanțului de evenimente, pornind de la binomul ploaie- scurgere, continuând cu generarea hidrografelor caracteristice bazinelor și rețelelor hidrografice, stabilirea valorilor debitelor cu anumite probabilități de depășire, finalizând cu modelarea curgerii apei în râuri și determinarea limitelor de inundabilitate. Toate aceste provocări au condus, pe de o parte, la o viziune de ansamblu a fenomenelor naturale și antropice și, pe de altă parte, la prezentarea unui studiu de caz referitor la sub-bazinul Vadu Criș - Ciucea de pe râul Crișul Repede.

Promptitudinea în identificarea și semnalarea posibilelor evoluții negative din viața râurilor, urmată de măsuri practice raționale în sensul limitării sau eliminării efectelor nedorite, asigură evitarea pagubelor de orice natură sau a unor investiții nejustificate.

Cunoașterea aprofundată a procesului de formare a curgerii pe râuri are o semnificație deosebită, întrucât furnizează date cu privire la factorii determinanți și condiționali ai debitelor de apă, la legătura acestora cu factorii climatici și meteorologici, la rolul calitativ și cantitativ al factorilor fizico-geografici caracteristici bazinelor hidrografice, precum și al activităților umane.

Scurgerea apei în exces este caracterizată de ape mari, când pot avea loc și viituri. Viiturile sunt o categorie de ape mari, caracterizată printr-o concentrare în timp a scurgerii, adică prin creșteri rapide de debit, atingându-se valori de vârf, urmate de scăderi relativ rapide. De regulă, viiturile mari și periculoase se produc în bazine sau sub-bazine cu suprafață limitată, ca urmare ploilor torențiale. În aceste condiții, apele depășesc limitele albiei majore, provocând inundații în zonele riverane. Viituri catastrofale se pot produce și ca o consecință a suprapunerii ploilor de mare intensitate cu fenomenul de topire a zăpezilor.

Viiturile, prin consecințele lor negative, prezintă pentru activitățile umane, pentru mediul natural și construit, o importanță deosebită. Prin caracterul lor definitoriu, de fenomene concentrate și intense, cu evoluție rapidă, uneori de-a dreptul brutală și devastatoare, viiturile sunt evenimente care afectează toată albia majoră a râului și zonele limitrofe sensibile la inundații, toate folosințele de apă, inclusiv barajele și lacurile de acumulare, lucrările de artă și căile de comunicații din vecinătatea lor etc.

Inundaţiile produse în ultimii ani în România, dar şi în alte ţări ale lumii, au condus la diverse strategii de gestionare a situaţiilor de criză provocate de acestea. S-a constatat că este foarte

de criză provocate de acestea. S-a constatat că este foarte Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag.
de criză provocate de acestea. S-a constatat că este foarte Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag.

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice dificil de găsit o metodologie unică, o strategie

dificil de găsit o metodologie unică, o strategie generală care să asambleze toate cunoştinţele şi să le integreze într-o politică globală de succes.

În scopul realizării unei politici de gospodărire durabilă a apelor, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a elaborat strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor. Gospodărirea durabilă a apelor presupune asigurarea protecţiei apelor, atât din punct de vedere calitativ, cât şi din punct de vedere cantitativ, valorificarea potenţialului acestora, în acord cu cerinţele de dezvoltare durabilă a societăţii şi cu directivele europene în domeniu, precum şi apărarea împotriva distrugerilor generate de inundaţii.

În ceea ce priveşte politica de protecţie împotriva inundaţiilor, implementarea acesteia are la bază realizarea de Scheme directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic, care reprezintă instrumentul de planificare în domeniul apelor la nivel de bazin hidrografic. Aceste scheme sunt alcătuite din două părţi:

Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic (PABH) şi

Planul de Management al Bazinului Hidrografic (PMBH).

Planul de Management al Bazinului Hidrografic reprezintă principalul instrument de implementare a Directivei Cadru 2000/60/UE în domeniul apei, a cărei ţintă o reprezintă atingerea „stării bune” a apelor în anul 2015, ceea ce va asigura aceleaşi condiţii de viaţă din punctul de vedere al apelor, pentru toţi cetăţenii.

Directiva Cadru 2007/60/CE privind inundaţiile, aprobată de Parlamentul European la 23 octombrie 2007, cere tuturor statelor membre să realizeze următoarele:

o evaluare preliminară până în 2011, pentru a identifica cursurile de apă cu risc la inundaţii;

să întocmească până în 2013 hărţi de inundabilitate şi ale bunurilor supuse riscului;

să ia măsuri adecvate şi coordonate până în 2015 pentru reducerea riscurilor la inundaţii, prin planuri de management al riscului la inundaţii concentrate asupra prevenirii, protecţiei şi pregătirii.

În anul 2005, a fost elaborată Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii, pe termen scurt. Corelată cu planurile de amenajare a teritoriului (care au în vedere hidrologia modificată a râurilor), strategia creează în România un cadru legal care va face posibilă gestionarea eventualelor inundaţii într-o manieră integrată, prin coordonarea eforturilor tuturor părţilor implicate. Strategia prevede atribuţii şi responsabilităţi clare şi detaliate pentru fiecare instituţie a administraţiei publice care participă la gestionarea situaţiilor create de inundaţii. Principalul scop al Strategiei este acela de diminuare a pagubelor şi prevenirea pierderii de vieţi omeneşti în situaţia producerii inundaţiilor, printr-o abordare comprehensivă a managementului unei astfel de situaţii de urgenţă.

În cadrul prezentei lucrări se dorește abordarea proceselor meteorologice, hidrologice și hidraulice care conduc la producerea inundațiilor, într-o abordare integratoare, astfel încât în final să se poată genera hărți de inundabilitate pentru debite cu diferite probabilități de depășire. Un studiu de caz va fi realizat pentru un sub-bazin al râului Crișul Repede, între stațiile hidrometrice Vadu Criș și Ciucea.

Lucrarea va urmări stabilirea limitelor de inundabilitate cu ajutorul modelelor de simulare numerică a procesului ploaie scurgere şi cu modele ale hidrodinamicii cu suprafaţă liberă.

şi cu modele ale hidrodinamicii cu suprafaţă liberă. Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 5
şi cu modele ale hidrodinamicii cu suprafaţă liberă. Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 5

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice În cel de-al doilea capitol al tezei de doctorat

În cel de-al doilea capitol al tezei de doctorat se va prezenta modul de formare a unei viituri. Geneza acestui fenomen este legată, în primul rând, de condiţiile climatice. Viiturile se produc ca urmare a unor ploi torenţiale cu intensităţi şi strate de ape mari - viituri pluviale, a topirii rapide a zăpezii - viituri nivale sau din cauze mixte - viituri pluvio-nivale.

În funcţie de distribuţia în timp a precipitaţiilor, viiturile sunt simple sau singulare, caracterizate printr-un singur vârf, şi viituri compuse, cu mai multe vârfuri. În perioadele de îngheț, scurgerile de sloiuri pot provoca baraje naturale (zăpoare), care blochează parțial sau total scurgerea, generând creşteri importante de nivel în amonte și scurgeri puternice în aval după momentul ruperii.

În cel de-al treilea capitol se va trata procesul ploaie scurgere, considerat ca un set de procese fizice ale mişcării apei în natură care transformă variabilele de intrare în variabile de ieşire. Astfel, apa prezentă în atmosferă se poate transforma prin precipitaţie în apă acumulată pe suprafaţa solului și apă care se infiltrează în sol. Simularea ciclului hidrologic sau a unor componente ale acestuia se poate realiza printr-o gamă destul de variată de modele matematice. În general, acest lucru se realizează cu modele care descriu cel mai bine procesul fizic al mişcării apei în diferitele faze ale ciclului hidrologic.

În capitolul patru se urmărește modelarea curgerii la nivelul unui bazin hidrografic, prin cuplarea unui model ploaie - scurgere cu un model hidrodinamic, cu rolul reproducerii cât mai fidele a fenomenologiei la nivelul bazinului.

O mare atenţie trebuie acordată veridicității și consistenței datelor de intrare folosite în astfel de simulări numerice, problema fiind tratată în capitolul cinci din cadrul acestei lucrări.

În final, în capitolul șase, după prezentarea metodelor şi a codurilor numerice, se vor elabora hărţile de inundabilitate pentru sub-bazinul ales ca studiu de caz. Se vor realiza diverse simulări pentru debite cu diferite probabilităţi de depăşire, rezultatele prezentându-se sub forma de hărţi cu limitele nivelului liber al apei în funcţie de debitul considerat.

Ultimul capitol, al șaptelea, va fi consacrat concluziilor finale, contribuțiilor personale și direcțiilor viitoare de cercetare în domeniu.

2. GENEZA VIITURILOR ÎN BAZINE HIDROGRAFICE Equation C hapter 2 Section 1

Rolul determinant în formarea undelor de viitură revine factorilor climatici și meteorologici. Aceştia fac parte din grupa factorilor dinamici, cauzali, constituind input-ul declanşator al viiturii. Într-o altă grupă se încadrează factorii condiţionali, în funcţie de care intensitatea viiturilor diferă de la un bazin la altul, în condiţiile unui fenomen declanşator asemănător. La rândul lor, factorii condiţionali se împart în factori cumulativi sau pregătitori (de exemplu, precipitaţii lichide şi solide căzute în bazin anterior factorului declanşator, umiditatea substratului, îngheţul solului, nivelul apei în albia minoră şi în stratul freatic, rata evaporaţiei etc.) şi amplificatori (unele caracteristici morfometrice ale bazinului şi reţelei hidrografice, structura şi textura substratului, gradul de împădurire, activitatea şi unele consecinţe ale activităţii antropice).

Apariţia inundaţiilor se datorează, în primul rând, unor factori naturali legaţi de condiţiile climatice care generează cantităţi mari de precipitaţii. Cauzele climatice presupun o creştere a

mari de precipitaţii. Cauzele climatice presupun o creştere a Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 6
mari de precipitaţii. Cauzele climatice presupun o creştere a Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 6

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice nivelurilor sau a debitelor peste valorile normale şi

nivelurilor sau a debitelor peste valorile normale şi revărsarea apelor în arealele limitrofe ca urmare a unor fenomene meteo deosebite. Ploile, şi în special cele torenţiale, constau în căderea unor cantităţi mari de precipitaţii într-un timp foarte scurt, astfel încât capacitatea de infiltrare a apei în sol este repede depăşită şi aproape întreaga cantitate de apă se scurge spre reţeaua de văi generând viituri, depăşirea capacităţii de transport a albiilor minore şi deversarea apelor în albiile majore sau chiar dincolo de acestea, provocând inundaţii.

Areale susceptibile de a fi inundate se întâlnesc în lungul multor râuri din România, unde viiturile cu amplitudini mari de nivel stau la baza producerii inundaţiilor de amploare. Cea mai importantă caracteristică a unei viituri este cota apei în albie, dar pentru a se produce o inundaţie este însă necesar ca în lungul râului să existe o luncă inundabilă. Excepţie fac sectoarele de chei şi defilee din lungul râurilor din zonele montane, unde nu se pot produce inundaţii chiar la creşteri spectaculoase ale nivelurilor.

Topirea zăpezilor este un alt factor important al formării viiturilor şi al producerii inundaţiilor, mai ales în zonele climatelor temperat şi rece. Acest proces poate fi însă accelerat de invaziile de mase de aer cald sau se poate asocia cu ploile căzute în acest interval. În România, topirea zăpezilor începe în lunile februarie - martie, mai întâi în Câmpia Tisei şi apoi în sud-vestul şi sudul ţării.

Despăduririle efectuate de om în decursul timpului în toate regiunile globului au modificat mult o serie de verigi ale circuitului hidric şi, prin aceasta, au favorizat o scurgere mai puternică a apelor pe versanţi. Ca urmare, amplitudinea viiturilor a crescut, de unde şi niveluri mai mari şi o sporire a pericolului de inundare a terenurilor joase din lungul râurilor.

Construcţiile hidrotehnice realizate uneori fără a se cunoaşte suficient de bine probabilitatea de apariţie a nivelurilor şi a debitelor maxime pot pune în pericol comunităţi umane şi bunuri materiale. În cazul barajelor de exemplu, accidentele pot fi legate de studii de teren insuficiente, de posibile calcule greşite ale proiectului barajului, de defectele rezultate la încastrarea corpului barajului în roca de bază, de calcularea greşită a rezistenţei barajului, de deficiențe de control al rezistenţei barajului.

În ultimul secol, comunităţile umane stabile sau cu activităţi în regiuni supuse inundaţiilor au depus un efort conjugat, bazat pe experienţa şi informaţiile acumulate, pentru a-şi proteja bunurile şi vieţile omeneşti contra efectelor acestor fenomene. Dintre acestea de cea mai mare importanţă sunt digurile şi lacurile de acumulare. Digurile scot de sub influenţa inundaţiilor suprafeţe apreciabile de teren arabil, apară localităţi şi alte bunuri materiale situate în arealele expuse, în timp ce lacurile de acumulare constituie un mijloc de atenuare a viiturilor.

Noul concept de amenajare a râurilor are la bază principiile dezvoltării durabile care pleacă de la ideea că apa este o moştenire care trebuie apărată, păstrată şi tratată ca atare. Directiva Cadru pentru apă şi Directiva privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii promovează un nou concept privind amenajarea râurilor, având ca obiective principale reducerea riscului la inundaţii şi conservarea biodiversităţii mediului acvatic. Astfel, se creează spaţii pentru atenuarea viiturilor prin realizarea unor zone umede, realocarea digurilor unor zone de retenţie cu inundare controlată, a unor braţe secundare etc., precum şi noi spaţii pentru natură reprezentate de lunca inundabilă, unde se pot dezvolta ecosisteme care ofere condiţii pentru floră şi faună.

care să ofere condiţii pentru floră şi faună. Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 7
care să ofere condiţii pentru floră şi faună. Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 7

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice 3. MODELAREA MATEMATIC Ă A PROCESULUI PLOAIE- SCURGERE

3. MODELAREA MATEMATICĂ A PROCESULUI PLOAIE- SCURGERE

3.1. Metode de calcul ale ploii medii pe un bazin hidrografic

Ploaia medie pe un bazin hidrografic poate fi estimată plecând de la datele punctuale obţinute de la mai multe staţii pluviometrice de la bazinul respectiv sau din apropierea acestuia. Se va calcula media aritmetică sau media ponderată, conform mai multor metode [10].

3.1.1. Metoda mediei aritmetice

Metoda mediei aritmetice se aplică exclusiv dacă staţiile sunt uniform distribuite şi dacă relieful bazinului este omogen. Această metodă constă în efectuarea mediei matematice a valorilor precipitațiilor obţinute la staţiile studiate.

3.1.2. Metoda poligoanelor Thiessen

Metoda poligoanelor Thiessen permite calculul unei precipitaţii medii ponderate pe bazin. Această metodă atribuie fiecărui pluviometru o zonă de influenţă din aria totală, exprimată în procente, reprezentând factorul de pondere al valorii înregistrate.

reprezentând factorul de pondere al valorii înregistrate. Fig. 3-3 – Poligoanele Thiessen Crişul Repede Un

Fig. 3-3 Poligoanele Thiessen Crişul Repede

Un exemplu se prezintă în figura 3-3, pentru bazinul hidrografic al Crișului Repede, la care s-a ținut seama și de stațiile adiacente bazinului.

3.1.3. Metoda izohietelor

Izohietele sunt liniile care unesc punctele cu aceeaşi cantitate de precipitaţii medii căzute într-o anumită perioadă de timp (valori ale ploilor multianuale, anuale, lunare, zilnice etc). Trasarea izohietelor se face manual sau prin metode automate, cum ar fi metoda Kriging.

manual sau prin metode automate, cum ar fi metoda Kriging. Fig. 3-6 – Izohiete medii multianuale

Fig. 3-6 Izohiete medii multianuale - Crişul Repede

Fig. 3-6 – Izohiete medii multianuale - Crişul Repede Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 8
Fig. 3-6 – Izohiete medii multianuale - Crişul Repede Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 8

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice În figura 3- 6 se prezintă izohietele pentru același

În figura 3-6 se prezintă izohietele pentru același bazin hidrografic al râului Crișul Repede cu valorile precipitațiilor medii multianuale.

3.1.4. Metoda mixtă

Acestă metodă este o combinaţie între metoda poligoanelor Thiessen şi metoda izohietelor. Metoda mixtă constă în atribuirea unei precipitaţii fiecărui poligon, precipitație care s-a produs efectiv în centrul de greutate al poligonului determinat prin trasarea izohietelor.

3.1.5. Metoda repartiţiei altimetrice

Precipitaţiile atmosferice din regiunile montane nu sunt foarte bine cunoscute prin măsurători. Cu toate acestea, este cunoscut faptul că nivelul precipitațiilor crește cu altitudinea, astfel încât se poate obține o dreaptă de corelație între acești parametri. În figura 3-10 se prezintă corelația pentru bazinul hidrografic al Crișului Repede.

corelația pentru bazinul hidrografic al Crișului Repede . Fig. 3-10 – Corelaţi a liniară precipitaţia multia

Fig. 3-10 – Corelaţia liniară precipitaţia multianuală vs. altitudine pentru bazinul hidrografic al Crișului Repede

Variația precipitaţiilor pentru un metru de altitudine se numeşte gradient hipsometric al precipitaţiilor. Când se dispune de suficiente staţii pentru trasarea repartiţiei precipitaţiilor în funcţie de altitudine este posibilă atribuirea de ponderi pluviometrelor în funcţie de curba hipsometrică. Ploaia medie se obţine prin mediere ponderată.

3.1.6. Metoda celor două axe

Această metodă are la bază ipoteza conform căreia importanţa relativă a unei staţii privind evaluarea precipitaţiilor medii depinde de distanţa dintre staţie şi centrul geografic al bazinului.

3.1.7. Metoda discretizării

Metoda discretizării este utilizată pentru evaluarea precipitaţiilor medii regionale, ţinând cont de ponderea altitudinii staţiilor pluviometrice prin introducerea unor staţii virtuale. Această metodă se bazează pe discretizarea unui mediu continuu în elemente finite, astfel încât bazinul hidrografic este divizat în patrulatere care cuprind staţiile pluviometrice.

3.1.8. Metoda de interpolare Kriging

Prin metoda Kriging se calculează ploaia medie căzută pe suprafaţa bazinului hidrografic prin interpolarea datelor punctuale, rezultând o medie ponderată ale măsurătorilor disponibile. Metoda Kriging este bazată pe funcţia de corelaţie spaţială înrudită cu cerelograma -

funcţia de corelaţie spaţială înrudită cu cerelograma - Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 9
funcţia de corelaţie spaţială înrudită cu cerelograma - Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 9

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice reprezentarea grafică a corelaţiei dintre valorile

reprezentarea grafică a corelaţiei dintre valorile variabile ale unui fenomen. Variograma este un alt instrument pentru analiza comportamentului spaţial al unei variabile pe o suprafaţă definită, care stabilește influenţa datelor obținute de la stații situate la distanțe diferite față de zona de interes.

la distan ț e diferite față de zona de interes. Fig. 3-13 – Grid obţinut cu

Fig. 3-13 – Grid obţinut cu metoda Kriging pentru Crişul Repede

3.2. Modele de calcul ale procesului ploaie-scurgere

Orice model rezultă în urma unei interacţiuni complexe între realitate/fenomen fizic şi cercetător. Un model reprezintă o interpretare a realităţii, mai riguroasă ori mai aproximativă, în funcţie de un anumit obiectiv. Se pornește de la percepţia fenomenului fizic, se formalizează acesta în cadrul unui model conceptual, apoi se aplică un anumit limbaj matematic susținut de ipoteze de calcul, adesea prea simplificate.

3.2.1. Modele empirice globale

Modelele empirice caracterizează global relaţiile ploaie – debite prin prelucrarea seriilor de timp, plecând fie de la abordări deterministe, fie de la abordări stocastice. Aceste modele utilizează atât variabile de intrare cât şi de ieşire, fără a interveni însă la datele privind natura fizică a bazinului hidrografic, acesta fiind considerat ca o casetă neagră, blackbox.

3.2.2. Modele conceptuale globale

Cercetările efectuate pe mai multe bazine hidrografice au condus la analogia acestor bazine cu un sistem complex, în care precipitaţiile sunt împărţite pe mai multe niveluri de depozitare temporală aflate în interacţiune (vegetaţia, solul, mediul subteran, cursurile de apă etc.), înainte de revenirea lor în atmosferă. Cunoscând nivelul iniţial al unui rezervor și precipitaţiile, evapotranspiraţia potenţială și reală la fiecare pas de timp, ca intrări/ieșiri, este posibilă simularea pas cu pas a evoluţiei nivelului din rezervor şi a debitelor de schimb între rezervoare, precum şi a debitului ieşit din bazinul hidrografic analizat.

3.2.3. Modele conceptuale semi-spaţiale

Modelele conceptuale semi-spaţiale sau modelele conceptuale semi-distribuite reprezintă un progres pentru modelele globale, deoarece acestea analizează și funcţionarea internă a unui bazin hidrografic. Aceste modele utilizează o grilă de discretizare a bazinului hidrografic în unităţi spaţiale considerate omogene, acestea deversând una în alta, din amonte către aval. Fiecare unitate este reprezentată de un ansamblu de rezervoare interconectate.

reprezentată de un ansamblu de rezervoare interconectate. Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 10
reprezentată de un ansamblu de rezervoare interconectate. Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 10

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice Modelul VIDRA Pentru calculul ploii nete, modelul VIDRA [27]

Modelul VIDRA

Pentru calculul ploii nete, modelul VIDRA [27] are ca ipoteză de bază faptul că scurgerea într-un bazin hidrografic este asemănătoare cu scurgerea printr-o serie de patru rezervoare interconectate: rezervorul de intecepţie, rezervorul depresiunilor, rezervorul zonei nesaturate şi rezervorul zonei saturate.

Modelul N.A.M.

Modelul N.A.M. (Nedbør-Afstrømnings-Model = Precipitation-Runoff-Model) împarte componentele principale ale scurgerii, aceasta fiind asimilată cu o succesiune de rezervoare, pentru care fenomenele sunt cuantificate prin relaţii empirice. Modelul N.A.M. este model cu parametri concentraţi care simulează scurgerea de suprafaţă, scurgerea hipodermică şi scurgerea de bază, în funcţie de cantitatea de apă din patru zone de retenţie (rezervoare). Modelul include un număr opţional de extensii, cum ar fi un modul complex de topire a zăpezii sau o descriere separată a hidrologiei unei suprafeţe irigate.

Modelul HEC-HMS

Modelul HEC-HMS este proiectat pentru simularea proceselor ploaie scurgere în sisteme dendritice. Acest model poate fi aplicat într-o gamă largă de domenii, incluzând bazine hidrografice de diferite dimensiuni și spații urbane. Hidrografele calculate de program pot fi folosite direct sau împreună cu alte soft-uri care studiază curgerea apei, drenajul urban, hidraulica aferentă unor construcții hidrotehnice, măsuri de limitare a efectelor negative ale inundaţiilor etc.

3.2.4. Modele fizice spaţiale

Modelele fizice spaţiale se bazează pe variabilele de stare conectate între ele prin relaţii de stare și de proces (transformare de stare), ecuații de mișcare şi ecuații de conservare a masei (continuitate).

3.2.5. Modele fizice conceptuale semi-spaţiale

Pentru a depăşi limitările abordărilor precedente, s-a abordat un alt tip de modelare care să conţină:

o bază fizică generată în mod explicit pentru procesele elementare cu privire la alegerea variabilelor şi a parametrilor relevanţi;

spaţializare bazată pe o divizare a spaţiului în unităţi omogene ale funcţionării hidrologice a acestuia.

Modelul TOPMODEL

TOPMODEL este un model ploaie scurgere, bazat pe previziuni distribuite pentru analiza topografiei bazinului hidrografic. Modelul anticipează excesul de saturaţie şi excesul de infiltraţie, scurgerile de suprafaţă şi mișcarea apei subterane [6, 103].

Modelul MIKE SHE

MIKE SHE este un soft de modelare a proceselor majore care intervin în componenta terestră a ciclului hidrologic. Astfel, MIKE SHE modelează curgerea apei, calitatea apei şi transportul de sedimente, fiind folosit cu succes în modelarea bazinelor mici. Acest software derivă din Systeme Hydrologique Europeen (SHE), dezvoltat în în 1977 de Institutul de Hidrologie al Marii Britanii, SOGREAH (Franţa) şi DHI (Danemarca). [98]

Marii Britanii, SOGREAH (Franţa) şi DHI ( Danemarca). [98] Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 11
Marii Britanii, SOGREAH (Franţa) şi DHI ( Danemarca). [98] Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 11

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice 4. MODELE MATEMATICE ALE MIŞCĂRII CU SUPRAFAŢĂ LIBERĂ

4. MODELE MATEMATICE ALE MIŞCĂRII CU SUPRAFAŢĂ LIBERĂ Equation Chapter 4 Section 1 Equation C hapter 4 Section 1

Modelul matematic este o mulţime de una sau mai multe relaţii matematice între variabile și constante - care reprezintă valori numerice - şi una sau mai multe ipostaze admise privind desfăşurarea fenomenului fizic.

4.1. Modelarea matematică a curgerii cu programul MIKE 11

Modelarea unidimensională are la bază trei componente fundamentale: ecuații diferențiale; exprimarea acestor ecuații în diferențe finite sau elemente finite, rezultând un sistem de ecuații algebrice; schema numerică pentru rezolvarea acestor ecuații [95].

MIKE 11 este un model hidrodinamic care rezolvă ecuațiile Saint Venant pentru cazul unidimensional, în regim tranzitoriu. Cele două necunoscute, nivel – debit, sunt calculate prin aplicarea unei scheme în diferențe finite în 6 puncte, consacrată sub denumirea Abbott – Ionescu. Permite introducerea și considerarea în calcul a structurilor hidraulice și hidrotehnice

[96].

4.1.1. Formularea matematică a hidrodinamicii cursurilor de apă

În cadrul modelului curentului de fluid unidimensional, pentru mișcarea nepermanentă a fluidelor incompresibile, sistemul clasic de ecuații cu derivate parțiale Saint Venant este alcătuit din ecuația de continuitate (4.1) și de mișcare (4.2):

 Q  A   q  x  t Q   Q
 Q
A
 q
 x
t
Q
Q
Q
  
A
  
 h
Q
Q
gA
g
t
x
x
C RA
2
 

(4.1)

gAi

0

(4.2)

unde: Q - debitul volumic; A - aria secțiunii transversale; q - aport lateral; x - spațiu; t - timp; h - adâncimea apei; C - coeficientul Chezy; R - raza hidraulică; - coeficientul Coriolis; g - accelerația gravitațională; i - panta patului albiei.

În lipsa aportului lateral de debit q și considerând că lățimea B a albiei nu se modifică semnificativ în timp, pachetul de programe MIKE 11 folosește ecuația de continuitate sub forma [95]:

Q

x

B

 

h t

0

(4.3)

Ecuația de mișcare (4.2) se transformă într-o ecuație cu diferențe finite căreia, MIKE 11, îi aplică schema numerică implicită în 6 puncte a lui Abbott-Ionescu [1], conform figurii 4-5.

Pentru calculul variabilelor debit-nivel se folosește un grid cu puncte de calcul alternative ale debitului și nivelului apei. Punctele de calcul al debitului sunt situate la mijlocul distanței dintre două puncte successive de calcul al nivelului apei și în dreptul eventualelor structuri hidrotehnice. Punctele de calcul al nivelului apei corespund profilelor transversale măsurate sau unor profile interpolate între acestea, în cazul în care distanța dintre două profile transversale succesive este mai mare decât pasul de spațiu dx ales.

succesive este mai mare decât pasul de spațiu dx ales. Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag.
succesive este mai mare decât pasul de spațiu dx ales. Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag.

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice Fig. 4-5 - Schema implicită Abbott– Ionescu în 6
şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice Fig. 4-5 - Schema implicită Abbott– Ionescu în 6

Fig. 4-5 - Schema implicită Abbott–Ionescu în 6 puncte

4.1.2. Influența structurilor hidrotehnice asupra curgerii în râuri

Podul este o construcție din categoria lucrări de artă destinată să treacă un obstacol (râu, o vale, căi de comunicații) trecând deasupra acestora. Podurile se pot construi din beton, zidărie, metal, lemn, hobane ș.a. În mare, structura podurilor este alcătuită din:

Suprastructură - partea superioară a podului care preia încărcările de la trafic este alcătuită din calea de rulare și structură de rezistență care sprijină calea de rulare;

Infrastructura - partea din pod care preia încărcările de la suprastructura și le transmite terenului, alcătuită din culee și pile;

Zona aferentă podurilor - este zona de racordare a podului cu terasamentul, rampe de acces etc.

Toate intervenţiile antropice modifică regimul natural de curgere a râurilor, afectând capacitatea acestora de a transporta şi depune materialul solid. Efectele, cu impact asupra stabilităţii şi exploatării normale a podului, se materializează în eroziunea patului albiei şi a malurilor, modificarea traseului în plan al albiei, modificarea secţiunii de scurgere a apelor în zona podului.

4.1.3. Simulări numerice pentru debite cu diferite probabilități de depășire

Simulările numerice pentru studiul de caz se vor realiza considerând drept condiţie la limită amonte - hidrograful debitelor medii zilnice în perioada anilor 2000 2005, precum și debitele cu diferite probabilităţi de depăşire (Q 0,1% , Q 1% , Q 5% , Q 10% ), iar în aval cheia limnimetrică înregistrată la staţia hidrometrică Vadu Criş.

4.2. Modelarea matematică a curgerii cu HEC-RAS

HEC-RAS care este unul din cele mai cunoscute şi utilizate pachete de programe, privind analiza sistemelor hidrografice. Modelul poate efectua calculul suprafeţei libere a apei în mişcare permanentă, gradual-variată pe râuri în regim natural sau în canale construite. Prelucrarea datelor pentru HEC-RAS se face în GIS cu ajutorul extensiei HEC-GeoRAS, unde se desenează talvegul pornind din amonte spre aval, se definesc malurile, direcţia de curgere, profilele transversale şi rugozitatea pentru fiecare profil [101].

transversale şi rugozitatea pentru fiecare profil [101]. Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 13
transversale şi rugozitatea pentru fiecare profil [101]. Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 13

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice 4.2.1. Formularea matematică a hidrodinamicii cursurilor

4.2.1. Formularea matematică a hidrodinamicii cursurilor de apă

HEC-RAS folosește următoarele ecuații:

de continuitate;

de conservare a energiei;

de conservare a impulsului;

ecuaţia Manning.

4.2.2. Simulări numerice pentru debite cu diferite probabilități de depășire

Se importă modelul în format *.sdf obținut cu HEC-GeoRas, aducând astfel în mediul de lucru geometria albiei (fig. 4-14) şi atribuindu-i unităţile de măsură adecvate.

4- 14) şi atribuindu- i unităţile de măsură adecvate . Fig. 4-14 – Importul datelor din

Fig. 4-14 Importul datelor din GIS

Structurile hidrotehnice se introduc în HEC-RAS în modulul de definire a geometriei. Dacă se optează pentru un regim permanent de mișcare, se introduc următoarele condiții la limită:

în amonte se introduc debitele cu diverse probabilități de depășire;

în aval - adâncimea apei.

Simularea numerică se poate realiza pentru orice regim de curgere: lent, rapid și mixt.

pentru orice regim de curgere: lent, rapid și mixt. Fig. 4-23 – Perspectiva 3D a tronsonului

Fig. 4-23 Perspectiva 3D a tronsonului analizat

În figura 4-23 este reprezentată perspectiva 3D a tronsonului analizat, ca rezultat al aplicării programului HEC-RAS.

analizat, ca rezultat al aplicării programului HEC-RAS. Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 14
analizat, ca rezultat al aplicării programului HEC-RAS. Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 14

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice 5. DATE DE INTRARE NECESARE MODELĂRII MATEMATICE Orice

5. DATE DE INTRARE NECESARE MODELĂRII MATEMATICE

Orice studiu de caz nu poate demara fără a avea la dispoziţie un set de date din măsurători. Convenţional, pentru studiul de caz elaborat în prezenta lucrare, aceste date s-au grupat în:

date altimetrice (G.I.S.), date hidrologice obținute de la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.) şi date meteorologice furnizate de Administraţia Naţională de Meteorologie (A.N.M.). Ele cuprind informaţii cu privire la topografia terenului şi albiilor, precum şi măsurători ale precipitaţiei, debitelor, nivelelor şi chei limnimetrice [100].

5.1. Date altimetrice (G.I.S.)

Modelarea numerică altimetrică a terenului presupune aproximarea unei porţiuni din suprafaţa topografică cu ajutorul mijloacelor electronice de calcul și a unui model matematic adecvat pe baza coordonatelor (X i , Y i , Z i ) ale punctelor cunoscute, astfel încât prin interpolare să se obţină cota Z j a oricărui punct de pe aceeaşi suprafaţă, definit prin coordonatele sale planimetrice (X j , Y j ), cu o precizie corespunzătoare scopurilor avute în vedere şi mijloacelor disponibile.

5.2. Date hidrologice (I.N.H.G.A.)

Datele hidrologice necesare modelării s-au preluat de la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.). Aceste date au fost înregistrate la staţiile hidrometrice din bazinul hidrografic al Crişului Repede şi vor fi utilizate în studiul de caz analizat.

De remarcat faptul că datele au fost pregătite pentru toate staţiile, chiar dacă în studiul de caz se vor utiliza doar cele de pe sub-bazinul analizat. De asemenea, unele stații hidrometrice au dispus și de seturi de măsurători ale precipitațiilor.

5.2.1.Precipitaţii medii zilnice

5.2.2. Debite medii zilnice

5.2.3. Niveluri medii zilnice

5.2.4. Chei limnimetrice

5.2.5. Viituri înregistrate

5.3. Date meteorologice (A.N.M.)

Aceste date s-au preluat de la Administraţia Naţională de Meteorologie (A.N.M.). Datele meteo constau în precipitații medii zilnice, temperaturi medii zilnice și evapotranspirații.

5.3.1. Precipitaţii medii zilnice

5.3.2. Temperaturi medii zilnice

5.3.3. Evapotranspiraţii

5.3.2. Temperaturi medii zilnice 5.3.3. Evapotranspiraţii Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 15
5.3.2. Temperaturi medii zilnice 5.3.3. Evapotranspiraţii Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 15

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice 6. STUDIU DE CAZ Modelarea de ansamblu a fenomenelor

6. STUDIU DE CAZ

Modelarea de ansamblu a fenomenelor naturale climatice, morfologice, meteorologice, hidrologice și hidraulice dintr-un bazin hidrografic, în contextul existenței unui mediu construit în arealul respectiv, în vederea obținerii unor prognoze cât mai corecte a limitelor zonelor umede sau sensibile la inundații reprezintă o adevărată provocare pentru un cercetător. Prezenta lucrare se consideră o tentativă de soluționare a modelării globale a acestor fenomene naturale, influențate de lucrările hidrotehnice executate în zonă, prin cuplarea adecvată a modelelor de ploaie-scurgere cu cele de hidrodinamică a mișcării cu suprafață liberă. În acest fel, se realizează o reprezentare cât mai fidelă a fenomenelor naturale și antropice la nivelul unui bazin hidrologic. În prezentul studiu de caz se vor realiza hărţi de inundabilitate pentru tronsonul râului Crişul Repede, cuprins între staţiile Ciucea (în amonte) şi Vadu Criş (în aval), sub-bazinul având o lungime de aproximativ 35 km. Acest sub-bazin aparține, pe de o parte, spaţiului hidrografic al Crişurilor (fig. 6-1), care este situat în nord-vestul României şi este alcătuit din patru mari sub-bazine și, pe de altă parte, de unul dintre aceste mari sub-bazine, anume cel al Crişului Repede.

aceste mari sub-bazine, anume cel al Crişului Repede. Fig. 6-1 – Spaţiu l hidrografic Crişuri Bazinul

Fig. 6-1 – Spaţiul hidrografic Crişuri

Bazinul hidrografic al Crişului Repede are o suprafaţă de 2.159 km 2 , cu închidere la stația hidrometrică Oradea, lungimea cursului principal, Crișul Repede, fiind de circa 132 km. La nivelul bazinului hidrografic Crişul Repede s-a dispus de următoarele date altimetrice:

modelul digital al terenului obţinut de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate

Imobiliară (A.N.C.P.I.), având precizie altimetrică de 0,5 m pe cursul râurilor principale şi între 0,5 m 2,5 m în restul zonelor; limita bazinului în format ESRI ArcInfo shapefile; harta utilizării terenului în format ESRI ArcInfo shapefile la scara 1: 50.000; harta geologică în format ESRI ArcInfo shapefile la scara 1: 200.000; imagini orthophoto în format ECW pentru întreg bazinul, cu rezoluţia de 0,5 m. Pentru aceste date altimetrice, s-au aplicat instrumentele G.I.S. specifice ca de exemplu: Fill - de umplere a depresiunilor create artificial în urma interpolării (fig. 6-3), Flow Direction - atribuirea fiecărei celule a gridului a unui cod care să indice direcţia în care se face curgerea din celula respectivă (fig. 6-4), Flow Accumulation - definirea reţelei de curgere pornind de la un prag minim al numărului de celule care contribuie la curgere (fig. 6-5). Toate aceste prelucrări au fost efectuate cu ARCGIS.

6-5). Toate aceste prelucrări au fost efectuate cu ARCGIS. Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 16
6-5). Toate aceste prelucrări au fost efectuate cu ARCGIS. Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 16

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice Fig. 6-3 – Umplerea depresiunilor create artificial în
şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice Fig. 6-3 – Umplerea depresiunilor create artificial în

Fig. 6-3 Umplerea depresiunilor create artificial în urma interpolării cu comanda Fill pentru bazinul hidrografic Crişul Repede

cu comanda Fill pentru bazinul hidrografic Crişul Repede Fig. 6-4 – Determinarea direcţiei de curgere cu

Fig. 6-4 – Determinarea direcţiei de curgere cu comanda Flow Direction pentru bazinul hidrografic Crişul Repede

Flow Direction pentru bazinul hidrografic Crişul Repede Fig. 6-5 – De terminarea acumulărilor posibile cu

Fig. 6-5 Determinarea acumulărilor posibile cu comanda Flow Accumulation pentru bazinul hidrografic Crişul Repede

Modelul MIKE 11 este un model unidimensional care integrează cu ajutorul diferenţelor finite ecuaţiile cu derivate parţiale Saint Venant. Din infinitatea de soluţii asociate acestor ecuaţii sunt identificate cele corespunzătoare problemei analizate prin intermediul condiţiilor la limită. Condiţiile la limită pentru regimul nepermanent de mișcare care trebuie impuse în

regimul nepermanent de mișcare care trebuie impuse în Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 17
regimul nepermanent de mișcare care trebuie impuse în Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 17

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice MIKE 11 sunt serii temporale de debite (hidrografe). În

MIKE 11 sunt serii temporale de debite (hidrografe). În plus, trebuie apreciat aportul difuz de debit prin scurgere pe versant, ca urmare a precipitaţiilor.

Pentru a genera astfel de intrări necesare modelului hidrodinamic acolo unde nu există măsurători se utilizează de obicei un model de tip ploaie-scurgere. În cazul de faţă s-a utilizat modelul N.A.M. Acest model impune ca date de intrare serii temporale de precipitaţii, evaporaţii şi temperaturi. Suplimentar, pentru calibrarea modelului se folosesc serii temporale de debite.

Prelucrarea datelor hidrologice şi meteorologice s-a făcut prin metode clasice: analiza şi sinteza statistico-matematică.

Analiza double mass (dublului cumul) este o abordare frecvent utilizată în aprecierea datelor pentru investigarea comportamentului înregistrărilor hidrologice sau meteorologice pentru un număr de locaţii (fig. 6-6). Această analiză determină dacă există o corelaţie a datelor și evaluează posibilele erori sistematice provocate de modificări ale procedurilor de colectare a datelor sau ale condiţiilor locale.

de colectare a datelor sau ale condiţiilor locale. Fig. 6-6 – Analiza double mass pentru s

Fig. 6-6 Analiza double mass pentru staţiile A.N.M. – Crişul Repede

Datele de la staţiile care diferă semnificativ de la acestă tendinţă de liniaritate a graficului, nu se vor mai utiliza în modelare.

Se verifică şi variaţia precipitaţiilor cu altitudinea, prin reprezentarea dreaptei de regresie liniară (fig. 6-8). Datele care diferă semnificativ de dreapta de regresie trebuie verificate.

ă semnificativ de dreapta de regresie trebuie verificate. Fig. 6-8 – Regresia liniară a datelor meteo

Fig. 6-8 – Regresia liniară a datelor meteo A.N.M.

Fig. 6-8 – Regresia liniară a datelor meteo A.N.M. Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 18
Fig. 6-8 – Regresia liniară a datelor meteo A.N.M. Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 18

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice Datele referitoare la temperaturi sunt preg ă tite în

Datele referitoare la temperaturi sunt pregătite în Excel pentru toate staţiile, analizându-le consistenţa lor prin corelaţia liniară între temperatura medie anuală şi altitudine (fig. 3-10). Se verifică datele de la staţii cu o abatere semnificativă de la aceasta corelaţie liniară.

semnificativ ă de la aceasta corela ţ ie liniar ă . Fig. 6-10 – Regres ia

Fig. 6-10 Regresia liniară a temperaturilor

Datele despre evaporaţii se calculează pe baza observaţiilor zilnice ale evaporaţiei potenţiale în funcţie de conţinutul de apă din zona rădăcinilor. În figura 6-11 este prezentată variaţia evaporaţiei cu altitudinea pentru zone acoperite cu iarba, cu păduri sau pentru zone agricole, într-un bazin similar cu cel analizat în prezenta teză. Se poate remarca reducerea evaporaţiei cu altitudinea.

. Se poate remarca reducerea evapora ţi ei cu altitudinea. Fig. 6-11 – Variaţia evaporaţiei cu

Fig. 6-11 – Variaţia evaporaţiei cu altitudinea

În modulul Basin View se realizează pregătirea sub-bazinului analizat într-un fişier specific MIKE 11 de tipul RRPar11, precum şi calculul precipitaţiei medii cu ajutorul poligoaneler Thiessen.

La calibrarea modelului se au în vedere următoarele obiective:

Concordanţa între scurgerile simulate şi cele observate pe bazin; Concordanţa în ceea ce priveşte forma hidrografului; Concordanţa debitelor de vârf în ceea ce priveşte potrivirea în timp, frecvenţa şi volumul de debit; Concordanţa debitelor de etiaj (nivelul cel mai scăzut al unui râu).

debitelor de etiaj (nivelul cel mai sc ă zut al unui râu). Universitatea Tehnică de Construcţii
debitelor de etiaj (nivelul cel mai sc ă zut al unui râu). Universitatea Tehnică de Construcţii

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice Evaluarea grafică presupune compararea hidrografului

Evaluarea grafică presupune compararea hidrografului obţinut din simulare cu cel din datele observate şi comparaţia între scurgerile calculate şi cele observate. Evaluarea numerică include eroarea globală Water Balance (diferenţa dintre scurgerea medie calculată şi cea observată) şi forma globală a hidrografului dată de coeficientul R 2 , cunoscut sub numele de coeficientul Nash-Sutcliffe.

Rutina de autocalibrare a paramerilor N.A.M. poate fi folosită ca un instrument important în calibrarea unui bazin, deși programul permite și calibrare manuală prin aproximări succesive. Strategia de calibrare – automată sau manuală - se axează în jurul câtorva parametri principali, specifici majorităţii modelelor.

Calibrarea pornește de la fişierul cu parametri şi, de aceea, este recomandată alegerea unor condiţii iniţiale cât mai bune. Este recomandat ca simularea să înceapă într-o perioadă fără depozite de zăpadă şi cu scurgere mică (în mod normal doar cu scurgere de bază). Un moment potrivit de începere a simulării pentru România este la sfârşitul lunii septembrie sau începutul lui octombrie.

Rezultatul simulării, atât după autocalibrare, cât şi după ajustarea manuală a parametrilor este sub forma unui calibration plot, care compară debitele observate cu cele simulate (fig. 6-16), precum şi volumele cumulate (fig. 6-17), acesta fiind foarte util la verificarea rezultatului global al calibrării. Este important ca WBL - Water Balance să fie în limita a 10%, iar R 2 să aibă o valoare rezonabilă, apropiată de 1, respectiv între 0,7 și 0,9.

ă , apropiat ă de 1, respectiv între 0,7 și 0,9. Fig. 6-16 – Calibration plot

Fig. 6-16 Calibration plot comparând debitele simulate cu cele observate

plot comparând debitele simulate cu cele observate Fig. 6-17 - Calibration plot comparând volumele simulate

Fig. 6-17 - Calibration plot comparând volumele simulate cu cele observate

plot comparând volumele simulate cu cele observate Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 20
plot comparând volumele simulate cu cele observate Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 20

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice Tabel 6-3 Parametrii N.A.M. obţinuţi după calibrare Vadu

Tabel 6-3

Parametrii N.A.M. obţinuţi după calibrare

Vadu Criş-Ciucea

U

30

max

L

150

max

CQOF

0,8

CKIF

400

CK1,2

35

TOF

0,9

TIF

0,9

TG

0,9

CKBF

5000

În urma calibrării modelului N.A.M. au fost obţinuţi parametrii prezentaţi în tabelul 6-3, dar au fost generate şi hidrografe de debite care sunt utilizate ulterior în modelul hidrodinamic.

Sub-bazinul Vadu Criş-Ciucea a fost împărţit la rândul său în alte 10 sub-bazine definite de afluenţii care alimentează reţeaua hidrografică a râului Crişul Repede pe acest tronson. În figurile 3-19 3-21 sunt prezentate, spre exemplificare, hidrografele obţinute în urma acestor simulări pentru sub-bazinele Surduc, Beznea și Bratcuţa.

pentru sub-bazinele Surduc, Beznea și Bratcuţa . Fig. 6-19 – Hidrograful obţinut pentru sub -bazinul

Fig. 6-19 – Hidrograful obţinut pentru sub-bazinul Surduc

6-19 – Hidrograful obţinut pentru sub -bazinul Surduc Fig. 6-20 – Hidrograful obţinut pentru sub -bazinul

Fig. 6-20 – Hidrograful obţinut pentru sub-bazinul Beznea

Fig. 6-20 – Hidrograful obţinut pentru sub -bazinul Beznea Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 21
Fig. 6-20 – Hidrograful obţinut pentru sub -bazinul Beznea Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 21

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice Fig. 6-21 – Hidrograful obţinut p entru sub- bazinul
şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice Fig. 6-21 – Hidrograful obţinut p entru sub- bazinul

Fig. 6-21 – Hidrograful obţinut pentru sub-bazinul Bratcuţa

La staţia hidrometrică Ciucea se consideră şirul debitelor maxime anuale

pluvială, înregistrate pe o perioadă de 12 de ani (tabel 6-4).

Q

max

i

de provenienţă

Debite maxime anuale la stația Ciucea

Nr. crt.

Anul

Q max

1 1970

202

2 1972

226

3 1979

122

4 1980

326

5 1981

316

6 1989

138

7 2001

127

8 2002

34

9 2003

31,2

10 2004

98

11 2005

123

12 2006

114

Probabilitatea de depăşire empirică se determină cu formula lui Weibull

P

i

n 1

Tabel 6-4

100%

, unde

i este numărul de ordine al valorii din şirul debilelor maxime ordonat descrescător, iar n reprezintă numărul de valori din şir.

Pentru un şir statistic se definesc parametri caracteristici, precum: media aritmetică a şirului; abaterea aritmetică; coeficientul K i ; abaterea medie pătratică σ; coeficientul de variație C v ; coeficientul de asimetrie C s .

Dacă n < 100, se recomandă adoptarea unei valori pentru C s în funcţie de C v :

C

C

C

s

s

s

= dacă debitele maxime provin din topiri de zăpadă;

2

C

v

= dacă debitele maxime provin din ploi;

4

C

v

= dacă debitele sunt de provenienţă mixtă.

3

C

v

4 C v = dacă debitele sunt de provenienţă mixtă. 3 C v Universitatea Tehnică de
4 C v = dacă debitele sunt de provenienţă mixtă. 3 C v Universitatea Tehnică de

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice Curba teoretică de probabilitate Q p % diferite ,

Curba

teoretică

de

probabilitate

Q p%

diferite

, utilizând curba teoretică Kriţki-Menkel, se obţin cu formula:

Krițki-Menkel.

Valorile

debitelor maxime

cu

probabilităţi de depăşire

Q

p%

K

p%

Q , unde Q este debitul mediu, iar coeficienții

K

p%

sunt dați tabelar.

diverse

probabilităţi de depăşire p% se determină utilizând relaţia: Qp% Q1Cvp% , unde

reprezintă abaterea ordonatei curbei de probabilitate, corespunzător unei probabilităţi de

depăşire p% , considerând

Curba

teoretică

de

probabilitate

Pearson

III.

Valorile

debitelor

maxime

cu

p%

C

v

= 1, faţă de valoarea medie unitară Q = 1 m 3 /s. Valorile lui

p%

se determină din tabelul Foster-Rîbkin, în funcţie de C s şi p%.

Curbele teoretice Kriţki-Menkel şi Pearson III, trasate pe baza valorilor calculate sunt reprezentate în figura 6-26. Analizând curbele din aceasta figură rezultă că pentru probabilităţi inferioare lui 0,1%, debitele maxime obţinute utilizând curba Kriţki-Menkel sunt mai mari decât debitele rezultate din curba Pearson III.

mai mari decât debitele rezultate din curba Pearson III. Fig. 6-26 – Curbele de probabilitate Kriţki

Fig. 6-26 – Curbele de probabilitate Kriţki-Menkel şi Pearson III

Repartiţa Gama cu 3 parametri (Γ 3 ). După determinarea lui C s şi C v , ordonatele teoretice cu

diverse probabilităţi de depăşire p% se obţin cu relaţia:

Față de debitele cu probabilităţile de depăşire Q 0,1% , Q 1% , Q 5% , Q 10% obținute de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.), debitele calculate de autor prin diverse metode statistice de calcul diferă față de acestea cu cel mult 15%, suficient de satisfăcător ținând seama de numărul limitat de date de care s-a dispus.

După obținerea debitelor cu diferite probabilităţi de depăşire, s-a procedat la modelarea hidrodinamică şi la cuplarea acestui modul cu modulul ploaie-scurgere din MIKE 11.

Pentru început s-a importat talvegul râului (fig. 6-28) de pe tronsonul analizat şi profilele transversale extrase cu ajutorul G.I.S. (fig. 6-29).

Q

p%

QK

p%

.

extrase cu ajutorul G.I.S. (fig. 6-29). Q p %  QK p % . Universitatea Tehnică
extrase cu ajutorul G.I.S. (fig. 6-29). Q p %  QK p % . Universitatea Tehnică

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice Fig. 6-28 – Vectorul talveg Crişul Repede pe tronsonul
şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice Fig. 6-28 – Vectorul talveg Crişul Repede pe tronsonul

Fig. 6-28 – Vectorul talveg Crişul Repede pe tronsonul Ciucea – Vadu Criș

talveg Crişul Repede pe tronsonul Ciucea – Vadu Criș Detaliu Fig. 6-29 – Profile transversale Crişul

Detaliu

Crişul Repede pe tronsonul Ciucea – Vadu Criș Detaliu Fig. 6-29 – Profile transversale Crişul Repede

Fig. 6-29 – Profile transversale Crişul Repede pe tronsonul Ciucea – Vadu Criș

Pe tronsonul cuprins între cele două staţii hidrometrice se extrag profile transversale, pe cât posibil perpendiculare pe talveg, cu lăţimea maximă de 1 km la un interval de 500 de metri sau la intervale mai reduse acolo unde albia râului se ramifică. Se adaugă profile în amonte şi în aval de podurile existente.

profile în amonte şi în aval de podurile existente. Fig. 6-30 – Profile transversale Crişul Repede

Fig. 6-30 – Profile transversale Crişul Repede pe tronsonul Ciucea – Vadu Criș

Crişul Repede pe tronsonul Ciucea – Vadu Criș Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 24
Crişul Repede pe tronsonul Ciucea – Vadu Criș Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 24

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice În figura 6-30 se pot vizualiza profilele transversale

În figura 6-30 se pot vizualiza profilele transversale importate în fişierul caracteristic MIKE 11. S-au introdus structurile hidrotehnice prezente pe râul analizat, având la dispoziție releveele podurilor între staţiile hidrometrice Ciucea şi Vadu Criş (fig. 6-32).

staţiile hidrometrice Ciucea şi Vadu Criş (fig. 6-32). Fig. 6-32 – Profil longitudinal – pod Podurile

Fig. 6-32 Profil longitudinal pod

Podurile (în număr de 47) se definesc în fişierul cu geometrie al modelului MIKE 11. Deschiderea dintre pile este asimilată cu un culvert, iar tablierul cu un deversor. Deoarece structurile în MIKE 11 se găsesc în punctele denumite Q-points este rezolvată ecuația de conservare a impulsului.

Tot în cadrul fișierului de condiții se poate genera și mapa de inundație în format *.dfs2 pentru diferite debite cu probabilităţi de depăşire.

Se face simularea considerând drept condiţie la limită amonte, într-o primă fază, hidrograful debitelor medii zilnice în perioada anilor 2000 – 2005, apoi debitele cu diferite probabilităţi de depăşire, iar în aval cheia limnimetrică înregistrată la staţia din aval Vadu Criş. Tot în fişierul de simulare în tab-ul Models se bifează atât Hydrodynamic, cât şi Rainfall-Runoff, facând astfel cuplarea celor două modele ploaie-scurgere și hidrodinamic.

În urma simulării numerice se pot vizualiza: variaţia nivelului apei în timp în diverse profile (fig. 6-38); profile transversale în orice secţiune, hidrografe obţinute în urma simulării în diferite secțiuni de calcul.

în urma simul ă rii în diferite secțiuni de calcul. Fig. 6-38 – Variaţia nivelului în

Fig. 6-38 – Variaţia nivelului în diferite profile

În continuare, s-a realizat simularea cu debite cu diferite probabilităţi de depăşire şi anume:

Q 0,1% , Q 1%, Q 5%, Q 10% , obținându-se hărţi de inundabilitate corespunzătoare (fig. 6-41 6-44).

de inundabilitate corespunzătoare ( fig. 6-41 – 6-44). Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 25
de inundabilitate corespunzătoare ( fig. 6-41 – 6-44). Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 25

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice Fig. 6-41 – Harta de inundabilitate pentru Q 0
şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice Fig. 6-41 – Harta de inundabilitate pentru Q 0

Fig. 6-41 Harta de inundabilitate pentru Q 0,1%

Fig. 6-41 – Harta de inundabilitate pentru Q 0 , 1 % Fig. 6-42 – Harta

Fig. 6-42 Harta de inundabilitate pentru Q 1% suprapus peste Q 0,1%

inundabilitate pentru Q 1 % suprapus peste Q 0 , 1 % Universitatea Tehnică de Construcţii
inundabilitate pentru Q 1 % suprapus peste Q 0 , 1 % Universitatea Tehnică de Construcţii

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice Fig. 6-43 – Harta de inundabilitate pentru Q 5
şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice Fig. 6-43 – Harta de inundabilitate pentru Q 5

Fig. 6-43 Harta de inundabilitate pentru Q 5% suprapus peste Q 0,1% și Q 1%

Q 5 % suprapus peste Q 0 , 1 % și Q 1 % Fig. 6-44

Fig. 6-44 Harta de inundabilitate pentru Q 10% suprapus peste Q 0,1% , Q 1% și Q 5%

% suprapus peste Q 0 , 1 % , Q 1 % și Q 5 %
% suprapus peste Q 0 , 1 % , Q 1 % și Q 5 %

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice Pe tronsonul cursului de apă cuprins între staţiile

Pe tronsonul cursului de apă cuprins între staţiile hidrometrice Ciucea şi Vadu Criş au fost afectate întinse zone populate, după cum rezultă din detaliile prezentate în figurile 6-45 și

6.46.

NEGRENI
NEGRENI

Fig. 6-45 Detaliu de inundare din zona localităţii Negreni

BUCEA
BUCEA

Fig. 6-46 Detaliu de inundare din zona localităţii Bucea

În final, s-a realizat o sugestivă reprezentare grafică prin compararea nivelurilor calculate pentru diferite debite în două profile transversale: unul din amonte (fig. 6-50) și altul din aval (fig. 6-51).

unul din amonte (fig. 6 - 50) și altul din aval (fig. 6-51). Universitatea Tehnică de
unul din amonte (fig. 6 - 50) și altul din aval (fig. 6-51). Universitatea Tehnică de

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice Fig. 6-50 – Reprezentarea nivelurilor pentru debite cu
şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice Fig. 6-50 – Reprezentarea nivelurilor pentru debite cu

Fig. 6-50 Reprezentarea nivelurilor pentru debite cu diferite probabilităţi, într-o secţiune amonte

cu diferite probabilităţi , într-o secţiune amont e Fig. 6-51 – Reprezentarea nivelurilor pentru debite cu

Fig. 6-51 Reprezentarea nivelurilor pentru debite cu diferite probabilităţi într-o secţiune aval

7. CONCLUZII, CONTRIBUŢII ŞI PERSPECTIVE DE CERCETARE

7.1. Concluzii generale

Concluziile acestei lucrări sunt rezultatul unei extinse documentări, al studiilor şi cercetărilor efectuate de numeroși specialişti în domeniul hidrologiei, hidraulicii, fizicii, modelării matematice, cât şi al studiilor şi cercetărilor proprii în domeniul interdisciplinar al producerii inundaţiilor.

Concluziile generale ale tezei de doctorat sunt prezentate, în cele ce urmează, în ordinea capitolelor din lucrare.

1. Inundaţiile reprezintă hazarduri hidrologice cu o largă răspândire pe Terra, care

produc mari pagube materiale, dar şi pierderi de vieţi omeneşti. Prevenirea şi protecţia

şi pierderi de vieţi omeneşti. Prevenirea şi protecţia Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 29
şi pierderi de vieţi omeneşti. Prevenirea şi protecţia Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 29

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice împotriva inundaţiilor se înscrie în preocupările

împotriva inundaţiilor se înscrie în preocupările manifestate la nivel european şi naţional, gestionarea acestora având loc la nivel global. De altfel, România, ca stat membru al Uniunii Europene, are obligația de a lua toate măsurile recomandate de Directiva Cadru privind apa (2000/60/CE) și Directiva Cadru privind inundaţiile (2007/60/CE). Este cunoscut faptul că și în România inundaţiile au produs numeroase victime omeneşti şi mari pagube materiale. Cei mai reprezentativi ani din punctul de vedere al pagubelor provocate de inundaţii sunt anii 1970, 1979, 2005 şi 2007.

2. Rolul determinant în geneza undelor de viitură revine factorilor climatici și

meteorologici. Cauzele climatice presupun o creştere a nivelurilor sau a debitelor peste valorile medii multianuale şi revărsarea apelor în arealele limitrofe, ca urmare a unor fenomene meteo deosebite. Topirea zăpezilor este un alt factor important al formării viiturilor şi al producerii inundaţiilor, mai ales în zonele climatelor temperat şi rece. De regulă, procesul de topire a zăpezilor generează apele mari de primavară, dacă acest proces se suprapune peste un regim de ploi torențiale. Despăduririle produse de om în decursul timpului în toate regiunile globului au modificat foarte mult o serie de verigi ale circuitului hidric şi, prin aceasta, au favorizat o scurgere mai puternică a apelor pe versanţi și în mediul subteran. Construcţiile hidrotehnice realizate fără a se cunoaşte suficient de bine probabilitatea de apariţie a nivelurilor şi a debitelor maxime pot pune în pericol comunităţi umane şi bunuri materiale.

3. În vederea modelării matematice a procesului ploaie-scurgere, ploaia medie pe

un bazin hidrografic a fost estimată plecând de la datele punctuale obţinute de la mai multe staţii pluviometrice de pe bazinul analizat sau din zone limitrofe acestuia. Pentru determinarea ploii medii s-a analizat posibilitatea utilizării mai multor metode, cum ar fi: metoda mediei aritmetice, metoda poligoanelor Thiessen, metoda izohietelor, metoda Kriging etc. Cunoaşterea numai a precipitaţiei brute nu este suficientă pentru determinarea unui hidrograf, din moment ce nu toată precipitaţia participă la scurgere de suprafață. Ploaia netă reprezintă cantitatea de apă rămasă, scăzând pierderile din intercepţie, depozite depresionare, infiltraţie şi evaporaţie. Pentru calculul ploii nete există mai multe modele, de la cele mai simple, empirice, la cele conceptuale sau, în ultima perioadă, cele fizice, precum: modelul VIDRA, care are ca ipoteză de bază faptul că scurgerea într-un bazin hidrografic este asemănătoare cu scurgerea printr-o suită în cascadă de patru rezervoare interconectate: rezervorul de intecepţie, rezervorul depresiunilor, rezervorul zonei nesaturate şi rezervorul zonei saturate. Modelul N.A.M. este un alt model cu parametri concentraţi care simulează scurgerea de suprafaţă, scurgerea hipodermică şi scurgerea de bază, în funcţie de cantitatea de umiditate din patru zone de retenţie. Pachetul de programe HEC-HMS este proiectat pentru simularea proceselor ploaie scurgere pe sisteme dendritice. Modelul TOPMODEL este un model ploaie scurgere bazat pe previziuni distribuite zonal pentru o analiză a topografiei bazinului hidrografic. Pachetul de programe MIKE SHE modelează curgerea apei, calitatea apei şi transportul de sedimente, fiind folosit cu succes și la modelarea bazinelor hidrografice mici.

4. Modelele curgerilor cu suprafață liberă se încadrează în clasa mai generală a

modelelor matematice. Un astfel de model matematic reprezintă o mulţime de relaţii matematice între variabile independente/dependente şi o serie de ipoteze de calcul care pot fi

admise privind desfăşurarea unui fenomen fizic. Pentru a descrie un fenomen fizic este necesar a se delimita laturile lui esenţiale, cantitative, cărora să li se asocieze ansamblul relaţiilor matematice adecvate fenomenului respectiv. MIKE 11 este un model hidrodinamic

fenomenului respectiv . MIKE 11 este un model hidrodinamic Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 30
fenomenului respectiv . MIKE 11 este un model hidrodinamic Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 30

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice ce rezolvă ecuațiile Saint Venant pentru cazul

ce rezolvă ecuațiile Saint Venant pentru cazul unidimensional, în regim tranzitoriu. Ținând cont de avantajele sale, MIKE 11 deține supremația între modelele unidimensionale. Cu toate că este util şi uşor de aplicat, fiind un model unidimensional programul MIKE 11 oferă indicaţii aproximative ale zonelor inundabile, fără a le putea indica cu precizie. Totuși, programul este util atât pentru o apreciere globală, cât şi pentru avertizarea administraţiilor locale.

5. Cunoașterea cu un anumit grad de precizie a setului de date de intrare pentru

folosirea în continuare a modelării matematice și simulării numerice a fenomenelor naturale reprezintă o condiție obligatorie. Niciun studiu nu poate demara fără a avea la dispoziţie date din măsurători și din prelucrarea acestora. Aceste date cuprind, în general, informaţii cu privire la topografia terenului şi a albiilor măsurători ale precipitaţiei, debitelor, nivelurilor şi

ale cheilor limnimetrice. Modelarea numerică altimetrică a terenului presupune aproximarea unei porţiuni din suprafaţa topografică cu ajutorul mijloacelor electronice de calcul și a unui model matematic adecvat, prin utilizarea elementelor de Geografic Information System (G.I.S.). Pentru studiul de caz realizat de autor, datele referitoare la măsurători ale precipitaţiei, debitelor, nivelurilor şi ale cheilor limnimetrice de pe bazinul hidrografic al Crişului Repede au fost preluate de la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.) şi de la Administraţia Naţională de Meteorologie (A.N.M). Aceste date au fost introduse în format digital, verificate, analizate şi prelucrate în formate specifice programului de calcul cu care s-a realizat simularea numerică.

6. În cadrul studiului de caz, generarea hărţilor de inundabilitate pentru râul

Crişul Repede pe tronsonul cuprins între staţiile hidrometrice Ciucea şi Vadu Criş a debutat cu prelucrarea datelor de intrare, a datelor G.I.S., I.N.H.G.A. şi A.N.M. Datele au fost studiate, analizate şi interpretate, încercând pe cât posibil eliminarea de la început a potenţialelor erori. Analiza statistică este un instrument deloc de neglijat; prin prelucrarea statistică a datelor din fondul hidrologic se obţin, în principal, parametrii necesari pentru dimensionarea lucrărilor hidrotehnice. Analiza double mass (dublului cumul) este utilizată pentru a stabili dacă există o corelaţie a datelor și de a evalua modificările procedurilor de colectare a datelor sau a condiţiilor locale. În practica hidrologică din ţara noastră sunt utilizate curbele de repartiţie triparametrice Kriţki-Menkel şi curbele de repartiţie binomială Pearson III. Modelarea procesului ploaie-scurgere are ca scop generarea de intrări necesare modelului hidrodinamic. Extrapolarea parametrilor N.A.M. de la nivelul unui bazin la nivelul sub-bazinelor componente ale acestuia este o problemă delicată. În acest caz, este posibil să se inducă, în simularea hidrodinamică, probleme serioase legate de supra sau subevaluarea rezultatelor. Însă, dacă ulterior se vor efectua măsurători în secţiunea de închidere pentru oricare dintre afluenţi, setul de parametri N.A.M. determinat pentru întregul bazin poate constitui un punct de pornire în procedura de calibrare. Modelarea hidrodinamică este evident direct influenţată de calitatea datelor hidrologice și a profilelor transversale. Cu cât patul albiei este mai bine reprodus, cu atât rezultatele sunt mai apropiate de realitate. Utilizarea modelului numeric altimetric al terenului (M.N.A.T.) şi a instrumentelor G.I.S. la extragerea profilelor transversale prin albie simplifică mult operaţiunile. Totuşi, aceste instrumente nu sunt infailibile, profilele extrase trebuind apoi unul câte unul verificate pentru a evita intersecţiile între profile, precum şi situaţii în care ulterior, în modelare, ar apărea ca inundate zone nejustificate. Evident, şi distanța între profile contează, dar aceasta are legătură mai ales cu precizia urmărită.

dar aceasta are legătură mai ales cu precizia urmărită . Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag.
dar aceasta are legătură mai ales cu precizia urmărită . Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag.

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice 7.2. Contribuţii personale Contribuţiile personale ale

7.2. Contribuţii personale

Contribuţiile personale ale autorului în lucrarea de doctorat Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrograficesunt sintetizate în cele ce urmează:

1. Realizarea unei ample analize critice a stadiului actual de dezvoltare, pe plan naţional

şi internaţional, al complexului de fenomene naturale și antropice care generează viituri în rețelele hidrografice. S-a avut în vedere evoluția cunoașterii în acest domeniu, începând cu cele mai simple modele empirice și continuând cu modele tot mai sofisticate, din ce în ce mai apropiate de fenomenele reale. Se subliniază faptul că modelele mai evoluate solicită date de intrare mai numeroase și de bună calitate. În caz contrar, rezultatele aplicării acestor modele

pot fi mai puțin precise chiar față de situația utilizării unor modele mai simple.

2. Elaborarea unei concepţii unitare, de ansamblu, în vederea integrării diferitelor

fenomene naturale și antropice de la nivelul unui bazin hidrografic care participă la producerea viiturilor pe râuri și canale, cu efecte dezastruoase asupra mediului natural, social și construit. Analizând secvențial și consecutiv procesele de generare a viiturilor și, subsecvent, a inundațiilor în zonele vulnerabile, s-a plecat de la procesul natural de ploaie- scurgere din care, pe baze statistice ale măsurătorilor de la stațiile hidrometrice, s-au obținut hidrografe de debite, care la rândul lor au fost prelucrate statistic pentru a avea la dispoziție datele de intrare pentru calculele hidraulice privind curgerile cu suprafață liberă. Datele referitoare la niveluri și debite cu diferite probabilități de depășire au condus, prin utilizarea programului de calcul MIKE 11 la determinarea limitelor de inundabilitate. Având la dispoziție aceste elemente, se pot obține hărți de inundabilitate, utile pentru prognozarea

acestor fenomene și luarea din timp a măsurilor de limitare a pagubelor.

3. Generarea unui model digital global al bazinului hidrografic Crișul Repede, pe baza

următoarelor date:

modelul digital al terenului obţinut de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, având precizia altimetrică de 0,5 m pe cursul râurilor principale şi între 0,5 m – 2,5 m în restul zonelor, în format ESRI ASCII Grid;

limita bazinului hidrografic, în format ESRI ArcInfo shapefile;

harta utilizării terenului, în format ESRI ArcInfo shapefile, la scara 1: 50.000;

harta geologică, în format ESRI ArcInfo shapefile, la scara 1: 200.000;

imagini orthophoto, în format ECW, pentru întreg bazinul, cu rezoluţia de 0,5 m;

4. Realizarea comparaţiei între diferite metode de obţinere a ploii de calcul, dintre care se

amintesc: media aritmetică, poligoanele Thiessen, izohiete, interpolare Kriging etc.; s-a reținut metoda poligoanelor Thiessen, relativ simplu de aplicat, suficient de precisă și, mai

ales, folosită de către programul de calcul MIKE 11 care a fost utilizat în modelarea procesului ploaie-scurgere.

5. Pregătirea datelor necesare modelării matematice, atât a celor altimetrice, cât şi a

datelor privind precipitaţiile, temperaturile, debitele, cheile limnimetrice şi evapotranspiraţia, s-a realizat pentru tot bazinul hidrografic al Crişului Repede, nu doar pe tronsonul/sub-bazinul analizat în studiul de caz, urmând, ca în perspectivă, să se poată lucra și pe orice alt sub-bazin

aferent acestui râu.

6. Aplicarea modelării matematice și simulării numerice a procesului ploaie-scurgere

cuplat cu mișcarea în albia minoră și majoră în zona de interes, utilizând pachetul de

și majoră în zona de interes, utilizând pachetul de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 32
și majoră în zona de interes, utilizând pachetul de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 32

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice programe MIKE 11, în vederea gener ării hărţilor de

programe MIKE 11, în vederea generării hărţilor de inundabilitate pentru diferite debite cu diferite probabilități de depășire.

7. Tranformarea hărţilor de inundabilitate generate de pachetul de programe MIKE 11

într-un format de tip grid, cu ajutorul instrumentelor G.I.S., care suprapus peste orthofotogramele disponibile, a condus la un produs grafic final sugestiv, foarte util administrației locale răspunzătoare de efectele potențiale ale inundațiilor din zonele sensibile.

8. Rezultatele obținute de autor pot constitui o nouă etapă în dezvoltarea metodelor de

analiză a fenomenelor care concură la producerea inundațiilor. România, în calitate de stat membru, trebuie să respecte directivele cadru ale Uniunii Europene în acest domeniu și să adopte măsuri de limitare a efectelor negative cu impact natural, social și economic.

7.3. Direcţii de cercetare în viitor

Ca direcţii viitoare de cercetare, se consideră că ar trebui abordată detaliat și zonal problemele de vulnerabilitate la inundaţii a zonelor sensibile, precum şi a riscului la inundaţii produse pe cursurile de apă din România.

Dacă în viitor se vor efectua măsurători în secţiunea de închidere a oricărui afluent al unui râu principal, setul de parametri N.A.M. determinat pentru întregul sub-bazin pot constitui un punct de pornire în calibrarea hidrologică. Astfel, se vor putea relua calculele şi rezultatele vor fi mult mai riguroase.

Este cunoscut faptul că orice progres în cunoaștere implică și costuri, adesea semnificative. Procesele naturale și antropice complexe generatoare de inundații în zonele vulnerabile, cu toată seria de efecte negative pe care le implică, impun adoptarea de măsuri structurale și non- structurale, între care, cel puțin, monitoringul integrat la nivel de bazin. Este o cercetare care trebuie să conducă la o decizie!

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

[1]. Abbott, M. B. - Computational Hydraulics. Elements on the theory of free surface flows, Pitman Publishing Ltd., Londra, 1979 [2]. Aldama, A., Wood, E. - „Numerical evaluation of iterative and noniterative methods for the solution of the nonlinear Richards equation” Water Rersources Reserarch, vol. 27, no. 6, 1991 [3]. Bartha, I., Javgureanu, V., Marcoie, N. „Hidraulică”, vol. II – Editura Performatica, Iași, 2004 [6]. Beven, K., J. - „TOPMODEL” - Computer Models of Watershed, Sing V. P. (ed.), 1995 [7]. Bica, I - „Hidraulică urbană şi hidrologie” – Matrix Rom, Bucureşti, 2000 [8]. Brăduţ, M. - „GIS – Sisteme Informaţionale Geografice, fundamente practice”, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2004 [10]. Bruno, A. - „La dynamique du cycle de l’eau dans un bassin versant. Processus, facteurs, modèles” Editions *H*G*A, Bucarest, 1998 [11]. Butler, I - „Engineering hydrology”, 1972 [13]Cioc, D. - „Mecanica fluidelor”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1967 [14]. Cioc, D. „Hidraulică” – Editura Didactică şi Pedagogică, 1983 [15]. Cooley, R., L. - „Some new procedures for numerical solution of variably saturated flow problems” Water Resources Reserch, vol. 9, no. 5, 1983 [16]. Constantinescu, Ş. – „Observaţii asupra unor indicatori morfometrici determinaţi pe baza M.N.A.T.”, URL: http://earth.unibuc.ro/articole/observaii-asupra-indicatorilor-morfometrici- determinai-pe-baza-mnat, Geospaţial.org, Bucureşti, 2006

determinai-pe-baza- mnat, Geospaţial.org, Bucureşti, 2006 Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 33
determinai-pe-baza- mnat, Geospaţial.org, Bucureşti, 2006 Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 33

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice [17]. Mateescu, C. - „Hidraulica ”, E.D.P., București,

[17]. Mateescu, C. - „Hidraulica”, E.D.P., București, 1961 [18]. Danchiv, A., Stematiu, D. „Metode numerice în hidrogeologie” - Editura Didactică şi Pedagogică, 1997 [20]. Diaconu, C., Miță, P., Niță, E. - „Instrucțiuni pentru calculul scurgerii maxime în bazine mici” I.N.M.H., 1995 [21]. Diaconu C., Şerban P. - „Sinteze şi regionalizări hidrologice” - Editura tehnică, Bucureşti,1994 [22]. Domenico, P. S., SWARTZ, F. - „Physical and chemical hydrogeology” Macmillan publishing Company, New York, 1992 [23]. Dragotă, I., Petrehuş, V. - „Metode numerice pentru ecuaţii diferenţiale” Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2002 [24]. Drobot, R. - „Bazele statistice ale hidrologiei” – Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

1996

[25]. Drobot, R. - „Câteva procedee pentru determinarea directă a parametrilor din relația Muskingum” – Hidrotehnică, vol. 29, no. 1, 1984 [26]. Drobot, R. - „Reservoir optimal policy for flood management”, International Symposium on Water Management and Hydraulic Engineering, Dubrovnic, Croația, 1998 [27]. Drobot, R., Șerban, P. - „Aplicații de hidrologie și gospodărirea apelor” Editura H.G.A., București, 1999 [33]. Hâncu, S. și colectiv – „Hidraulică aplicată. Simularea numerică a mișcării nepermanente a fluidelor” – Editura Tehnică, 1985 [34]. Hâncu, S., „Hidraulică teoretică şi aplicată” – Editura Tehnică, 2008 37]. Iamandi, C., Petrescu, V. „Mecanica fluidelor” – Editura Didactică şi Pedagogică, 1978. [38]. Iamandi, C., Petrescu, V., Sandu, L., Damian, R., Anton, A. „Hidraulica instalaţiilor vol. II” - Editura Tehnică, 2002 [39]. Ichim, I., Batuca, D., Radoane, M., Duma, D. - „Morfologia şi dinamica albiilor de râuri” – Editura Tehnică, Bucureşti, 1989 [40]. Ionescu, C., Băran, Gh. - „Mecanica fluidelor” - Vol. I, Lito U.P.B., 1994 [43]. Ioniţă, F. - „Utilizarea modelului ploaie-scurgere N.A.M. în modelarea hidrodinamică. Aplicaţie în cazul bazinului Slănic” – lucrare de disertaţie în cadrul studiilor aprofundate, UTCB, București, 2008 [44]. Ioniţă, F., Sîrbu, N., Petrescu, V. - „Mathematical model applied to rainfall-runoff on a watershed, part of a larger catchment area” – Conferința Internațională Water 2010, în Analele Universităţii „Ovidius” Constanţa, anul XII, pg. 407-415, 2010 [45]. Ioniţă, F. - „Modelarea matematică a procesului ploaie – scurgere. Comparaţie între principalele abordări actuale” Raport I de cercetare ştiinţifică în cadrul studiilor universitare de doctorat, UTCB, București, 2010 [46]. Ioniţă, F. - „Modelarea matematică a curgerii cu suprafaţă liberă” Raport II de cercetare ştiinţifică în cadrul studiilor universitare de doctorat, UTCB, București, 2010 [47]. Ioniţă, F. - „Delimitarea zonelor inundabile pentru un râu din bazinul Criș” Raport III de cercetare ştiinţifică în cadrul studiilor universitare de doctorat, UTCB, București, 2011 [48]. Ioniţă, F, Stoica, A. E. - „Procesul ploaie-scurgere la nivelul unui sub-bazin hidrografic” – Sesiunea de comunicări ştiinţifice a Şcolii Doctorale din Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, pg. 113-123, 2010 [52]. Luca, O., Luca, B. A. „Hidraulica construcţiilor” Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2002 [53]. Luca, O., Tatu, G. „Environmental Impact of Free Surface Waters – Evaluation and protection” – Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2002 [54]. Luca, O., Tatu, G., Petrescu, V. „Hidrodinamica cursurilor de apă” UTCB 1998 [58]. Mateescu, Cr. „Hidraulica” – Editura Didactică şi Pedagogică, 1963

„Hidraulica” – Editura Didactică şi Pedagogică, 1963 Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 34
„Hidraulica” – Editura Didactică şi Pedagogică, 1963 Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 34

Formarea viiturilor şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice

şi delimitarea zonelor inundabile în bazine hidrografice [59]. Timişoara, 2002 [62]. Mustețea, A. – „Viituri

[59].

Timişoara, 2002 [62]. Mustețea, A. – „Viituri excepționale pe teritoriul României. Geneză și efecte”, teză de doctorat, Academia Română, București, 1996 [63]. Musy, A. - „Hydrologie appliquée” Editions H.G.A., 1998 [64]. Musy, A., Laglaine, V. - „Hydrologie generale” Ecole Polytechnique Federale de Lausanne, Octobre 1992

[66]. Niţu, C., Tudose, C., Vişan, M., - „Sisteme informaţionale geografice şi cartografie computerizată”, Editura Universităţii din Bucureşti, 2001 [69]. Petrescu, V. - „Despre mişcarea fluidelor stratificate” Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2002 [70]. Pietraru, V. - „Calculul infiltrațiilor” Editura Ceres, 1977 [72]. Podani, M. - „Inundații” – Hidrotehnica, vol. 26, București, 1981 [74]. Roșu, C., Crețu, Gh. - „Inundații accidentale” – Editura HGA, București, 1998

[76]. Sauvagnac, S. - „Les intrusions salines” Rapport de memoire D.E.A. Ecole des Mines de Paris,

1987

[80]. Stematiu, D. – „Calculul structurilor hidrotehnice prin metoda elementelor finite” Editura Tehnică, 1988

Universitare,

Mănescu,

M.

„Hidraulica

podurilor

şi podeţelor”

Editura

Orizonturi

[81]. Stematiu, D., Toma, C. - „Some coments on the finite element procedures for analyzing steady seepage with a free surface” – Buletic științific al ICB, nr. 2, 1989 [83]. Stoica, A. E., Ioniţă, F. - „Utilizarea modelării matematice pentru determinarea zonelor inundabile” – Sesiunea de comunicări ştiinţifice a Şcolii Doctorale din Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, pg. 213-221, Iulie 2010 [84]. Șelărescu, M., Podani, M. - „Apărarea împotriva inundaţiilor” – Editura Tehnică, București,

1993

[87]. Tatu, G. „Sisteme hidraulice în regim tranzitoriu” U.T.C.B. 1995 [90]. Vladimirescu, I. - „Hidrologie” – Editura didactică și Pedagogică, București, 1978 [91]. Vladimirescu, I., Drobot, R., Bichea, I. - „Hidrologie. Aplicații” Partea III.C.B., 1984 [93]. Ziekiewicz, O. C., Taylor, R. L. „The finite element model” Mc.Graw-Hill, 1991 [94]. Wood, W., L. - „Practical time steping shemes” Clarendon Press, Oxford, 1990 [95]. ***MIKE 11 A modelling system for rivers and channels User guide DHI Agern Alle 5, DK-2970 Horsholm, Denmark, 2003

[96]. ***MIKE 11 A modelling system for rivers and channels Short introduction tutorial - DHIAgern Alle 5, DK-2970 Horsholm, Denmark, 2003 [97]. *** MIKE 11 Users Manual - DHI water and environment, DK-2970 Horsholm, Denmark DHI,

2006

[98]. *** MIKE SHE Users Manual - DHI water and environment, DK-2970 Horsholm, Denmark DHI, 2006 [99]. Ordin al ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile 976/2008 - „Metodologia pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torențial în care se află așezări umane expuse pericolului viiturii rapide” Monitorul Oficial al României, 2008

[100]. „Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în spaţiul hidrografic Crişuri”, Hidrogis Flood Control Design, București, 2008 [101]. *** US ARMY CORPS OF INGINEERS - HEC-RAS River analysis system user’s manual, Institute for Water Resources Hydrologic Engineering Center, Davis, 1994 [102]. *** US ARMY CORPS OF INGINEERS - HEC-GEORAS GIS tools for support of HEC-RAS using ArcGIS user’s manual, Institute for Water Resources Hydrologic Engineering Center, Davis,

2009

http://www.es.lancs.ac.uk/hfdg/freeware/hfdg_freeware_top.htm Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 35
http://www.es.lancs.ac.uk/hfdg/freeware/hfdg_freeware_top.htm Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti pag. 35