Sunteți pe pagina 1din 2

IPOSTAZELE SI NIVELURILE PSIHICULUI

Nu tot ceea ce traim (procesam, simtim, memoram, actionam) are loc la nivel constient. Exista si elemente care nu mai tin de sfera constientului, ci de cea a subconstientului sau inconstientului. Cele 3 nivele (si totodata ipostaze) ale aparatului psihic sunt, deci: constient (constiinta), subconstient si inconstient.

1. CONSTIINTA
DEFINITIE: CONSTIINTA este forma suprema a vietii psihice a individului prin care se realizeaza integrarea activ-subiectiva a fenomenelor vietii psihice si care permite raportarea continua a individului la mediu. FUNCTIILE SI CARACTERISTICILE CONSTIINTEI: FUNCTIA INFORMATIONAL-COGNITIVA (constiinta este o procesare cu stinta) in momentul in care luam contact cu realitatea, ne dam seama de prezenta noastra, a obiectelor, a actiunilor acestora asupra noastra, precum si de actiunile pe care noi insine le realizam. Aceste elemente pe care le constientizam (de care ne dam seama) sunt re-produse in interioritatea noastra sub forma de imagini, idei, trairi, etc. (ex: daca inchid ochii si ma gandesc la un obiect anume, pe ecranul mintii va aparea imaginea acelui obiect in cazul acesta vbim de procesul psihic al reprezentarii) FUNTIA FINALISTA (constiinta e o procesare cu scop) omul este o finta sociala si specifice societatii sunt activitatile (fie ele de joc, munca, invatare, sportive, etc); comportamentul uman nu e haotic, ci indreptat intotdeauna spre un scop. Formularea riguroasa a scopului este una din conditiile succesului unui activitati. FUNCTIA ANTICIPATIV-PREDICTIVA (constiinta e o procesare anticipativa) spre deosebire de animal, care isi realizeaza actiunile pe principiul incercare si eroare, omul are posibilitatea de a-si stabili mintal actiunile, scopurile, inainte de a le efectua in plan concret.Omul anticipeaza astfel miscarea (actiunea) si consecintele ei. FUNCTIA REGLATORIE (constiinta e o procesare planificata) inainte de a realiza efectiv o activitate, o gandim: stabilim scopurile, motivatiile, o segmentam in momentele principale, alegem instrumentele/mijloacele de realizare specifice fiecarei etape, etc. FUNCTIA CREATIVA (constiinta e o procesare transformativa) omul nu re-produce realitatea doar pt a se adapta ei, ci si pt a o modifica, transforma in conformitate cu dorintele, nevoile sale. FORME DE CONSTIINTA INDIVIDUALA (cea apartinand unei persoane anume si numai ei): constiinta obiectelor, constiinta de sine, constiinta altuia si constiinta de grup.

2. SUBCONSTIENTUL
DEFINITIE: subconstientul este instanta care cuprinde toate actele care au fost candva constiente, s-au realizat cu efort, dar care in prezent se desfasoara inafara controlului constient; aceste constinuturi se afla intr-o stare latenta, putand, la un moment dat, sa treaca din nou in constiinta. CUPRINDE: amintiri, automatisme (scrisul, mersul pe bicicleta, statul in picioare), deprinderile (cuprind componente automatizate), stereotipii verbale, ticurile, etc. MOD DE INTERPRETARE: Prin subconstient nu trebuie sa intelegem un simplu depozit al unor elemente care nu mai sunt constiente! El nu este o structura pasiva. In cadrul sau au loc procese de organizare si reorganizare a continuturilor (mai sus mentionate) si ca atare este activ. Psihologii il considera ca fiind, mai degraba, orientat spre constiinta, nu spre inconstient (de ex, un argument in acest sens ar fi reactualizarea informatiilor in cazul procesului memoriei! Daca amintirile se afla in subconstient, cum memoria este unul din procesele principale in viata noastra, e evident ca subconstientul se afla intr-o relatie mai stransa cu constiinta).

3. INCONSTIENTUL
DEFINITIE: Inconstientul este instanta primara, bazala a psihicului, care ne influenteaza viata psihica fara ca noi sa putem constientiza. El a fost definit in maniera negativa (invoncandu-se ca ar dezorganiza conduita), dar si pozitiva (recunoscandu-i-se rolul fundamental in cadrul actului creatiei). Initial a fost vazut doar ca rezervor al actelor ratate, al tendintelor reprimate, inabusite sau ca o instanta in care haosul impus de principiul placerii (vezi Freud) domneste si dezorganizeaza intreaga conduita. Apoi, psihologia contemporana completeaza si corecteaza aceste acceptiuni ale inconstientului: el este cel care cuprinde tendintele ascunse, conflictele emotionale si nu este haos! Haosul vazut de psihologia traditionala era doar o alta fateta a unei organizari contrare cu cea a constiintei. Faptul ca inconstientul neaga ordinea impusa de constiinta, nu poate duce la concluzia ca el nu dispune de organizare! Se considera, de asemenea, ca este sursa energiei vietii noastre psihice si are un rol extrem de important in creativitate.

RELATIILE DINTRE CONSTIENT SI INCONSTIENT:


Circulare continuturile constiintei pot oricand trece in inconstient si apoi reveni in constiinta (si invers) De integrare si dominare a inconstientului de catre constient este situatia ideala; De dominare a constientului de catre inconstient (in cadrul actelor creatoare, uneori; in cadrul bolilor psihice)

De echilibrare si usoara pendulare intre constient si inconstient (in stari de reverie, de ex)