Sunteți pe pagina 1din 34

I,"

Revlstii Iunarg de infonnare tehnlcii 91 $tllntiflcl, schimb de experienlil $1 oplnil editat5 de Asoclatia Cresci!itorllor de Alblne din Rom8nIa

Romania a
Nr. 3

COLEQIUL DE REDACTlE Ing. ELLSEI TARTA ( r e d a c t o r $el), PETRE MIHAI PACANU, SORIN BODOLEA ( r e d a c t o r d e r u b r i c & ) , ing. AUREL MALAIU. Inp. EUCEN MARZA. VICTOR NEAGU,
blol. MIHAELA SERBAN. TRAUW VOLCINSCHI. REDACTLA $1
lng.

Anul LXXV

martie 1991

COMITETUL

ADMINISTRATIA EXECUTIV AI.

ASOCIATIEl CRESCATORILOR D E ALBINE DIN ROMANIA. Str. Iulfus Fucik n r . 17. Bucuregtl, sect. 2 Cod. 70231 8 Tel. 11.47.50 Q Cont vir. 4596014 B.A. S. A. Sucursala municipiulul PNcuregtl.

N. NICOLAIDE : Revizia qi controlul de fond a1 hmiliilor d e albine

M. NIOLAESCW, C. STOIWBSCU : tuorari d o prim&var&


-

D. POP : Fixarea foilor de faguri artificiali in ramele lnsfrrnate

MAR!~$ORULREVISTEI
Martie, lung in care sub gheturi qi zilpal
treaga

Gh. VQICULESGU : Cum extrag ceara fagurl

din

I. GURE$OAIE, Marla SIMION : Experiment pentru elaborarea unui premix d e s t i ~ a t stimulgrii crrqterii puietului Maria-Octavia MANI$OR a Trifoiul alb $i trifoiul ro$u don5 valoroase plante furajeromelifere

- de - in-

naturs se t r a q t e la

via% adaee cu sine #i fru-

. moasa tradipe rom$neasc& a


MPrtigorult11. In stupine vgzduhul se va m p l e curind de zumzefgl Ubieelar pornite dupg prinrul polen. fji pentm c5 prfntre staparl sEnt $1 multe fernel care cu rfvnai
gi pasinne au Pmbriitigat aeeet sttgvecbl mqtegup a1

Tr. VOLCINSCHI : Aspecte mai putin cunascute din activitatea profesorului doctor inginer Veceslav D. HARNAJ

**

Opinii

D. APOSTOL : Apicultori din tatil-n fiu


D. STOlA : Repere istorice' ale stup5ritului dintr-o long a Transilvaniei

** *

Documentar apicol

albi&itald, redactla le transmite prin interrnediul reviPtei un rnsrtiqor de suflet drub i se aUtur8 cele mi sincere u r h i clc succes.
Recolts bun& !'

C o p e t t a 1 : ,,lama-i Wea, omdtul marc


Ifnto : Constantin

Semne bune anul are" DlNA)

Redactia

C 0 p e r t a IV : ath. Florin Stefureoc

Pe agenda prioritcifilor fieccirei stupine

...

Revizia s i controlul de-;;fond al fa'miliilor de albine


.A

ing. Nicolae NICOLAIDE

Revizia de prim5var5
In primele zile c5lduroase ale primgverii, c b d temperatura aerului ajunge la 12-15C se execut5 prima lucrare in stupins - lucrare denumit5 revizia de primSvar5 a farniliilor de albine $i care se face cu s c q u l de a se stabili starea familiilor de albine ~i a se lua m5suri ,imediate de indreptare a st5rilor anormale constatate cu ocazia reviziei. Lucrarea trebuie executat2 sumar, cit mai repede, pentru a nu scsdea prea mult temiperahra din cuibud familiilor de albine, edstenta rezervelor de hran5, prezenta m5ticilor du1p5 puietul existent in cuib $i starea fagurilor. Astfel, familbile ce wup5 rnai mult de 8 intervale dintre Tame bine ocupate de albine se socotesc puternice, cele cu 6-7 ,intervale mijlocii, iar cele cu 4-3 intervalle wupate de albine slabe. fn cazul familiilor la care nu s-a gSsit puiet qi nu a fost v5zut5 matca, se trece de fndat5 la inch-eptarea lor tinbdu-se seama de puterea fiwilrei familii. Fmiliile puternice g5site orfane primesc alt5 matc5, in cam1 farniliilor mijlocii awstea prir n e x matca $i albinele de la un nucleu ~de rezervg, iar dac5 familiile orfane s a t slabe, acestea se vor uni cu alte f m i l i i slabe din stupin5, dar care au matc5. Lucrarea se execut5 astfel : spre sears, matca se behide intr-o colivie impreun5 cu fagurii $i cu albinele din farnilia slab5 sau nucleu. Dupg ce se stropesc cu sirop de zah% cadut, se mutg in stupul in care este adspostit5 familia orfang.

Fagurii celor dou5 familii se a ~ a z 5 apropiati unii de altii $i trreptat albinele se obivnuiesc, se unific5 $i elibereaz5 matca din cuvc5. In cazul familiilor cu rezerve de hran5 ~insuficiente sau de proast5 calitate, necesarul de hran5 trebuie completat imediat cu faguri cu miere de la rezerva stupinei, sau de la familiile la care mierea p r i s o q t e sau, in Jips5, cu sirop de zah5r c5ldut "m proportie de 2 : 1. Siropul se toarn5 in celulele unui fagure go1 care apoi se ayazs ling5 ultimul fagure cu puiet. Cu ocaaia reviziei, fagurii din stup g5siti p5tati cu excremente de albine, muceggiti, stricati sau f k 5 rezerve de hra(n5 $i neacoperiti de albine se scot din stup. Cuibul familiilor se strimtoreaz5 la num5rul de faguri wupati de albine, se pune diafragma ~i se impacheteaz5 cu materiale izolatoare pentru pbtrarea c5ldurii in cuib. Durp5 revizia de primSvar5 a familiilor de albine, fun'durile stupilor se linlocuiex cu altele curate sau dac5 nu siolt detqabile ori nu exist5 funduri de rezerv5, se cur515 de albinele moarte. Resturile de wars rezultate din descgpgcirea fagurilor cu miere consumat5 de allsine & cursul iernii se adun5 $i se p5streaz5 pentru a fi conditionate rnai tirziu. Pentru prima perioad5 a primgverii urdiniqurile stupilor se reduc la 3-4 cm. Din albinele moarte ridicate de pe fundul stupilor de la fiecare familie se iau probe de 30-40 albine ce se trirnit la labolxitorul veterinar pentr~uexamenu1 de nosemoz5. Pe un loc i n m i t din stupin5 $i ferit de vint se va instala $i ad5p5torul.

Controlul de fond a1 familiilor de albine


Dup5 efectuarea reviziei de primk var5 la toate familiile d e albine din stupin5 $i odat5 .cu stabilizarea timpului mai oald trebuie executati revizia d e fond a acestora, in scopul detenniniirii puterii farniliilor de albine la hegirea din iarn5, prezentei m5tcii $i st5rii acesteia, cantitgtii de puiet, prezenpi $i cantitgtii hranei ^m cuibul familiei, cit $i pentru asigurarea .unui mgim t e m i c optim dezvolt&% viitoare. fn acest scop, P n una 'din zilele senine, c h ~ d temperatura a e r u l d dep5$e$e 15OC, se controleaz5 atent, in mod amsnuntit, fiecare farnilie de albine, notindu-se oorect i n carnetul de stupin5 toate observatiile ce se fac cu aceast5 cxazie. Se controleaz5 astfel ram5 cu r m 5 , stabilindu-se pnin apreciere cantitatea $i calitatea rezervelor de hran5, $tiut fiind faptul 5 o ram5 d e stup orizontal STAS, avind miere c5pBciti pe ambele fete, contine circa 3,5 kg miere. Cu aceast5 ocazie se vor elimina diln cuib ramele goale ce n u contin rezerve de hran5 sau puiet, seorganizhdu-se astfel cuibul $i str^imtorindu-1 la spatiul necesar foarte bine ocupat ~ d ealbine spre a se asigura un ~ e g i m t e m i c optim. 1 3 - 1 omzia wviziei de fond se vor controla gi raunele c u puiet din cuib, notindu-se in caietul de stupin5 cantitatea de puiet g5sit8 la data controlului precum $i calitatea acestuia (compact, imprsgtiat etc.), adic5 puiet normal sau raspindit neuniforn~.fin contiiuare se va nota $i puterea familiei de albine conform datelor menticmate mai sus. Familiile slabe trebuiex unite deoarece nu este economic5 intretinerea lor, sau in cazul in care nu se doreqte diminuarea num5rului, acestea vor trebui ajutate periodic, pe parcurs, prin introducerea de faguri cu puiet proveniti de la familiile puternice, in

wopul Snt5xirii btregului efwtiv gi valorif ic5rii bune a culesurilor. Puterea familiei de albine se sta,bile$% u$or dup5 n u m h l de spatii bine ocupate de albine, ~ t i u t fiind c5 X n aceast5 perioad5 u n fagure standard de stup orizontal bine ocupat d e xlbine pe ambele p 5 ~ t i are o cantibate ~ d ecirca 300 g albin,e, iar u n fagur,e id,e stup multietajat circa 200 g albine. Diferenta de greutate dintre cantitatea cle albine $i cantitatea de miere gzsite & cui,b la revizi.a de f,ond, f,a@ de cantit5tile ex5stente S n toamna precedents, la in'trarea %n iarn5, mat5 pierderiie (din oursul iernii precum qi consulmu1 d e hran5 ce s-a inreg,istrat In aceast5 perioad5. Farniliile de ,albine cu cele rnai mici p i d e ~ i cu , cel mai mi'c consum ~i f5r8 semne de 'boa15 sint considerate ca rezistente la iemare. Calitat,ea mitcii se apreciaz5 dup5 canti tatea $i calitatea ,puietului existent. Astfel, la o farnilie de putere normal5 car.e ocup5 6-7 faguri, puietul trebuie s5 fie prezent pe un nurn5r de 3-4 faguri din mijlocul cui'bului cu puiet c5p5cit in form5 de elips5, inconjurat d e zone cu puiet nec51p5citqi ou8. Prezenp pe fagurii din cuib a puietului de albine lucr5toare indic5 calitatea mgtcii, i n timp ce prezen* puietului de t r k t o r t n celule de albine lucr5toare intre puietul normal, indic5 o sciidere calitativ5 a m5tcii respective. In acest ultirn caz familiile se controleaz5 din nou dup5 u n interval ,de circa 2 s5pt5mini iar in cazul in care situatia r5mtne neschimbats, matca trebuie inlocu1it5cu .o alta de la rezerva stupinei. Farnidii'le g5sit.e la control lbezmetice (cu albine ou5t'oare) trebuie lichidate u m k d ca num5rul familiilor pe stupin5 s5 fie refacut in cursul Sezonului activ. Cantit3atea de hran5 - miere necesar5 in maceast5 perioad5 pentru o familie de albine normal5 este cuprins5 intre 6-8 kg din care o bun5

parte trebuie s5 se afle in fagurii de cuib, deasupra elipselor de puiet. Pe ling5 miere, p m t r u cre~tereapuietului sint necesare $i unele cantitgti de p5stw5 provenite atft din rezervele din cursul iernii, cit gi din polenul proaspat recoltat de albine in aceast5 per ioad5. De mentionat este faptul c5 o cre$tere normal5 de puiet are loc numai in cazul in care albinele doici g5sesc & imediata vecin5tate a puietului cantitgtile necesare de miere ~i p5stur5. f n cazul in care fagurii din cuib nu contin rezervele necesare de hran5 se introduce, & imediata vecin5tate a ramelor c u puiet de o parte gi d e alta a fiec5reia cite o ram5 ce contine in celulele din jum5tatea superioars miere gi p5sDur5. Restul fagurilor cu miere este aecesar s5 se g5seasc5 de asecmenea in imediata vecingtate a cuibului, astfel ca albinele s5 poat5 avea acces USor la ei. Cailitatea fagurilor existenti in cuib prezintg de asemenea o importaxlt5 deosebit5 in aceast5 perioad5. In acest scop fagurii cu celule de trintori, deformati, mucegzti sau prea ldesch+i la culaare se scot din cuib gi se inlocuiesc cu faguri construiti regulat cu wlule d e albine lucr5toare $i care au o culoare ma.i 'inchis5 deoarece a c e ~ t i asint preferati de mate5 la ouat. DUP~ terminarea acestei lucrgri, cui~bul farniliei s e strimtoreazs cu ajutorul diafragmei in rap& de num5ml de faguri bine ocupati d e albine. Restul fagurilor unui stup, ce mai contin unele cantititi d e aniere, se trec dincolo d e diafragm5, iar fagurii goi la rezerva d e f a m i a stupinei. Cuibul se impacheteaz5 atit lateral, pe ambele p&ti, cit $i in partea superioar5 cu saltelute din paie sau alte materiale izolatoare. Saltelutele sau rnaterialul izolatm trebuie sii fie bine uscate spre a nu mentine sau favoriza umiditatea in cuib.

f n raport de puterea farniliilor de albine se -va revizui qi deschiderea uudini~ului,in dreptul c5ruia trebuie s5 se afle cuibul familiei d e albizle respective. Modul de orinduire a cuibului difer5 oarecum dups tipul de stup folosit. Astfel, la stupul orizontal cuibul se va aveza la m u 1 din capetele stupului, de preferint5 la cap5tul expus la soare, fiind limitat d e diafragmi $i saltelute. fn acela~imod se organizeaz5 cuibul in cazul farniliilor de a l b e ad5postite in stupi verticali cu urn corp lde 10-12 rame ~i magazin. La stupii multietajati, in cazul existentei unei familii de albine puternice, iernate pe dou5 ~ o r ~ p u rcuibul i, familiei de alblne ocup5 corpul superior gi i n unele cazuri ~i treimea superioar5 a corpului inferior. La aceste familii revizia de prirn5var5 se face & acelagi mod, nefolosindu-se ins5 diafragma pentru strimtorare. In cazul unor familii de albine slabe, care nu sint capabile de a ocupa intregul corp, se va folosi doar un singur corp, cu diafragm5, urmind ca celelalte corpuri s5 fie ad5ugat.e dup5 ce familia de albine se va dezvolta suficient pentru a popula corpul sau corpurile suplimentae. Familiile d e albine cu h r m 5 i n ~ u f i cient5 sau f5r5 hran5 vor trebui ajutate fie cu faguri cu miere cgp5cit5 luati de la rezerva stupinei fie, in lips5, cu sirrop de zah5r dens, turnat cgldut i n celulele unor faguri goi d e culoare bchis5, cl5diti regulat cu wlule i d e lucriitaare. Fagurii cu miere sau sirop dens se a ~ a z 5 de o p a ~ t e gi de alta a ~ultirnelorrame cu puiet ale familiei respective. Hrana proteic5 se asigurg in general de c5tre albine prin culesul de polen din natur5, abundent in acest anotimp, sau, in lips5 se vor folosi inlwuitori de polen cum sint chojdia de bere inactivat5, fsina de soia degresatri, laptele praf d e s e s a t , polenul de porumb recoltat manual etc., administrate sub form5 de turtite proteice in amestec cu miere sau zahiir.

Actualitatea clasicilor apiculturii

Lucriiri de primiivarii
N. NICOLAESCU gi G. STOINESCU

Sup~aveghereastupilor Lucriirile pe care le cere fngrijirea stupilor trebuiesc imputinate pe cit e cu putint% In chipul acesta u$ur3m albingritul, a$a ca $i aceia - $i acegtia, sint cei rnai multi - care, din multe pricini, nu dispun de mult timp, s5 se poat5 indeletnici cu creqterea albinelor. Cu cit albinele vor fi rnai putin stinjenite in lucriirile lor prin cercet5ri far& trebuintii, cu atit vor lucra rnai spornic la stringerea mierii. De aceea, unii stupari sustin cii stupii glsiti in bung stare, la cercetarea de primavarl, $i umpluti cu toti fagurii trebuincio$i pentru intinderea puietului $i a strinsurii, nu rnai au nevoie de nici o lucrare de dpetenie, pin5 la recolt5 sau pin3 la punerea la iernat. Despre mersul stupilor, in curgerea verii, ne vom da seama dup5 miqcarea albinelor la urdiniq. Dupii num5rul lucr5toarelor care fac vint, dup5 numiirul acelora care intrii $i ies pe minut, ne putem da seama l5murit despre starea din5untru a coloniilor. Astfel, de afar5 putem vedea la unii rnai mult5 $i la altii, rnai putin5 silint5 la lucru ; la unii putem observa c5 $i-au pierdut matca ; pe cind la altii, unele ar5t5ri ne prevestesc ie$irea unui roi apropiat. Din cind in cind ne aplecgm, virim nasul cit rnai aproape de urdiniq $i mirosim. Mirosul de carne stricat5 ne prevesterjte c5 boala ,,putrezirea puietului" s-a ivit. Urm5reqte cum merg pe scindura de zbor, albinele care ies din stup. Dac5 unele abia igi tir5sc pintecele umflate, sau incearcii s5 zboare, dar cad jos, e semn cii sint bolnave. Stoarce pintecele umflat a1 unei moarte. Dacgmurdsriile sint negricioase gi miros a acreal5 sau tabac de tras pe nas, albina a murit de boalii. Altii albina iese din stup, cu pintecele zgircit, tirindu-$i picioarele din spate intepenite. E o hoat5, prins5 la furtiqag, sau o albing care a nimerit din greqeali in stup str5in. Dup5 semnele de la urdini~, ne e u$or a veni apoi in ajutorul stupilor care dau semne, c5 au trebuintH de mijlocirea stuparului. Cu toate acestea, semnele de afar& ne arat5 prea tirziu schimbarile ce s-au pro-

dus iniiuntrul stupului, cind r5ul e prea inaintat $i indreptiirile rnai greu de fiicut. De aceea e bine ca in cursul verii s5 cercetim iniiuntru fiecare stup o datii pe lun5. Astfel putem preveni multe rele. In timpul culesului mare s5 urm5rim de aproape mersul strinsurii. Cind anul e bogat in miere, unii stupi, din cei rnai harnici, pot umple in citeva zile toti fagurii cu miere. Dac5 nu le-am da alti faguri, nu numai cii am pierde din strinsurii, dar am da $i prilej albinelor, sii se pregiiteasc5 de roit. fn asemenea cazuri, stuparul va cerceta citiva din stupii cei rnai buni $i, dac5 ii giiseqte aproape plini cu miere, trebuie s5 scoat5 citiva faguri plini, pe care s5-i inlocuiasc5 cu altii goi.
Insemnare despre mersul stupilor
La cercetarea de primlvars, stuparul .$-a luat insemnare despre starea fiec5rui stup in parte, a$a ca s5 $tie rnai tirziu, f5rii a f i nevoit sii tin5 in minte, in ce conditiuni i-a aflnt $i ce lucr5ri are de f5cut la fiecare stup. Afar5 de aceasta s t u ~ a r u lrnai trebuie sB 'urmgreascti $i s3-$i insemneze pe de o parte mersul stupilor, in toat5 curgerea verii, dup5 mi~careade afarti, qi pe de altg parte mersul $i rinduiala, in care se petrec infloritul florilor de miere. S5 insemneze stupii care au dat recoltele cele mai mariFfG- ~ & % - i i i % t c i ~ ~ 1 pr"aKtp_are ; a @ ) ~ e l _ e e c ~ e ~ n ~ e ~ cma!* &es~l de - djmineaJ5-$!-1 sfir~sc-sea~a-mamrL _ ~ u ~ m 5 t c caree i l e Piice~rim5vara-ouatul rnai devreme 8;-1 o p r e s c toamna-_mai tir: --ziu. pentru Fa -fin ele s5--crea&-matca ~ i n mai t multe chipuri de a insemna starea stupilor. Ne vom multumi ins5 a ar5ta dou5 chipuri din cele rnai lntrebuintate de stuparii cei mai cu vaz5. Unii se slujesc de un caietel cu atitea foi, citi stupi au. Fiecare stup i$i are foaia sa, in care se trec intimplgrile vrednice de tinut minte, din toatii curgerea anului. Acolo se scrie cind stupul a r5mas bezmetic, cind gi-a primenit matca, a roit, puterea lui, hrana liisatii pentru iarns, hrana cu care a fost ajutat. Alti stupari agatii P n peretele din fata fiec5rui stup, o tiiblitii de piatr5, pe care

scriu cele ar5tate rnai sus. Ca s5-gi aminteascl dintr-o privire, de departe, starea stupului la cea din urm5 cercetare, ei prind tgblita in diferite locuri $i in diferite a$ezjri pe perete. Ca s5 aib5 folos bun din acest fel de insemnare, trebuie s5-gi intipareascl bine in minte t8lmScirea fiecgrui loc $i arjezgri. Astfel, t5blita prins5 in mijlocul peretelui insemneaz5 c8 stupul e bezmetic ; la marginea dreapt5, i$i prime$te matca ; la marginea sting5, matca e bun5 ou8toare ; in coltul drept de sus, stupul se pregiterjte de roit, ori e slab etc.Cind ai stupi putini, poti fntocmi pentru toti un tablou pe o singur5 fat5 de caiet, f n Care iti hsemnezi toate $tiintele de care ai nevoie pentru bunul mers a1 stupinei. tmputernicirea unui stup slab

Stuparul trebuie sg se deprind5 a noagte puterea fiecgrui stup, numai dupg migcarea de la urdiniS a albinelor, far5 a fi nevoit pentru aceasta sg cerceteze in5untrue Dacg in timpul verii, el bagg de seam5 cg un stup a s15bit, are putin% miere, dar cu toate acestea are destul puiet de lucr5toare, va incerca s5-l imputerniceasc5. un stup slab se imputerniceste Ln chipul mai lesnicios, str8mutindu-l fn locul unui stup puternic. Aceastg lucrare se sgvtrgegte numai p e o vreme frumoasg, intre ceasurile 9 gi 11, cind albinele ies in numar mare la C U ~ . D U P ce ~ afum5m atit stupul slab cit $i Pe eel puternic, pe urdinig, lugm stupul slab de pe fundul s5u rji-1 punem jos, pe p5m h t . Pe fundul s5u avez5m stupul cel puternic ; iar pe cel slab il ducem pe fundul acestuia. Astfel, scaunul $i fundul fiecgrui stup rlimin neschimbate, la lo'curile lor. Afum5m apoi din nou amindoi stupii $i lucrarea e sfir$itg. Albinele care se intorc

cum
'

recunoscindu-gi gregeala, dar dup3 citeva minute

In chipul acesta, stupul slab $i-a sporit musca $i s-a imputernicit Citeva zile, nu vom ziiri aproape nici o migcare la stupul eel puternic, fiindc5 el gi-a pierdut toate culegtitoarele gi in locul lor n-a primit decit un num5r mic de albine, de la stupul cel slab, in locul ciiruia a fost pus ; dar el are puiet mult, care in putine zile ii va inlocui albinele pierdute. ]tn scurt5 vreme, stupul igi va relua din nou hgrnicia de rnai inainte. Prin mijlocirea striimutsrii, in loc de un stup puternic $i altul slab, am clpgtat doi stupi deopotrivg de puternici. Lucrarea aceasta se poate s5virgi rnai cu folos pentru amindoi stupii, cind voim s& impiedicam pe unul din ei de a roi. fndatg ce observ5m semnele roirii, facem strlmutarea ; iar albinele, dac5 nu gi-au f5cut pregltirile pentru roit, renunt5 la el. Inainte de a face imputernicirea, trebuie s5 ne incredintim c5 stupul slab are puiet de lucrstoare $i 0 mat& 0~5toare.Altfel lucrarea e zadarnicg. Dac5 nu gisim puiet, iar matca e CU betegug, putem imputernici stupul cu un roi, dup5 ce i-am nimicit rnai intii matca gi am luat mgsuri, prin afumat, de a Pmpiedica lupta intre albine. La rinduirea fagurilor, dupg cercetarea mai de pi:imgvar5, am dat stupilor putine rame, pentru ca albinele strinse intr-0 fncgpere mai mi&, s3 poat5 intretine mai lesne clldura trebuitoare pentru fmputernicirea familiei. Cfnd, dupg citeva ~HptgmPni, observ5m ,g albinele s-au fnmultit $i stau ingrgm8dite pe faguri, trebuie sg le lgrgim cuibul, inainte de a fncepe preggtirile de roit. culn lgrgim cuibul ? Albinele cladesc faguri numai atunci cind culesul rnierii intrece hrana zilnic5 a lor $i a puietului. Cit timp puietul nu e imbel:;ugat, lgrgim locul in cuib, adgugind numai faguri cl&-Jiti. E bine s5-i adgugilrn treptat cind culesul spore$te gi Pntrece hrana albinele incep sg producl cears clgdi faguri noi. SS folosim atunci firesc al albin&lor, de a cl5di facuibul $i adsugind rame cu artificiali. I n partea de jos llsa lot de 3-4 centimetri lucrPtoarele vor clHdi cgrnainte de Pnceperea CUsimte nevoia de a celule mari. Cind nu puiet trece peste

in traiul lor. Nici albin5 n-a pierit. Clnd fncerclm s5 facem ace&& lucrare pe weme de lips5 de nectar in fllori, fmpreunarea albinelor nu se poate face f5rg oarecare luptH. Dar afumatul 0 potolegte repede.

2-3 faguri cu miere r)i pune ou5 de tdntori chiar in f a g u ~ i imgrirgina$i sau in cat dac5 g&se$te celule mari. E bine sg 1 5 S b fiecgrui stup putinta de a-gi pr5si citeva sute de trintori. (continuare tn pag. 19)

Din experienja unor apicultori


'

Fixarea foilor de faguri artificiali in rarnele insirmate


Dumitru POP Oricare din lucrsrile din stupina mea nu le fac niciodat5 la voia intimpl5rii. Cu cit chibzuiesc $i-mi organizez mai bine munca, cu atit $i rezultatele sint rnai eficiente. Actionez in aceasts manier5 $i in lucrarea de fixare a foilor de faguri artificiali in ramele insirmate. Pentru inlgturarea nepl5cerilor legate de rezistenta slab5 a fagurilor cl5diti s-a scris mult in revists in ultimii ani prezentindu-se in acest scop diferite metode de con-

- Fagurii noi continind miere c5p5citH din care trebuie s5 extragem mierea prin metoda extractiei centrifugale sint de asemenea foarte u$or rupti in timpul centrifug5rii. fn cazul insirm5rilor orizontale mi s-a intimplat ca faguri noi cl5diti sii se rup5 in mod frecvent sub speteaza superioar5 unde, din cauza coroanei cu miere localizat5 deasupra puietului, albinele nu -- au crescut puiet. In aceastH sectiune re-

FAGURE ARTIFICIAL

solidare, cea mai eficient5 dovedindu-se insirmarea ramelor. Prin insirmarea ramelor de stupi, infeleg trecerea prin vipcile laterale, sau prin speteaza superioaril, la cea inferioaril a unui fir de sirmil zincatil cu 0 de 0,4-0,5 mm $i apoi fixarea foil de fagure artificial, intre vipcile ramei. Aceasta inseamnil cil atit fagurelui artificial, implicit celui clklit li se m5reqterezistenta in timpul manipulilrilor $i a1 exploatilrii lor. In acest sens voi da citeva exemple negative de deformare a fagurilor neinsirmati : F'ixarea fagurilor artificiali in rame neinsirmate duce la deformarea lor chiar fn timpul construirii celulelor, datoritg atit temperaturii din cuib cit $i a greut5tii albinelor cl5ditoare. Fagurii noi clilditi in rame neinsirmate se pot deforma sau rupe clnd sint plini cu miere, puiet sau albine, in timpul manipul~rilor,cu ocazia unor lucrari curente in stup.

zistenta fagurelui este mai slab5 fat& de ramele insirmate pe vertical, producindu-se mult mai u$or rupturi longitudinale. fn zona noastr5 din muntii Apuseni, in care culesul principal este un cules lent $i prelungit, cl5ditul fagurilor artificiali in cuibul unei familii de albine necesitgcirca 3-5 zile, in cazul in care timpul este favorabil zborului albinelor $i existA o secretie abundentg de nectar de la flora melifers. f n cazul insirmsrii ramelor pe directie orizontal5 mi s-a intimplat ca foile de faguri artificiali s5 se onduleze, albinele cl5dind fagurele deformat. In aceastii situatie am fost nevoit s5 insirmez ramele pe vertical5, procedeu in urma caruia am obtinut rezultate bune. Pentru fixarea foilor de faguri artificiali in ramele de stupi m5 foolsesc de energia solaril. In zilele insorite, pe o planset5 din scindur5 sau placaj a$tern hirtie sau ziare iar apoi citeva foi de faguri artificiali. Las foile la soare citva timp, in functie de temperatura aerului, care primgvara sau
(continuate tn pug. 8 )

Cum extrag ceara din faguri


Gheorghe VOlCULESCU

Ceara este un produs a1 albinelor necesar in mod obligatoriu pentru crevterea lor. Ca unul care am indriigit din tinerete albinele mi-am pus o intrebare. De cind mri ocup cu crevterea albinelor, ceara am vindutro dar de cumprirat nici vorbri. De la o vreme am observat cri stuparii mai noi $i rnai vechi cautg $i cumparti cears ~i as?.<t m-a f5cut s i vri scriu aceste rinduri nu ca un autor d e articole, ci ca un cres-

Dac5 posedati 20-30 familii de albine $i nu vg puteti procura utilaje rnai scumpe, metoda mea, pe care o folosesc de multi ani $i care implic5 o che:tuialg mai mic5 v5 este la ind~mlnti oricind. Trebuie sg aveti urmritoarele unelte : 1. un cazan de 20-30 1 srniiltrlit sau cositorit (cazan de fiert rufe) ; 2 . un sac rar din pinz5 tare din iut5 rnai mic in circumferintri decit cazanul ;

Ftgura I

- Uneltele

necesare lucrdrii de eztractte a certi prin metoda prezentatd

c5tor rnai vechi de albine. Care este cauza pentru care apicultorii cumpPr5 ceara mai scump pentru a o da rnai ieftin, la cchimb, la centrul apicol pentru a primi faguri arcificiali pentru albine ? Oare albinele fac grev5 ? Sau vina apartine numai stuparilor care nu dau atenfie acestui pretios produs - CEARA. Am s l dau citeva exemple : dac5 ace$ti stupari vor schimba la timp ramele $i vor stringe orice buc5ticB de ceari, vor pune rame cl5ditoare in stupi, chibzuind extrasul cerii, vor avea $i albine sanatoase $i cear5 s5 vind5 sau s-o schimbe pe faguri artificiali. Voi descrie in continuare o metod5 veche, folositti de mine pentru extragerea cerii, la care a m f5cut o imbunZit?itire, metodri pe care o recomand $i altor stupari.

3. un mustuitor din lemn tare care nu e altceva decit o bucat5 de lemn rotund cu diametrul de 3 cm, lung de 80 cm $i care in cap are o cruce din lemn avind lungimea cu 1 cm rnai mica decEt diametrul cazanului ; 4. un cleste din lemn tare, lung de 1 m ; 5 una sau rnai multe oale pentru turnat fiertura care s5 fie smgltuite sau cositorite de form5 conicl, adicB rnai largi la gur5 decit la fund, ca s5 poatB ie$i calupul de cear5 dup5 ce se va int5ri (figura 1). Acestea sint uneltele ce trebuie pentru extras ceara.

Modul de l u c r u . F010aesc ap8 de ploale daca am, dac8 nu aDB obiSnuit8. Daca fa-

gurii sint vechi se pun la muiat intr-un butoi, schimbind mereu apa citeva zile. Asta pentru a obtine cear5 mai curat5. Dac5 fagurii nu sint vechi ii pun direct in sac $i-i introduc in cazan, pe fundul c5ruia am pus o tigl5 (pentru acoperiquri) pentru a nu se arde sacul $i pentru a avea rnai mare stapilitate cind voi presa cu mustuitorul pe sacul cu faguri. Pun mai bine de jum5tate cazanul cu ap5 $i incep inc5lzirea. Cind apa s-a incglzit, fagurii se inmoaie, ii presez bine pin5 am umplut sacul dup5 care il leg la gur5 $i continui fierberea, pin5 dB intr-un clocot, apoi presez cu mustuitorul pe sac. Schimb mereu pozitia sacului in cazan pin5 cind a ievit toat5 ceara din sac la suprafat&. Dup5 aceea scot sacul $i i1 pun in cle$te storcindu-1 bine in cazan. Socotesc c5 ceara se obtine rnai bine in ap5 clocotitg, presind-o cu acest mustuitor pe care 1-am f&cut $i 1-am botezat a$a. Dar el este foarte important, deoarece cu ajutorul lui se face ca sii riiming cit rnai putinii cear5 in boytins. Desert apoi sacul cu bovtin5, iar fiertura din cazan o golesc in vasele de r&cit $i limpezit. $i dac5 rnai exist& faguri de topit se poate continua cu fiertul. De$i metoda e veche, totu$i folosirea

mustuitorului este dupB pHrerea mea o metod5 nou5, fiindc5 eu nu am rnai auzit sau citit s5 fie ;olosit5. Aceasta metod5 o poate folosi oricine, deoarece ceara se obtine cu cheltuieli foarte mici. Eu o folosesc de mulfi ani $i o recomand tuturor pentru c5, in comparatie cu iilte metode, prin utilizarea ei se reu$e$te o separare foarte bun5 a cerii de bqtin5. S5 Endr5gim cit rnai mult albinele care ne aduc in casele noastre bucurii, ssngtate, satisfactii. S& demonstr5m dragostea noastr5 fat5 de ele hgrijindu-ne s5 le asigur5m prin innoirea fagurilor conditii de igien5 cit mai bune in stup. Pentru aceasta s5 producem, sii extragem $i sB condition5m cit mai mult5 cearg !

N . R. Publicdm contributta cititorului nostru cu precizarea cd f n ultimfi 3-4 ani sub generfcul ,,Ceara - o problemd mereu actuald" ciu apdrut tn revlstd o serfe de materiale legate de aceastd problemd. Am considerat cd sistemul gospoddresc $i oarecum arhaic pe care il recomandd autorul este actual cu toate cd no am pledat $1 pleddm pentru tntroducerea rnpidd a progresulut tehnic tn procesul de obtinere a cerii. Metode moderne $i descrterf de utllaje cu randament sporit pot fi gdslte de cei interesatt f n colectia revtstei noastre din anti trecufi.

FIXAREA FOILOR DE FAGURI ARTIFICIALI IN RAMELE ~NSIRMATE


(contlnuare din pug. 6)

dimineata nu este prea mare $i am grij5 s& nu risc topirea faguriior. Dup5 ce fagurele artificial a devenit maleabil il a$ez cu grijg pe o latur5 (margine) a ramei gi il culisez in spatiul in care va fi fixat prin metoda impletirii astfel : prima sirmi4 apare pe prima fat5 a fagurelui artificial, urmstoarea sirmZL pe fata a doua, apoi firul a1 treilea de sirm5 apare pe prima fat5 $i a$a rnai departe pin5 la marginea cealalts a ramei (figura 1). A$ez rama lnsirmatg cu foaia de fagure artificial pe calapodul de rame $i lndrept foaia de fagure cit rnai neted $i corect. Cu ajutorul virfului unui cutit de bucatsrie, presez fiecare fir de sirmi4 pe toat5 lungimea acestuia din centimentru in centimetru, in aqa fel ca slrma s l fie lnglobatg perfect in foaia de cear5. Tot cu virful cutitului lipesc prin presare marginea foii de fagure artificial de speteaza superioar5 a ramei. Dupg operatia de presare a sirmelor $i de fixare a foii de fagure duc ramele cu faguri artificiali fntr-o pivni$i rece, unde

ii tin circa o or& pentru ca ceara din fagurii artificiali s5 se contractae, s& se SO. lidifice, P n scopul evit5rii deform5rii ulterioare a fagurilor in cuibul familiilor de albine. Pin3 la introducerea in stupi toate ramele pregstite cu faguri artificiali le p s ~ trez intr-o incspere r5coroas3, in pozitie verticals pentru evitarea deformsrii foilor de faguri ce se produce la temperaturi rnai ridicate. Perioada optim5 pentru clsdirea fagurilor artificiali in conditiile de puternics dezvoltare a familiilor de albine, corespunde cu inceputul culesului principal care se caracterizeazii in zona judetului Alba printr-un cules lent $i prelungit de la flora spontanli din pi$uni $i finete. In concluzie. doresc s& mentionez c i h conditiile zon& Muntilor ~ ~ u s d ncit i , $i in celelalte zone deluroase din tara noastrg, cea rnai eficace metod5 este fnsirmarea ramelor pe verticals. Motivele le-am arstat rnai sus $i sper c5 am fost destul de convingstor.

Cercetarea stiintific6 in sluiba apiculturii

Experiment pentru elaborarea unui premix destinat stimularii cre~terii puietului


ing. Ion GURE$OAIE qi iw. Maria SIMION lnstitutul de Cercetare $1 Productie pentru Apiculturs

i i i
i i i

Pentru sporirea efectivului de familii de albine $i mentinerea acestora la un nivel biologico-productiv ridicat, un rol deosebit il are baza melifers naturals la care se adaugi culturile speciale de plante melifere fi hrlnirea rational5 i a albinelor in perioadele lipsite de cules natural. Lucrarea de cercetare gtiintific5 decurge din necesitatea obtinerii unui premix biostimulator pentru albine, care s l asigure necesarul de vitamine, sgruri minerale $i lipide in vederea sustinerii $i intensificlrii crevterii puietului in special in sezonul de primivarg $i toamn5 $i in perioadele lipsite de cules 1 natural.

I i

i i i -

S 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I ~ 1 1 1 1 1 ~ I ~ I I t I I D
-

m 1 1 1 ~ 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ~ 1 1 1 m I I I I I 1 1 ~ ,

1. Studiul problemei pe plan international gi national

CerceGrile in materie de nutritie (Vesely, Haydak, Dietz) au scos in evidentg c l albinele necesits un regim alimentar corect pentru crestere $i dezvoltare. Aceasta presupune c l hrana albinelor trebuie s s contin5 in cantitilti suficiente toate elementele nutritive pentru intretinerea proceselor vitale naturale. Constituientii de bazl ai hranei albinelor adulte sint : mierea sau nectarul $i polenul sau plstura Cercetgrile privind efectul substituientilor de polen asupra familiilor de albine au inceput in anul 1920 (Ambruster $i Geiger). Cele mai vaste cercetlri asupra nutritiei albinelor le-a fgcut M. H. Haydak Pncepind din anul 1933, urmsrind timp de peste 4 decenii influenta inlocuitorilor de polen asupra albinelor. Haydak a urmgrit ca indic;: crevterea puietului, mortalitatea albinelor. evolutia greutgtii albinelor vii, contindtul f n protefni din corpul albinelor $i activitatea productivl a acestora. Dup3 Haydak, productia cea mai bung de puiet o asigurg, in ordine descrescind5 urm5torii inlocuitori de polen : drojdia uscat& laptele proasplit, laptele praf, fhina de soia sau floarea-soarelui, fgina din s l mint5 de bumbac, fsina de carne, giilbenu$ul de ou, albuvul de ou. Descompunerea $i resintetizarea proteinelor $i a aminoacizilor sint principalele reactii biochimice care se desfh$oarl in corpul albinei. De Groot a aritat c l din cei 100 aminoacizi naturali existenti pentru albine sint

esentiali numai 10 (arginina, histidina, izoleucina, lizina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofanul, valina $i leucina). Ace$ti aminoacizi esentiali neputind fi sintetizati in organismul albinei, trebuie s l se g5~eascHin brans. Indicele de bazg care caracterizeazs starea fiziologicii $i biologicti a organismului albinelor, il constituie continutul acestuia in proteine, grlsimi $i vitamine. n exclusiAlbinele depoziteazi proteinele P vitate in corpul gras, spre deosebire de grisimi care pot fi acumulate in cantittiti mari $i in alte plrfi ale organismului. D. Wahl a arltat c i la o hran5 abundent5 in proteine se formeazi un corp gras sub forma unei ciptu$eli compus5 din mai multe straturi cu un continut bogat in proteine, glicogen $i grhsimi. Sub acest aspect, corpul gras a1 albinei este considerat ca un organ central a1 metabolismului (Urich, 1961). Corpul gras influenteazs toate procesele fi un fiziologice. iar dezvoltarea lui ~ o a t e indice-principal de apreciere a sthrii fiziologice a organismului albinelor. fntre dezvoltarea corpului gras $i durata vietii albinelor este o corelatie pozitiv5 (D. Wahl, 1963). In procesul de hrlnire a1 albinelor, nivelul cantitativ a1 hranei energetice conditioneaz5 necesarul de proteine. M. V. Jerebkin, in 1963, a ar5tat c5 hrlnirea suplimentarl cu zah5r in prezenta piisturii sporevte continutul in protein5 a1 organismului albinelor cu 6'/,3, iar in lipsa pgsturii scade proteina din organism cu 4%.

Rezultatele experimentale obtinute de Goetze, Bentler, scot in evident5 efectul specific a1 substituientilor de polen in functie de fiecare furaj proteic utilizat, digestibilitatea acestuia si oerioada de administrare. Proteinele asimilate din drojdia de bere sint utilizate aoroaoe integral orin depunere ca rezerv5 i n or&nismui albinei, pe cind cele din lapte sint utilizate in exclusivitate pentru cresterea puietului. Descoperindu-se importanta vitaminelor in alimentatie, a u inceput si cercet5rile asupra vitaminelor din- miere (Dutcher, 1918). f n anul 1943, Haydak $i colaboratorii au constatat c5 prin filtrarea mierii in conditii de productie, cind se indep5rteaz5 resturile de polen, se reduce continutul in vitamine cu 8-45OI0 (cu exceptia vitaminei K) pentru c5 sursa vitaminelor din miere este oolenul (Kitzes. 1943). Polenul contine cantit5ti substantiale de vitamine hidrosolubile si hioosolubile. Provitaminele cele rnai frecvente sint carotenoizii, dintre aceqtia ins5 numai alfa-carotenul, beta-carotenul, gama-carotenul $i delta-carotenul au rol provitaminic. fnlocuirea polenului cu acid giberilic a permis cregterea albinei din larve rnai mult de o generatie (Nation $i Robinson, 1966). Cind acidul giberilic a fost inlocuit cu cantithti mari de inosit5, albinele lucr5toare au fost capabile s5 creasc5 puiet (Nation $i Robinson, 1966-1968). Continutul de vitamine poate explica de ce drojdia furajer5 Torulla amestecatii cu fain5 de soia, de$i are continut sc5zut in leucin5 gi lizin5, influenteaz5 pozitiv dezvoltarea $i longevitatea albinelor (Wahl, 1963 - SOrian Bech, 1961). 0 grup5 de subsante cu rol deosebit in metabolismul organismelor albinelor o reprezint5 s5rurile minerale $i microelemente bine reprezentate in miere $i polen. Valoarea acestor substante variazg in functie de sorturile d e miere $i polen provenite de la diferite plante. V. Planta (1886) a scos in evident5 c5 mineralele cele mai obienuite din polenul de fin sint : K, P, Ca, Fe. Toate oligoelementele esentiale (Fe, Zn, Cu, Co, Mo, Mn, I) cit $i cele cu functie cunoscut5 (Cr, V, Si, Li, Ru, Ag, B, Hg) se g5sesc in cenuga polenului in afarii de As, Pb, Cd care se pare c5 au asupra organismului albinelor actiune toxic& chiar in doze mici. Dezvoltarea glandelor hipofaringiene gi a corpului gras (ceea ce caracterizeaz5 albinele fiziologic tinere) contribuie la cregterea unui num5r rnai mare de larve de prim5var5. A. Maurizio (1954), B. J. Free $i-J. Spencer Booth (1968) au arhtat cii albinele eclozionate in toamng diferg de cele din var3 prin : durata medie d e viatii rnai mare, dezvoltarea glandelor hipofaringiene $i a

corpului gras, continutul crescut in substante nutritive de rezerv5 gi activitatea oxido-reductozelor. Dup5 M. V. Jerebkin, I. Chagun $i I. Iacovleva (1974) nivelul de dezvoltare a1 acestor organe, precum $i substantele d e rezervh acumulate in corpul albinelor de toamn5, se g5sesc in corelatie pozitiv5 cu intensitatea cregterii puietului in prim5varg. Albinele care in toamn5 au un nivel rnai ridicat a1 azotului total $i a1 gr5similor, particip5 rnai bine la cresterea puietului in prim5var5, iar cantitatea d e hranii consumat5 i n timpul iernii este mai sc5zut5. Pe plan mondial se experimenteazs $i se produc industrial o serie de premixuri mineralo-vitaminice incluse in dextroz5, continind urm5toarele substante : vitamina A, vitamina B, alfatocoferol, inositol, coling clorhidrich, metioning, acid paraamino-benzoic, riboflavin& piridoxin5, tiamin5, pantotenat de calciu, biotin5, acid folic, vitamina B-12. Alte produse comerciale oferg in furajarea albinelor retete energo-plastice imbogatite cu substante minerale $i factori activi ca : Beevert R-4, Bee Wheart, Amber-Jeaco (SUA), Apireve $i Apistar (Franta). Institutul de cercetare $i productie pentru apicultur5 a realizat in perioada 19761978 un amestec energo-proteic cu grad ridicat de asimilare in sezonul de toamn5 $i prim5var5, influentind ritmul de crestere a1 puietului cu pin5 la 53% $i randamentul la culesul de salcim cu 16-27/0. fn perioada 1978-1980 in cadrul institutului s-au experimentat $i s-au introdus in productie rnai multe retete de premixuri vitamino-minerale cu rol de completare a substituientilor de polen pe substrat glucidic ca : Fepal, Zoofort, Apifort. Aceste premixuri administrate albinelor in perioada de iarn5-prim5var5 au determinat sporirea ritmului d e cregtere a puietului gi au influentat durata vietii albinelor.

f n vederea realiziirii unui premix biostimulator pentru crevterea puietului E n familiile de albine, in faza de cercetare 1990 s-a stabilit concentratia componentilor premixului avind ca punct de pornire concentratia in microelemente $i vitamine a polenului poliflor. Reteta elaborat5 a premixului s-a experimentat in conditii de

f n f a z a d e l a b o r a t o r s-a stabilit comportamentul in captivitate a albinelor hrinite cu premixul apicol elaborat in d o u i variante, pe substrat glucidic $i proteic (lapte praf degresat 1O0jo) administrat sub form5 de past5, comparativ cu martorul hr5nit cu pest5 de zahir $i lapte' praf degresat La varianta 1, concentratia premixului in microelemente $i vitamine s-a stabilit plecind de la compozitia natural5 a polenului poliflor in aceste substante, iar la varianta 2, componentele vitaminice ale premixului au fost d e 10 ori mai mici. Fiecare variant5 a fost constituiti din

cite 5 cu$li populate cu cite 200 albine de virsti cunoscuti (1-2 zile) obtinute prin incubarea puietului ciipicit gata de eclozionare in termostat, la temperatnmae--35C. Dup5 populare, cu$tile au fost mentinute la temperatura de 20-25OC in conditii identice de microclimat. Pe durata experimentsrii s-a urm5rit zilnic : consumabilitatea hranei (gravimetric), viabilitatea albinelor (numeric), iar starea fiziologici a albinelor s-a apreciat dup5 gradul de dezvoltare a1 glandelor hipofaringiene $i a corpului gras (Determinarea celor doi indici fiziologici s-a f5cut dupg scara Hess). Tabel nr. 1

Compozitia premixului biostimulator pe variante Compozitia hranei la u n kg de produs zahir pudrii, g lapte praf degresat vit. B 1, mg vit. B 2, mg vit. B 6, mg vit. PP, mg acid folic, mg vit. C, mg vit. A, mg colesterol, mg Kcl, g NaCl cistein5, g lecitini, g gluconat de Ca, g sulfat de Mg g Varianta Martor
V1

V 2

f n faza d e stupinii experimentarea premixului biostimulator pentru cresterea puietului s-a fHcut pe un lot de 10 familii de albine in perioada 16 iulie2 septembrie comparativ cu martorul hr5nit numai cu sirop din zah5r. Familiile de albine aflate P n experient5, inainte de inceperea hriinirilor au fost apreciate privind : cantitatea de albinii (g), cantitatea de puiet c5p5cit gi puiet neciip5cit (dm2). Periodic din 12 in 12 zile, la intrarea

in iarn5 s-a apreciat puterea familiilor de albine $i cantitatea de puiet cspiicit $i necip5cit $i s-au prelevat probe de albine pentru determinarea gradului d e dezvoltare a1 glandelor hipofaringiene ~i a corpului gras. Premixul biostimulator s-a administrat in mod 'regulat in tot cursul experientei sub form5 de sirop in concentratie de 111, in portii de 400 ml la dou5 zile, in hrgnitoare uluc din plastic amplasate in imediata apropiere a cuibului.

Tabel nr. 2 Compozitia , premixului biostimulator


1 1

Compozitia hranei la sirop conc. 1/1

Varianta martor varianta 1

zah5rJ g vit. B 1, mg g vit. B 2, m vit. B 6, mg vit. PP, mg acid folic, mg vit. C, mg vit. A, mg colesterol cisteinz, g lecitinli, g gluconat de Ca, g sulfat de Mg, g 3. Rezultate obtinute F a z d d e l a b o r a t o r : In alimentatie, verificarea efectului ~i a valorii biologice ale unui furaj se poate face numai dacg furajul respectiv este consumat. Pentru verificare, premixul mineralo-vitaminic a fost administrat in hrana albinelor pe substrat glucidic $i proteic., Ca substrat proteic s-a ales laptele praf degresat cu actiune preponderent5 asupra glandelor hipofaringiene de a caror grad de dezvoltare depinde potentialul familiilor de albine de a cre$te puiet. Fat5 de furajul administrat, comportamentul albinelor la toate variantele a fost normal, consumul mediu zilnic fiind cuprins Entre 3,011 g $i 3,064 g. Tabel nr. 3
Varianta martor

v1
3,064

V2

consumul mediu zilnic de hranti, g

3,011

3,059

A$a cum reiese din tabelul nr. 3 consumul d e hranH intre variante a fost, cantitativ, foarte apropiat, furajul avind pentru albine un grad asemHn5tor de atractivitate. Pe durata experientei, consumul mediu zilnic de hran5 nu a fost uniform astfel,

1 3 . inceputul experimentului atit la martor cit $i la cele dou5 variante, albinele au consumat mai mult, urmind apoi o sclidere a consumului specific, fenomen explicat prin reducerea numlirului d e albine din cuvti catre sfirvitul experientei (tabel nr. 4).

Tabel nr. 4
Perioada Varianta martor
V 1

V2

1-7 zile 8-14 zile 15-20 zile

3,8675 3,0242 1,1003

3,9717 3,1572 1,7340

. 3,8924 3,1033 1,1728

Longevitatea albinelor in captivitate a cea mai mare se Pnregistreazg la varianta 1 fost diferitli in functie de compozitia hra- .uncle in compozitia hranei exist6 cantitsti nei, respectiv de prezenta vitaminelor $i optime de 'vitamine $i elemente minerale. a componentelor minerale $i de cantitatea La varianta 2, durata medie de viat5 a acestora. fost de 19,4 zile deci mai mic5 decit la varianta 1 datoritli cantitstilor mici de viMartorul a fost hrgnit numai cu past5 tamine. Se poate trage concluzia cli hrana din zahsr $i lapte praf pentru a se pune albinelor lipsit5 de vitamine $i sliruri miP n evident5 mai clar rolul vitaminelor $i a nerale sau cu cantitsti insuficiente din elementelor minerale in organismul albinelor. aceste elemente, scurteazs durata medie de Durata medie de viatli a albinelor a fost viati3 a albinelor cu 5,4 zile respectiv cu de 18,2 zile la martor $i de 19,4 zile la V 2 4,2 zile fat3 de hrana care contine vitamine $i 23,6 zile la V1. Se constat5 c5 durata $i elemente minerale in cantitliti optime. medie de via@ cea mai scurtli se PnregisViabilitatea albinelor a fost calculat5 treaz5 la martor unde ratia a fost constiprocentual pe perioada de captivitate $i pe tuiti5 in exclusivitate din zahlir $i lapte variante (tabel n r 5). praf degresat iar durata medie de via@ Tabel nr. 5 Viabilitatea albinelor pe variante Varianta Durata medie de viat5 viabilitatea 1-7 zile 8-12 zile 13-18 zile peste 18 zile mortalitatea : 1-7 zile 8-12 zile
13-18,zile

martor
18,2 zile

V 1

V2

23,6 zile

19,4 zile

peste 18 zile In prima perioadl a experientei (1-7 zile) viabilitatea albinelor a fost de 81,30/0 la martor, de 83,6OlO la V 1 $i 80,9/0 la V 2 iar la sfirsitul perioadei de 18 zile, mai erau in viatl 10,2/0. albine la martor, 15,4OIO albine la V 2 $1 29,3Ol0 albine la V 1. Premixul biostimulator pentru albine cu cantittiti echilibrate de vitamine $i elemente minerale pe substrat glucidic $i proteic ( V l ) spore~teviabilitatea albinelor cu 13,g0/0 $i 19,1/0 fat5 de hrana cu cantit&ti insuficiente de vitamine (V 2) sau .lipsit& (martor) de aceste elemente. Influenta premixului biostimulator elaborat asupra stlirii fiziologice a albinelor s-a apreciat dup5 gradul de dezvoltare a1 glandelor hipofaringiene $i a1 corpului gras. Nivelul de dezvoltare a1 acestui or.gan $i substantele de rezerv6 acumulate in organismul albinelor se g5sesc fn corelatie pozitivli cu intensitatea de crestere a puietului. Tabel nr. 6 Nivelul de dezvoltare a1 glandelor Varianta martor
V1 V2

hipofaringiene

a + S ;
2,56 3,30 2,78

Valoarea glandelor hipofaringiene diferenta semniflcatia

0,1052

f 0,1079 & 0,1083

0,74 0,22

XXX Ns

Conform datelor din tabelul nr. 6, premixul biostimulator elaborat in varianta 1 asigur3 o dezvoltare bun5 a glandelor hipofaringiene cu o valoare medie de 3,3 f 0,1079 f a t i de ~ r e m i x u lelaborat in varianta 2, in care vitaminele au fost in cantititi de ori mai mici Si unde valoarea medie a acestor glande a fost 2,78 & 0,1083. Hrana artificial5 administrat5 albinelor

din care lipsesc vitaminele $i elementele minerale influenteaz3 negativ dezvoltarea glandelor hipofaringiene cu valoare medie de 2,56 f 0,1052 (martor). Analizcle variantei datelor obtinute la aprecierea glandelor hipofaringiene la martor gi la cele dous variante, este prezentata in tabelul nr. 6 a. Tabelul nr. 6 a

Bursa varlatlei

Suma patratelor

GL

Patratul mediu

Total5 intre variante in interiorul var. GLi = Valoarea F teoretic3 pentru P = 2 $i G L ~ = 72 este 3,11. Valoarea F estimats de 12,56 fiind mai mare decit valoarea F teoretics, intre variante sint diferente Semnificative. pentru a stabill intre care variante sint diferente semnificative am aplicat testul ,,t-. stabilind diferenta limit5 semnificativg pentru P 0,10/0 de 0,5139 diferenta intre V 1 $i martor, diferenta nu este semnificativg.

Din interpretarea statistics a datelor se constat5 c5 premixul biostimulator elaborat in variants cu concentratie optimg de vitamine, elemente.minerale $i colester01 Pe substrat glucidic $i ~ r o t e i casiguL-5 cea mai bun3 dezvoltare a glandelor hipofaringiene fat5 de hrana cu cantitsti insuficiente de vitamine sau hrana din care lipsesc vitaminele $i elementele minerale. Tabel nr. 7

Nivelul de dezvoltare a1 corpului gras


Valoarea corpului gras Varianta

F a s';
2,7 f 0,1224 3,6 & 0,003 2,8 5 0,020

Diferenta

Semnif icatia

martor Vl V2

0,90 0,lO

XXX Ns

Conform datelor din tabelul nr. 7, premixul biostimulator elaborat in varianta 1 influentea26 pozitiv dezvoltarea corpului gras cu o valoare medie de 3,6 & 0,03 fat5 de varianta 2 gi martor unde valoarea me-

die a acestui indice fiziologic a fost de gi 2*7 0,1224. Analiza variantei datelor obtinute la aprecierea dezvolt5rii corpului gras la ~ n a r t o r$i cele d o u i variante, este prezentat in tabelul nr. 7 a.
210
'

Tabelul nr. 7 a
F

Sursa de variatie

Suma patratelor

GL

Piitratul mediu

Total6 intre variante In interiorul variantei

41,17 12,17 29,O

74 2 72

Valoarea F teoretic5 pentru P sol0, GLi = = 2 $i GLe = 72 este de 3 , l l . v a loarea F estimatb de 15.136 fiind mai mare decit valoarea P teo'reticb, intre variante sint diferente semnificative. A ~ l i cEnd testul ,,tU $i calculind diferinta limit5 semnificativj pentru P = 0,1/0 de 0,607, intre varianta 1 ~i martor diferenta de 0,90 este foarte semnificativg iar intre varianta 2 $i martor, diferenta de 0,10 nu este semnificativ5. Testarea pe albine intretinute in conditii de laborator a premixului apicol elaborat in doub variante, in functie de cantitatea de vitamine, ne permite sS concluzion5m cb : vitaminele $i elemntele minerale adbugate f n hrana artificial5 a albinelor, in cantitsti optime care s5 asigure necesarul fiziologic a1 organismului albinelor, cre$te durata medie de viat5 a albinelor cu 5,4 zile, viabilitatea albinelor cu 19,1/0 $i influenteazg dezvoltarea glandelor hipofaringiene $i a corpului gras cu valori semnificative fat5 de hrana cu cantitsti insu-

ficiente de vitamine sau f5r5 premix vitaminomineral.


a

up

preAdministrarea in hrana albinelor mixului biostimulator elaborat, s-a fbcut in sezonul varb-toamn5 in perioada 16 iulie-2 septembrie, urmgrind cre~tereacantitbtii de puiet $i implicit a cantitbtii d e albin5 pentru iernarea unor familii de albine mai puternice. Premixul biostimulator sub form5 de sirop, a fost bine consumat, de albine, mai ales cind in naturb nu a existat un cules natural de intretinere. Pentru aprecierea influentei biostimulatorului apicol asupra st5rii fiziologice a albinelor, s-a determinat nivelul de dezvoltare a1 glandelor hipofaringiene $i a corpului gras. Datele obtinute privind dezvoltarea glandelcr hipofaringiene sint redate in tabelul nr. 8. Tabelul nr. 8

Valoarea glandelor hipofaringiene Varlanta martor varianta 1

P & SX
3,04 3,48

Diferente
0,44

semnificafia

f 0,072 f 0,069

Premixul biostimulator administrat albinelor in sirop din z a h k concentratie 111 a influentat favorabil dezvoltarea glandelor faringiene care au avut 0 valoafe medie de 3,48 f 0,069, fa@ de siropul din

zahgr care a asigurat o valoare a acestei glande numai de 3 ~ 0 4 0,072. Analiza variantei datelor obtinute la cele dou5 loturi experimentale privind dezvoltarea glandelor hipofaringiene, este redat5 in tabelul nr. 8 a . Tabelul nr. 8 a

Sursa de variatie Total5 fntre variante I n inter. variantel

Suma patratelor

GL

Patratul mediu

Valoarea F teoreticg pentru GLi = - 158 este de 3,90. Valoarea F estimat5 de 45,64 fiind mai mare decit valoarea F teoretics, intre variante sint diferente semnificative. Apli= 1 $iGLe

cind testul ,,tU $i calculind diferenta limit5 semnificativg intre varianta 1 $i martor diferenta de 0,44 este semnificativg. Datele obtinute privind dezvoltarea corpului gras, sint redate in tabelul nr. 9.

Tabelul nr. 9
lTarianta

n f ST
3,18 3,76

\laloarea corpului gras Difercnta semnificatia

martor varianta 1

& 0,072 & 0,062

0,58

XXX

Asupra corpului gras a1 albinelor, premixul biostimulator a avut o influent; favorabil3, valoarea medie a acestui indice 0,062 fat3 de marfiziologic fiind de 3,76

tor unde corpul gras a avut o valoare medie de 3,18 Analiza variantei datelor obtinute la cele dous loturi experime.tale privind corpul gras, este redata in Fabelul nr. a.
09072.

Tabelul nr. 9 a
--

Sursa de variatie

Suma patratelor

GL

PStratul mediu

Total& intre variante in inter. variantei Valoarea F teoretic; pentru P 50i0, GLi = 1 $i GLe = 158 este de 3,90. Valoarea F estimata de 37,87 fiind mai mare decit valoarea P teoreticg intre variante sint diferente semnificative. Aplicind testul ,,tU $i calculind diferenta mit; semnificativg, Pntre varianta 1 $i martor, diferenta de 0,58 este foarte semnificativs. Premixul apicol cu compozitie complex& P n vitamine, colesterol $i elemente minerale administrat famililor de albine sub form& d e sirop concentratia 111, a determinat la albine o dezvoltare semnificativg a glandelor hipofaringiene $1 a corpului gras -in..conditiile lipsei totale de cules natural, comparativ cu lotul martor hrsnit cu sirop de zahgr. Evolutia puterii familiilor de albine la cele dou5 loturi experimentale pe perioada 16 iulie 8 octombrie, este redat; in tabelul nr. w.

Tabelul nr. 10 Evolutia cantitittii de aibing (grame)


Data determinlrii varianta
18

28

iulie

iulie

9 aug.

21

aug.

sept.

14 sept.

26

sept.

8 oct.

martor varianta 1

825,5 862,5

925 990

1010 1125

1145 1220

1180 1310

1120 1250

'1065 1220

1010 1160

La inceputul experientei, puterea medie a familiilor de albine din grupa martor a fost de 825,5 g iar a celor din varianta 1, hrgnite cu premixul vitamino-mineral a fost de 862,5 g. Puterea familiilor de albine dupg aceastg dat&, in conditiile lipsei totale a culesului natural, fitri interventia noastr5, a r fi intrat in declin cu urmari imprevizibile.

Dup5 cum se observii din tabel, prin hr5nirile de stimulare, puterea familiilor de albine la cele dou& loturi a crescut pin& la inceputul lunii septembrie dup3 care datorita ciclului biologic a1 familiilor, puterea acestora a inceput s& scad& ajungind la data de 8 octombrie, la 1010 g albinH la grupa martor gi la 1160 g albina la varianta 1.

Hrlnirea familiilor de albine in perioada var8-toamnl cu premixul mineralo-vitaminic elaborat d u p l reteta propusl de noi, inclus in sirbpul din zahlr concentratie 111 a influentat favorabil starea fiziologic5 a albinelor, a intensificat ponta m5tcilor gi

a determinat un spor de albin5 la intrarea in iarn3 - d e 150 g fat5 de lotul martor hrinit numai cu sirop din zahsr. Evolutia puietului neclpHcit in familiile de albine aflate in experient5 este redat5 in tabelul nr. 11. Tabelul nr. 11

Evolutia cantitltii de puiet necipicit (dm2)


Data determinsril varianta iulie
16

iulie

28

aUg.

21

14

25

8
Oct.

aug.

sept.

sept.

sept.

Martor Varianta 1

22,9 21,6

26,2 30,5

33,5 45,3

37,7 54,7

30,2 45,6

20,2 37,9

7,7 28,O

2,2 8,4

i
I

Prin efectuarea hrlnirilor suplimentare, ponta mltcilor a fost stimulatl $i a crescut cantitatea de puiet neclplcit atingind un nivel maxim la sfir~itul lunii august dup5 care activitatea de cregtere a puietului s-a diminuat. La lotul experimental in care familiile de albine au fost hrBnite cu premix mineralo-vitaminic, activitatea de creqtere a puietului a fost mai accentuat5, atingind la sfirqitul lunii august un nivel mediu de 54,7 dm2 fa@ de grupa martor unde cantitatea medie de puiet necspscit a fost de

37,7 dm2. Cantitatea de puiet neclpscit la varianta 1 s-a mentinut ridicats $i in cursul lunii septembrie iar la inceputul lunii octombrie mai existau I n familii In medie 8,4 dm2 puiet nec5p5cit fats de 2,2 dm2 din familia martor. 0 evolutie asemlnltoare crevterii puietului neclplcit s-a intilnit $i in cazul cantitltii totale de puiet din familiile de albine aflate in experientl. Evolutia cantitstii totale de puiet este redat5 in tabelul nr. 12. Tabelul nr. 12

p p

Data determinarii varianta

16

28

21

14

26

iulie

iulie

aug.

aug.

sept.

sept.

sept.

oct.

Martor Varianta 1

54 46,3

69,3 73,2

65,4 91,8

70,9 97,O

54,O 76,9

34,5 61,7

17,5 43,O

7,3 12,4

v
. #

Prin utilizarea P n hrana albinelor a premixului biostimulator s -h form5 de sirop de zahlr concentratie I/& perioada varstoamn5, cantitatea total5 de puiet (cgpgcit gi nec5pBcit) a crescut cu 34,g0lO,iar cantitatea de puiet necgpgcit a crescut cu 50,6/0 fat5 de grupa martor hr5nit5 numai cu sirop din zahir.

Concluzii
Premixul mineralo-vitaminic in compozitia clruia sint incluse vitamine, colesterol gi elemente minerale, stabilite cantitativ d u p l compozitia natural5 a polenului poliflor, administrat in hrana albinelor a determinat : - cre~tereaduratei medii de via@ a albinelor in captivitate cu 5,4 zile $i a viabilitatii cu 19,l0I0 fat5 de varianta in care albinele au fost hrinite numai cu zah5r gi lapte praf degresat ;

- dezvoltarea glandelor hipofaringiene $i a corpului gras la albine, cu valori de 3,30 f 0,1079 $i de 3,6 & 0,03, semnificativ mai mari fat5 de valoarea acestor indici la albine hr5nite cu cantitsti insuficiente de vitamine sau f l r 5 adaos tle premix ; - dezvoltarea mai accentuatl a familiilor de albine in perioada var5-toamni, cu sporuri de albin5 l a intrarea In iarn5 de 150 g fat2 de familiile martor hrlnite numai cu sirop din zah5r ; - influentarea ritmului de c r e ~ t e r e a puietului nec5pBcit cu 50,60:0 ~i a cantitHtii totale de puiet cu 34,Dn// fat5 de lotul martor hrBnit cu sirop din .zah%r f5r5 adaos de premix ; - pregBtirea fiziologic5 a organismului albinelor in vederea iernlrii exprimat5 prin valori ale glandeor hipofaringiene gi a 0,069 $i respectiv corpului gras de 3,48 3,76 0,062 semnificativ mai mari fat5 de lotul martor

Album de specii nectaro-polenifere

TRlFlllUL ALB $1 TRlFIllUL ROSUDOUA VALOROASE PLAHTE FURAJERO-RELIFERE


prof. dr. ing. Maria-Octavia MANISOR

TRIFOIUL ALE (Trifolium repens) Ca specie spontanH trifoiul alb este un component nelipsit a1 vegetatiei paji~tilor din zona de cimpie ping la munte. Planta prezint5 o mare variabilitate geneticii, fapt ce-i con'ferii o ~lasticitateecologicii ridicatii $i, ca urmare, o riispindire geograficj foarte mare (fig. 1). f n prezent, pentru infintarea ps~unilor irigate s-a introdus soiul ,,LadinoU, un trifoi de talie inalts, cu frunze mari gi stoloni lungi. Pentru producerea de furaj, trifoiul alb se cultivg numai in amestec cu graminee, iar in culturii purii numai in loturi semincere. Dintre toate speciile de trifoi din tara noastrii este cea mai atragatoare pentru albine. Caracteristici morfologice. Trifoiul alb este o specie erbacee perens, cu tulpina tiritoare, frunzele lung petiolate, trifoliate, florile albe, cite 40-80 grupate in capitule (fig, 2). Este o plant5 alogamii la care polenizarea se face cu ajutorul insectelor, mai ales a albinelor.

Caracteristici melifere. Este una dintre importantele specii de trifoi ce ofera un bun cules de nectar, fiind intens cercetatg de albine pe toat.2 durata zilei. Albinele culeg nectar ~i polen cafeniu-inchis. Durata Enfloririi este lungs, din luna mai

pin5 toamna tiziu, in octombrie. Productia de miere este evaluat5 la 100-250 kglha.

TRIFOIUL ROSU (Trifolium pratense) Atit in agricultura mondial5, cit $i in agricultura t5rii noastre trifoiul ro$u reprezint5 o cultur5 furajer5 de baz5 pentru zonele umede $i rnai reci. Importanta acestei specii este data de productivitatea ridicat5, de calitatea furajului bogat in caroten $i vitamine cit $i de insuvirea lui de a ameliora solul. Uneori c r e ~ t espontan. Pentru albine ofer5 culesuri importante, realizindu-se $i polenizarea entomof il5. Caracteristici morfologice. Trifoiul TO$U este o plant5 peren5, erbacee, cu r5d5cina pivotants, tulpina fiind repreZentat5 de colet, din care pornesc frunzele trifoliate. Florile papilionacee, roviatice, grupate in capit~le globuloase. Semintele sint mici iar culoarea este de la galben-violaceu la brun inchis. Cerintele fat5 de d i m 5 $i sol. Trifoiul ro$u d5 rezultate bune in climat r5coros $i umed. Sensibilitatea la secet5 se manifests rnai ales in perioada form5rii butonilor florali. Lumina nu reprezint5 un factor limitativ. Solurile cele mai potrivite sint cele argilo-lutoase, bine aprovizionate cu apg, bogate in calciu. Este cultivat in tara noastr5 in Cimpia Transilvaniei, partea de nord-vest a tarii, Banat, regiunile subcarpatice ale Transilvaniei, Munteniei $i Moldovei. T~ehnologiade cultivare. Dezvoltindu-se slab in primul an de vegetatie, trifoiul rovu se seaman5 de obicei
,

sub plant5 protectoare (orz sau griu). Epoca de inssmfntare este primgvara devreme, in mustul zspezii, la 12,5 cm. distant5 intre rinduri, folosind o cantitate de 16-20 kg s5mint5 la hectar. Pentru productia de furaj, cultura este rentabil5 2-3 ani. fn loturile semincere recoltarea se face in anul a1 11-lea, la a doua coas5, cind capitulele capst5 culoarea cafenie iar semintele sint tari $i lucioase. Trifoiul ro$u fiind autosteril, polenizarea este asigurat5 de insecte, rnai ales de bondari $i mai putin de albine deoarece acestea avind trompa scurt5 nu ajung bine la nivelul nectardlui aflat la baza corolei. Selectia convergent5 preconizeaz5 ca in viitor s5 se obtini gi la aceast5 specie flori cu tubul corolei rnai scurt, precum gi albine cu trompa mai lung5. Prin dresaj, albinele pot fi dirijate s5 efectueze polenizarea trifoiului rovu, in scopul m5ririi productiei de s3mint5, in acest caz productia putind cregte cu 200 la sut5. Caracteristici melifere. Inflorirea trifoiului ro$u are loc in luna rnai $i se continu5 toat5 vara, pin5 in luna septembrie. Cantitatea de miere este evaluat5 la 25-50 kg/ha. Relatia biologic5 albin5-trifoi rovu este important5 ills5 nu atit prin cantitatea de micre care se poate obtine, cit mai ales priu aportul albinei la sporirea productiei de s5mint5. P e ling5 trifoiul alb $i trifoiul rogu exist5 $i alte specii de trifoliene, rnai putin r5spindite, dar care au o valoare melifer5 ridicatri clatorit.5 productiei de nectar $i perioadei lungi de inflorire. Acestea sint trifoiul hibrid, trifoiul fragifer $i trifoiul persan.

(continuare d i i ~p u g .

5)

Unirea stupilor care s-au Emputernicit Dac5 un stup, ggsit slab la cercetarea de primivar2, nu s-a imputernicit pin5 in apropierea culesului mare gi dovedim c5 sl5biciunea vine din pricina mitcii care 1 unim cu altul vecin. nu e bun5 ougtoare, P 0 mate5 nu e bun5 oustoare, cind pe roatele cu puiet cgpgcit, vedem c5sute goale imprigtiate f5r5 rinduiali, ca ~i atunci cind .puietul e mai putin intins decit in stupii de aceeagi putere.

S5 nu stam in cun1grin8 ; s5 jertfim asemenea miitci . ~ isii unim albinele ei, cu ale nltui stop. Stupii slabi nu pretuiesc nimic la c u l c t u l mare, fiindc5 m5nincB f5r5 s5 a d u c j vrc?un folos, $i ne rapesc timpul, f5r5 s.5 ne riisplriteascii ingrijirile ce ni le ccr. Uniti cu altii ins5, populatia lor va spori num5rul culeg3toarelor din aceia si <a fi de folos la cules.

din volumul , , C ~ L ~ U Z STUPARULUI" A Editura ,,VICTORIA", Bucuregti, 1948

Mcir turii

ASBECTE MA1 PUTlB CUNOSCUTE DIN ACTIVITATEA


ing. Traian \'OLCINSCHI

f n anul 1943 .in revista ,,Romania apicold nr. 2, organ de presd a fostei Societdti Centrale de Apiculturd d i n Romania apdrea primul articol semnat de locotenent ing. V . Harnaj cu titlul ,,Hrdnirea de stimulare", urmat i n acelagi a n de alte patru articole despre : ,,Schimbarea mdtcilor bdtrine O n primdvarli" ; ,,Centrul de initiere apicold" ; ,,Stupdritul nomad'' g i ,,Cursurile de initiere i n spitale". Aga a intrat O n publicisticd V . Harnaj care de la inceput a dat dovadd de o deosebitci maturitate i n gindire, competentd, perseverentd gi stdpinire a scrisului apicol. h anul 1944 acesta devine bibliotecar la revsta ,,Rom&nia apicold" iar. apoi redactor la aceeagi revistd. Peste u n a n i n 1945 ciipitanul ing. V . Harnaj devine directorul revistei ,,Romcinia apicold" prin grija cdruia apare i n 1947 pe lunile august-septembrie u n frumos numdr festiv $i bogat ilustrat OncTzinat i n inlregime dr. Florin Begnescu cu ocazia implinirii a 40 ani de activitate apicold a acestuia. f n anul 1949 V . Harnaj a fost ales pregedintele fostei Societdti Centrale de Apiculturd din Rlndnia. Dar cine ern acest ing. V . Harnaj, ofifer de geniu, entuziast gi altruist, comunicativ gi uesel, cu sufletul plin de bucuria vietii gt a muncii, intotdeatcna gata la o replicd bine plasntli, st6pin pe fiecare subiect de discutie ? AvDnd i n vedere cri scria despre apiculturli, trebuia sci fie stupar ! fntr-adeviir, de mic cnpiE a mogtenit de la pdrinti dragostea pentru albine. fnlregul neain, din tat5 i n fiu, de-a lungul generatiilor s-a trezit ca $i el intre stupii din prisnca de lingd casa pdrinteascd, la Baimaclia, en Basarabia. PrZsaca de la Baimaclia ern cunoscut6, cdci Oncd din 1934 pe coperta revistef ,,Romania apicold" nr. 7 apare o fotografe semnificativd : u n preot Dimitrie Harnagea cu familia sa O n mijlocul unei prisdci cu 120 stupi sistematici tntr-o livadd infloritd. fntre copiti ce &nconjurau pe pdrinti era $i Veceslav niiscut la 7 noiembrie 1917. Tatdl sdu, pdrintele Dimitrie Narnagea (1886-1944) - unul dintre Dnaintagii apiculturii romanegtt a publicat i n anul 1932 lucrarea ,,Ocupati-vi cu albindritul" precum gi numeroase articole gi prelegeri pe teme apicole.

tehnice, s-a gindit sii dea o minii cle ajutor celor loviti de soartd. Vizitind spitalele a cunoscut $i i-a adunut pe cei care vroiau sd-gi croiascd o noud preocupare gi a Onceput sd le tin; lectii de apiculturd. Felul clar gi atrligdtor de expunere, cdldura care radia din dragostea mare ce o avea pent r u albine a fdcut ca multi suferinzi sd-st gtis-ascd bucuria unui viitor 2 n aceasti noud activitate. Astfel in revista ,,Rom&nia apicold" nr. 2-3 din 1944 dintr-un proces-verbal a2 Comitetului Societdtii Centrale de Apiculturd rezultd cd It. V . Harnaj are la Strdulegti 300 stupi pentru invalizi iar i n primiivard Palatul invalizi-

f n anul 1.043 tindrul ofiter de geniu ing. V . Harnaj, absolvent a1 Academiei militare

0 zl cu soare fn stupina d e la dnagov (foto T . V . )

lor urmeazd sii fmpartd 250 stupi celor dornici sii imbrdtigeze apicultura. Dupd citiva ani, odatd cu desfiintarea a l t 0 ~societdti, regimul comunist a desfiintat $i Societatea Centrald de Apiculturd. Viata apicold a continuat O n cadrul fostei Societdti de $tiinte Agricole ,,I. V . Miciurin" unde la conferintele din cadrul Sectiei de zootehnie veneau sute de apicultori. S-a fnfiintat o sectie central6 de apiculturd de sine stiitdtoare, primul responsabil fiind Constantin Antonescu, iar secretar Traian Volcinschi. La aceste conferinte, u n strdlucit lector era V . Harnaj care a reu$it, aldturi de alti entuziagti sd imprime u n curent de opinie O n favoarea unei noi organizdri a apicultorilor romdni mai ales cd in far6 se Onfiintaserd numeroase cercuri apicole teritoriale. Ciclurile de conferinte au continuat hpoi la Asociatia Stiintificd a Inginerilor gi Tehnicienilor unde O n timp putem consemna cii s-a constituit nucleul actualei Asociatii a Crescdtorilor de Albine. Cu toate greutdtile intimpinate, dupd o perioadd de cdutdri gi frdmlntdri, u n comitet de initiativli f n frunte cu V . Harnaj reugegte O n anul 1957, sd Ontocmeascd toate formele legale O n vederea fnfiintdrii Asociatiei Cresciitorilor de Albine. Aceastd organizatie a StUparilor romhni este fnregistratd la Notariatul Principal de Stat a1 Capitalei $i Regiunii Bucuregti prin procesul-verbal nr. 5 497 din 4 octombrie 1957, document ce contine 34 de semndturi, prima fiind a lui V. Harnaj. n zilele de 28, 29 Nu peste mult timp, E gi 30 decembrie ale aceluia$i a n s-a tinut prima Consfdtuire apicold republicand la Casa Agronomului d i n Bucuregti, consfiituire la care au participat peste. 170 de apicultori din Ontreaga turd. I n ultima zi a reuniunii s-a Onfiintat Asociatia Crescdtorilor de Albine ocazie cu care prof. V. Harnaj a fost ales primul pregedinte bar Nicolae V . Ilie$iu prlmul secretar general a1 Asociatiei. Activitatea ulterioard este bine cunoscutd majoritiitii apicultorilor din tara noastrii. fiind consemnatd O n timp O n revista noastrd. Astfel, s-au publicat f n decursul anilor numeroase articole, $tiri $i informatit despre activitatea $1 realizdrile apicole care sint strfns legate de viafa $i activitatea acestei personalitiiti ce a condus nefntrerupt Asociatia Crescdtorilor de Albine t i m p de 25 ani. Dacd apicultura a fost marea lui pasiune En care s-a afirmat strdlucit ca Ontr-o a doua profesie, trebuie sd preciziim cd V . Harnaj s-a format ca o m d e $tiintd gi practician O n domeniul hidrotehnicii fiind considerat fondator a1 unei discipline noi hidromecanica fluidelor polifazate. V o i enumera succint principalele etape

$i realizd1.i pe care le consider semnificafive : absolvent a1 Academiei militare tehnice devine ofiter de geniu; absolvent a1 rnstitutului Politehnic sectia hidraulicd . 1945 ; asistent unicersitar din 1948, conferentiar din 1953, profesor titular prin concurs din 1964. Doctor inginer d i n 1968. PTOrector la Institutul de petrol, gaze $i geologie 1971-1973 ; Membru activ a1 Academiei de $tiinte d n New York, 1964 ; m e m bru de onoare a1 Academiei ,,Pontzena de litere, gtiinte gi arte d i n Napoli, 1975 ;pregedinte a1 Asociafiei Internationale de Fluide Polifazate, 1966 ; pre~edintele Comitetului tehnic de fluide polifazate $i Asociafiei Internationale de Cercetiiri Hidraulice, 1967, Fort Collins (S.U.A.), reales 1969, Kyoto (Japonia) ; pregedinte a1 Simpozionului international de fluide polifazate, 1968, Moscova, cetdfean de onoare a1 oragului Le Mans, Franta, 1968. Autor a 164 de lucrdri gtiintifice, din care 96 aplicate efectiv i n productie gi 12 tipdrite peste hotare (Sao Paulo, Moscova, Londra, Tokyo, Praga, Paris, New Y o r k etc.). Autor a 22 comunicdri $tiintifice din care 15 sustinute la congrese $i reuniuni internationale (Sun Francisco, Lille, Moscova, Bled, Fort Collins etc.). I n 1970 a condus u n curs special de hidromecanica fluidelor polifazate la Universitatea d i n Roma. f n 1969 a obtinut Marea Medalie de aur la Salonul international de inventii de la Oberhausen (Germania) pent r u brevetul ,,Rambleiajul hidromecanic dirijat" lucrare brevetatd O n Germania, Franta, Japonia, Algeria etc. Citat E n monografia ,,Engineering" Tokyo, 1969 $i altele, Cavaler a1 Ordinului pentru merit al Republicii Italiene, detiniitor a1 altor ordine gi medalii. Dacd aceste enuntdri sintetice se refer6 la activitatea sa strict profesionald, este cazul sd prezentdm pe scurt gi din activitatea sa - sii-i zicem - extraprofesionalii. care a fost apicultura. Aga c u m a m mai ardtat prof. dr. V . Harnaj primul pregedinte care a detinut aceastd functie timp de 25 ani a condus apicultura romrineascd pe cele mai Onalte culmi fn perioada anilor 1957-1982 perioadd O n care efectivul familiilor de albine d i n tara noastrd a crescut de la 571 000 la 1 149 000 familii albine. Din initiativa lui s-a luat mdsura tipizdrii $i a standardizdrii stupilor recomandafi E n tara noastrd. A contribuit Ompreunii cu N. Romanescu la realizarea primului stup standard R A 1 001. Impreund cu colaboratorii ski a pus bazele Combinatului apicol, Institutului de Cercetare gt Productie pentru Apiculturii, a liceului apicol care-t poartd astdzi numele precum $i a Sectorului medical de apiterapie. Mat multe sute de apicultori $i speciali$ti rom&ni au fost

trimigi i n strdindtate pentru perfectionare gi documentare iar cu ocazia diferitelor nzanifestdri apicole internationale - tara noaslrii a primit sute de diplome g i medalii care au sporit gi atestat faima apiculturii romknegti in lzcme. f n anul 1965 este ales la Bucuresti i n functia de Pregedinte a1 Federatiei internationale a Asociatiilor de A~iculturiiAPIM O N D ~ A fiind apoi reales~consecutiv i n aceastii functie ?n Germania la Miinchen, 1969, Argentina - Buenos Aires, 1973, Australia - Adelaide, 1977, Mexic - Acapulco, 1981 iar la Nagoya i n Japonia, 1985 dupd o perioadii de 20 de ani de activitate ca pregedinte in functie a fost ales ca pregedinte de onoare a1 APIMONDIEI. Cele cinci alegeri consecutive au necesitat modificarea Statzctului APIMONDIEI, fapt unic i n istoria acestzi asociatii care funcfioneazd neintrerupt din anul 1893. A fost reprezentant a1 organizatiilor neguvernamentale pe lingii O.N.U., 1972, delegat permanent a1 organizatiilor neguvernamentale pe lingd Programul ~fatiunilor Unite pentru apdrarea mediului Pnconjuriitor. A contribuit la Onfiintarea i n ~ u c u r e g t i a Institutului International de Tehnologie gi Economie Apicold a1 APIMONDIEI - i n august 1970 - care dispune de o editurd proprie unde de tiphresc gi i n prezent numeroase lucrdri de specialitate precum gi revista ,,ApiactaN i n 6 limbi internationale. f n calitate de pregedinte a1 comitetului directorial al I.I.T.E.A. a condus acest institut international pinti i n ultimele zile ale vietii sale. Personalitatea, demnitatea, tinuta gtiintificii gi simtul practic de bun organizator care $1 caracterizau pe V . Harnaj au stat la baza prestigiului, stimei, respectului $i popularitdtii de care s-a bucurat acest mare o m a cdrui imagine v a rdmine vie i n memoria noastrii gi i n istoria apiculturii nationale gi internationale. Competenta $i intensa sa activitate, calitdtile de bun organizator gi farmecul personal deosebit i-au creat o mare popularitate pe plan international. Aceste calitiiti i-au oferit prilejul de a f i primit, de a avea Entrevederi gi convorbiri, i n calitate de reprezentant a1 organizatiilor neguvernamentale O.N.U., cu numerogi oameni de seamii gi chiar gefi de state din perioada respectivii ca de exemplu Habib Bourghiba pe atunci pregedintele Tunisului, JosB Lopez Portillo pregedintele Mexicului, Charles de Gaulle, pregedintele Franfei, Giovanni Leone gi Alessandro Pertini pregedinti ai Italiei, Lindon Johnson pregedintele S.U.A., Andrei Gromiko; Giuseppe Saragat, U-Thant, Adam Malic g i altii. Datoritii succeselor yi popularitiitii obtinute peste hotare gi a nzimerokselor con-

tacte i n afara fdrii cu remarcabile personalitdti externe, precum g i datoritci faptului cd era fiu de preot gi originar d i n Basarabia se goptea Zn ultima perioadii a viefii sale din ce O n ce rnai mult - zn cercuri restrinse - ch V . Harnaj n u rnai este agreal gi n u se rnai bucurii de fncredere din partea lui N. Ceaugescu. 0 anume nepldccre la auzul numelui Harnaj era semnalatii i n special din partea sofiei dictatorului, academiciana analfabetii care fdcea gi desfdcea politica de cddre a tuturor institutiilor centrale din fara noastrii. De asemenea n u era pe placul dictatorul z i i faptul cii O n Asociatia Cresciitorilor de Albine condzisii de V . Harnaj, s-a promovat gi s-a apdrat prin toate mijloacele proprietatea particular6 i n apiculturh, care era cea rnai rentabild gi preponderentii - 84% din patrimoniul national apicol. h acelagz t i m p toate propunerile g i programele asociatiei noastre privind organizarea apiculturii pe baze reale n u au fost luate i n considerare fiind impuse cu aroganta $i brutalitatea bine cunoscute alte programe venite de sus. Acestea erau total nefondate gi irealizabile, intocmite conform ,,pretioaselor indicatii" g i ele i n utlimul t i m p nici n u rnai erau comentate de aparatul nostru lucrativ, producind cel rnai des tristefe gi uneori ilaritate. fntr-adeviir aceste'zvonuri goptite de unii s-au adeverit curind deoarece prof. V . Harnaj a fost i n final victima dictaturii ceaugiste. La inceput a fost ,,ldmuritU, apoi constrins iar mai apoi obligat sii cearii personal inlocuirea sa din functia de pregedinte. Neacceptind la inceput demisia, conducerea Ministerului Agriculturii, la indicafia fostului cc a1 pcr a dispus convocarea g ~ d i n t e i extraordinare a Consiliului Asociatiei Cresciitorilor de Albine i n ziua de 19 Inartie 1982 ora 18. $edinta consiliului a fost condusd direct de ministrul agriculturii di.n acea vreme - Ion Tegu secondat de alti ,,observatori" de la fostele sectii agrarii gi organizatoricii ale cc a1 pcr care aveau instructiuni precise d i n partea cabinetelor 1 g i 2. Conform ordinei de zi gablon s-a prezentat u n raport g i u n program de miisuri urmate de discutii. In partea final5 s-a trecut la scopul principal pentru care a fost convocatii g i pregdtitii ~ e d i n t a Consiliului Asociatiei. Fostul ministru a1 agriculturii l o n Tegu a informat cd este i n posesia cererii prof. Harnaj prin care acesta solicitii inlocuirea sa din functia de pregedinte $i cii i n acest sens exist6 gi aprobarea superioard de partid. Congtient de imposibilitatea mersului i m potriva curentului ca gi de inflexibilitatea acestei hotiiriri aberante care a intristat

sufletul $i a revoltat cugetul apicultorilor, prof. V . Harnaj a tinut o scurtii $i demnd alocutiune multumind consiliului pentru sprijinul acordat pOnd i n ace1 moment $i fn final a fdcut u n ape1 la unitatea apicultorilor $72 jurul asociatiei lor profesionale. S-a citit apoi components noului Comitet Executiv urmind ca pin6 la viitoarele alegeri organizatia sd fie condusd de Biroul Comitetului Executiv A.C.A. n urmdtoarea perioadd N u Ontlmpldtor, O de t i m p membrii familiei Harnaj n u au mai primit vize de i e ~ i r edin tard o bun6 perioadd g i chiar prof. V . Harnaj fiind Pncd prevedintele i n functie a1 APIMONDIE1 a intfmpinat numeroase greutdti la obtinerea vizelor necesare pentru efectuarea deplasdrilor i n strdiniitate, deplasdri impuse de exercitarea mandatului incredintat. A m consemnat aceste evenimente mai putin cunoscute de majorittaea apicultorilor $i datoritd faptulzci cd la timpul respectiv nimeni n-a Ondrdznit sd publice f n revista noastrd nici mdcar o scurtd $tire despre aceastd gedintd extraordinard $i mdsurile nedrepte impuse de regimul dictatorial. Mentiondm cd prof. V . Harnaj s-a stins din viatd la 29 octombrie 1988. Semnificativ este $i faptul cd ultima lui dorinfd prec u m $i a familiei fndoliate a fost ca trupul neinsufletit a1 acestuia sd fie agezat E n pavilionul expozitional a1 complexului nostru

apicol pentru ca prietenii, colegii $i apicultorii sii-gi'poatd lua ultimul rdmas bun de la cel plecat pe u n d r u m fdrd intoarcere. Solicitindu-se aprobarea pentru aceastd actiune, n u s-a primit aviz favorabil din partea conducerii superioare. Cu toate acestea, cortegiul funerar a trecut cu mavinile przn incinta Complexului apicol unde s-a fdcut u n popas $i s-a sdvir~it o scurtd slujbd religioasd. La funeralii au participat n u m e r o ~ iapicultori din lard $i B u c u r e ~ t i precum $i reprczentantul Asociatiei apiCole d i n Ungaria $i secretarul general a1 APIMONDIEI (Italia). Conducerea APIMONDIEI a stabilit ca prima vedintii a Consiliului Executiv sd aibd loc la Bucure~tif n zilele de 31 martie - 3 aprilie 1989. $edinta a avut drept scop $i comernorarea fostului preqedinte a1 APIMONDIEI prof. dr. ing. V . HARNAJ care a condus aceastd organizatie international6 20 de ani. A$ participat reprezentanti din Anglia, Belgia, Brazilia, Canada, Finlanda, Franta, Germania, Italia, lugoslavia, Polonia, Spania, Ungaria, U.R.S.S. ?. Romcinia. C u aceastd ocazie E n incinta lnstitutului International de Tehnologie $i Economie Apicold a fost dezvelit bust'fl prof. dr. ing. V . Harnaj - iar la mormintul acestuia d i n Cimitirul Belu - B u c u r ~ j t is-a deplasat o delegatie reprezentati~5 din conducerea APIMONDIEI, cu care ocazie pe crucea ce-i strdjuie$te locul de 0;5nd v e ~ n i c ds-a aplicat o placd come?,~orativi? din marmurd albd cu emblema APIMONDIA $i urmdtorzil text i n limbra francezd :

(7It41. dr. Weee~lau>%atnap


7. XI. 1917 30. X. 1988 El rijmine in inimile apicultorilor din lumea intreagti

In incheiere trebuie consemnatd hotdrirea luatd B n qedinta Comitetului Executiv a1 Asociatiei din 31 ianuarie 1990 cfnd s-a propus gi s-a aprobal fncastrarea f n zidzll unei clddiri de pe platforma Complexului

apicol a unei pldci comemorative din marmurd. Aceastii placd va f i dezvelitd -CU ocazia Congresului National a1 apicultorilor din Rom&nia $i va avea urmdtorul continut :

Pta.1.dt. .

c73eee~laa-D . %ama(

1917

-1988

Pre~edinte al Asociatiei CrescGtorilor de Albine din RomGnia 1957-1982 Pre~edinteal Federatlei Internationale a Asociatiiler de Apiculturti APIMONDIA 1965-1985 N u funetiile ~ititlurile i-au adus autoritatea spiritualti, .ci el le-a conferit tuturor acestora prestigiul unei opere vi a1 unei vieti de om care au dobindit o valoare perenij.

23

Opinii

,,M-am ocupat incd din copildrie de cregterea gi furajarea albinelor, a m practicat stupdritul pastoral cutreierind goselele, drumurile gi colfurile fdrii pin6 in satele gi comunele cele mai indepcirtate. Pentru a avea rezultate cit rnai bune mi-am deplasat stupii in pdduri de salcim $i de tei, O n lanuri fntinse de trifoi, legumznoase g i floarea-soarelui. M-am ocupat i n mod special de stupine mici B i . mijlocii (50-100 de stupi) pe care le consider pentru stuparii amatori gi profesioni$ti ca avind eficienta cea rnai mare. Am cunuscut multi incepdtori, amatori gi profesionigti, gi vreau sd-mi exprim admirafia pentru sfrguinta gi dragostea cu care crescdtorii de albine se ocupd de aceastci frumasd gi strdveche indeletnicire. Mai s f n t ins6 unii stupari care, nerespectind unele cerinte deloc neglijabile aajung la insuccese nejustificate, asupra ccirora mi-am propus sd mi opresc. Astfel, cred cd trecerea de la amatorism la semiprofesionalism $iprofesionalism n u estc u n lucru simplu ; trebuie sh decurgd progresiv g i prudent. Mai sint stupari care n u fin seamd de faptul cci teoria gi practica unei discipline n u sPnt

d e d t doud laturi obligatorii ale aceluiagi proces unic, care n u se exclud, ci se conditioneazli $1 se completeazci una pe cealaltd. Dovezi i n acest sens ne oferd experienfa de toate zilele gi, pentru exemplificare, a m ales citeva aspecte. De pildd, ldrgirea cuibului i n sezonul de primdvard, pentru a f i executatd i n condifii optime g i cu eficientd maximd, cere traducerea i n practice a cunogtintelor teoretice ale stuparilor pentru a $ti cit rnai bine ce anume se urmdregte gi c u m se executci aceastd lucrare n u tocnzai simpld. De asemenea, apicultorul trebuie sd find seamd ca inmultirea familiilor de albine sd se facd pe princlpii gtiintifice. In practicd ins;, unii stupari amatori, din dodnta de a avea cEt mai multe familii, obignuiesc sd-gi sporeascd numeric efectivul folosind deseori mdtci de salvare din cadrul propriilor stupine gt respectiv mdtci eclozionate i n cel rnai scurt timp, din cea rnai i n virstd larvd, contribuind astfel i n mod cert la degradarea fnsugirilor biologice ale albinei noastre autohtone. Este bine ca stuparii sci cunoascci metode de cregtere rational& a mcitcilor gi, intrucit n u dispun de con-

difiile gi mijloacele necesare i n acest scop (mdtci gi trintori de calitate) sd foloseascd cu toatd atentia g i indeminarea metodele de introducere a mdtcilor selectionate g i procurate de la cercurile .apicole ale Asociatiei Crescdtorilor de Albine. A$ reaminti cd, de felul c u m se realizeazci legdtura dintre teoria gi practica apicold, clepinde i n esenfd atit dezvoltarea famtliilor de albine cit $i rentabilitaea stupinelor noastre. Stuparii O n general se strdduiesc gi reugesc in preajma culesurilor mari sli aibd familii de albine puternice, prin aceasta Ontelegindu-se mai fntotdeaunu prezenta unui numdr cit rnai mare de albine (intre 60.000 g i 80.000 de albine, din care culegdtoare 30.000-40.000). La prima vedere se pare cd aceastd apreciere este fireascd dar practica apicold bazatd pe principii gtiintifice n e demonstreazd cd potentialul productiv, respectiv puterea unei f.amilii de albine, n u constd numai i n numdrul mare de albine ci g i i n calitatea acestora. C u alte cuvinte, puterea unei familii este egald cu numdrul de albine inmultit cu calitatea acestora".
dr. Economist Daniel MARIN

DESPRE TRATAMENTUL ANTIVARROA


,,Parazitul varroa este inamicul numdrul u n u al albinelor, el cauzind pierderi mult rnai mari decit pierdefile provocate de toti ceilalfi inamici la u n loc. Dacd fntr-o stupind se neglijeazd lupta fmpotriva acestui dug,nun, f n cel mult trei ani acea stupind v a f i complet distrusd. Gravitatea constd Zn faptul cd la inceputul i n festdrii prezenta acestui parazit n u apare evident6 la prima vedere, albinele fiind active. La aparifia primelor semne vizibile de Zmbolndvire, cfnd i n fafa stupilor se tirdsc pe pcimint multe albine, cind se nasc albine degenerate, fdrli aripi, cind populatia stupilor scade vdzind cu ochii, atunci multe familii sau chiar Ontreaga stupind s f n t sortite pieirii deoarece orice mdsuri a m lua este prea tirziu. Practic, este cu neputintd acum sci ne rnai debarasdm cu totul de acest parazit, dar put e m sd menfinem proliferarea lui la u n nivel a t f t de coborit incit familiile de albine sd n u aibe de suferit de pe urma lui. Se considerd ca fiind inofensivd o

infestare cu varroa de cel mult 2O,fO;adicd pe o sutd de albine sd n u se afle decft, cel mult, doi paraziti. La u n procent mai mare, familia de albine trebuie tratatd obligatoriu. De altfel i n practicd se fac $i tratamente profilactice, respectSnd principiul cd mai u$or este sd previi o boald decit sii o combati. Reamintesc aici modul d e inmultire $i metamorfoza acestui parazit, cdci de aici se pot trage anumite concluzii i n legdturd cu modul de aplicare a tratamentelor. Femelele varroa depun oudle lor de preferintd pe larvele de trintor care sfnt in ajun de a fi cdpdcite ; in lipsa larvelor de trintor, ele depun oudle $i pe larvele de albind 1uc1-dtoare. I n general o femeld depune 3-5 oud dar adesea, O n aceeasi celuld pdtrund 2-3 femele. Unii autori sustin cd au 96sit pe aceeasi larvd g i 15 oud. Oudle s2nt de doult feluri, astfel cd din unele se vor na$te femele iar d i n celelalte masculi. Dupii doud zile, din oud eclozioneazd larvele care incep sd se hrdneascd cu singele hemol i m f a ) gazdei. Transformdrile in continuare ale larvelor varroa decurg intr-un ritm rapid, in& ajung i n stadiul matur $i se imperecheazd in celuld inainte de eclozionarea albinei. Dupd imperechere, masculii varroa m o r ; in stupi n u v o m gdsi masculi varroa care sint de culoare alb-cenu#e, ci numai femele a CEiror culoare este brun-inchis. A l b i m care eclozioneazd din celuld poartd tntre inelele abdomenului femele varroa care sint apte sd depund alte oud, parazitind d i n ce i n ce mat multe larve. Dat fiind faptul cd Znmultirea $i toatd metamorfoza parazitului pin6 la insecta maturd se petrec O n celula cdpdcitd, parazitul este apdrat de actiunea medicamentului $i, din aceastd cauzd,

tratamentele fdcute i n prezenta puietului cdpdcit a u eject m i n i m cdci substantele active ale medicamentului n u pot pdtrunde i n celule. Pentru a n u repeta tratamentele de prea multe ori $i pentru a obtine randament maxim, ele trebuiesc fiicute S n lipsa puietului cdpdcit. h acest scop, propun urmdtorul procedeu care mi-a dat rezultate bune : Presupunind cd i n toamna precedent6 albinele a u fost bine tratate contra varroozei, i n sezonul urmdtor, primul tratament trebuie fiicut dupd culesul de la saldm, imediat dupd extractia mierii. tn acest scop, scoatem de la 2-4 stupi toti fagurii cu puiet cdpdcit $i cu albinele de pe ei $i t i punem Ontr-un stup go1 pregdtit din timp, avind ins6 grijd sd n u m u t d m gi vreo matcd. Pentru a evita o eventuald Encdierare a albinelor, le d i m acelagi miros iar mutarea fagurilor se face cind majoritatea albinelor sint plecate la cules. Familiile din care a m scos puietul ciipdcit au numai puiet tindr i n care varroa n u a depus o u d ; le tratdm a doua zi dimtneata sau cdtre seard, cind toate albinele n stup. sint E Familiile m u formate avfnd numai puiet cdpdcit, le v o m trata dupd m u d zile de la formarea lor, t i m p i n care toate albinele s-au ndscut (puietul a eclozionat). Dacd dorim sd extindem stupina, mdrind numiirul stupilor, v o m da cite o matcd acestor familii dupd 4-5 zile de la formarea lor, avind grijd sd dfstrugem toate botcile construite intre timp. Dacii n u dorim s6 sporim efectivul stupinei, sau n u a v e m mdtci, atund cu aceste familii putem tn= tdri alte familii m a i putin dezvoltate, bineinteles dupd ce au fost tratate. Dupd culesul de la salcim, stupii ajung la o dezvoltare maxim6 gi albinele se pregdtesc de roire. In

aceastd situatie este chiar necesar sd scoatem citiva faguri $i sd punem i n locul lor faguri artificiali. A1 doilea tratament trebuie fdcut toamna, dupd ce a eclozionat tot puietul. h primele zile ale lunii august trebuie inceputd hrdnirea stimulentd $i concomitent completarea rezervelor de hrand pentru iarnd. Hrdnirea stimulentd trebuie opritd dupd trei sdptdmini de la fnceperea ei $i tot atunci trebuie oprit g i ouatul mdtcilor. f n acest scop, separdm fagurii cu puiet de cei blocati cu miere, punind intre ei o gratie separatoare (Hanemann), Car matca o m u t d m pe faguri cu miere, unde n u mai are loc pentru ouat. Oprirea ouatului mdtcilor este necesard din mai multe motive : 1. Inainte de a intra i n iarnd, mdtcile au $i ele nevoie de odihnd pentru a se reface ; 2. Puietul existent in luna august este hrdnit de albinele niiscute O n iulie $1 tot aceste albine sEnt folosite pentru completarea proviziilor de iarnd. Aceste albine oricum vor muri pin6 la Snceputul iernii. Albinele niiscute la sftrgitul lui august $i la Onceputul lut septembrie sint cele care rdmEn peste iarnd $i care in primiivara urmiitoare VOT asigura dezvoltarea mpidd a familiei ; 3. lncepind din august tn stupi n u m i exist6 larve de trfntori, astfel cd parazitii varroa depun oudle numai pe larve de albine. Aceasta face ca tratamentele sd fie aproape ineficiente far albinele intrii i n iarnd uzate, sldbite, cauzfnd o mare nwrtalitate in sezonul rece $i o slabd dezvoltare la primdvard. Prelungirea exagerat; a cresterii puietului, uneori pin6 i n luna octombrie, pune sub semnul Ontrebdrii eficienta tratamentului de (continuare f n pag.
28)

Emiqrarea
Cind n u rnai ajunge plimintul pentru u n numdr prea mare de oameni, sau cind conditiile de viatli se fndspresc, atunci oamenii emigreazd, adicd pribegesc O n alte tdri, ba trec chiar $i peste oceane numai ca sd poatii gdsi rnai u ~ o ro bucatti de piine. Prin politica de emigrare $i colonizare din toate veacurile, guvernele urmdreau ca sd emigreze mai ales oamenii cei rnai tineri. Dar a c e ~ t i aau pldtit intotdeauna scump gcoala asprd a vietii ce au trebuit sd o inceapd ca dezrdddcinati $i a fost necesar ca Intotdeauna ei sd piardd multd energie pentru a se deprinde cu rostul noii viefii. Asta i n principal din cauzd cd le lipsea experienta ce o aveazc pdrintii lor rdma$i acasa. Cu totul altfel se desfli$oard ,,politics de emigrare" a albinelor. Iatii c u m ,,intelegC' ele sd facd emigratia $i colonizarea : stupul a avut o iarnd grea ; in primdvarii regina $i albinele dau viatd la o noud $i ginga~d generatie de albine $i i$i pun castelele lor minunate in rinduiald. h t r - o vreme scurtd, printr-o perfect; organizare, adund bogdtii mari i n magazii pline de miere, polentzind florile $i c u k gind nectarul dulce $iparfumat ca $i polenul atit de pregos. Dar dupd o vreme stupul devine s~prapopulat Ze harnice muncitoare Care n u mai au destul ZOC O n casa lor. A sosit timpul roitului, timpul emigrdrii $i a unei colonizdri in alt loc. Cind se inttmpld aceasta ? Dupd ce albinele bdtrfne au edificat o societate minunatd

- un fenomen actual
dea o clddire minunatfl, cu cdsute strdlucitoare, vei vedea in multe celule oud, v e i vedea o pilduitoare curdtenie, vei simti un miros dulce $i pldcut, $i mai tirziu vei observa cd golurile g i crdpiiturile au fost pecetluite pretutinderi cu propolis o m.aterie lipicioasd cu virtuti dezinfectante care le apdrd casa de intemperii $i microbi. $i dacd incercdm o comparatie asemdnind felul c u m inteleg oamenii gi albinele a face emigrdri $i colonizdri, ce rezultd ? Dintr-o colectivitate umand de obicei emigreazd rnai mult tinerii, adeseori li,psiti de mijloace, n gruunul cite ttnul, sau E puri de multe ori dezorientat,: salt rnai rar familii constituite. In schimb albinele ,,emigreazd" in roiuri pe care le putem considera grupuri compacte cu o organizare bine constituitd ns*,fel cd i n noul loc a1 ,,coionizdrii" viata $iactivitatea colectivitdtii Zncepe imcdiat cu 0 surprinzdtoare energie. Inr. la pregdtirea plecdrii i n timpul frigurilor roitului albinele n u silesc s i piece pe cele tinere ci doar cele mature se zoresc la d r u m 16m o ~ t e n i r egeneratiei tincre casa care a fast addpostul comun a1 familiei ce se divide. Nu trebuie sd se Pnteleagd din ceeo. ce a m scris pin6 acum cd plcddm pentru o emigrare $i o colonizare umand periodic6 i n grupuri mari g i uneori repetate (la albine, c u m bine se $tie, pot npare roii secundari, tertiari $i chiar cuaternari). V r e m sd subliniem cd albinele Esi

Ce putem tnvifa de la albine 7


care se apropie de perfectiune, dupd ce au asigurat perpetuarea speciei Engrijind zeci de mii de albine tinere $i dupd ce au inmagazinat i n faguri rodul muncii lor neintrecute, ajungindu-se i n momentul i n care stupul geme de miere $i scopul lor este implinit. Acum a sosit ceasul ca regina bdtrind $i albinele lucrdtoare deprinse cu munca $i cu m e ~ t e ~ u g u de l a clddi castele de ceard $i miere sd se hotdrascd sd lase i n urma lor cdminul iubit, attt de cdldut gi de frumos clddit, toatli averea lor adunatd cu trudd $i sd apuce i n mas6 drumul pribegiei. Vedeti deosebirea ? Fie cd roiul este prilrs $i a$ezat la locul CUvenit de cdtre om, fie cd ele singure i ~ afld i dupd destule cdulQri un nou adiipost, fndatd ce pun piciorul i n noul climin, in noul sdlab, dupd aproximativ doud ore ele Psi reiau activitatea de ,zi g i noapte cu o rivnd nefntrecutli. Aducdtoarele de polen incep sd culeagd neobosite grdunciorii colorati necesari hrdnirii tinerei progenituri, altele stau a t h a t e intr-un lant viu, pentru cii numai astfel pot produce acea ceard minunat2 necesard construirii celulelor, ceard pe care omul - cu toatii mintea lui - n u o poate produce pe cale artificiald. Regina incepe deindatii depunerea a mii de ouli pe zi iar alte muncitoare vor ventila stupul pe cind alt grup de albine il v a curdfa cu sirg, pentru cd familia n u poate trdi in murddrie, cum din pdcate mai trdiesc unii oameni. Dacd t e v e Zuita la ele dupd 48 de ore vei ve-

(continuare tn pag.

28)

o?zn pdnp nun atnlpnzap as lnlndnrs ayautoz 'arnpqp~ IS auntsod n 3

.au loa!de ~ n ~ e l u a ~ ! Su ! !dn)s lauo!$3a$uo3 n~-!$ ! y d o ~ d a1a)~ojn3 'e!lSaae p u p !ue 13u13 n3 eman ug azaz1la.1~~03 as 9s Inda:, k j ' e .1o~!!do3 e aun!sed ap eu!Id e3unm -!Josaj -old IS !aoleleauj !?S !!8aIoa aqu!p alaed o IS aoIau!qIe ,,a~au!~?q" ug ape20 elsea3e n3 pu!!l!u! 'ae1osS 103!de 3aa3 un-~lug e!lSa3e ad lez!ualao e-! pnlln3!de n ~ l u a d !!do3 !+~nur Blsaj!ueur -(-a~e3 ad InsaJalu! pu:zeA ,,ng u - g e l u!p ~ e d n l s "'!!'[o3S ~ n ~ o p a ~ 'qes !p u!p !~epodsoB ~01!3!u~ey [nlduraxa purag .aednls ap 1nfInSalSaur a l ~ e d a p !am a3np aoa aae3 a!I!urej e!Jdozd u!p ,,!aa[a" ne !lo$ ! S au!q[e ap !!1~ure3 ap a!ru !Bur q u r n u un na pyspd alm3 ur ne !~epodso8.ap !aaz !S !3az !)IV '!dnls ap 002 q s a d a01 al!u!pp9 u~ na nzgg ! e l n a a ~ !S p!.qad 'ayfd~oayf) !!$e~g 'au!qIe ap !!I!UIEJ 001 alsad asaC!aZur 'a~ma!j lo3as ap alel~UInF o ap au!q !em ap !.lednls '!~eua%oq3o 'aaolsodv .yf) aI!s -eA !P aeolsodv '11 aI!seA ,,!Sour" !op !a3 '!zu!IlO aI!pg !!un!lels 1e ~a!~el!dso ! S asa~o$!d 1n.rpe~ u g '1e301 I ~ J O I ~ I O Jn3 !!~nljna!de e!$!peq so!uour~e Dsalaldurj j~epodso8!!aolIn3!dv .gueur ap !Joasap ! S urrqes el a!i3npo~d ap TJnsaI -na 14 lp 'n!z~j$ euureol ~ u r d !S e ~ e ~ e u r ! ~ d ap aaau!la.l?ug ap pnsaIn3 FJaJO IS g e ! ~ e , ~ ap vqasoap alsa ap eJaj!Iaur eaoI,g 'apurnu !B alsa !I urn3 ednp 'ales ao~au!d -nqs !S ao1!u~pp~8 ea$asnurn~j u!ad al&aur!n axe3 IES u n '!zu!~Bo Inles !!Jnped ala~eod e1: !lSau~~luj 'po~a!o~ uejal$ in1 aalela3 ap ,,leq ap BJ~~!I.IJAZ o" el - e 8 u e a ~ 3 u o ~ J O ~ -!lsaaod nalsou alaaaur a3!z JE urn3 - !nI - n l u r e a ~~nlnu!l u!p ~ u o za3sea~ol!d UI

I 'sof !em ap aI!Jnpup 16 a$ea!pap $ u p qeJap!zap Inlsaav .aIe!Jomam! !anmara nip a!nu!yp *osauFmo~ Inlu!mgd ad Laavo 1 !5: eanlIno!ae elsa are:, !a!a!u$aIapuj al!qou !a$saoe ! t ! !laape IOU s eaaeS!jh!o i ap mydnoo au ?S $u'qaodm! a p q!qasoap a)= 'arIe!oos !.xaaejaad aapaalnd ap !anmaaa a$sam ur 'Jep !!Jn)[na!ds Inzso aysa nu 'an9!s 'ao[!up$?q a[!lbaaod mop pujuyuga wm!l ug mils s-s '$npaa!d s-s qssaae e l q a s a aqJsoj aznea u!p 'aa!o!rqaIapu! %!tunus o !mdm!$ !yaaa !em a(ao u!p ae!laeJd as aaeo ur auoz u! 'puy !mzsa !ulgu! Inlnd nn-s !a0 au!$nd ap nu 'a$myd u!a -3nbqSam -am nes !!)!pea) f a p a s eaqqn! 16 eaaalbaouna u j !!)eaauaf aolarau!q saueanpa 14 a.mdnaaa:d p u q u o o !9 y u a l e o yawamu alsa 'Fase!nu!yp nes a!j!pe.q o so nquad 'go au!opo a a l p ap a ln!!l$

i i

ii sa~albara naluad 1 ys oPnblmnf p n


I

cesar. S-a niscut astfel o stupin5 cu 14 familii d e albine. Roiurile au fost donate gcolii de c5tre apicultorii din sat. Cercul cuprinde astizi peste 60 de elevi, avind $i o grup3 de ,,avansatia, copii ai ciiror pirinti au stupi i n gospod5riile pro.prii. Sedintele cercului apicol ~ c o l a rse desf5$oar5 bilunar. Cu sprijinul Filialei A.C.A. Neamt, micilor apicultori li se prezintg $i filme, p l a n ~ e , diafilme gi al.te materiale care sint destinate ridicsrii nivelului de cunogtinte a1 cursantilor. Copiii no$tri invat5 din hirnicia albinelor pe care ei singuri le ingrijesc. f n v a t i de ce este atit de minunati cunoavterea vietii albinelor, invat5 s5 respecte $i sB iubeasca aceste truditoare inaripate care n e driruie o mare parte din tot ceea ce string.

-Sperdm

Deosebit de interesantg a fost pentru toti cei care au participat $edinta din luna decembrie cind, cu ocazia ,,Sgptgminii internationale a apicultorului ", apicultorii fruntagi au vorbit copiilor. A fost evocaa figura unui strglucit inainta$ a1 apiculturii romAne$ti - prof. dr. ing. Veceslav Harnaj - care a condus apicultura romSneasc3 o lung5 perioad5 dc t i m p $i a actionat i n calitate de prevedinte a1 APIMONDIEI pentru afirmarea apiculturii pe plan mondial $i i n mod deosebit a traditiei $i experientei romhnevti i n acest domeniu.

N. S. ca despre bunele rezultate ale coptilor apfcultort din acest flvmos tinut al Neamtulut s6 tnserdm informatit la rubrica ,,$TAFETA GENERATIILOR" $t c u alte prilejuri, cu convingerea cd exemplul nu este ~ingulat. A$teptdm cu deosebit fnteres $i materlale realtzate chiar de cdtre tinertt apfcultort.

EMIGRAREA

(conttnuare din pug. 26)

pdrdsesc casa atunci cind $1-au Ondeplinit misiunea $i cind efectiv n u mai au Eoc toate i n a c e e a ~ iincintd. Cu cite eforturi $i cu citd ddruire au edificat ele casa pe care o pdrdsesc ? A u robotit zile g i m p t i , apdrind cu propria lor viatd integritatea pi functionalitatea stupului. Citi dintre oamenii care

emigreazd $i-au Zndeplinit singur. N u Znsd Onainte de menirea O n locul unde s-au a-1 ruga sd incerce, trecind ndscut sau in tara pe care prin propria-i judecatd, sii o pdrdsesc? Citi dintre ei desprindd ce putem invdta vor r e u ~ i sd se realizeze ca noi, oamenii de la albine imigranti ? Citi au motive cind judecdm fenomenul serioase ~i de necombdtut emigrdrii, fenomen care din care sd justifice Izotdrirea pdcate O n ultimul a n a inrelor de a emigra ? gistrat fn R o d n i a g i tnalte latd fntrebiiri la care ld- fdri est-europene o creftere sdm pe cititor sii rdspundd fngrijo~dtoare. Prelucrare dupti articolul publicat i n revista bucovineanii ,,Vista albinelor", n r . 6/1926,Cernsuti. (T. V.)

DESPRE TRATAMENTUL ANTIVARROA

(conttnuare din pug. 25)

toamnii $i sdndtatea albinelor. Albinele d e toamnii n u trebuie nici sd creascd puietul nici sii prelucreze sf sii depoziteze i n faguri siropul cdcl aceste munci le uzeazd. Ele trebuie sd se odihneascd pentru a putea eeumula O n organismul lor substantele corpului gras QO pentru aceasta a u nevoie de 2-3 sdptdmini spre a f f apte, d e d bine pregdtite sd traverseze E n bune c o n d i ~ i perioada de iarnd. Precizez cd tratamentul ~ntivarroa de toamnd trebuie efectuat dupd ce a ecloztonat tot puietul, adicd E n jurul datei de 15-20 ~eptembrie. Tratamentul v a ( i repetat dupd 7 zile, apa

:um se indicd in instructiuni. I n incheiere a$ vrea sd medicamentelor. La no2 se folose~te u n singur medicament antivarroa, amitraza, sub denumirea de varachet, in t i m p ce Z n alte tdri se folosesc medicamente diferite. Pe lingd faptul cd amitraza este foarte otrdvitoare, avtnd g f alte neajunsuri, in curind parazitul varroa se va obi$nui cu acest medicament $ f va deveni i m u n la actiunea lui. Este necesar a$adar sd se foloseascd gi u n alt medicament alternativ cu varachetul, evittndu-se, sau cel putin Ontirziindu-se, imunizarea parazituluf. A$ pro-

pune ca, pe lingd varachet sd se introducii i n folosintfi acidul oxalic $i acidul formic concentrat. I n tratamentul de primdvard s-ar putea folosi varachetul sau n cel de acidul formic, far O toamnd tratamentul cu acid oxalic repetat la 3 4 ztle, putindu-se realiza astfel o deparazitare de 98-99O/@ I n acest mod s-ar reduce numdrul tratamentelor la trei in loc de 6-7 cum se recomandd O n Znstructiuni, iar produsele apicole ar fi astfel mai putin Ombibate cu substantele toxice continute de amitraz".
profesor Vladimir ULMENI

REPERE ISTORICE ALE STUPARITULUI


I

STOIA urind cuplului ca viata s5 le fie dulce ca mierea. Poate c5 nu exist5 semnificatie mai frumoas5 decit aceasta acordat5 fagurelui cu miere intr-un moment de o atit de covirgitoare important5 ca cel in care se intemeiazii o nouii familie. Mgrturii despre preocuparea locuitorilor din aceast5 zon5 pentru crevterea albinelor sint foarte multe. Printre acestea putem cita abonamentele la revistele de specialitate, abonamente ce dep5gesc in vechime 100 de ani (din 1883 $i 1884). $i aici, ca $i in Banat $i Bucovina s-a manifestat un interes deosebit pentru introducerea stupilor sistematici Dzierzon cu rame mobile, stupi care apar mentionati in zon5 pentru prima data la sfirvitul secolului trecut. Se organizeazii expozitii de popularizare a acestora $i, ca urmare, iau fiintEi mari stupine, organizate pe principii productive, ca cea de la Ceanul Mare, a lui Ion Urd5 $i cea de la Turda, a lui Ioan Florea. Dup5 actul unirii din 1918 gi constituirea statului national unitar romin, deci dup5 terminarea primului r5zboi mondial, cre$terea albinelor a cunoscut P n zona Turda un mare avint, paralel cu dezvoltarea socia15 $i economic5 a tlrii. I n acelavi timp, cuno~tintelede specialitate sporesc. Revistele, c5rf;ile cu specific apicol $i alte lucr5ri inlesnesc accesul la informatia apicola unui cerc din ce in ce mai larg de pasionati ai acestei indeletniciri:. La qcoala agricol5 Turda ia f11nt5, SOcietatea stuparilor ,,Fagurelel' care grupea25 apicultorii din zon5. Aici se tin cursuri apicole cu un inalt grad de profese dezvolt5, sionalism. Stupina acestei ~ c o l i devenind o solid5 baz5 pentru desf5vurarea, in fiecare prirniivarg, a acestor cursuri. Aici se fac faguri artificiali $i inventar apicol, stupi sistematici etc. Ani P n $ir activitatea acesei societ5ti este condus5 de c5tre inimosul profesor Gheorghe Petean. Anual, Camera de Agriculturg Turda organizeaz5 expozitii la care apicultura O C U P ~ un loc de cinste. Se acordau diplome de onoare $i medalii de aur. Expozitia perman e n a de pe platforma Combinatului B5(continuare tn pug. 32)

Crevterea albinelor in tinutul Transilvaniei se bucur5 de o traditie foarte veche. Mgrturie stau nenumgratele documente de arhiv5 - hrisoave emise de cancelariile domnegti, inscrisuri pentru folosinta vetrelor de stupinii, scutiri de d5ri gi impozite - care atest5 num5rul mare a1 stupinelor existente in aceast5 parte a Rominiei, precum $i preocuparea administratiilor pentru perpetuarea $i dezvoltarea acestui me$te$ug care, se spune, ,,s-a n5scut odat5 cu rom2nul". Demn de relevat este faptul c5 prima carte romineasc5 de apiculturg - ,,Economia stupilor" scris5 de doctorul gi cgrturarul Ioan Molnar-Piuariu a v5zut lumina tiparului in a.doua jum5tate a secolului a1 XVIII-lea tocmai in aceast5 parte a Prii. Dezvoltarea apiculturii pe intreg teritoriul transilvan a . fost puternic impulsionat5 de clima favorabil5 existents, de abunden@ finetelor naturale bogate in flor5 melifer5, precum gi de inclinatia tuturor celor ce locuiau aceste tinuturi c5tre ridicarea unor gospod5rii bogate din care, de regul5, stupii nu lipseau. Acelea~iconsiderente favorabile sint valabile atit pentru zona Sibiului cit $i pentru zonele Turda, Cimpia ~ r a n s i l v a n 3gi Valea Ariegului. Din vechi timpuri aici d5inuie credinta c5 fagurii cu miere sint o adev5ratH binefacere a naturii, un dar pentru s5n5tatea oamenilor. Mierea era socotit5 atit hran5 cit $i medicament iar ceara de albine era folositii pentru confectionarea lumin5rilor atit de necesare pentru iluminat $i pentm ritualurile religioase. Numeroase toponimice $i nume de familie atest5 $i ele adinca implementare a apiculturii in viata oamenilor din aceste -zone. Si a s t k i , venite din negura vremii, se pBstreaz5 diferite ritualuri in care mierea, ceara, albina in general sint implicate. Simbolistica legat5 de apicultur5 este foarte bogati. f n zona Clujului, in inima Ardealului, se p5streaz5 spre exemplu un foarte vechi obicei care poate avea r5d5cini chiar in perioada precrevtin5, fiind apoi preluat h cadrul ritualului ortodox. La ceremonia religioas5 prilejuitg de c5sgtoria a do\ tineri, preotul ofer5 in mod solemn acestora - dintr-o cup5 preg5tit5 dinainte buc5ti de fagure cu miere

Documentar apicol
METODA CIAICHIN
M. PODOLSKI
Pentru prima oar5 metoda a fost publicat5 E n revista ,,Apicultura de step&" nr. 5 din anul 1911, dup5 care a mai fost descris5 in revista ,,Pcelovodstvo" nr. 10 din 1963. lntretinerea albinelor dup5 metoda ciaichin const6 in urmltoarele : albinele se mentin in stupi orizontali cu 20 rame cu doug urdiniguri inferioare, dispuse ambele pe una din fetele stupului la distantg de 7 cm de peretii laterali. PrimBvara, pe m5sura dezvoltfirii gi intsririi puterii familiilor, cuibul se lfirge~te. cind acesta ocupg 9-10 faguri $i in tia spar trintorii, stupul se desparte cu gratie despsrtitoare in doug pgrti neegale mai mica - cuibul cu urdinigul desmai mare - ,,magazinul~cu chis $i urdinigul inchis, se cautg matca $i fagurele cu aceasta $i se lasg in cuib gratie ; se rnai adaug5 trei-patru faguri de cuib gi rame cu faguri artificiali (dacg este cules). Restul de faguri cu puiet, miere gi p5stur5 din fostul cuib se trec in ,,magazinG'peste gratie, fagurii cu puiet tin5r agezindu-se rnai aproape de gratie gi rnai departe puietul rnai in virstfi iar ling6 peretele lateral fagurii cu miere $i p5stur5. Dup5 aceast5 impsrtire a cuibului matca fiind izolatii d e puiet, care se afl5 in cea rnai mare parte in ,,magazinU depune ou5 intens in cuib, unde e deschis urdinigul. Dup5 10-12 zile se verificg familia, se caut6 din nou matca, care de regulg depune ou5 acum pe ultima sau penultima ram6 din cuib. Rama cu matca se trece din nou ling5 gratie. Restul de rame cu n puiet se trec in ,,magazinG,agezfndu-le E aceeavi ordine ca gi prima dat5. Fagurii plini cu miere se scot $i se extrag. Spatiul go1 din ,,magazinl' se umple cu faguri cl5diti iar cuibul cu matc5 se completeaz5 cu faguri cafeniu-deschis gi cu rame cu faguri artificiali. Dup5 alte 12-14 zile se revizuiegte $i se repet5 din nou operatia. $i aga se continua pin5 la sfirgitul culesului dup5 care gratia ,se scoate $i se formeaza cuibul pentru iernare. Dac& la verificare in zona cu matc& apar botci, atunci toti fagurii cu botci se trec de asemenea in magazin ~i se deschide urdinigul. Aici va apare o mat& tin5r5. Dup5 inceputul depunerii ou&lor, urdinigul ,,magazinului" se Enchide gi familia lucreaz& in tot timpul culesului cu dou5 matci, fiind in tot acest timp PmpBrtitti cu gratia $i circulind printr-un singur urdinig. Cea de a doua matc5 tinsrfi (ajutgtoare) se poate obtine far5 a se agtepta botcile de roire. fa acest caz in urma intlririi familiei se deschide urdinigul ,,magazinului" $i aici albinele vor trage o botc6 de salvare. In prezenta a douh mhtci familiile i$i dobindesc mai r e ~ e d e~ u t e r e ade familii bune producgtoareCind trece necesitatea de a avea dou& mgtci, una din ele se scoate sau se scoate gratia despsrtitoare : albinele vor alege rnai bine pe cea rnai buns. f n ,,magazin" se poate int~'oduce qi botc6 matur5, gata de i e ~ i r e ,din alt5 familie (in momentul E n care albinele incep sg-gi trag& botcile proprii). Din aceast5 botcl rnai matur5 matca va i e ~ irnai devreme decit din botcile familiei pe care albinele le vor distruge. In acest fel putem cregte materialul dorit, alegind m5tcile din rasa sau calitatea dorit5. Dup5 pfirerea lui A. Ciaichin prin aceast8 metod5 albinele nu rnai roiesc deloc. Trintorii, nfiscuti in ,,magazinew neavind pe unde iegi din aceast5 desp5rtitur5 mor sau zboarg din stup doar in momentul verificgrii stfirii familiei. Autorul este de asemenea de p5rere c5, contrar tuturor celor cunoscute, aceast5 metodg este universal& gi poate fi folosit5 cu acelagi succes in orice moment a1 sezonului. Ea dB posibilitate ca toat6 vara s 3 se mentin5 familia in stare activ5 cu putere $i energie maxims. Prin aceasta se reduce tendinta de roire in orice fazfi de dezvoltare a acestuia gi se readuce familia in stare activfi.

POLIAMINA - SUBSTITUIENT PROTEIC


A. N. SATNICOV gi colaboratorii

tinut de 2,25OlO poliaming. Preparatele cu Una din repercursiunile negative princi22,5olO $i 45% concelltratie administrate in pale ale acarianului Varroa asupra albinehriinitoare individuale (2,5-3 l), precum $i lor infestate constri in sctiderea albuminei siropul de zah5r curat era consumat d e in organism. 0 situatie analog5 se observ5 albine in decurs de cinci zile. in cazul lipsei de p5stur8, fapt care se pePoliamina data in hrana albinelor in ditrece de multe ori cind completarea rezerferite perioade ale anului nu a avut nici velor de hran5 se face doar cu sirop de o influentti negativci $i a determinat o dezzahgr, precum $i in cazul intretmerii favoltare intensivti a familiilor. Astfel, in camiliilor de albine in sere. h acest caz alzul folosirii concentratiei de 22,5OlOa prebinele cresc puietul pe seama rezervelor paratului in perioada de primiivara, caninterne din organism, fapt care duce pEn5 titatea de puiet a crescut de 1,5 ori, cu la urm5 la aparitia unor indivizi tarati din circa 45OlO toamna de 5,3 ori. Nu au existat punct de vedere fiziologic. Albinele de o cazuri de pierderi de familii in timpul ierzi eclozionate din puiet au masa corporal5 niirii la familiile hr5nite toamna cu polia$i gradul de dezvoltare a1 corpului gras min5. Acestea aveau la ievirea din iarn5 mai redus, iar in continuare acestea se cu 1,6 ori rnai mult puiet decit martorul. caracterizeaz5 printr-o durat5 mai mic5 de fn perioada de iarnri in sere, o cantitate viat5 $i rezistent5 la boli sc5zut5. Cantide 400 ml sirop cu poliaminri 45% a stitatea de puiet se reduce iar familia sl5mulat ouatul mstcii, a crescut cantitatea be$te. d e puiet $i puterea familiei $i a avut 0 inCele spuse mai sus dovedesc necesitatea fluen@ pozitivri asupra indicatorilor fiziocomplet5rii deficitului in organismul albilogici. nelor prin hrgniri cu proteine, o conditie Puterea familiei experimentale in sera a obligatorie fiind asigurarea complexului de crescut de la 3,2 f 0,25 intervale la 4,4 & aminoacizi esentiali. & 0,7, in timp ce la grupa martor a sc5Legat de aceasta s-a studiat influenta zut de la 3,7 f 0,3 la 3,4 f 0,3. Greutatea poliaminei asupra dezvolttirii familiilor de albinelor de o zi in familiile care au prialbine. mit poliamina a scgzut de la 77,2 f 1,3 la Poliamina se prezinti printr-un amestec 71,9 f 31 mg iar la cele care au consumat echilibrat a treisprezece L aminoacizi, sirop de zah5r curat de la 73,l f 0,6 la din care zece esentiali (arginina, histidina, 60,O f 4,2 mg. fn aceastti situatie sclderea leucina, izoleucina, lizina, metionina, feniin cadrul grupei martor a fost de 2,6 ori lalanina, treonina, triptofanul, volina). mai mare decit in cea experimental5. Cercetgrile s-au executat pe familii anaGradul de dezvoltare a1 corpului gras, la loage, parazitate de acarianul Varroa, in albinele eclozionate P n familiile hr5nite cu conditii de productie. S-a urm5rit puterea poliamin5 a crescut de la 1,4 f 0,2 la lor in intervale, cantitatea de puiet nec52,4 & 0,l iar la cele care au primit doar p5cit $i cBpticit, virsta mgtcii, gradul de sirop de zah5r de la 1,2 f 0,l la 1,4 f 0,2. infestare a1 albinelor $i a1 puietului ~ 5 ~ 5 - fn perioada de varti, hrana cu poliaming cit, greutatea $i gradul de dezvoltare a1 datEi in patru rate la interval de $apte corpului gras (dupi Maurizio) la indivizii zile in doze de 700 mllfamilie a determide o zi. nat dezvoltarea intensivti a familiilor. Dupi Poliamina s-a administrat in sirop de trei administrsri a preparatului, cantitatea zahtir (1 :2) in concentratie de 2,25, 22,5 d e puiet a crescut in medie pe grup5 de $i 45% fn hr5nitoare individuale sau de la 4,7 la 7,5 rame iar la martor de la 4,2 grup, timp de 1 la 30 zile fn conditii de la 5,8 ceea ce corespunde la 1,2 $i 0,8 rame lips5 de polen (in s e r l iarna), de cules slab de puiet la intervalul de albine. in perioada de primlivari-var5 $i toamna Fiecare grup5 a clldit P n medie 2,O $i P n cea de completare a rezervelor de hran5. respectiv 1,5 faguri artificiali $i au produs Grupa martor primea aceeavi cantitate de 0,8 $i respectiv 0 roi. La terminarea lusirop de zahBr. crgrilor cantitatea d e puiet la grupa exPe parcursul experientei la 4-7 zile se perimentalri a fost de 7,8 rame, la martor calcula cantitatea de h r a n ~ consumatl, 6,O. Puterea lor era 10,6 $i respectiv 6,8 insuprafata acoperit5 cu uuiet necgugcit. tervale. Plusul de albin5 la un interval greutatea $i gradul de dezcoltare a1 corpul existent la inceperea experientei a fost de lui gras (principalii indicatori ai st5rii fi1.5 ori si resuectiv 0.9 intervale. ziologice a organismului) la insectele de o ' ~ o a m n apoiiamina 'a avut de asemenea zi. S-a observat c5 din hrgnitoarele de o actiune stimulativ5 asupra familiilor de grup albinele luau doar siropul cu conalbine.

Puterea familiilor care au consumat poliaminl a crescut cu in timp ce la martor aceasta a sc5zut cu 17%. Gradul de dezvoltare a corpului gras a sc5zut la grupul experimental de 1,4 ori, iar la martor de 1,2 ori. Masa albinelor de o zi din grupul experimental a fost cu 2,7 mg mai mare decit la martor. fn acest fel poliamina in concentratie de 2,5 la 45% nu a influentat negativ asupra albinelor sau puietului, determinind o intensificare a cre~teriipuietului, a dezvolt5rii puterii familiilor $i a PmbunStltirii sttirii fiziologice a indivizilor. In urma acestui fapt preparatul a fost recomandat de Directia general5 veterinarg Gosagroprom a URSS ca stimulent proteic pentru

albinele parazitate de Varroa precum $i pentru cazurile in care femiliile sint lipsite de polen. Poliamina se foloseqte primgvara qi vara dup5 extractia mierii la temperatura aerului de minim 14C. Siropul cu adaos de poliamin5 se preparh in ziua administrlrii. Preparatul se amestecii in volume egale cu sirop de zah5r (1 :2), amestecul se administreazg in trei-patru reprize cu interval n hr5nitoare montate in interiorul de 24 h P stupilor in doze de 0,5 Ilfamilie.

,
I

. ~.

Traducere gi adaptare de ing. Vasile ALEXANDRU din revista Pcelovostvo n r . 211989 rji nr. 611990

REPERE ISTORICE
neasa-Bucure~tiexpune Diploma de onoare obtinutti in anul 1922 d e c5tre apicultorul Florea Ioan $i tablouri de la inchiderea cursurilor de apiculturi din anii 1926 $i 1927. Activitatea societltii ,,Fagurele0 este intreru~tiidoar de cel de-a1 doilea r5zboi mondial. fncheierea conflagratiei gSse$te aceastg organizatie a stugarilor din zona Turda sl5bit5 de'marile distrugeri produse in stupine. Episodul Enfiintgrii gospod5riilor colective inregistreaz5 350 d e familii de albine pe raionul Turda $i 500 de familii in sectorul de stat, la G.A.S. Poiana. Anul 1957, anul infiintgrii Asociatiei Cresc5torilor d e Albine din Rominia, marcheazSi ~i deschiderea unei filiale la Turda, precum $i a unui magazin cu specific apicol. Incep s5 se tin5 cu regularitate, in fiecare iarn5, cursuri apicole pentru incep5tori. Munca de promovare $i popularizare a apiculturii incepe s5-$i arate roadele : num5rul familiilor de albine pe raion ajunge la 3.500. Cresc cantitstile de produse apicole contractate cu statul. Se trece la o nou5 etap5 in apicultura din aceastit zon5. Filiala A.C.A. Cluj organizeaz5 practicarea stup5ritului pastoral la floarea de salcim (Valea lui Mihai, Vinju Mare, Poiana Mare, Calafat etc.), folosind pentru deplasare garnituri CFR $i ma$ini ale ITA intr-un sistem foarte bine pus la punct, sistem unic in felul s l u pe tars.

(continuare din pag.

29)

Activitatea filialei A.C.A. Turda cunoavte o largg dezvoltare. Membrii conducerii filialei iqi dedica intreaga activitate dezvoltSirii gi modernizgrii apiculturii de pe aceste plaiuri rorngne~ti. Pe ling5 produsele aur apicole, sint reconsiderate $i folosite vechi retete de preparare a hidromelului din fructe $i miere, precum $i retete de dulciuri traditionale in zonl, cum a r fi ,,pogacea cu miere" denumitii $i ,,guri$e dulci de Turda". Dulciurile - pogace, turtite gi prljiturele cu miere - incep sH fie produse in cantit5ti industriale, fiind prezentate $i la numeroase tirguri $i expozitii internationale la care au obtinut medalii $i diplome, la fel ca $i diferitele sorturi de hidromel. Unele dintre aceste retete au stat de altfel la baza organizlrii productiei sectiei.de patiserie a Combinatului apicol Bgneasa - Bucureqti. f n continuare apicultura c u n o a ~ t in e zong o dezvoltare continuu ascendent5. Metodele moderne de stupgrit, aplicate din ce in ce mai larg, se imbinii cu pasiunea oamenilor. Tot mai multi apicultori sint preocupati de obtinerea - pe ling5 miere $i cear5 - $i a altor produse ale stupului cum a r fi : llpti$orul de matcg, veninul, propolisul, p b t u r a $i polenul. Sectorul particular inregistreaz5 cele mai bune rezultate. In prezent, apicultorii din zona Turda au planuri temeinice de creqtere a activit5tii apicole in condifiile liberalizgrii vietii economice $i sociale a Romaniei.