Sunteți pe pagina 1din 31

CAPITOLUL 3

BAZE ŞI SISTEME DE BAZE. ORIENTAREA SEMIFABRICATELOR

3.1 Baze şi sisteme de baze

Prin bază se în ţelege, în general, un element geometric de tip plan, dreapt ă sau punct care serve şte la stabilirea unor raporturi de pozi ţie reciprocă între elementele geometrice ale unei piese sau între elementele geometrice ale unei piese şi cele ale altor piese, conjugate cu piesa dat ă , într-un ansamblu. În cazul proiectă rii proceselor tehnologice sunt importante urmă toarele tipuri de baze:

- baze de cotare,

- baze tehnologice,

- baze de orientare,

- baze de reglare.

3.1.1 Baze de cotare

În procesul de concepţie, piesa trebuie privită ca un corp solid ob ţinut prin asamblarea formal ă a unor corpuri geometrice elementare, delimitate de suprafeţe simple:

- cilindrice,

- plane,

- conice,

- sferice,

- mai rar, altele.

Bazele de cotare sunt elemente geometrice ale piesei în raport cu care se precizează prin dimensiuni liniare şi / sau unghiulare poziţia altor elemente geometrice ale piesei.

62

Tehnologia Fabric ării Produselor 1

Exemplu Piesa din fig. 3.1 este format ă din trei cilindri, 1, 2 şi 3.

Pozi ţia cilindrului 1 pe pies ă este determinat ă de cota a (care indică pozi ţia axei cilindrului fa ţă de suprafaţa frontal ă a cilindrului 3) şi cota de simetrie a axei cilindrului 1 cu axa cilindrului 2. Cele dou ă elemente

geometrice, suprafaţa frontal ă şi axa cilindrului 2, faţă de care este definit ă pozi ţia cilindrului 1, se numesc baze de cotare pentru cilindrul 1 şi formează un sistem al bazelor de cotare. Astfel spus, sistemul bazelor de cotare pentru cilindrul 1 este format dintr-

un plan şi o dreapt ă . În general, se poate spune c ă sistemul de baze de cotare este o reuniune de

mai multe baze de cotare (de tip plan, dreaptă şi punct), în func ţie de complexitatea constructivă a piesei, în raport cu care se determin ă pozi ţia suprafe ţei pe pies ă . Exemplu Pe piesa din fig. 3.2, pozi ţia canalului b este determinat ă prin urmă toarele baze de cotare:

- planul BC(a), faţă de care este dată cota a;

- axa x-x, fa ţă de care canalul trebuie s ă fie simetric;

planul BC(//), faţă de care canalul trebuie s ă fie paralel. Cota a este singura cot ă explicit notat ă pe desenul de execu ţie al piesei. Celelalte două cote (simetria fa ţă de axa X – X şi paralelismul cu planul BC(//)) se subînţeleg, ca urmare a pozi ţiei particulare a canalului pe pies ă . Aşadar, sistemul bazelor de cotare pentru canalul b este format din trei baze de cotare:

A
A
a A L A Ø 2 Ø 3
a
A
L
A
Ø
2
Ø
3
A A Ø 1 Ts A
A
A
Ø
1 Ts
A

Fig. 3.1

pentru canalul b este format din trei baze de cotare: A a A L A Ø

Fig. 3.2

-

3. Baze şi sisteme de baze. Orientarea semifabricatelor

63

- dou ă suprafeţe plane : BC(a) şi BC(II),

- o dreaptă (axa x - x).

Dintre bazele de cotare ale unei piese, anumite baze au o importan ţă mai mare în definirea general ă a acesteia, fiind numite baze de cotare principale. De regul ă , bazele de cotare principale sunt ataşate suprafeţelor piesei care au rolul

funcţional cel mai important.

3.1.2 Baze tehnologice

Bazele tehnologice sunt elemente geometrice de tip plan, dreaptă sau punct prin care se defineşte poziţia relativă a piesei fa ţă de sculă şi traiectoria mi şc ărilor de generare, în procesul prelucr ării uneia sau mai multor suprafe ţe ale sale. Ele se stabilesc de că tre tehnolog la proiectarea tehnologiei de prelucrare, astfel încât să se asigure obţinerea preciziei prescrise pentru suprafaţa sau suprafeţele prelucrate într-o opera ţie. Aceste baze apar în documentaţia tehnologic ă . Exemplu Canalul b al piesei din anterioar ă (fig. 3.2) se realizează dup ă ce a fost executat planul BC(//). Pentru executarea canalului b se utilizează o freză disc cu trei t ăi şuri, fig. 3.3. Traiectoriile t ăi şurilor sculei descriu trei suprafeţe plane. Pentru a realiza pe piesă canalul b la cota a şi simetric faţă de axa alezajului piesei, semifabricatul trebuie poziţionat astfel încât suprafeţele de prelucrat, în formă de U, s ă se suprapună peste cele descrise de scul ă .

s d A z n z
s
d
A
z
n
z
b 0,1 A BC(//) BC(a) a
b
0,1
A
BC(//)
BC(a)
a

Fig. 3.3

Se numesc baze tehnologice elementele geometrice ale piesei care asigur ă orientarea acesteia în vederea prelucr ării unor suprafe ţe ale sale. În exemplul dat, cilindrul d vine în contact cu elementul de orientare de tip bolţ rigid, suprafa ţa plan ă inferioar ă BC(a) vine în contact cu suprafaţa plan ă a gulerului bolţului rigid,

64

Tehnologia Fabric ării Produselor 1

iar suprafaţa plan ă lateral ă vine în contact cu un cep. Astfel, axa Z-Z a cilindrului d, suprafa ţa plan ă inferioară BC(a) şi suprafaţa plană lateral ă ale piesei sunt baze tehnologice la prelucrarea canalului b. În general, pentru o operaţie de prelucrare se pot alege mai multe sisteme de baze tehnologice. O problemă fundamental ă a proiect ării procesului tehnologic este determinarea acelui sistem de baze tehnologice care s ă asigure eficienţa tehnic ă (precizia prescrisă ) şi economic ă maximă a prelucr ă rii. Bazele tehnologice care coincid cu bazele de cotare ale suprafe ţelor care se prelucrează la opera ţia respectivă se numesc baze tehnologice principale, iar celelalte se numesc secundare. În exemplul anterior, ambele baze tehnologice sunt principale. Bazele tehnologice principale asigur ă precizia maximă a orient ării, de aceea ele trebuie luate primele în considerare la stabilirea sistemului de baze tehnologice.

3.1.3 Baze de orientare

Pentru orientarea piesei în vederea prelucr ării unor suprafe ţe ale sale, bazele tehnologice sunt aduse în contact sau sunt materializate cu elemente ale dispozitivului sau ma şinii-unelte pe care se a şează şi fixează piesa, numite elemente de orientare sau reazeme. Bazele de orientare sunt elemente geometrice ale reazemelor dispozitivului de orientare şi fixare a piesei sau ale ma şinii-unelte, care definesc poziţia piesei pentru prelucrarea uneia sau mai multor suprafe ţe ale sale. Bazele de orientare au o determinare univoc ă . De exemplu:

- baza de orientare a unui dorn este axa lui geometrică ,

- baza de orientare a unei prisme este linia de intersec ţie a planelor sale etc. Bazele tehnologice şi cele de orientare se gă sesc într-o legă tur ă biunivoc ă:

fiec ă rei baze tehnologice îi corespunde o bază de orientare şi invers. Se spune că ele sunt conjugate. La proiectarea procesului tehnologic se stabilesc mai întâi bazele tehnologice şi apoi bazele de orientare. În general, exist ă posibilitatea alegerii mai multor sisteme de baze de orientare pentru acelaşi sistem de baze tehnologice. De aici apare necesitatea stabilirii unor criterii de decizie pentru selectarea acelui sistem care s ă asigure eficien ţa tehnică şi economic ă maximă a prelucr ă rii. Este ceea ce se nume şte „determinarea variantei optime de orientare şi fixare”.

3. Baze şi sisteme de baze. Orientarea semifabricatelor

65

Exemplu În cazul anterior (fig. 3.3), cele dou ă baze tehnologice (axa alezajului şi suprafa ţa plană S 1 au fost materializate (aduse în contact) cu elementul de orientare 2, de tip bol ţ rigid cu guler de aşezare, fig. 3.4.a. Acesta este centrat şi fixat în placa de bază 3 a dispozitivului de orientare şi fixare, dispozitiv montat pe masa 4 a ma şinii de frezat. Cea de-a treia bază tehnologic ă (pentru realizarea paralelismului canalului cu BC( )) a fost materializat ă cu elementul de orientare 5, de tip cep, fig. 3.4.b.

ă cu elementul de orientare 5, de tip cep, fig. 3.4.b. a) b) Fig. 3.4 În

a)

ă cu elementul de orientare 5, de tip cep, fig. 3.4.b. a) b) Fig. 3.4 În

b)

Fig. 3.4

În acest caz, sistemul bazelor de orientare pentru prelucrarea canalului b este format din:

- axa bol ţului rigid, asociată axei Z-Z a cilindrului d,

- suprafaţa plană S1 a gulerului, asociată suprafe ţei plane BC(a);

- suprafaţa plană S2 a cepului, asociat ă suprafe ţei plane laterale BC( ).

3.1.4 Baze de reglare

Se consider ă un sistem tehnologic în care urmează a se realiza suprafaţa S a unei piese. Se nume şte dimensiune de reglare, dimensiunea care define şte poziţia reciproc ă dintre elementele determinante ale sistemului tehnologic (scul ă şi un alt element din sistem) care particip ă la realizarea suprafeţei S. Se nume şte bază de reglare elementul geometric fa ţă de care se realizează reglarea sistemului tehnologic la dimensiune. Bazele de reglare pot apar ţine piesei, ma şinii-unelte, dispozitivului de orientare şi fixare a piesei, sculei de prelucrare sau unor combina ţii ale acestora, în funcţie de condi ţiile concrete ale prelucr ării.

66

Tehnologia Fabric ării Produselor 1

S2
S2

Fig. 3.5

Utilizarea unor baze de reglare care apar ţin piesei este specifică , de regul ă, producţiei de unicate şi serie mic ă . Exemplu Se consider ă prelucrarea prin strunjire interioară a alezajului 28,5±0,2 şi a suprafeţei plan-frontale S2, pe piesa din fig. 3.5. Reglarea la dimensiune a sistemului tehnologic pentru ob ţinerea cotei 85,5±0,2 (cea care define şte poziţia suprafeţei S2) se face faţă de suprafaţa plan-

frontal ă S 1 a piesei astfel:

- se aduce vârful sculei în contact cu suprafa ţa S1;

- se marchează aceast ă pozi ţie a ansamblului scul ă – port-cu ţit – c ărucior cu ajutorul tamburului gradat al căruciorului (prin reglarea acestuia la „0”);

- se prelucrează suprafa ţa cilindric ă 28,5 cu avans longitudinal pe lungimea de 85,5 (dimensiunea medie a cotei 85,5±0,2), această deplasare fiind citită la tamburul căruciorului;

- se execută prelucrarea cu avans transversal a suprafeţei S2, menţinând căruciorul în poziţia anterioară.

Prin urmare, reglarea pozi ţiei sculei pentru generarea suprafe ţei S2 s-a f ă cut în raport cu suprafaţa S1 a piesei. Acest tip de reglare la dimensiune se execut ă la prelucrarea fiec ă rei piese în parte, lucru care conduce la un consum mare de timp. Utilizarea unor baze de reglare care aparţin dispozitivului de orientare şi fixare a piesei este specific ă produc ţiei de serie şi mas ă , când reglarea la dimensiune se execut ă o singur ă dat ă pentru un lot de piese. În acest scop dispozitivul trebuie s ă materializeze prin

construcţia sa anumite cote care trebuie

realizate pe pies ă . Exemplu Se consideră prelucrarea unui

alezaj d într-o piesă prismatică, fig. 3.6. Cotele care trebuie realizate pe pies ă sunt: diametrul

d, cotele de poziţie b şi c ale axei gă urii şi adâncimea a a gă urii. Sistemul bazelor de cotare este format din suprafeţele BC(a), BC(b) şi BC(c).

d BC(a) c BC(b) BC(c) b a
d
BC(a)
c
BC(b)
BC(c)
b
a

Fig. 3.6

3. Baze şi sisteme de baze. Orientarea semifabricatelor

67

Alegând sistemul bazelor tehnologice identic cu sistemul bazelor de cotare,

piesa se va orienta în dispozitiv pe suprafe ţele reazemelor 1, 2 şi 3, fig. 3.7. La prelucrare, burghiul este

ghidat în buc şa 4 şi este reglat s ă se opreasc ă axial la cota a, fig. 3.7. Bazele de reglare sunt în acest caz elemente geometrice ce apar ţin reazemelor dispozitivului de orientare şi fixare:

4 CR1 3
4
CR1
3
c CR2
c
CR2

2

1

2

Fig. 3.7

- suprafaţa plan ă a reazemului 2, care asigură realizarea cotei b, prin stabilirea şi executarea pe dispozitiv a cotei de reglare

CR2;

- suprafaţa plan ă a reazemului 3, care asigură realizarea cotei c prin stabilirea şi executarea pe dispozitiv

a cotei de reglare CR1. Reglarea cotei a se face prin montarea corespunză toare a unui opritor pe ma şina de gă urit, astfel încât la atingerea acestuia de c ătre capul de gă urit s ă se comande oprirea mi şc ă rii de avans axial a burghiului. În această situaţie, cotele a, b şi c vor rezulta teoretic cu aceleaşi valori la toate piesele din lot. Reglarea cotei d se face prin intermediul sculei (burghiului), aceasta materializând dimensiunea gă urii de realizat. Este unul din cazurile în care baza de reglare aparţine sculei. Utilizarea unor baze de reglare care aparţin ma şinii este specific ă , de regul ă , producţiei de unicate şi serie mic ă , când nu se utilizează dispozitive de orientare şi fixare a piesei. În acest caz piesa (semifabricatul) este orientat direct într-un / pe un element ce apar ţine ma şinii-unelte. Exemplu Se consider ă prelucrarea prin frezare cilindric ă a suprafeţei plane superioare (realizarea cotei h±T h ) pe o pies ă prismatic ă , fig. 3.8. Piesa este orientat ă direct pe masa ma şinii de frezat, astfel că reglarea cotei h se face prin

68

Tehnologia Fabric ării Produselor 1

stabilirea corespunză toare a pozi ţiei relative dintre t ăişurile scule (freza cilindrică ) şi masa ma şinii.

6,3 50 ± 0,05
6,3
50 ± 0,05

Fig. 3.8

3.2 Orientarea semifabricatelor

3.2.1 Grade de libertate preluate corpurilor

Pentru realizarea unei opera ţii de prelucrare semifabricatul trebuie orientat corespunză tor în cadrul sistemului tehnologic: pozi ţionarea sa în spa ţiul de lucru al sistemului tehnologic astfel încât s ă fie posibil ă prelucrarea suprafeţelor sale şi realizarea condiţiilor tehnice prescrise. Orientarea unui semifabricat const ă în suprimarea posibilit ăţilor de mi şcare (gradelor de libertate) în scopul obţinerii unei configuraţii static determinate, funcţie de condiţiile concrete de prelucrare, respectiv de cotele ce definesc suprafaţa/suprafe ţele ce trebuie ob ţinute pe pies ă în cadrul opera ţiei. Un grad de libertate reprezint ă o posibilitate de mi şcare, mă surat ă printr-o deplasare liniară (transla ţie, t) sau unghiulară (rota ţie, r), pe care un corp solid o poate realiza în cadrul unui sistem de referinţă dat. A lega un grad de libertate

înseamn ă a realiza o legă tur ă , un contact direct, între suprafeţa semifabricatului şi reazemele dispozitivului de orientare, p ăstrarea acestei legă turi împiedicând semifabricatul să realizeze anumite mi şcă ri, deplas ări sau rotiri. Exemplu Se consider ă un corp solid determinat de suprafeţe plane (paralelipiped), reprezentat printr-un

tz

z rz y ry ty rx x Fig. 3.9
z
rz
y
ry
ty
rx
x
Fig. 3.9

3. Baze şi sisteme de baze. Orientarea semifabricatelor

69

punct în sistemul de referinţă triortogonal drept, xOyz, fig. 3.9. Numă rul maxim de

mi şc ă ri pe care corpul îl poate realiza în spa ţiul tridimensional este 6:

- 3 transla ţii, tx, ty, tz, de-a lungul celor trei axe,

- 3 rota ţii în jurul fiec ărei axe, rx, ry, rz,

deci corpul are 6 grade de libertate. Pentru a studia modul în care corpului i se preiau gradele de libertate, se

impun legă turi succesive între suprafeţele plane ale corpului şi planele sistemului

de referinţă , dup ă cum urmează .

a) Se aduce corpul paralelipipedic în contact cu suprafaţa (planul) xOy, fig. 3.10. Legă tura dintre cele dou ă suprafe ţe, suprafa ţa plan ă inferioară a corpului şi planul orizontal xOy impune suprimarea a trei mi şc ă ri:

- transla ţia dup ă axa Oz şi

- rotaţiile în jurul axelor Ox şi Oy. z y x
- rotaţiile în jurul axelor Ox şi Oy.
z
y
x
Oz ş i - rotaţiile în jurul axelor Ox şi Oy. z y x Fig. 3.10

Fig. 3.10

Mişc ări

suprimate

Ox

Oy

Oz

t

*

r

*

*

Considerând c ă suprafa ţa plan ă inferioară a corpului este suficient de întins ă,

contactul realizat este de tip plan, determinat de trei puncte necoliniare, amplasate

la distan ţă relativ mare unul faţă de celă lalt. Prin aceast ă poziţionare, corpului i s-

au legat trei grade de libertate (cele men ţionate în tabelul din fig. 3.10) şi i-au r ă mas disponibile urmă toarele mi şc ări: tx, ty şi rz. b) Pă strând legă tura anterioar ă , se aduce corpul în contact şi cu planul frontal yOz, fig. 3.11. Pozi ţionarea astfel realizată suprimă , în plus, alte două

mi şc ă ri ale corpului:

- transla ţia dup ă axa Ox şi

- rotaţia după axa Oz. Suprafa ţa plan ă laterală a corpului pe care s-a realizat legă tura cu planul yOz este o suprafa ţă de lungime mare şi l ăţ ime mic ă , ceea ce înseamn ă un contact liniar,

determinat de două puncte de contact suficient de dep ă rtate unul fa ţă de celă lalt.

70

Tehnologia Fabric ării Produselor 1

Prin aceast ă pozi ţionare, corpului i s-au legat înc ă două grade de libertate, acestuia r ă mânându-i disponibil ă doar mi şcarea ty.

z y x Fig. 3.11
z y
x
Fig. 3.11

Mişc ări

suprimate

t

r

Ox

*

*

Oy

Mi ş c ă ri suprimate t r Ox * * Oy * Oz * *

*

Oz

*

*

c) Pă strând legă turile anterioare, se aduce corpul în contact cu planul

vertical xOz, fig. 3.12. S-a legat astfel şi cel de-al şaselea grad de libertate al corpului, (deplasarea de-a lungul axei Oy), acesta nemaiavând nicio posibilitate de

mi şcare. z y x
mi şcare.
z y
x

Fig. 3.12

Mişc ări

suprimate

t

r

Ox

*

*

Oy

*

*

Oz

*

*

3.2.2 Simboluri pentru indicarea bazelor şi elementelor de orientare

Pentru simplificarea transmiterii unor informa ţii cu privire la orientarea semifabricatelor, se folosesc simboluri, tab. 3.1, care sunt trecute de către proiectantul tehnologiei de prelucrare pe schi ţele de operaţii. Prin simboluri se indic ă:

3. Baze şi sisteme de baze. Orientarea semifabricatelor

71

bazele tehnologice, adic ă elementele geometrice ale piesei (plane, drepte,

puncte) care sunt utilizate pentru aşezarea semifabricatului în dispozitiv:

simbolurile se aşează în apropierea suprafe ţei bază tehnologic ă sau pe o prelungire a acesteia;

tipul bazei de orientare: plan, dreaptă , punct (dat de forma simbolului);

tipul elementelor de dispozitiv care materializează bazele de orientare;

importanţa fiec ărei baze, prin numă rul de grade de libertate legate

semifabricatului. Simboliză rile prezentate în tabelul 3.1 nu sunt unice, pe plan naţional neexistând o standardizare a acestora. În schimb, în Fran ţa, aceste simboliză ri sunt

standardizate prin norma NF E04-013 partea a II-a, motiv pentru care aceste simboluri sunt întâlnite în întreprinderile franceze din România (de exemplu, DACIA Renault). Aceste simboliză ri sunt prezentate în tabelele 3.2 şi 3.3.

3.2.3 Utilizarea simbolurilor pentru bazele şi elementele de orientare

Pentru exemplificarea modului de utilizare a simbolurilor pentru bazele şi elementele de orientare, se vor considera tipurile de suprafe ţe frecvent utilizate ca baze tehnologice în prelucr ă ri. La fiecare exemplu se va preciza sistemul bazelor de orientare posibil de utilizat şi se va indica simbolizarea acestora.

Orientarea semifabricatelor pe suprafe ţe plane

Principial, orientarea pe suprafe ţe plane a semifabricatelor a fost prezentată la începutul subcapitolului 3.2, pentru corpul paralelipipedic din fig. 3.10. Din exemplele prezentate rezultă c ă suprafeţele plane pe care se

poate realiza orientarea unui corp în scopul poziţion ă rii sale pentru prelucrare sunt, în cazul general, de tipul, fig. 3.13:

suprafaţă plan ă întinsă , de

dimensiuni relativ mari în compara ţie cu celelalte suprafeţe ale corpului. Aceasta leagă trei grade de libertate: o transla ţie şi dou ă rotaţii;

1 2 3 Fig. 3.13
1
2
3
Fig. 3.13

72 Tehnologia Fabric ă rii Produselor 1

Tabelul 3.1 Simboluri utilizate pentru indicarea bazelor ş i elementelor de orientare

Tipul Forma bazei Simbolul Tipul bazei de orientare elementului Exemple de utilizare tehnologice de orientare
Tipul
Forma bazei
Simbolul
Tipul bazei de orientare
elementului
Exemple de utilizare
tehnologice
de orientare
b
c
Plan,
BC(c)
dreaptă ,
punct
Reazeme
pentru
suprafe ţ e
plane
BC(b)
BC(a)
Plană
A
Plan,
dreaptă ,
punct de simetrie
Ghidaje
rigide
A
BC(a)
BC(
)
a
a

3. Baze şi sisteme de baze. Orientarea semifabricatelor

73

Tipul Forma bazei Simbolul Tipul bazei de orientare elementului Exemple de utilizare tehnologice de orientare
Tipul
Forma bazei
Simbolul
Tipul bazei de orientare
elementului
Exemple de utilizare
tehnologice
de orientare
A
Plan,
dreaptă ,
punct de simetrie ale
unor suprafe ţ e
exterioare
BC(
)
A
Subansam-
BC(a)
bluri auto-
centrante
A
într-un plan
de simetrie
BC(
)
Plan,
dreaptă ,
punct de simetrie ale
unor suprafe ţ e
exterioare
A
a

74 Tehnologia Fabric ă rii Produselor 1

Tipul Forma bazei Simbolul Tipul bazei de orientare elementului Exemple de utilizare tehnologice de orientare
Tipul
Forma bazei
Simbolul
Tipul bazei de orientare
elementului
Exemple de utilizare
tehnologice
de orientare
A
A
Axă sau punct de pe
axa unei suprafe ţ e
interioare sau
exterioare
BC(
)
Dorn sau
buc şă rigid ă
BC(a)
a
Cilindric ă
b
Axă sau punct de pe
axa unei suprafe ţ e
exterioare
BC(b)
Prismă
BC(a)
a

3. Baze şi sisteme de baze. Orientarea semifabricatelor

75

Tipul Forma bazei Simbolul Tipul bazei de orientare elementului Exemple de utilizare tehnologice de orientare
Tipul
Forma bazei
Simbolul
Tipul bazei de orientare
elementului
Exemple de utilizare
tehnologice
de orientare
BC(
)
Axă sau punct de pe
axa unei suprafe ţ e
exterioare
Mandrine
auto-
BC(a)
centrante
a
BC(
)
Axă sau punct de pe
axa unei suprafe ţ e
interioare
Dornuri
auto-
centrante
BC(a)
a
BC(
)
Conic ă
Axa conului sau puncte
de pe axa
Dornuri sau
buc ş e
conice
Se ata ş eaz ă simbolului pe direc ţ ia pe care elementul
-
-
-
este mobil

76 Tehnologia Fabric ă rii Produselor 1

Tabelul 3.2 Simbolizarea bazelor ş i elementelor de orientare utilizate de Dacia Renault

Forma generală a simbolului Informa ţ iile oferite de simbol 1. forma suprafe ţ ei
Forma generală a simbolului
Informa ţ iile oferite de simbol
1. forma suprafe ţ ei elementului de orientare sau de fixare care
vine în contact cu suprafa ţ a piesei, tab. A;
2. func ţ ia pe care o îndepline ş te elementul respectiv (orientare
sau prestrângere), tab. B;
3. gradul de prelucrare a suprafe ţ ei piesei care vine în contact cu
elementele de orientare (neprelucrată sau prelucrată ), tab. C;
4. tipul elementului de orientare sau fixare utilizat, tab D.

A. Tipul suprafe ţ ei elementului de orientare sau de fixare

Simbolul

Suprafa ţă plană

Suprafa ţă plan ă

Suprafa ţă zimţ ată

 

Suprafa ţă sferic ă

 

Suprafa ţă cu caneluri

 

Suprafa ţă conic ă exterioar ă

 

Vârf fix

Vârf fix

Vârf rotitor

Vârf rotitor

Element mobil (cu autoa ş ezare)

Element mobil (cu autoa ş ezare)

Prismă

Prism ă

3. Baze şi sisteme de baze. Orientarea semifabricatelor

77

Tabelul 3.2 Simbolizarea bazelor ş i elementelor de orientare utilizate de Dacia Renault (continuare)

B. Func ţ ia elementului de orientare - fixare

Tipul suprafe ţ ei de orientare - fixare

Simbolul elementului

Vedere din fa ţă

Proiec ţ ie laterală (arat ă forma suprafe ţ ei elementului)

 

Suprafa ţă plană

  Suprafa ţă plan ă
  Suprafa ţă plan ă

De orientare

 
De orientare   Bol ţ cilindric Bol ţ frezat
Bol ţ cilindric Bol ţ frezat

Bolţ cilindric

Bolţ frezat

Suprafa ţă cilindric ă

De prestrângere

---

De prestrângere ---
De prestrângere ---
De prestrângere ---
De prestrângere ---

C. Gradul de prelucrare a suprafe ţ ei piesei

Simbolul elementului de orientare

Simbolul elementului de prestrângere

Neprelucrată (brută )

Neprelucrat ă (brut ă )
Neprelucrat ă (brut ă )

Prelucrată

Prelucrat ă
Prelucrat ă

Simbolul

elementului de

prestrângere

D. Tipul elementului de orientare sau fixare utilizat

Simbolul elementului de orientare

Element fix pentru suprafa ţă plană

de orientare Element fix pentru suprafa ţă plan ă Element fix pentru suprafa ţă cilindric ă
de orientare Element fix pentru suprafa ţă plan ă Element fix pentru suprafa ţă cilindric ă

Element fix pentru suprafa ţă cilindric ă

plan ă Element fix pentru suprafa ţă cilindric ă Sistem de orientare ş i fixare pentru

Sistem de orientare ş i

fixare pentru suprafe ţ e

simetrice

de orientare ş i fixare pentru suprafe ţ e simetrice Sistem de orientare ş i fixare

Sistem de orientare ş i fixare pentru suprafe ţ e cilindrice

de orientare ş i fixare pentru suprafe ţ e cilindrice Element de orientare reglabil Element de
de orientare ş i fixare pentru suprafe ţ e cilindrice Element de orientare reglabil Element de

Element de orientare reglabil

de orientare ş i fixare pentru suprafe ţ e cilindrice Element de orientare reglabil Element de
de orientare ş i fixare pentru suprafe ţ e cilindrice Element de orientare reglabil Element de

Element de orientare mobil

78 Tehnologia Fabric ă rii Produselor 1

Tabelul 3.3 Exemple de utilizare a simbolurilor franceze pentru indicarea bazelor ş i elementelor de orientare

Forma bazei Baza de Elementul de Simbolul Exemple de utilizare tehnologice orientare orientare Plan, dreaptă
Forma bazei
Baza de
Elementul de
Simbolul
Exemple de utilizare
tehnologice
orientare
orientare
Plan,
dreaptă ,
Reazeme pentru
suprafe ţ e plane
punct
Plană
Plan,
dreaptă ,
punct de
simetrie ale
unor
suprafe ţ e
exterioare
Subansambluri
autocentrante
într-un plan de
simetrie

3. Baze şi sisteme de baze. Orientarea semifabricatelor

79

Forma bazei

 

Baza de

Elementul de

tehnologice

Simbolul

orientare

orientare

Exemple de utilizare

 
  Plan, dreapt ă , punct de simetrie ale unor suprafe ţ e exterioare    

Plan, dreaptă , punct de simetrie ale unor suprafe ţ e exterioare

   
 
  Ax ă sau punct de pe axa unei  

Axă sau punct de pe axa unei

 

Cilindric ă

interioareCilindric ă suprafe ţ e Dorn sau buc şă rigid ă

suprafe ţ e

Dorn sau buc şă rigid ă

sau exterioareAx ă sau punct de pe axa unei   Cilindric ă interioare suprafe ţ e Dorn

80 Tehnologia Fabric ă rii Produselor 1

Forma bazei

 

Baza de

Elementul de

tehnologice

Simbolul

orientare

orientare

Exemple de utilizare

 
  Ax ă sau punct de pe axa unei suprafe ţ e exterioare Prism ă

Axă sau punct de pe axa unei suprafe ţ e exterioare

Prismă

Ax ă sau punct de pe axa unei suprafe ţ e exterioare Mandrine  

Axă sau punct de pe axa unei suprafe ţ e exterioare

Mandrine

 

autocentrante

3. Baze şi sisteme de baze. Orientarea semifabricatelor

81

Forma bazei

 

Baza de

Elementul de

tehnologice

Simbolul

orientare

orientare

Exemple de utilizare

 
  Ax ă sau punct de pe axa unei suprafe ţ e interioare Dornuri  

Axă sau punct de pe axa unei suprafe ţ e interioare

Dornuri

 

autocentrante

 
     
   

Conic ă

Axa conului sau puncte de pe axa

Dornuri conice

 
 

82

Tehnologia Fabric ării Produselor 1

suprafaţă plană lungă şi îngust ă . Aceasta leagă dou ă grade de libertate: o

transla ţie şi o rota ţie;

suprafaţă plan ă de dimensiuni mici. Aceasta leagă un singur grad de

libertate: o translaţie. Elementele de dispozitiv care materializează bazele de orientare (suprafe ţele

pe care se orientează corpul prin cele trei suprafeţe plane) sunt de tipul cepilor sau pl ă cuţelor de reazem. Simbolurile utilizate pentru acest tip de orientare sunt urmă toarele:

a) a şezarea pe suprafa ţa plană întins ă prin simbolul [●●●], care, amplasat

lângă aceast ă suprafaţă arată c ă :

o

suprafaţa semifabricatului este bază tehnologică ,

o

baza de orientare utilizat ă este plană [●●●],

o elementele de orientare utilizate pot fi trei cepi, poziţionarea legând trei grade de libertate;

b) ghidarea pe suprafaţa întinsă şi îngustă prin simbolul [●●], cu acelaşi gen

de indica ţii ca mai înainte, dar cu legarea a doar dou ă grade de libertate;

c) sprijinul pe suprafa ţă de dimensiuni foarte mici prin simbolul [],baza de

orientare fiind materializat ă printr-un cep ce preia un singur grad de libertate. Un exemplu de orientare a unui semifabricat pe suprafeţe plane este prezentat în fig. 3.14. Pe piesa din figur ă se prelucrează canalul de l ăţ ime h, cu o freză cilindro-frontală (deget). Pozi ţia canalului este determinat ă de cotele a, b şi c, iar sistemul bazelor de cotare este format din planele BC(a), BC(b) şi BC(c). Alegând aceste plane ca baze tehnologice, materializarea lor în dispozitiv se va face prin planul [1], dreapta [2] şi punctul [3]. Sistemul bazelor de orientare este format din trei baze, materializate prin elemente de dispozitiv de tip:

- trei cepi sau dou ă pl ă cu ţe (care materializează planul),

- doi cepi sau o pl ăcu ţă (care materializează dreapta),

- un singur cep (care materializează punctul), toate aceste elemente de orientare legând piesei şase grade de libertate. În cazul în care canalul ar fi trebuit realizat pe toat ă lungimea piesei, fig. 3.15, cota c nu ar mai fi fost necesară (nu ar fi fost dat ă pe desen), iar sistemul bazelor de cotare ar fi fost format numai din bazele BC(a) şi BC(b). Atunci şi sistemul bazelor tehnologice ar fi format din dou ă baze, reazemul [3] nu ar mai fi fost necesar, iar prelucrarea s-ar putea face cu o freză disc cu trei tă i şuri.

3. Baze şi sisteme de baze. Orientarea semifabricatelor

83

Baze ş i sisteme de baze. Orientarea semifabricatelor 83 SBO = [1] + [2] + [3]
SBO = [1] + [2] + [3] Fig. 3.14 nas s [1] [2] h a
SBO = [1] + [2] + [3]
Fig. 3.14
nas
s
[1]
[2]
h
a
b

SBO = [1] + [2] Fig. 3.15

Dac ă bazele de cotare sunt plane de simetrie a dou ă suprafeţe plane, rezemarea semifabricatelor nu se mai poate face pe astfel de baze, ele fiind fictive. Materializarea bazelor fictive se face cu ajutorul unor elemente de dispozitiv de tipul mecanismelor autocentrante sau ghidajelor, elemente care determin ă o bază

84

Tehnologia Fabric ării Produselor 1

de orientare de tip plan de simetrie, ax ă de simetrie sau punct de simetrieDe

exemplu, s ă consider ă m pozi ţionarea simetric ă a canalului fa ţă de planul de simetrie P al suprafeţelor S1 şi S2, fig. 3.16. Sistemul bazelor de cotare este format din planul BC(a) şi planul P. Dac ă impunem sistemul bazelor tehnologice identic cu sistemul bazelor de cotare, materializarea bazelor tehnologice în dispozitiv se face cu ajutorul reazemelor [1] – trei cepi sau dou ă plă cuţe şi ghidajului rigid [2] sau mecanismului autocentrant [3]. Prin urmare, putem forma dou ă sisteme de baze de orientare:

- SBO1 = [1] + [2];

- SBO2 = [1] + [3].

nas s [1] [2] P a [3]
nas s [1] [2] P a [3]
nas s [1] [2] P a
nas
s
[1]
[2]
P
a

[3]

SBO 1 = [1] + [2];

Fig. 3.16

SBO 2 = [1] + [3]

Orientarea semifabricatelor pe suprafe ţe cilindrice exterioare

Suprafe ţele cilindrice exterioare ale semifabricatelor materializează baze

tehnologice fictive, de tipul axelor geometrice ale cilindrilor respectivi. Suprafe ţele cilindrice exterioare ale semifabricatelor se consider ă:

- lungi, dacă lungimea cilindrului este mai mare decât diametrul,

- scurte, dac ă lungimea cilindrului este mult mai mic ă decât diametrul s ă u.

Elementele de dispozitiv utilizate pentru rezemarea suprafe ţelor cilindrice exterioare sunt de tipul bucşelor rigide sau autocentrante şi prismelor, toate aceste

3. Baze şi sisteme de baze. Orientarea semifabricatelor

85

elemente materializând baze de orientare de tipul ax ă sau punct pe axa unei suprafeţe cilindrice. În cazul suprafe ţelor cilindrice lungi, pă strarea legă turii cu reazemul leagă semifabricatului patru grade de libertate: dou ă translaţii şi două rota ţii. Dacă elementul de orientare este de tip bucşă rigid ă , semifabricatul intră în aceasta cu joc iniţial, fig. 3.17.

x x y O z l>d Fig. 3.17
x
x
y
O
z
l>d
Fig. 3.17

Mi

ş cări

Ox

Oy

Oz

suprimate

 

t

*

*

 
 

r

*

*

 

Dac ă se utilizează în locul bucşei rigide un mecanism autocentrant, deplasabil simultan pe trei direc ţii (de exemplu, universalul strungului), fig. 3.18, jocul iniţial este anulat.

x x y z O O l>d Fig. 3.18 d
x x
y
z
O O
l>d
Fig. 3.18
d

Mişc ări

suprimate

Ox

Oy

Oz

t

*

*

r

*

*

De asemenea, pă strarea contactului dintre semifabricatul cilindric şi un reazem de tip prismă lungă , fig. 3.19, las ă posibilitatea semifabricatului s ă se deplaseze şi s ă se roteasc ă în jurul axei Oz, fiind legate transla ţiile şi rotaţiile în jurul celorlalte dou ă axe, Ox şi Oy.

86

Tehnologia Fabric ării Produselor 1

x x z y l>d Fig. 3.19 d
x
x
z
y
l>d
Fig. 3.19
d

Mişc ări

suprimate

Ox

Oy

Oz

t

*

*

r

*

*

Simbolurile utilizate pentru aceste elemente de orientare sunt urmă toarele:

orientare pe buc şă rigid ă orientare cu mecanism autocentrant orientare pe prism ă
orientare pe buc şă rigid ă orientare cu mecanism autocentrant orientare pe prism ă
orientare pe buc şă rigid ă orientare cu mecanism autocentrant orientare pe prism ă

orientare pe buc şă rigid ă

orientare cu mecanism autocentrant

orientare pe prismă

Un exemplu de utilizare practică a acestor simboluri este prezentat în fig. 3.20, pentru opera ţia de strunjire longitudinală şi frontal ă a unui semifabricat cilindric, în care trebuie realizate cotele 1 şi l 1 . Simbolurile [2] sau [3] astfel amplasate eviden ţiază faptul c ă suprafa ţa cilindrică exterioar ă este bază tehnologic ă , c ă reazemele utilizate sunt de tipul buc şă rigid ă sau autocentrant ă şi că sunt preluate prin fiecare reazem patru grade de libertate.

[1] l 1 nas [2] Sl [3] SBO 1 = [1] + [2]; SBO 2
[1]
l
1
nas
[2]
Sl
[3]
SBO 1 = [1] + [2];
SBO 2 = [1] + [3]

Fig. 3.20

3. Baze şi sisteme de baze. Orientarea semifabricatelor

87

Pentru realizarea f ă ră erori a cotei l 1 , baza ei de cotare (suprafaţa plană

frontal ă din stânga) este utilizat ă ca bază tehnologic ă . Aceasta vine în contact cu reazemul [1] şi astfel se leagă deplasarea semifabricatului pe direc ţie axial ă . Se constată c ă pot forma dou ă sisteme de baze de orientare, după cum se utilizează pentru orientare mecanismul autocentrant sau buc şa rigid ă :

- SBO 1 = [1] + [2] ;

- SBO 2 = [1] + [3].

Un alt exemplu de utilizare a acestor simboluri este prezentat în fig. 3.21, în cazul prelucră rii unui canal de pan ă . Cotele care trebuie realizate pe pies ă sunt a, b şi c.

b c [2] [1] a
b
c
[2]
[1]
a

SBO = [1] + [2] Fig. 3.21

Baza de cotare pentru cota a a canalului este axa cilindrului, fiind o bază fictivă . Pentru realizarea f ăr ă erori a cotei a, baza tehnologic ă s-a ales identică cu baza de cotare. Ca element de reazem (bază de orientare) se utilizează o prismă lungă [1], care vine în contact cu suprafaţa cilindrică exterioar ă . A doua bază tehnologic ă , planul frontal din dreapta, a fost şi ea aleasă identic ă cu baza de cotare pentru realizarea fă ră erori a cotei b. Ca element de reazem (bază de orientare) pentru aceasta se utilizează un reazem frontal [2]. În cazul suprafeţelor cilindrice scurte (lungimea semifabricatului este mult mai mic ă decât diametrul să u), suprafa ţa cilindric ă scurt ă materializează numai un punct al axei cilindrului, care este o bază tehnologic ă fictivă . Acelea şi elementele de reazem de mai înainte, de tip buc şă rigid ă , bucşă autocentrant ă şi prismă , leagă numai dou ă grade de libertate, cele dou ă translaţii, tx şi ty. Rotaţiile rx şi ry nu se pot lega, deoarece semifabricatul scurt se poate roti în jurul axelor Ox şi Oy în limite largi, fig. 3.22.

88

Tehnologia Fabric ării Produselor 1

x x y O z O l<<d Fig. 3.22 d
x
x
y
O
z O
l<<d
Fig. 3.22
d

Mişc ări

suprimate

Ox

Oy

Oz

t

*

*

r

Exemple de utilizare practic ă a acestor simboluri sunt prezentate în fig. 3.23, pentru o operaţie de strunjire frontală şi în fig. 3.24, pentru o operaţie de gă urire. Reazemele scurte de tipul buc şelor rigide şi autocentrante sau prismelor sunt utilizate împreun ă cu elemente de orientare de tip cepi sau pl ă cuţe de reazem care sunt în legă tur ă cu baze tehnologice plane.

[1] l nas [2] [3]
[1]
l
nas
[2]
[3]

St

[1] l nas [2] [3] S t

SBO 1 = [1] + [2];

SBO 2 = [1] + [3]

Fig. 3.23

a

D [3] [1] [2] b
D
[3]
[1]
[2]
b

SBO 1 = [1] + [2] + [3]

Fig. 3.24

Orientarea semifabricatelor pe suprafe ţe cilindrice interioare

Suprafe ţele cilindrice interioare ale semifabricatelor folosite la a şezarea în dispozitivul de orientare şi fixare pot fi, de asemenea, lungi (dac ă lungimea suprafeţei este mai mare decât diametrul s ă u) sau scurte (dac ă lungimea este mult mai mic ă decât diametrul). Elementele de dispozitiv care realizează orientarea pe suprafeţe cilindrice interioare ale semifabricatelor sunt dornurile rigide şi dornurile autocentrante, lungi sau scurte. Pe dornurile rigide semifabricatul intr ă cu joc, în timp ce dornurile

3. Baze şi sisteme de baze. Orientarea semifabricatelor

89

autocentrante, prin construc ţie, anulează jocul iniţial. Ele materializează o bază de orientare fictivă , care este axa dornului (dornuri lungi) sau un punct de pe această ax ă (dornuri scurte). Dornurile lungi leagă patru grade de libertate: două translaţii şi dou ă rotaţii, fig. 3.25, în timp ce dornurile scurte leagă numai două grade de libertate, fig. 3.26.

x x y O z l>d Fig. 3.25 d
x
x
y
O
z
l>d
Fig. 3.25
d
x x y O z l<<d Fig. 3.26 d
x
x
y
O
z
l<<d
Fig. 3.26
d

Mişc ări

Ox

Oy

Oz

suprimate

t

*

*

 

r

*

*

 

Mişc ări

Ox

Oy

Oz

suprimate

t

*

*

 

r

     

Simbolurile utilizate pentru aceste elemente de orientare sunt urmă toarele:

orientare pe dorn rigid lung orientare pe dorn rigid scurt orientare pe dorn autocentrant lung
orientare pe dorn rigid lung orientare pe dorn rigid scurt orientare pe dorn autocentrant lung
orientare pe dorn rigid lung orientare pe dorn rigid scurt orientare pe dorn autocentrant lung
orientare pe dorn rigid lung orientare pe dorn rigid scurt orientare pe dorn autocentrant lung

orientare pe dorn rigid lung

orientare pe dorn rigid scurt

orientare pe dorn autocentrant lung

orientare pe dorn autocentrant scurt

Un exemplu de utilizare practică a acestor simboluri este prezentat în fig. 3.27, pentru o opera ţie de gă urire. Semifabricatul este cilindric şi are un alezaj central. Cotele care trebuie realizate sunt a şi intersec ţia cilindrului cu axa semifabricatului.

90

Tehnologia Fabric ării Produselor 1

Elementele de orientare ce pot fi utilizate sunt :

- dornul rigid lung [1] sau dornul autocentrant lung [2], ce leagă patru grade de libertate şi

- reazemul frontal [3], de tip cep, ce anulează posibilitatea de

a

semifabricatului, permiţând totodată realizarea fără erori a

a [3] [2] [1] SBO 1 = [1] + [3]
a
[3]
[2]
[1]
SBO 1 = [1] + [3]

SBO 2 = [2] + [3]

Fig. 3.27

deplasare

axială

cotei a. Se constată c ă se pot forma dou ă sisteme de baze de orientare, după cum se

utilizează pentru orientare dornul autocentrant sau cel rigid:

- SBO 1 = [1] + [3] ;

- SBO 2 = [2] + [3].

Orientarea semifabricatelor pe suprafe ţe conice

Orientarea semifabricatelor pe suprafeţe conice interioare se realizează cu elemente de dispozitiv de tipul dornurilor conice, fig. 3.28, iar orientarea pe suprafeţe conice exterioare cu elemente de dispozitiv de tipul bucşelor conice, fig. 3.29.

x x Mişc ări y Ox Oy Oz O z suprimate t * * *
x
x
Mişc ări
y
Ox
Oy
Oz
O
z
suprimate
t
*
*
*
r
*
*
l>d
d

Fig. 3.28

Dac ă suprafe ţele conice sunt lungi, sunt legate cinci grade de libertate, adică toate cele trei translaţii şi dou ă rota ţii (ră mâne posibilitatea rotirii semifabricatului în jurul axei sale) şi se materializează axa suprafeţei conice.

3. Baze şi sisteme de baze. Orientarea semifabricatelor

91

Dac ă elementul de orientare sau suprafa ţa conic ă a semifabricatului au lungimea mult mai mic ă decât diametrul maxim, niciuna dintre rotaţii nu mai poate fi legat ă , deci sunt legate numai trei grade de libertate (toate cele trei transla ţii).

x x y O z
x
x
y
O
z

Fig. 3.29

Mişc ări

suprimate

t

r

Ox

*

*

Oy

*

*

Oz

*

Mi ş c ă ri suprimate t r Ox * * Oy * * Oz *

Un sistem de orientare foarte des utilizat în cazul prelucră rii pieselor din grupa arbori este cel format dintr-un con scurt fix şi un con scurt mobil, fig. 3.30. Mobilitatea pe direc ţie axial ă a conului mobil este impus ă de condiţia ca el să nu mai preia translaţia dup ă această direc ţie, care este deja legat ă de conul scurt fix.

direc ţ ie, care este deja legat ă de conul scurt fix. Fig. 3.30 Nu se
direc ţ ie, care este deja legat ă de conul scurt fix. Fig. 3.30 Nu se
Fig. 3.30
Fig. 3.30

Nu se admite ca aceea şi posibilitate de mi şcare a semifabricatului să fie legat ă de două elemente de orientare.