Cuprins:

1. Noiuni generale despre tehnica securitii..2 2. Aciunea curentului electric asupra organismului uman:...2-3 Electroftamia. Arsuri electrice. Metalizare electric. Semne electrice. 3. Acordarea primului ajutor victemii n caz de electrocutare:...3-4 Eliberarea de sub tensiune. 4. Ciocanul de lipit clasificarea parametric:....4-8 Pregatirea ciocanului de lipit. Lipirea metalelor (lipire moale, lipire tare). Tehnologia lipirii i spoirii. Verificarea calitii lipirii. Aliaje de lipit(). Fondanii(Colofoniu). 5. Clasificarea ncperilor dup gradul de primejdie....8 6. Organizarea locului de munc.9 7. Tensiunea de pas..9 8. Grupele de securitate electric...10 9. Msurile de siguran la ncercrile instrumentului suportabil...11 10. Metodele de protecie a instalaiei electrice..11-13 Legarea cu pmntul. Legarea cu nul. Deconectarea cu protecie. 11. Mijloace de protecie individual la aciunea curentului electric13 12. Ordinea de meninere a mijloacelor de protecie..14 13. Controlul dup starea mijloacelor de protecie i evidena lor...14 14. Regulile generale de folosire a mijloacelor de protecie.15 15. Placarde de avertizare16 16. Cabluri i conducte electrice...15 17. Materiale electro izolante (dielectricii)...17-18 18. Sigurane fuzibile..19 19. ntreruptoare automate..20 20. Relee termice.21 21. Contactoare. ..22 22. Prize i fire. 23 23. Condensatoare. 24 24. Transformatoare. ..25 25. Schema de pornire a lmpii de fluorescente. ..26 26. Schema de pornire a motorului trifazat. 27 27. Schema de reversibil a motorului trifazat. ..27

Mod Coala Elaborat Verificat

Nr.document Belous Valentin Nogailic Ruslan

Semnat

Data

CPB 1903 02
Lit.

Darea de seama la practica de electromontaj

Coala 1

Coli 26

CBP gr. E-310

1. Noiuni generale despre tehnica securitii.

Deoarece aparatele electronice utilizate (osciloscoape, generatoare de semnal, multimetre electronice), sursele de alimentare a montajelor precum i instrumentele de lipit (ciocanul electric sau pistolul de lipit) se alimenteaz de la reeaua de 220V c.a., trebuie avute n vedere urmtoarele aspecte: a. Cauzele accidentelor electrice sunt: atingerea ntmpltoare sau apropierea primejdioas de instalaii aflate sub tensiune; atingerea unor pri metalice care n mod normal sunt fr tensiune dar care pot cpta tensiune ca urmare a unor defectri de izolaie; efectuarea unor manipulri greite n schemele electrice.

b. Factorul hotrtor n producerea accidentului de electrocutare este curentul electric care strbate corpul omului, n special curentul care strbate zona inimii i nu tensiunea. Curentul alternativ la frecvene industriale de 4060 Hz este mai periculos dect curentul continuu. Valorile considerate nepericuloase pentru viaa omului sunt: 10 mA c.a. cu frecvena de 50 Hz; 40 mA c.c. n aceste cazuri cel electrocutat se mai poate desprinde singur de elementul de instalaie de la care a primit tensiunea. c. Limitarea valorii curentului de electrocutare se face de ctre rezistena de contact a pielii la locul de intrare i de ieire a curentului precum i de rezistena intern a organism ului. Totalul acestor rezistene are valori cuprinse ntre 600 i 100 k, valori care depind de: tensiunea aplicat; grosimea epidermei; starea suprafeei de contact . De exemplu, pielea umed, murdar sau rnit determin o rezisten mic, ordinul de mrime fiind 6001000. innd seama de valoarea minim a rezistenei de izolaie a corpului omenesc, rezult urmtoarele valori ale tensiunilor periculoase: U 12V pentru ncperi cu condiii proaste de lucru (cu praf, umezeal i cldur, pardoseal cu pmnt sau ciment); U 36V pentru ncperi cu condiii de lucru mai bune; U 65V pentru ncperi nepericuloase. d. Efectele electrocutrii sunt cu att mai periculoase cu ct durata de trecere a curentului prin corp este mai mare i depind mult de traseul urmat de curent prin corpul omenesc. e. Tehnica securitii la lipire: rezistena de izolaie ntre ciocanul (pistolul) de lipit i cordonul de alimentare (220V, 50Hz) trebuie controlat periodic, msurnd rezistena de izolaie ntre vrful ciocanului i contactele fiei de alimentare. pentru a evita arsurile n timpul lipirii, conductoarele i componentele se in cu penseta sau cu cletele lat. Atenie la lipirea pieselor i a conductoarelor tensionate (arcuite), deoarece aliajul de lipit se poate mprtia n stropi. vaporii de plumb ce se degaj la lipire sunt vtmtori. Pentru a nu inhala aceti vapori se recomand o poziie corect la lipire i aerisirea periodic a laboratorului.

2. Aciunea curentului electric asupra organismului uman:

Efectele curentului electric asupra persoanei Curentul electric poate produce accidente uoare sau grave, atunci cnd utilizarea instalaiilor electrice se face necorespunztor sau dac acestea sunt defecte.

CPB 1903 02
Mod Coala Nr.document Semnat Data

Coala

Trecerea curentului electric prin organismul uman are efecte care depind de valorile intensitii, de impedana pielii umane care difer de la o persoan la alta. Observaie: Curentul alternativ cu frecvena cuprins intre 40-50 Hz este foarte periculos. Un curent cu intensitatea pn la 10mA nu are efecte fiziologice de remarcat asupra majoritii persoanelor. Mrind intensitatea curentului electric incep s apar contracturi musculare, dificulti respiratorii, tulburri de ritm cardiac, dificulti de exprimare, etc. La valori de 70-110mA n curent alternativ si 200-250mA n curent continuu survine stopul cardio-respirator i apoi moartea. Exista impresia fals c un curent continuu este mai periculos decat unul alternativ cu aceeai tensiune deoarece ar putea produce contracturi musculare. n realitate curentul alternativ este mai periculos, deoarece poate determina tulburri de ritm cardiac. Observaie: Curentul maxim admis s treac prin organismul uman fara a-l pune n pericol este de 10mA in curent alternativ si 50mA n curent continuu. Efectele curentului electric asupra organismului uman pot fi grupate n dou categorii: o Electrocutri (ocuri electrice) accidente provocate de trecerea prin corpul omenesc a unui curent electric de intensitate periculoas. o Electrotraumatisme n care se ncadreaz celelalte accidente electrice, care produc de obicei vtmri externe i anume: -arsura electric este un traumatism datorat fie aciunii unui arc electric fie datorit trecerii prin corp a unui curent electric de intensitate foarte mare; -semnele electrice apar prin contactul conductorului electric cu pielea, sub form de leziuni, umflturi sau pete -electrometalizarea const n acoperirea unei pri din suprafaa pielii cu metal topit, volatilizat prin cldura arcului electric. -electroftalmia vtmarea ochilor prin inflamarea corneei i conjuctivei ochiului datorit luminii puternice (radiaiei ultraviolete) -leziunile mecanice provocate de contraciile musculare (ruperea ligamentelor, pielii, vaselor sanguine i esutului nervos, luxaia ncheieturii, fracturarea coastelor); -cderea de la nlime, ca urmare a pierderii echilibrului sau a cunotiinei n urma unui oc electric. Consecin: Trecera unui curent prin organismul uman poart numele de electorcutare i aceasta se poate produce la o tensiune mai mare de 24 V.

3. Acordarea primului ajutor victemii n caz de electrocutare

Totalitate a leziunilor consecutive trecerii unui curent electric prin corp, precum si degajarii concomintente de caldura. Nu toti curentii electrici prezinta aceleasi riscuri. Cel mai nociv este curentul casnic alternativ cu freceventa de 5OHz. Tesuturile interne ale corpului, umede si sarate, se dovedesc a fi bune conducatoare de electricitate, bariera principala la trecerea curentului venind din partea pielii. pielea uscata este un bun izolator si prezinta o rezistentamare (mai multe zeci de mii de ohmi), spre deosebire de pielea umeda (doar cateva sute de ohmi). Simptome si semne - Orice descarcare electrica poate antrena o siderare (oprire subita a functionarii) centrilor nervosi, o fibrilatie ventriculara (contractii cardiace rapide, anarhice si ineficace), o contractie musculara putand impiedica victima sa se elibereze de legatura cu sursa de curent, o contractura a muschilor respiratori si o pierdere a starii de constienta. Nu este necesar mai mult de o descarcare de vreo zece amperi pentru ca acest curent, strabatand inima, sa produca o aritmie (perturbatie a ritmului cardiac). Un curent de intensitate mare produs de tensiuni inalte poate carboniza tesuturile in locurile in care rezistenta este cea mai mare, in general la punctele de intrare si de iesire a curentului. Tratament - Reanimarea trebuie sa fie intreprinsa cat mai rapid posibil (in primele cinci minute), pe loc, dupa ce s-a intrerupt curentul. Ea consta intr-o ventilatie artificiala (gura-la-gura), asociata cu masaj cardiac in caz de stop cardiorespirator.

CPB 1903 02
Mod Coala Nr.document Semnat Data

Coala

Reanimarea trebuie sa fie urmata timp de doua sau trei ore. In cursul transportarii victimei catre un centru spitalicesc, nici respiratia gura-la-gura, nici masajul cardiac nu trebuie sa fie intrerupte. O fibrilatie ventricularanecesita o cardioversiune (restabilirea unui ritm cardiac normal prin soc electric) de urgenta. Prevenire - Pentru a evita orice risc de electrocutare in casa, trebuie interzisa instalarea prizelor electrice in apropierea unei alimentari cu apa si, inainte de a intreprinde repararea unei instalatii electrice, trebuie verificat daca este intrerupt curentul electric, trebuie purtata incaltaminte cu talpi de cauciuc (care este un rau conducator electric) si trebuie lucrat intr-un mediu uscat. Primul ajutor in caz de electrocutare - corpul omenesc este foarte bun conducator: dupa ce s-a intrerupt curentul, victima trebuie indepartata de sursa electrica; atunci cand aceasta este imposibil, trebuie data deoparte cu ajutorul unui lemn si avand grija sa punem sub propriile picioare un obiect uscat. Atunci cand victima este in stare de sincopa respiratorie, trebuie sa se practice respiratia artificiala (gura-la-gura); daca victima respira, ea trebuie pusa in pozitia laterala de siguranta. Apoi trebuie acordat primul ajutor in caz de arsura si protejata plaga (aplicarea unui pansament curat) in asteptarea ajutorului sau toxice a unui sindrom confuzional (dezorientare in timp si in spatiu, tulburari de intelegere si dememorie, agitatie). Curentul electric poate determina atat arsuri superficiale (la locul de intrare si iesire) cat si leziuni ale organelor interne.Socurile electrice de scurta durata, de intensitate redusa, care nu determina simptome si nici arsuri ale tegumentului, nu necesita tratament.In cazul socurilor de intensitate ridicata sau a celor care au determinat arsuri tegumentare, se recomanda consult medical de urgenta. Medicul va evalua arsurile arcului electric.

Primul ajutor pana la sosirea medicului consta in: - intreruperea sursei de curent electric, fara a atinge victima sau sursa de curent cu mainile goale; se vor folosi manusi izolante sau un material (lemn, plastic, cauciuc) electroizolant pentru a indeparta sursa de curent - daca victima este in stop cardio-respirator se poate ulterior tenta resuscitarea cardio-respiratorie, dar numai dupa intreruperea sursei de curent (altfel exista pericolul de electrocutare a salvatorului) - daca sunt prezente puls si respiratie spontana, victima va fi asezata in pozitia de siguranta si supravegheata pana la sosirea echipajului medical. Tratament medical Tratamentul depinde de severitatea arsurii si de natura altor traumatisme gasite. Arsurile se trateaza in functie de severitatea lor. - Arsurile minore pot fi tratate local cu crme cu antibiotic si pansament steril. - Arsurile mai severe pot necesita interventie chirurgicala pentru curatarea ranii sau chiar aplicarea unor grefe de piele. - Arsurile severe ale bratelor, picioarelor sau mainilor pot necesita interventie chirurgicala pentru indepartarea musculaturii afectate sau chiar amputatie. Alte traumatisme pot necesita tratament. - Leziunile oculare pot necesita examinare si tratament adecvat din partea medicului oftalmolog. - Fracturile osoase necesita montarea de atele, gips sau interventie chirurgicala pentru reducerea fracturilor osoase. - Leziunile organelor interne necesita monitorizare si eventuala interventie chirurgicala.

CPB 1903 02
Mod Coala Nr.document Semnat Data

Coala

4. Ciocanul de lipit clasificarea parametric:

Ciocanul sau pistolul de lipit servete la topirea aliajului de lipit i la executarea lipiturilor propriu-zise. Puterea electric a ciocanului de lipit depinde de gabaritul pieselor i de mrimea seciunii conductoarelor. n cazul cablajelor imprimate se recomand utilizarea unui ciocan de lipit de 1535 W, cu vrful subire, care permite atingerea locurilor greu accesibile sau a unui pistol de lipit. Ciocanul nclzit se pstreaz pe un suport metalic. Priza de alimentare i ciocanul se amplaseaz n partea dreapt a electronistului pentru a evita cderea ciocanului sau a pistolului n timpul lucrului.

Operaii pregtitoare la lipire a) Curirea vrfului ciocanului de lipit nainte de a efectua conexiunile, vrful ciocanului de lipit, n stare rece, trebuie curit la suprafa prin pilire pn devine lucios. La fel se procedeaz cu vrful pistolului de lipit, utiliznd n acest scop cuitul, dac vrful se umple de o zgur neagr. Apoi se conecteaz ciocanul de lipit la reeaua de tensiune. Starea de nclzire a vrfului se testeaz topind o bucat de aliaj. Temperatura vrfului este bun dac acesta se acoper cu aliaj strlucitor. nainte de a lua aliaj de lipit pe vrful ciocanului sau pistolului de lipit, acesta se introduce n colofoniu (se topete un pic din colofoniul solid Atenie! o cantitate prea mare de colofoniu creeaz o zgur neagr care mpiedic executarea corect a lipiturilor). Periodic, n timpul lucrului, se verific starea vrfului la ciocanul sau pistolul de lipit i se recondiioneaz. b) Pregtirea terminalelor pentru lipire nainte de a lipi componentele electronice, terminalele acestora se cositoresc, n scopul reducerii duratei procesului de lipire i pentru a proteja suprafeele lor mpotriva oxidrii. Terminalele se cur cu ajutorul cuitului prin micri de translaie ale lamei i prin rotirea piesei. n faza urmtoare se aeaz terminalul pe colofoniu. Decaparea n colofoniu se realizeaz la contactul cu vrful nclzit. Apoi se topete o bucat de aliaj, iar n masa topit se introduce terminalul decapat. Se rotete piesa i cu ajutorul ciocanului de lipit se realizeaz acoperirea uniform cu un strat de cositor a ntregii suprafee a terminalului. Nu se cositoresc terminalele pe o lungime de aproximativ 10 mm, situat n vecintatea corpului piesei. Cu ajutorul cletelui lat sau a pensetei, se prinde terminalul din vecintatea corpului piesei, realizndu-se un unt termic. Se evit astfel supranclzirea piesei. Cositorirea terminalului trebuie realizat ntr-un timp minim pentru a se evita distrugerea prin nclzire a componentelor (mai ales n cazul n care nu se poate folosi penseta ca unt termic). c) Procesul de lipire Lipirea componentelor electronice trebuie s fie precedat de formarea terminalelor prin ndoire cu cletele rotund. Apoi terminalele se introduc n gurile cablajului imprimat. Capetele componentelor pasive se taie astfel nct terminalele rmase s depeasc cu 23 mm suprafaa plcii. Terminalele componentelor active se taie dup efectuarea lipirii. Penseta se utilizeaz ca unt termic pentru a proteja termic diodele, tranzistoarele, tiristoarele etc. n timpul lipirii.

CPB 1903 02
Mod Coala Nr.document Semnat Data

Coala

Procesul de lipire comport mai multe operaii:

preluarea pe vrful ciocanului (pistolului de lipit) a cantitii minime de aliaj pentru efectuarea unei lipituri (dozarea cantitii minime de aliaj se poate atinge odat cu stpnirea artei de a lipi); vrful ciocanului (pistolului), cu pictura de aliaj la capt se introduce n colofoniu pentru decapare; apoi vrful se aplic pe suprafaa componentelor care urmeaz a fi mbinate, n vederea nclzirii i lipirii.Piesele metalice trebuie nclzite n zona mbinrii pn la temperatura de topire a aliajului de lipit. Distribuia aliajului lichid pe suprafeele care se mbin trebuie s fie ct mai uniform.Lipirea corect presupune o difuzie a aliajului de lipit n masa metalic a componentelor care se mbin. rcirea natural i cristalizarea aliajului de lipit. Dup ndeprtarea ciocanului de lipit, nu se admite micarea piesei, pn la cristalizarea perfect a aliajului.

Recomandri privind procesul lipirii

a. a) durata lipirii nu trebuie s depeasc 5 secunde (uzual 25 secunde) la dispozitivele semiconductoare i condensatoarele electrolitice; b. b) n timpul lipirii componentele (terminalele pieselor) se in cu penseta sau cletele lat; c. c) componentele nu trebuie s fie micate pn la rcirea mbinrii, spre a evita fisurile n lipitur; d. d) temperatura lipirii este un factor important pentru realizarea unei mbinri de calitate: cnd temperatura vrfului ciocanului este prea cobort, aliajul se topete greu, timpul de lipire crete iar piesele se pot distruge prin supranclzire. Aliajul insuficient nclzit se cristalizeaz repede i rezult o lipitur rece care nu ader bine la piese. Lipitura rece trebuie refcut deoarece se poate desprinde cu timpul sau d natere la zgomote n funcionarea circuitului electronic. lipituri necorespunztoare se obin i la utilizarea unui ciocan supranclzit: n acest caz aliajul de lipit se ia greu de pe vrful ciocanului de lipit iar colofoniul se nclzete prea tare, producnd zgur i pierzndu-i proprietile decapante. O lipitur corect este reprezentat n fig. 1. n aceast situaie, aliajul de lipit face contact de bun calitate att cu folia metalic (cupru) a circuitului imprimat, ct i cu terminalul componentei asamblate prin lipire. Dac din anumite motive, una sau mai multe dintre condiiile impuse lipiturii, n-au fost ndeplinite, se ajunge la cazurile din fig. 2, n care este reprezentat situaia n care apar zone de contact imperfect, marcate cu !, n special pe suprafaa de contact a aliajului de lipit cu terminalul.

Aliaje de lipit:
Lipirea este procesul de imbinare la cald a unor piese metalice cu ajutorul unui aliaj de lipit . Spre deosebire de sudura , lipirea nu implica topirea pieselor metalice . Clasificare dupa temperatura de topire a aliajului : - lipire moale - foloseste aliaj de lipit cu temperatura scazuta de topire (in jur de 200grade C) , pe baza de staniu , plumb , cadmiu , indiu , zinc si altele ; - lipire tare - se utilizeaza aliaje de lipit cu temperatura de topire mai mare de 450 grade C , pe baza de cupru , aluminiu , zinc , aur , argint , platina . In electronica se folosesc aliaje de lipit Sn-Pb in diferite proportii in functie de scop . Pentru imbunatatirea proprietatilor se adauga in procente mici : Sb (mareste rezistenta mecanica) , Cd si Bi (reduce temperatura de topire) , Ag (confera o conductivitate electrica mai buna) , Zn (confera rezistenta la coroziune , folosite in industria chimica , mediu marin sau clima tropicala) .

CPB 1903 02
Mod Coala Nr.document Semnat Data

Coala

De exemplu , un aliaj cu 50-65% Sn are temperatura mica de topire (183-209 grade C) si poate fi utilizat daca piesele nu trebuie sa se incalzeasca prea mult (componente sensibile , de mici dimensiuni) . Intervalul de cristalizare mare il face apreciat de depanatori . Datorita clasificarii plumbului ca substanta periculoasa mediului , aliajele de lipit folosite in prezent sunt realizate din Sn cu adaus de Ag , Cu s.a. Datorita compozitiei , temperatura de topire este mai ridicata , intervalul de cristalizare este mult mai mic si temperatura de lucru este critica . Obtinerea unei lipituri de buna calitate presupune existenta unei substante cu rol de umectare intre suprafetele de lipit , denumit de multe ori flux sau decapant . Acesta trebuie sa aiba o temperatura inferioara celei a aliajului de lipit , sa posede (la temperatura de lipire) fluiditate suficienta pentru a se intinde uniform pe suprafata de lipire , sa fie stabil din punct de vedere chimic , sa nu produca fum sau emanatii nocive , sa prezinte rezistenta electrica mare (izolator) , sa nu fie coroziv si higroscopic . De cele mai multe ori se folosesc rasini simple sau aditivate pentru imbunatatirea proprietatilor decapante . Fludorul , aliajul de lipit folosit cu precadere in electronica , contine canale cu flux pentru aplicarea simultana in procesul de lipire . Este important sa se aleaga o grosime corespunzatoare componentelor de lipit . In depanare (lipirea manuala) , importanta este alegerea ciocanului de lipit (cu functionare continua) . Criteriul principal de clasificare este puterea electrica a elementului de incalzire , o putere nominala de 25-40W fiind suficienta . Alimentarea cu energie electrica se face de obicei la tensiune mica in cc sau ca . Daca alimentarea se face la tensiunea retelei (230Vca) , este necesar ca varful si carcasa ciocanului de lipit sa fie conectate la nulul de protectie (din considerente de electrosecuritate si pentru a preantampina deteriorarea componentelor sensibile la descarcari electrostatice) . Utilizarea unui dispozitiv de termostatare a elementului de incalzire , pe langa marirea duratei de functionare , permite realizarea unor lipituri de buna calitate fara deteriorarea componentelor electronice . Forma si caracteristicile varfului de lipire au influenta directa asupra performantelor ciocanului de lipit si calitatii conexiunii prin lipire . Poate fi confectionat din Cu . Pentru a le prelungi durata de viata , varfurile pot fi argintate , nichelate sau aluminizate (se micsoreaza coroziunea) . Alte metode de lipire . - lipirea reflow (retopire) - folosita cu precadere la componentele tip SMD . Componentele sunt fixate si lipirea se realizeaza prin incalzirea suprafetelor . Aliajul de lipit este aplicat in prealabil . Caldura poate fi aplicata prin conductie , radiatie , convectie (statie de aer cald) . - lipirea in val de cositorire - folosita in industrie Curatarea dupa realizarea lipirii - previne corodarea cablajului si a terminalelor , reducerea rezistentei de izolatie dintre conductoarele apropiate , eliminarea fluxului ramas in urma procesului de lipire . Se realizeaza cu solventi : tricloretilena , alcool etilic , alcool izopropilic si altele . Defecte in lipire : - lipituri cu exces de aliaj - au aspect sferic ; - lipituri cu lipsa de aliaj - lipituri cu rezistenta mecanica redusa ; - lipituri false - datorate in special inserarii defectuoase a terminalelor componentelor (terminale scurte sau indoite sub componente) ; - lipituri reci - defect major de lipire . Suprafata lipiturii are o rugozitate mare si se datoreaza aplicarii unei cantitati de caldura insuficiente sau miscarii componentei in timpul solidificarii aliajului de lipit .

Fondanii(Colofoniu).
Colofoniul (numit i sacz) este o substan solid sfrmicioas cu luciu sticlos, de culoare galben cu variante brun negricioase sau rocate. Se obine din rina coniferelor prin distilare ca produs ce rmne dup evaporarea terebentinei, o substan volatil. Colofoniul se compune din acizi organici, n special acid abietic.

CPB 1903 02
Mod Coala Nr.document Semnat Data

Coala

Numele colofoniu provine din expresia colophonia resina (rin de Colofon) i se datorete renumelui pe care l avea o rin de calitate extras din pinii din regiunea oraului antic lidian Colofon () din Asia Mic. Varianta sacz provine din cuvntul turc sakz (clei, rin, gum). Temperatura de topire a colofoniului depinde de varietate i se situeaz n jurul a 100 C. Este inflamabil i arde cu mult fum. Este solubil n alcool, eter,benzen i cloroform. n electronic se folosete ca dezoxidant la cositorit, acizii organici din compoziie la temperaturi ridicate reducnd sau ndeprtnd complet stratul de oxid de pe suprafaa metalelor, lucru care faciliteaz cositoritul i asigur o lipitur solid. Colofoniul se remarc printr-un coeficient static de frecare deosebit de mare. Astfel, este folosit la instrumentele cu coarde i arcu prin frecarea prului arcuului pe o bucat de colofoniu pentru a mbunti calitile sonore ale instrumentului. Dansatorii folosesc colofoniu pentru ungerea tlpilor pantofilor, pentru a reduce alunecarea pe parchetul de dans, iar gimnatii l folosesc uneori pentru a-i unge minile. Presrat ca praf i apoi nclzit se formeaz o reea fin tehnic utilizat n tipografia artistic, sau n amestec cu alte substane la obinerea unor lacuri, substane adezive i pentru sigilri. n antichitate colofoniul era folosit probabil la obinerea focului grecesc.

5. Clasificarea ncperilor dup gradul de primejdie.

Dup caracterul condiiilor n ncperi, ncperile se impart n: 1. Uscante (umeditatea aerului este de 60%); 2. Umede (umeditatea aerului e mai mare de 75%); 3. Deosebit de umede (umeditatea aerului e de 100%); 4. Fierbini (n care temperature este continuu sau periodic mai mare 35%); 5. Prfuite (n care se elimin praful tehnologic). ncperile prfuite se impart n ncaperi cu praf electroconductor i neconductor. 6. Cu mediu chimic sau organic activ.

Clasificarea dup primejdie:

1. ncperi puin periculoase n care lipsesc condiiile de primejdie ridicat sau condiii deosebit de periculoase. 2. ncperi periculoase n care exist una din urmtoarele condiii: Umeditate; Praf electroconductor; Podea conductoare; Temperatur ridicat; Posibilitatea de atingere a prilor conductoare; 3. ncperi foarte periculoase n care exist doua sau mai multe condiii de primejdie ridicat: Umeditate ; Mediu chimic activ; Mediu organic active;

CPB 1903 02
Mod Coala Nr.document Semnat Data

Coala

6. Organizarea locului de munc.

Organizarea corect a locului de munc d posibilitatea de micare raional a lucrtorului i scurteaz pn la minimum cheltuielile timpului la cutarea instrumentului necesar sau a materialului. Foarte important este organizarea n ateliere pentru crearea condiiilor favorabile pentru studierea industrial. Ea prevede efectuarea normelor sanitare industriale dup factorii: Temperatura; Umeditatea relativ; Viteza de micare; Presiunea; Iluminarea; Glgia; Vibraia; Culoarea zonelor de lucru; Locul de lucru trebue sa fie aezat n urmtorul fel: Masa trebue s fie amenajat cu cutii pentru pstrarea instrumentelor; Suprafaa mesei se acoper cu material plastic; Instrumentele se aeaz n cutii dup grupele de ntrebuinare, de msuri, de asamblare i de lctu. Fiecare cutie are Cuib,, pentru instrument. Locul de lucru se ilumineaz cu tensiunea de 36 V. Priza pentru ciocanul de lipit nu mai sus de 220 V i ventilare prin aspirare.

7. Tensiunea de pas
n cazul scurgerii unui curent n pamnt fie printr-o instalatie de legare la pamnt, fie princaderea la pamnt a unui conductor rupt aflat sub tensiune, solul opune rezistenta trecerii acestui curent. In apropierea locului de scurgere a curentului rezistenta solului este mare, deoarece curentultrece printr-o suprafata relativ mica. Pe masura departarii de acest punct rezistenta devine practicegala cu zero. Regiunea n care densitatea de curent se anuleaza se numeste zona de potentialnul. Rezistenta pe c are o opune solul la trecerea curentului electric care se scurge n pamnt estecuprinsa ntre punctul de intrare al curentului si zona de potential nul. Punctele de pe suprafata soluluicuprinse n acest interval au potentiale diferite. Daca un om atinge cu piciarele doua puncte de ptentiale diferite, el va fi supus la diferentadintre cele doua potentiale. Aceasta diferenta dintre potentiale se numeste tensi une de pas. Cu ct lungimea pasului este mai mare, cu att tensiunea de pas va fi mai mare, deoarecediferenta de potential este mai mare. Datorita acestui fapt, se recomanda apropierea cu pasi foarte mici de un conductor cazut lapamnt. Animalele mari, cad deseori victime tensiunii de pas, deoarece au o distanta mare ntrepicioarele din fata si cele din spate, fiind supuse unei diferente de potential mare.

CPB 1903 02
Mod Coala Nr.document Semnat Data

Coala

8. Grupele de securitate electric.

1. Prima grup se atribue persoanelor care nu au trecut cursuri special la electrotehnic, dar avnd nchipuiri elementare despre pericolul curentului electric i msurile de securitate electric. Persoanele ce posed prima grup trebue s cunoac regulile de acordare a primului ajutor victemei. 2. A doua grup se atribue persoanelor care au un staj minim de lucru n instalaiile electrice. Pentru personalul care nu are studii speciale, dar care a trecut cursuri special 2 luni i cu studii medii o lun. Participanii colilor profesionale ce dispun de aceast grup snt obligai s cunoasc: Date elementare despre instalaie; O nchipuire clar despre pericolul curentului electric; Cunoaterea msurilor principale de precauie n timpul lucrului n instalaiile electrice; Deprinderi practice de acordare a primului ajutor. 3. A treia grup se atribue personalului electrotehnic care au un staj de lucru n instalaiile electrice din grupa a doua. Personalul electrotehnic (10 luni), personalul electrotehnic care nu are studii medii , dar care au trecut studii special 4 luni; care nu are studii medii dar care are studii special 3 luni; cu studii medii special i tehnice o lun. Personalul acestei acestei grupe trebue s cunoasc: S fie cunoscut cu amenajarea i deservirea instalaiei electrice; O nchipuire clar despre pericolul curentului electric; Cunoaterea regulilor TS; Cunoaterea regulilor de acces la lucrrile n instalaiile electrice pn la 1000 V; Cunoaterea a regulilor special a tehnicii securitii pe acele tipuri de lucrri care intr n obligaiunea persoanei respective; Cunoaterea practic de acordare a primului ajutor victimei. 4. A patra grup se atribue persoanelor care au un staj minim de lucru din grupa a treia ; pentru persoanele care nu au studii medii, dar care au trecut cursuri special 12 luni; care nu au studii medii dar care au trecut cursuri special 8 luni; care au studii medii dar care au cursuri 3 luni; care au studii medii i complete tehnice 2 luni. Persoanele ce paceast grup trebue s cunoasc: S aib cunotine electrotehnice n volumul colii profesionale. O nchipuire clar despre pericolul curentului electric; Cunoaterea complet a regulilor securitii n vigoare; Cunoatere n aa msur ca s se poat descurca uor care elemente trebue deconectate din lucru; Putina de organizare a securitii lucrtorilor i iscusina de a supraveghea personalul la instalaia pn la 1000 V; Cunoaterea regulilor de acordare a primului ajutor i aplicarea lor n practic. Cunoaterea schemelor i dispozitivelor de pe sectorul su. 5. A cincea grup se atribue personalului electrotehnic care au un staj minim de lucre din grupa a patra. Pentru persoanele care nu au studii medii i nu au trecut studii special 42 luni, care au studii medii si au trecut studii special 24 luni; care au studii medii si au trecut studii special 12 luni; care ai studii tehnice superioare 3 ani. Persoanele ce posed aceast grup trebue s cunoasc: Schemele i dispozitivele de pe sectorul su; Cunoaterea regulilor securitii i a RIE; nchipuirea despre aceea ce e nevoe despre cerinele unuia sau altui punct; Putina de organizare a securitii lucrtorilor i iscusina de a supraveghere dup personal n orice instalaie electric. Cunoaterea regulilor de acordare a primului ajutor i aplicarea lor n practic. Putina de a nva personalul altor grupe regulilor TS i de acordare a primului ajutor victimei.

CPB 1903 02
Mod Coala Nr.document Semnat Data

Coala

10

9. Msurile de siguran la ncercrile instrumentului suportabil.

La lucrul cu instrumental electric i cu mainile electrice de clasa I n ncperile cu pericol ridicat de lovire cu current electric i n afara ncperilor se poate admite personalul care posed grupa a II. Unirea dispozitivului de ajutor n reea i deconectarea lui efectueaz personalul electrotehnic cei ce posed minim grupa a III. n dependen de categoria ncperii dup modelul de primejdie de lovire cu current electric trebue s fie folosite instrumente electrice i manual nu mai jos de urmtoarele clase: Clasa I n ncperile fr primejdie ridicat, n timpul lucrului cu instrumentele electrice i manual din clasa I trebue de folosit de mijloace de protecie individual: dac maina sau instrumental este sigur, primeste energie de la surs Clasa a II i a III n ncperi cu pericol ridicat i n afara lor. La folosirea mainilor de clasa II,III se poate de lucrat fr folosirea mijloacelor de protecie individual cu excepia pregtirii lucrurilor de montare. Clasa a IV n ncperi foarte periculoase, nainte de a ncepe lucrul cu mainile electrice manual i instrumentele electrice trebue de ndeplinit: 1. Controlul complectului si siguranelor de unire ntre piese. 2. Controlul exterior al cablului, evi de protecie i a fiei de current. 3. Controlul bunsntii a ntrerupatorului, controlul lucrului la mersul n gol.

10.Metodele de protectie a instalaiei electrice

Protectia contra tensiunilor accidentale reprezinta un ansamblu de masuri, instalatii si dispozitive aplicate pentru evitarea electrocutarilor si diminuarea efectelor fiziologice ale curentului electric ce trece prin organismul uman sau al animalelor domestice care ajung in atingere cu elemente ale instalatiilor electrice aflate, in mod normal (atingeri directe) sau accidental (atingeri indirecte), sub tensiune. Atingerile directe se refera la atingerea partilor conductoare aflate sub tensiune, a elementelor scoase de sub tensiune normala, dar ramase incarcate cu sarcini electrice capacitive, a elementelor deconectate, dar ramase sub influenta electrostatica sau electromagnetica. Atingerile indirecte se refera la atingerea elementelor instalatiilor electrice care, in mod normal nu sunt sub tensiune (stalpi, carcase metalice, ingradiri), dar care intra sub tensiune datorita unui defect (deteriorare a izolatiei, rupere sau desprindere de conductoare, conturnare, descarcare electrica etc), a elementelor altor categorii de instalatii intrate sub tensiune datorita unor influente electromagnetice sau electrostatice (de ex., conducte lungi de apa sau gaze aflate in apropierea unei linii de contact monofazate sau a unei linia trifazate in regim de dezechilibru etc), a punctelor de pe sol aflate la potentiale diferite ca urmare a scurgerii prin pamant a unui curent normal (cazul prizelor de pamant de exploatare sau a sinelor de cale ferata electrificata), sau in regim de avarie, la deteriorarea izolatiei ( tensiune de atingere, tensiune de pas). Masurile ce se iau pentru evitarea accidentelor prin atingere directa sunt: utilizarea unor tensiuni de alimentare cat mai reduse, in special pentru scule electrice portative si corpuri ele iluminat local (12 V pentru locuri foarte periculoase si 24 V pentru locuri periculoase pentru corpuri de iluminat portative) ; construirea instalatiilor si echipamentelor in asa fel incat elementele conductoare sa fie inaccesibile atingerii intamplatoare; folosirea unor pardoseli izolante sau acoperirea solului cu materiale izolante; limitarea influentelor electrostatice si electromagnetice asupra instalatiilor deconectate, prin legare la pamant; izolarea de protectie, in special, la sculele electrice portative; executarea lucrarilor la instalatiile electrice in exploatare numai dupa scoaterea de sub tensiune, controlul lipsei tensiunii, scurtcircuitarea fazelor si legarea la pamant, ingradirea si avertizarea de protectie; utilizarea mijloacelor individuale de protectie (manusi, galosi, cizme izolante) de catre persoanele care deservesc instalatiile electrice. Masurile si mijloacele folosite pentru evitarea accidentelor prin atingere indirecta sunt :

CPB 1903 02
Mod Coala Nr.document Semnat Data

Coala

11

1) Protectia prin legare la pamant. Legarea la pamant a carcaselor metalice ale echipamentelor electrice, care in mod normal, nu sunt sub tensiune, dar pot fi puse sub tensiune in mod accidental printr-un defect de izolatie, are ca efect micsorarea tensiunii de atingere la valori admisibile (24...65 V), Ua=IscPp, Isc fiind curentul de defect (scurtcircuit), Rp rezistenta prizei de pamant. Metoda se aplica, cu bune rezultate, in special, la retelele cu neutrul izolat (de ex., in subteran); la retelele cu neutrul legat la pamant, constituie, de regula, o metoda de protectie suplimentara, care completeaza protectia prin legare la nul in locurile periculoase si foarte periculoase, caci la aceste retele, tensiunea de atingere este Ua=Uf Rp/(Rp+ Ro), Uf fiind tensiunea de faza, Ro rezistenta prizei de pamant de exploatare . Daca Rp = Ro = 4, Ua=Uf /2 si protectia este ineficienta daca curentul de defect nu determina actionarea intreruptoarelor automate sau topirea sigurantelor fuzibile.

2) Protectia prin legare la nul se poate aplica numai la retelele cu neutrul sursei de alimentare legat direct la o priza de pamant de exploatare, in cazul unui defect de izolatie, prin carcasele echipamentelor legate la nul se produce un scurtcircuit, care trebuie sa determine declansarea intreruptoarelor automate sau topirea fuzibilului care protejeaza sectorul defect , deconectarea facan-du-se intr-un timp mai scurt decat 0,2 s. Curentul de scurtcircuit, trebuie sa fie de cel putin 3,5 ori curentul nominal al fuzibilului (in cazul sigurantelor cu mare putere de rupere de 5 ori si de cel putin 1,25 ori curentul de declansare rapida a intreruptorului automat de protectie al echipamentului respectiv. Pentru evitarea situatiei de ramanere fara protectie, in cazul intreruperii conductorului de nul, instalatia de nul de protectie trebuie sa aiba legaturi repetate la priza de pamant, de regula la tablourile de distributie care alimenteaza receptoarele prin circuite individuale. La receptoarele monofazate, incepand de la tabloul la care conductorul de nul este legat la priza de pamant, conductorul de nul de protectie trebuie sa fie diferit de conductorul de nul de lucru (la receptoarele alimentate prin prize monofazate, nulul de protectie, executat din cupru, se leaga la contactul de protectie al prizei). Pe conductorul de nul de protectie se interzice amplasarea sigurantelor fuzibile. De asemenea, pentru a nu se transmite utilajelor protejate prin legare la nul tensiunea de atingere a prizei de pamant de exploatare, se interzice legarea la nul a utilajelor alimentate dintr-o retea la care se aplica protectia prin legare la pamant, daca aceasta nu este completata si cu legarea la nul. Protectia prin legare la nul nu se poate aplica in retelele cu tensiuni de lucru mai mari de 1000 V. 3) Protectia prin deconectare automata la curent de defect (PACD), realizata pe principiul protectiei diferentiale (pentru retele cu neutrul izolat sau legat la pamant) sau pe principiul protectiei de curent omopolar (la retelele cu neutrul izolat, de ex., in subteran). Aparitia unui curent de defect (de scurgere prin izolatia defecta) determina stabilirea unei componente omopolare in secundarele unor transformatoare de curent speciale (cu 3 infasurari primare, parcurse de curentii celor 3 faze), care actioneaza un releu de curent de protectie. Se poate utiliza si montajul Holmgreen, cu 3 transformatoare de curent montate in paralel in secundar, sau cu un singur transformator de curent, montat pe conductorul de nul, schema care nu este suficient de sigura in cazul in care curentul de defect are si alte cai de scurgere decat conductorul de nul. 4) Protectia prin deconectare automata la tensiune de atingere periculoasa (PATA) se poate aplica atat in retelele cu neutrul izolat, cat si in cele cu neutrul legat la pamant.

CPB 1903 02
Mod Coala Nr.document Semnat Data

Coala

12

Se utilizeaza un releu de tensiune, a carui bobina este legata intre carcasa echipamentului protejat si pamant, prin intermediul unei prize de pamant auxiliare. Acest tip de protectie este tot mai putin folosit, din cauza numeroaselor dezavantaje, dintre care cel mai important este posibilitatea suntarii bobinei releului de protectie, ceea ce face ca acesta sa nu mai declanseze la valorile maxime admise ale tensiunii de atingere. 5) Dirijarea repartitiei potentialelor la suprafata solului, in scopul micsorarii tensiunilor de atingere si de pas pana la valori admisibile. Se utilizeaza electrozi suplimentari la priza de pamant, care servesc la liniarizarea repartitiei potentialului in jurul prizei (de ex., in exploatarile petroliere, unde la priza de pamant se leaga, adesea, un singur utilaj). 6) Egalizarea potentialelor se aplica in locurile unde intre diferite utilaje sau elemente de constructie in legatura cu pamantul ar putea aparea diferente de potential periculoase. Intre aceste utilaje se face o legatura conductoare, de rezistenta mica, care se leaga si la instalatia de pamantare, incat in caz de defect, tensiunile de atingere sa fie inferioare valorilor admisibile (de ex., intre utilajele dintr-o hala si constructia metalica a halei; intre conductele metalice de apa, gaz, incalzire si cutia de racord a bransamentului in cladirile de locuit, cu suntarea contoarelor de apa, care nu asigura continuitatea electrica). 7) Utilizarea tensiunilor reduse la alimentarea receptoarelor utilajelor portative, in locuri periculoase si foarte periculoase (maximum 42 V in curent alternativ). Este eficienta numai la receptoare de putere mica. 8) Separarea de protectie si izolarea suplimentara de protectie. Separarea consta in alimentarea unui singur receptor de la un transformator (mai rar grup motor-generator) in scopul obtinerii unei retele izolate fata de pamant, astfel ca, in caz de defect, nu apare tensiune intre carcasa utilajului si pamant. Nu se admite alimentarea mai multor receptoare de la acelasi transformator de separare, pentru a se evita situatia, deosebit de periculoasa, cand la un utilaj apare defect de izolatie la o faza, iar la altul, la alta faza. Se limiteaza si lungimea retelei, pentru micsorarea curentilor capacitivi, care, la o atingere, s-ar inchide si prin corpul persoanei respective. La alimentarea utilajelor portative, separarea de protectie trebuie completata cu izolarea suplimentara de protectie a acestora. Izolarea suplimentara se aplica si ca mijloc suplimentar la protectia prin legare la pamant sau la nul, in conditii precizate de norme si consta in acoperirea pardoselii cu materiale izolante (cauciuc, mase plastice etc), sau izolarea partilor metalice ale utilajelor accesibile atingerii.

11. Mijloace de protecie individual la aciunea curentului electric

Mijloacele principale de protecie constau din : tije electroizolante, cleti izolani i scule cu mnere izolante. Izolaia acestor mijloace suport tensiunea de regim a instalaiei n condiii sigure ; cu ajutorul lor este permis atingerea parilor conductoare de curent aflate sub tensiune. Mijloacele auxiliare de protecie constau din : echipament de protecie (mnui, cizme, galoi electroizolani), covorae de cauciuc, platforme i grtare cu piciorue electroizolante din porelan etc. Aceste mijloace nu pot realiza nsa singure securitatea mpotriva electrocutrilor. ntotdeauna este necesar folosirea simultan cel puin a unui mijloc principal i a unuia auxiliar. Mijloacele de avertizare constau din plci avertizoare, indicatoare de securitate (stabilite prin standarde i care conin indicaii de atenionare), ngrdiri provizorii prevzute i cu plcue etc. Acestea nu izoleaz, ci folosesc numai pentru avertizarea muncitorilor sau a persoanelor care se apropie de punctele de lucru periculoase.

CPB 1903 02
Mod Coala Nr.document Semnat Data

Coala

13

12.Ordinea de meninere a mijloacelor de protecie

Mijloacele de protecie trebue de pstrat n condiii care asigur starea bun i utilitatea lor. De aceea ele trebue protejate de umezire, murdrie i de deteriorri mecanice.Mijloacele de protecie trebue s fie pstrate n ncperi nchise. Mijloacele de protecie din cauciuc aflate n exploatare trebue pstrate n dulapuri special.Ele trebue protejate de aciunea uleiurilor, petrolului. Mijloacele de protective din cauciuc aflate n rezerv trebue pstrate n ncperi uscate la temperature de la 0*C pn la 25*C. Barele de izolare i cletii se pstreaz n comdiii care nu admit ndoirea i alipirea lor cu pereii. Mtile anti-gaz sunt pstrate n cutii speciale. n ncperile de pstrare a mijloacelor de siguran de asemenea dulapuri i cutii pentru mnui, cizme, galoi, covorae, eclize, frnghii nainte de exploatare mijloacele folosite la lucrrile fr deconectarea tensiunii trebue s fie terse bine cu crpe uscate. n timpul lucrului nu se permite umezirea lor.

13.Controlul dup starea mijloacelor de protecie i evidena lor

Toate mijloacele de protecie aflate n exploatare n afar de covorae, suporte, placarde i semne de protecie trebue s fie nomerotate. Enumerarea se stabilete dup substaia electric, reeaua, staia electric, ntreprindere aparate pentru fiecare fel. Numrul de inventar se pune nemijlocit pe mijloacele de pritecie. Dac mijlocul de pritecie este compus din mai multe pri numrul general se pune pe fiecare parte a lui. n seciile mecanice, substaii i staii, n laboratoare i n alte ncperi trebue s fie dus un jurnal de eviden i de pstrare a mijloacelor de protecie, n care trebue s fie artate denumirea, numerotarea, locul unde se afla i ncrcrile periodice. Jurnalul trebue s fie controlat odat n 6 luni. Mijloacele de protecie aflate n exploatare individual de asemenea trebue numerotate i nregistrate n jurnalul de eviden a mijloacelor de protecie. Mijloacele de protecie care au susinut ncercri n afar de instrumente cu mnere izolante i indici de tensiune pn la 1000V, trebue s aib tampil n care se indic: ,,Valabil pn la ...(V) i data ncercrii urmtoare. tampila trebue s fie depus cu o vopsea care nu se terge.

CPB 1903 02
Mod Coala Nr.document Semnat Data

Coala

14

15. Cabluri si conducte electrice

In industria electrica cu ramurile( electrotrehnica , energetica, electronica etc. ) pentru realizarea interconexiunilor sau pentru transport si distributie a energiei se folosesc o gama variata de conductoare si cabluri. Materiale : a. Cupru b. Aluminiu si aliaje c. Otel special d. Materiale pretioase( aurul, argintul) Clasificarea conductoarelor Dupa domeniul de utilizare: a. De bobinaj b. Cabluri si conducte electrice izolate( pentru transport si distributie) c. Cabluri de comanda semnalizare si control d. Cabluri si conducte de telecomunicatii e. Conductoare pentru instalatii electrice fixe f. Cabluri si conducte pentru instalatii electrice mobile g. Cabluri si conducte pentru utilizari speciale(instalatii pe autovehicule,nave,minerit,AMC) h. Conducte torsadate izolate( pentru transportul energiei electrice) Dupa constructie: a. Monofilar izolate sau neizolate b. Multifilar Dupa sectiune : a. Circulara cea mai utilizata b. Dreptunghiulara c. Patrata d. Speciala (pentru transport feroviar , urban, uzinal ) Dupa sectiune Sectiunile sunt standardizate : 0,75;1;1,5;2,5;4;6;10;16;25;35;50;70;95;120;150;185;240;300;400;500 mm La transportul energiei se folosesc conductoare unifilare sau sub forma de funii ( multifilare) din cupru (mai rar ) si din aluminiu Pentru instalatii industriale se folosesc conducte izolate Materiale izilante: a. masele plastice( policlorura de vinil,polistirenul, polietilena poliamidele) a. Produse fibroase- ( fire din bumbac, matase naturala, fire de sticla, azbest,panza lacuita) b. Hartie c. Cauciuc d. Lacuri electroizolante

CPB 1903 02
Mod Coala Nr.document Semnat Data

Coala

15

16. Placarde de avertizare

1. Placarde si afie de avertizare se folosesc in instalaiile electrice pina la 1000 V si mai sus de substatii si statii electrice sint aezate pe partea exterioara a intrrii a dispozitivelor de distributie a panourilor si a usilor.Pot fi instalate pe liniile aeriene pentru separarea temporala.De exemplu

Placarde de interzicere sint atimate in instalaiile electrice cu tensiunea pina si nu mai sus de 1000 V pe dispozitivele si mecanismele de acionare pe comutatoarele de sarcina pe cheile si butoanele de comanda la distant pe aparatele de comunicaie pina la 1000 V la conctarea greita a carora pot sa primeasca tensiune locurile de munca. De exemplu

3. Placarde de prescriptive. Placarde suportabile folosite pentru indicarea locului de munca. Se atima

in instalaiile electrice ,statiile si substatiile electrice ,1a locul de munca. Daca locul de munca este ingradit, atunci ele se atima la locul de intrare. Se atima pe scrile pe care pot sa se deplaseze lucratorii.De exemplu:

4. Placarde indiactoare. Se atima in instalaiile electrice a statiilor si substatiilor pe firele de decuplare

de separare sip e intrerupatoare de sarcina la conctarea greita a carora sectorul legat cu pamintul a instalatiei poate primi tensiune. De exemplu

CPB 1903 02
Mod Coala Nr.document Semnat Data

Coala

16

17.

Materiale electro izolante (dielectricii).

Materialele electroizolante se utilizeaza la izolarea cailor de curent intre ele si fata de pamant(masa).De asemenea se mai folosesc la dielectric in condensatoare . Comportarea unui dielectric cand este pus intr-un camp electric: -fenomenul de conductie -fenomenul de polarizare Fenomenul de conductie consta in aparitia unui mic curent de conductie,dovedind ca rezistenta este mare,dar nu infinita. Fenomenul de polarizare se produce diferit in functie de tipul dielectricului(polar,sau nepolar). Materialele polare au sarcini pozitive, si negative grupate in dipoli,iar materialele nepolare nu contin dipoli deoarece centrul sarcinilor negative coincide cu cel al sarcinilor pozitive. Dielectricii polari respectivi nepolari,prin plasare intr-un camp electric,sufera o transformare prin deplasarea dipolilor respective deplasarea centrelor de actiune a sarcinilor pozitive si negative. Miscarea sarcinilor determina un curent de polarizare care incalzeste dielectricul in campuri de inalta frecventa determinand pierderi. Proprietati electrice ale materialelor electroizolante: 1) Rezistivitatea de volum si de suprafata Un dielectric solicitat de un camp(diferenta de potential)poate conduce curentul electric fie prin suprafata sa,fie prin interior.Asta inseamna ca se pot forma 2 cai de curent fie pe suprafata, fie prin interior. 2) Rezistivitatea dielectrica capacitatea unui conductor Permitivitatea dielectrica intervine in formula capacitatii care se formeaza prin plasarea dielectricului in camp. 3) Rigiditatea dielectrica Rigiditatea dielectrica sau campul de strapungere reprezinta tensiunea la care se strapunge 1 cm grosime din dielectric. 4) Tangenta unghiului de pierderi In cazul in care un dielectric nu are pierderi(dielectric ideal)puterea pierduta este egala cu 0.In realitatea un dielectric prezinta pierderi prin incalzire datorita deplasarii sarcinilor(dipolilor)in cazul aplicarii unui camp alternativ(mai ales daca este de inalta frecventa). Proprietati fizico-chimice ale materialelor electroizolante: Higroscopicitatea este proprietatea materialelor de a absorbi umiditatea.Cu cat sunt mai higroscopice ,au proprietati electrice mai slabe(scade rigiditatea dielectrica ). Densitatea Porozitatea Conductibilitatea termica este proprietatea materialelor de a conduce caldura . Stabilitatea termica reprezinta proprietatea materialelor de a-si pastra caracteristicile pana la o anumita temperature.S-au stabilit clase de izolatie notate cu litere corespunzatoare temperaturii pana la care materialul isi pastreaza caracteristicile electrice. Stabilitatea la temperaturi joase 1. Materiale electroizolante gazoase Aerul este principalul isolator in aparatele electrice,insa datorita oxigenului ataca unele metale conductoare,oxideaza si imbatraneste uleiurile.Aerul are rigiditatea dielectrica de 32KV/cm. Azotul are proprietati asemanatoare cu ale aerului,dar nu oxideaza uleiurile.Utilizari:umflarea baloanelor,perna de azot. Hidrogenul este de 14 ori mai usor decat aerul.Utilizari:racirea masinilo electrice.Dezavantaje:este inflamabil,imbatraneste izolatia.

CPB 1903 02
Mod Coala Nr.document Semnat Data

Coala

17

2. Materiale electroizolante lichide Ca si gazele materialele lichide ocupa in totalitate volumul in care sunt introduse,sunt insa mai scumpe si mai grele decat gazele.Se descompun sub actiunea arcului electric,vaporii de lichid fiind toxici si imflamabili. Uleiuri: a) uleiuri minerale se obtin prin distilarea petrolului si poarta in general denumirea aparatului in care se utilizeaza : ulei de transformator,ulei de cablu,ulei de condensator. Uleiul de transformator se utilizeaza pentru racirea si izolarea infasurarilor transformatoarelor de putere,in intrerupatoare de inalta tensiune unde au rol de a raci,izola si de a stinge arcul electric. Uleiul de cablu este folosit pentru impregnarea hartiei de cablu sau in cabluri de inalta tensiune cu circulatie de ulei,unde uleiul joaca rol de izolare si de racire. Uleiul de condensator este folosit la impregnarea hartiei utilizata ca dielectric in condensatoare si in condensatoare de inalta tensiune. b) uleiuri vegetale:uleiuri de in si uleiuri de tung. c) uleiuri sintetice :uleiuri clorurate,fluorurate si siliconice. Uleiurile sintetice au proprietati mai bune fata de cele minerale in sensul ca se descompun sub actiunea arcului electric,dar nu dau gaze inflamabile,in schimb acestea sunt toxice.Avantaje au uleiurile siliconice care nu sunt toxice si se pot utiliza la temperaturi ridicate. 3. Materiale electroizolante solide Materiale electroizolante solide: organice rasini naturale si sintetice,materiale plastice presate,materiale plastice stratificate,produse pe baza de celuloza,lacuri electroizolante,compunduri si bitumuri. anorganice sticla,mica,azbestul,ceramica electrotehnica. Rasinile sunt substante macromoleculare(nr.mare de atomi in molecula).Dupa modul de comportare la caldura pot fi termoplaste si termorigide.Cele termoplaste prin incalzire se inmoaie si prin racire se intaresc,ciclul putandu-se repeta.Cele termorigide prin incalzire ard si se distrug.

CPB 1903 02
Mod Coala Nr.document Semnat Data

Coala

18

18. Sigurane fuzibile.

Sigurantele fuzibile sunt aparate de protectie impotriva scurtcircuitelor care intrerup circuitul protejat prin topirea unui fuzibil (fir sau banda conductoare subtire, cu sectiunea corelata cu curentul de intrerupt si cu timpul in care trebuie sa se topeasca). Sigurantele fuzibile obisnuite folosite foarte mult in instalatiile electrice sunt aparatele de protectie cele mai simple si in general cele mai eficace.Sigurantele fuzibile sunt alcatuite din trei parti distincte: soclul, capacul si patronul fuzibil propriu-zis. Din punct de vedere constructiv, sigurantele pot fi: auto, mignon, normale cu filet si cu furci. Sigurantele cu filet sunt construite in doua variante: cu legatura spate LS si cu legaturafata LF. La montarea sigurantelor LS succesiunea corecta a elementelor pe piciorul unui soclu este: saiba-inel de siguranta-piulita Am-saiba alama-conductor-saiba plata-inel de siguranta-piulita. La montare trebuie avut in vedere ca firul conductor sa aiba ochi in jurul bornei sau,in cazul sectiunilor mari,papuc. Trebuie avuta o grija deosebita ca stringerea conductoarelor la bornele de legatura sa se faca bine,pentru a evita supraincalzire a bornelor si prin aceasta si influentarea caracteristicii defuziune a patronului fuzibil. Capacul filetat al sigurantei trebuie bine insurubat pentru a asigura forta de apasare ceruta de contact. O siguranta fuzibila corect dimensionata si montata efectueaza o protctie sigura si ieftina impotriva scurtcircuitelor. Sigurantele fuzibile cu mare putere de rupere se vor monta in plan vertical.Introducerea si scoaterea sigurantei din furci se face cu ajutorul uni maner izolat care asigura manipularea fara pericol de electrocutare.Sigurantele cu filet til LFI se construiesc in gama: SOCLU PATRON CAPAC curent cod curent cod curent cod filet 25 A 2061 25 A 2240 2-25 25 A 2004 E27 63 A 2071 63 A 2270 35-63 63 A 2005 E33 100 A 2080 100 A 2290 80-100 100 A 2006 G 1.1/4 Scara curentilor nominali pentru fuzibilul sigurantei este urmatoarea:2-4-6-10-16-20-25-35-50-63-80100-125-160-200-224-250-300-315-335-400-500-630 A.

CPB 1903 02
Mod Coala Nr.document Semnat Data

Coala

19

19.

ntreruptoare automate.

Un ntreruptor automat este un comutator electric automat destinat s protejeze circuitele electrice mpotriva scurtcircuitelor, astfel nct circuitul protejat s nu sufere stricciuni din cauza efectelor termice provocate de un curent mai mare dect cel nominal. Spre deosebire de siguranele electrice fuzibile, care dup fiecare declanare trebuie nlocuite (deoarece se arde fuzibilul), ntreruptoarele automate trebuie doar reanclanate manual dup nlturarea defectului sau ncetarea strii de suprasarcin, aceasta deosebindu-le de siguranele automate care reanclaneaz singure n cazurile menionate. Modul de funcionare ntreruptoarele au n construcie un releu electromagnetic, care comand declanri foarte rapide n caz de scurtcircuit, care este, de altfel, i funcia principal a ntreruptoarelor. Curentul reului este reglabil, i se alege mai mare dect al supracurenilor temporari de scurt durat, cum ar fi cei ce apar la pornirea motoarelor electrice.ntreruptoarele sunt fi prevzute i cu un releu termic. Acesta funcioneaz pe principiul termo-bi-metalului, oferind o protecie temporizat la deschidere, n funcie de suprasarcin.ntreruptoarele automate pot fi prevzute i cu releu de detecie al curenilor reziduali, numit i protecie diferenial, care detecteaz posibilele scurgeri de curent spre exteriorul circuitului. Aceast protecie msoar suma curenilor prin cele trei faze, care n condiii normale trebuie s fie zero, orice alt valoare (peste un anumit prag reglabil) ducnd la alarmare sau ntreruperea circuitului.Dei ntreruptoarele pot avea i funcia de pornire/oprire a consumatorului, acest regim de funcionare nu este recomandat, deoarece, constructiv, din cauza arcului electric (provocat ntre contactele sale metalice - la deschidere- i care dezvolt mult cldur), ele sunt concepute pentru un numr redus de comutri. Arcul electric n primele momente ale unui scurtcircuit sau al unei stri de suprasarcin (neadmisibil), ntreruptorul i circuitul protejat sunt strbtute de un supracurent mult peste cel nominal. Cnd se deschid contactele ntreruptorului, ntre ele se formeaz un arc electric. Rolul de stingere a acestui arc revine camerei de stingere a ntreruptorului. ntreruptoarele automate folosite la tensiuni mari au ca mediu de stingere a arcului electric: vidul, gaze inerte, (hexafluorura de sulf SF6 un gaz puternic electronegativ) sau uleiul dielectric. ntreruptoarele moderne sunt construite cu limitare de curent (curent maxim admisibil), astfel c n cazul unui scurtcircuit sau suprasarcini neadmisibile, curentul nu poate atinge valoarea maxim teoretic. Curentul maxim pe care l poate ntrerupe un ntreruptor poart numele de capacitate de rupere. n caz de depire a acestui curent, ntreruptorul, dei declaneaz, datorit puterii electrice excesive conduse prin circuit este posibil s nu reueasc s sting arcul electric format ntre contactele sale, curentul de scurtcircuit (sau cel limitat) circulnd n continuare, putndu-se produce avarii serioase n instalaia protejat, respectiv el nsui se poate defecta sau i micoreaz considerabil durata de via.

CPB 1903 02
Mod Coala Nr.document Semnat Data

Coala

20

20. Relee termice.

Sunt aparate destinate proteciei mpotriva suprasarcinilor de durat. Principiul lor de funcionare se bazeaz pe proprietatea bimetalelor de a se deforma atunci cnd temperatura acestora se modifica (in figura de mai jos). Bimetalul este o band realizat din 2 plci metalice mbinate prin sudare, lipire sau nituire. Cele 2 bimetale au coeficieni de dilatare termic diferii. La nclzire bimetalul se curbeaz si ntrerupe circuitul de alimentare a instalaiei protejate. ntreruperea se realizeaz prin cuplarea releului termic cu un echipament de ntrerupere - de exemplu, un contactor. Astfel, releul termic ntrerupe circuitul bobinei contacorului (sau al altui echipament de ntrerupere) care la rndul su ntrerupe circuitul de alimentare a receptorului pe care l protejeaz, in acest fel bimetalul releului termic ntrerupe cureni de valoare mic, ce trec prin bobina echipamentului de ntrerupere. nclzirea bimetalului se face treptat, n timp, n funcie de sarcina si suprasarcina circuitului supravegheat. Pentru ca deprtarea contactului mobil, de cel fix (in figur) s nu se fac lent, pentru a nu se produce arc electric ce ar putea duce la sudarea contactelor, releele termice sunt echipate cu dispozitive de acionare n salt. Releele termice pot fi cu sau fr rearmare, adic prevzute sau lipsite de dispozitivul de blocare a reanclasrii. n cazul lipsei dispozitivului de blocare instalaia protejat funcioneaz nestabil, fiind succesiv conectat si deconectat. Reanclasarea se realizeaz manual sau automat. Releele termice pot fi prevzute cu o band metalic de compensare termic ce permite declanarea la valoarea impus a intensitii din circuit, independent de temperatura ambiant. Aceasta este eficace ntre -20 i + 50 C. Instalaiile trifazate sunt protejate prin intermediul unui bloc de relee termice, adic al unui dispozitiv compus din 3 bimetale, montate fiecare pe cte una dintre faze care, prin intermediul unei tije comune, acioneaz un sistem de contacte unic. Blocurile de relee termice trifazate se execut cu sau fr dispozitiv de acionare la mersul n dou faze. Dispozitivul const n aceea c. la lipsa deformrii bimetalului dup una din faze, sgeata rezultat din deformarea celorlalte dou bimetale este mult amplificat, astfel nct circuitul de comand s fie acionat n!r-un timp mult mai scurt. Releele termice cu astfel de dispozitive sunt utilizate, n special, la protecia la suprasarcin a motoarelor trifazate asincrone, pentru a se evita funcionarea n 2 faze a acestora.

CPB 1903 02
Mod Coala Nr.document Semnat Data

Coala

21

21.

Contactoare.

Contactoarele sunt aparate de comutatie fara comanda manuala ,cu o singura pozitie stabila ,capabila a stabili ,suporta siintrerupe curenti in conditii normale de exploatare ale unui circuit ,inclusiv curenti de scurtcircuit. Prin intermediul unui buton se inchide circuitul de alimentare Al bobinei electromagnetice ;astfel incat armatura mobila este atrasa si circuitul se inchide prin deplasarea unui contact mobil ,care este solitar cu armatura mobila iar contactele raman deschise doar atata timp cat bobina electromagnetului se afla sub tensiune. In momentul in care se intrerupe alimentarea bobinei electromagnetului ,circuitul principal se deschide din nou ,contactul mobil revenind la pozitia de repaos prin actiunea unui resort. Tipuri constructive si marimi caracteristice Practica ne-a aratat ca aceste aparare pot fi clasificate in Functie de o serie de criterii, astfel: a)dupa felul curentului din circuitul principal: -contactoare de curent continuu -contactoare de curent alternativ Contactoarele se construiesc pentru tensiuni de pana la 440V in c.c si380 sau660V ,in c.a si intensitati nominale cuprinse intre 6si600A b)dupa modul de actionare : -prin electromagneti dec.c si c.a, indiferent de felul curentului din circuitul principal -cu aer comprimat indeosebi la contacroarele de c.c,pentru curenti mari (tractiune electrica) ,unde este necesara separarea rapida a contactelor -mecani ,prin arbori cu came ,rar utilizate , deoarece puterea de rupere este mica ,iar viteza deseparare a contactelor este redusa c)dupa numarul de poli : -mono sau bipolare -tripolare -tetrapolare d)dupa modul de deplasare a cotactelor mobile : -contactoare cu miscare de rotatie -cu miscare de translatie -cu miscare combinata Cele cu miscare de rotatie sunt mairobuste la solicitari prin vibratii ,au o putere de rupere relativ mare si se pot realiza in diverse forme constructive (au un numar variabil de poli sau contacte auxiliare) Acest tip constructiv se foloseste pentru realizarea contactoarelor in c.c,cu pozitie variabila ,cu regim greu ,cu solicitari deosebite ,si contactoare pentru intreruperea curentilor capacitivi

CPB 1903 02
Mod Coala Nr.document Semnat Data

Coala

22

22. Prize i fire. Prizele sunt elementele finale ale retelelor sau surselor electrice care servesc la alimentarea cu energie electrica a unui receptor. Se clasifica in: prize simple, prize cu impanintare, prize multiple, prize cu forme speciale, prize cu capac. Prizele se pot monta: Sub tencuiala: Peste tencuiala:

Fisele sunt aparate de conectat care realizeaza legatura dintre prize si consumatori. Orice fisa contine: Stifturi de contact Piese de fixare a conductoarelor la stifturile de contact Piese izolante Brida de prindere a conductoarelor Clasificarea: fise simple, fise cu contact de protectie, fise cu forme speciale.

Fisa bipolara plata:

Fisa tripla:

CPB 1903 02
Mod Coala Nr.document Semnat Data

Coala

23

23. Condensatoare.
Condensatorul este componenta electronica pasiva de circuit care,alaturi de rezisotr se utilizeaza cele mai des in schemele electronice. Impedanta condensatorului are un caracter preponderent capacitiv. Constructiv ,un condensator este alcatuit dintr-un mediu dielectric plasat intre doua armaturi metalice. Conectarea in circuit se face prin intermediul a doua terminale aflate in strins contact cu armaturile metalice. Condensatoarele se clasifica dupa mai multe criterii:dupa natura dielectricului dintre armaturi ,dupa modelul constructiv,dupa tensiunea de lucru ,dupa regiunea de lucru,dupa materialul utilizat,dupa regimul climatic in care vor lucra si dupa valoarea curentilor ce le strabat. Dupa natura dielectricului condensatoarele se impart in: condensatoare cu dielectric gazos (vid,aer,gaz) condensarea cu dielectric lichid (ulei) condensarea cu dielectric anorganic(sticla,mica,ceramica,) condensarea cu dielectric organic solid (hirtie,pelicule,plastice etc.) condensrea cu dielectric electrolitic(oxizi metalici) Dupa modelul constructiv se deosebesc: condensatoare fixe: condensatoare variabile; condensatoare semireglabile; Dupa tensiunea de lucru la care lucreaza condensatoarele: condensatoare de joasa tensiune(sub 100 V) condensatoare de inalta tensiune(peste 100 V) Dupa regimul de lucru se deosebesc: condensatoare pentru curent continu condensatoare pentru curent alternativ(cu frecventa de 50 Hz) condensatoare pentru frecvente inalte(peste 1 kHz) Din punct de vedere al conditiilor climatice in care vor lucra,condensatoarele sunt fabricate pentru: climat temperat normal; climat tropical uscat; climat tropical umed; climat polar. Dupa valoarea curentilor care-I strabat se deosebesc: condensatoare pentru curenti mici(radio-televiziune,radiolocatie,telefonie,automatica,masuratori electrice etc). condensatoare pentru curenti mari(condensatoare pentru pornirea motoarelor ,condensatoare pentru imbunatatirea factorului de putere,condensatoare de protectie,condensatoare de cuplare etc).

CPB 1903 02
Mod Coala Nr.document Semnat Data

Coala

24

24. Transformatoare
CLASIFICAREA TRANSFORMATOARELOR Dup funcia pe care o au n cadrul sistemului electric, se disting urmtoarele categorii de transformatoare: Transformatoare de putere; Transformatoare auxiliare; Transformatoare de separare; Autotransformatoare. CONEXIUNILE TRANSFORMATOARELOR Conexiunea unui transformator reprezint schema de conexiuni a nfurrilor sale i precizarea unghiului de defazaj al fazorului tensiunii secundare de linie fa de fazorul tensiunii primare corespunztoare. Pentru transformatoarele trifazate de putere se folosesc trei conexiuni de baz: n stea, n triunghi . i n zig-zag. Conexiunile n stea, triunghi i n zig-zag se reprezint convenional prin literele Y, D i Z, pentru nfurrile de nalta tensiune i prin literele y, d i z pentru nfurrile de joasa tensiune. Cnd una din nfurri are nulul accesibil i legat direct la pmnt la simbolul respectiv se adaug cifra 0, de exemplu Y0, sau y0. Alegerea grupei de conexiuni a transformatorului se face n funcie de condiiile de funcionare ale transformatorului. Astfel pentru transformatoarele din staiile centralelor electrice nfurrile pe partea centralei se adopt n triunghi iar pe partea reelei n stea. Pentru transformatoarele din staiile de conexiuni se adopta conexiunea stea-stea. SCHEMELE ECHIVALENTE ALE TRANSFORMATOARELOR In cadrul studiilor de sistem, un transformator electric poate fi considerat ca i o cutie neagr, cu o intrare i o ieire. Terminalele de la intrare sunt legate la reea i au un anumit nivel de tensiune, iar ieirea este legata la sarcina electrica cu un alt nivel de tensiune. Parametrii electrici din schema electric echivalent . a transformatorului se numesc constantele transformatorului. Acestea caracterizeaz regimul de funcionare al transformatorului. Constantele transformatorului se determin practic din ncercrile transformatorului, sau prin msurtori pe transformatoarele existente. In funcie de reeaua de secven ce se construiete, se disting schemele electrice echivalente de secvena ale transformatoarelor i corespunztor constantele de secven. Acestea sunt constantele de secven direct/pozitiv, invers/negativ i homopolar/zero. Schemele electrice echivalente de secven direct i invers sunt identice, iar constantele transformatorului de secven direct i invers sunt egale. Schema electrica echivalenta de secven. homopolar depinde de tipul constructiv al transformatorului, de schema de conexiuni a nfurrilor i de puterea transformatorului. Un transformator trifazat, n regim de ncrcare simetric i echilibrat poate fi reprezentat printr-o schem electric echivalent monofazat raportat la tensiunea nominal a nfurrii primare sau secundare. Aceast reprezentare, pentru schema de secven direct i invers poate fi in T, PI ori , dup cum este reprezentat n figurile 1.11, -a i b si 1.12. Rezistenta RT si reactana XT definesc parametrii longitudinali ai transformatorului, iar conductana GT i susceptana inductiva BT formeaz. parametrii transversali ai transformatorului.

CPB 1903 02
Mod Coala Nr.document Semnat Data

Coala

25

25. Schema de pornire a lmpii de fluorescente. Lmpile fluorescente se prezint sub forma unor tuburi de sticla lungi, de diametru mic, avnd n partea interioar depus un strat de substan fluorescent numit luminofor. In tub se gsete un amestec de argon i vapori de mercur, la o presiune sczut (3-4 mmHg). La extremitile tubului sunt doi electrozi din wolfram, acoperii de oxid de bariu, avnd cte dou borne de racord cu circuitul exterior. In timpul funcionrii se aplic tensiunea de alimentare ntre electrozii tubului, astfel nct se produce o descrcare electric n vaporii de mercur din tub. Descrcarea din gaz este nsoit de o puternic radiaie ultraviolet, absorbit n luminofor i transformat de acesta n radiaie luminoas. Pentru amorsarea tubului fluorescent la punerea n funciune, i pentru Fig.6.1 203 funcionarea lui n regim de durat este necesar s se ndeplineasc urmtoarele condiii: 1. electrozii tubului trebuie prenclzii pn la o temperatur la care stratul de oxid de bariu produce o puternic emisiune de electroni (emisiune termoelectronic); 2. ntre electrozi trebuie aplicat o tensiune de amorsare de scurt durat, dar de valoare mare (de circa 5 ori tensiunea nominal). Aceast tensiune produce ionizarea n avalan a atomilor de gaz, adic amorsarea descrcrii n gaz.

CPB 1903 02
Mod Coala Nr.document Semnat Data

Coala

26

26.

Schema de pornire a motorului trifazat.

Este prezentat schema de pornire direct a unui motor asincron trifazat nereversibil (se rotete doar ntr-un singur sens). Se remarc prezena separatorului I i a contactorului L pe coloana de for. Totodat, pentru prevenirea regimului de suprasarcin a fost prevzut i releul termic RS. Schema de acionare include butoanele de comand pornit P i oprit O. Dup nchiderea separatorului 1, prin apsarea butonului P se alimenteaz cu energie electric bobina contactorului L. Acesta nchide contactele de for i alimenteaz astfel motorul cu energie electric . Concomitent, dup depresurizarea butonului P , alimentarea bobinei L se menine prin contactul auxiliar L4. Oprirea motorului se realizeaz prin presurizarea butonului de comand O, care ntrerupe alimentarea bobinei L, fapt urmat imediat de deschiderea contctelor de for ale contactorului L. In cazul apariiei suprasarcini i de durat, releul termic RS deschide contactul normal nchis.

27. Schema de reversibil a motorului trifazat.

CPB 1903 02
Mod Coala Nr.document Semnat Data

Coala

27