Sunteți pe pagina 1din 18

1.

DATE GENERALE ALE PROIECTULUI


Proiectul MODERNIZAREA REELEI DE ILUMINAT PUBLIC PRIN INTRODUCEREA SISTEMELOR DE ILUMINAT NECONVENIONAL SOLAR I EOLIAN N ORAUL HROVA, JUDEUL CONSTANA face parte dintr-un proiect mai larg care are ca scop Dezvoltarea Durabila a localitatii si imbunatatirea climatului social si sigurantei cetateanului si investitiilor pentru a face din Harsova dintr-un oras defovorizat cu investitii reduse si cu o rata a somajului in crestere un oras modern si atractiv din toate punctele de vedere. Deasemeni definitivarea dezoltarii infrastructurii va duce la deschiderea unor noi oportunitati de afaceri in zona pentru a deveni un oras atractiv prin siguranta si deschidere. Amplasamentul (judeul, localitatea, strada, numrul) Investiia va fi amplasata in Jud. Constanta, Ora Hrova n intravilanul localitii, reeaua nsumnd 22,295 km. Titularul investiiei CONSILIUL LOCAL HARSOVA Beneficiarul investiiei CONSILIUL LOCAL HARSOVA

2.Analiza situaiei actuale, necesitatea i oportunitatea promovrii investiiei


Proiectul reprezinta o continuare a eforturilor Administratiei Publice Locale din Orasul Harsova in vederea imbunatatirii accesului la infrastructura de baza (transport, alimentare cu apa, canalizare, iluminat public) in scopul cresterii
1

calitatii vietii si protectiei mediului. In acest sens ,Primaria Orasului Harsova a pregatit si implementat proiecte pentru reabilitarea si modernizarea

infrastructurii de baza a orasului : Reabilitarea, modernizarea si extinderea sistemului de alimentare cu apa in spatiul rural apartinind Orasului Harsova, in valoare de 4.000.000 RON (OG 7/2006), avind ca obiectiv extinderea retelei de canalizare menajera ,in satul apartinator ariei administrative a orasului Harsova (satul Vadul Oii) si in zona Ferma 1. Proiectul a fost finalizat in anul 2008. Programul de reabilitare si modernizare a infrastructurii de strazi in orasul Harsova. In perioada 2006-2008 au fost reabilitati cca.20 Km din cei 32 Km de strazi, (reprezentind cca.62,5% din suprafata totala a retelei de strazi ale orasului). Rolul si misiunea de baza a Institutiilor de Administratie Publica Locala consta in gestionarea resurselor publice in scopul dezvoltarii durabile a zonei administrate. Conform studiului de potentilal solar si eolian s-a demostrat ca orasul Harsova detine un potential ce poate fi utilizat pentru realizarea unui iluminat public ecologic si gratuit cu costuri minime de exploatare si de o calitate superioara. Faptul ca Hrova ar putea fi primul oras iluminat prin energii regenerabile din ar poate constitui un exemplu pentru toate localitile urbane i rurale care dispun de un asemenea potenial. Proiectul are, prin urmare si o componenta educationala si una practica demonstrand ca energiile regenerabile sunt alternativa viabila. De asemenea, prin implementarea proiectului, oraul Hrova ar putea deveni un punct de atractie turistica cu implicaii favorabile pentru economia localitii. Proiectul MODERNIZAREA REELEI DE ILUMINAT PUBLIC PRIN INTRODUCEREA SISTEMELOR
2

DE

ILUMINAT

NECONVENIONAL SOLAR I EOLIAN N ORAUL HROVA, JUDEUL CONSTANA va avea ca rezultat asigurarea unui iluminat public modern,eficient la nivelul Standardelor Europene, cresterea sigurantei cetateanului si bunurilor publice si private. Infiitarea iluminatului pietonal va duce la cresterea mobilitatii si sigurantei locuitorilor ce va creste increderea polulatiei in institutiile statului si va duce la scaderea infractionalitatii la nivelul orasului. Din perspectiva prioritatilor locale de dezvoltare economica si sociala a localitatii realizarea unui iluminat public ecoeficient calitativ reprezinta o conditie fundamentala pentru cresterea rolului economic si social al orasului, la nivel judetean si local. Starea actual a reelei de iluminat public n oraul Hrova este urmtoarea:
in momentul de fata iluminatul stradal se realizeaza cu cca.1200 stilpi

de beton armat precomprimat tronconici de 6 m inaltime de la nivelul solului echipati cu brate de sustinere de 1m si lampi de iluminat cu vapori de mercur de 400 W pentru strazile de importanta medie si impotanta redusa si 211 de stilpi din beton armat precomprimat cu structura celulara de 8 m inaltime de la nivelul solului echipati cu brate de sustinere de 1m si lampi cu vapori de mercur de 600 W pe toata lungimea DN 2A.
iluminatul stradal se realizeaza de pe o singura parte a partii carosabile zonele lotizate in vederea construirii de locuinte pentru tinerii casatoriti,

persoane de etnie rroma situate in perimetrul strazii Tabiei si zona rezervoarelor de apa si in perimetrulstr. Amurgului .Str. Caseriei si Dc 68 spre com. Ciobanu iluminatul public si reteaua de electrificare lipsesc
spatiile plantate cu destinatie agrement si sport nu sunt iluminate

iluminatul in zona centrului civic este realizat cu lampioane cu brat

dublu si becuri cu filament 100 W


iluminatul public se realizeaza de pe stilpii aflati in proprietatea

S.C.ENEL S.A si se afla spre administrare de catre Primaria Orasului Harsova


stilpii

au o vechime de peste 15-20 ani ,au perioada de utilizare

depasita, starea de degradare astilpilor este avansata cu fisuri adinci prin care se scurge in anumite locuri rugina provenita din stratul de armare
o parte din stilpi prezinta o inclinare de 8-12 de la verticala datorita

fundatiei improprii sau datorita deteriorarii stratului de fundare cauzate de lucrarile de interventie sau intretinere efectuate de-a lungul timpului.
Siguranta circulatiei rutiere si pietonale este afectata de imbatrinirea

accentuata a stilpilor cit si de retele aeriene pozate pe stilpi (telefonie, cablu Tv)
Din considerente economice (fonduri reduse la buget) sunt folosite

pentru iluminat public un procent de 42- 50% din lampile disponibile


Lampile actuale sunt uzate cu deficiente la nivelul etansarilor, prezinta

infiltratii de apa si praf cu reflectoare deteriorate si ineficiente


Radiatia luminoasa la nivelul solului este cuprinsa intre 8,52 si 11,02

Lm/mp cu mult sub necesarul de lumina minim acceptat: - Pe drumuri naionale cu trafic intens = 23 luxi/mp - Pe strzi principale cu trafic mediu = 17 luxi/mp - Pe strzi secundare cu trafic redus = 12 luxi/mp
Cablurile subterane de alimentare au o vechime de peste 15 ani si sunt

deteriorate prezentind crapaturi ale stratului de protectie si semne de imbatrinire avansata la nivelul invelisului conductorului electric. Este necesar nlocuirea a 42,6 km cablu.

Sisteme de iluminat independente cu panouri solare si generator eolian Total costuri de investiie conform devizului general = 4.884.981 euro 1. Energie electrica Pentru ntregul sistem de iluminat public se reduce numrul de lmpi conectate la reeaua ENEL de la 1.333 la 696 att pentru iluminatul public, ct i pentru iluminatul stradal. Iluminat stradal 0,133 kw/h x 10 ore/zi x 365 x 696 lmpi = 337.873 kw x 0,08 euro = 27.029 euro (116.363 lei/an) Iluminat pietonal 0,03 kw/h x 10 ore/zi x 365 x 696 lmpi = 76.212kw x 0,08 euro = 6.096 euro (26.247 lei/an) 2. Mentenan 92.000 euro/an x 4,3050 = 396.060 lei (Utilaj manoper i gresare generatoare eoliene) Total costuri de exploatare = 125.125 euro (538.663 lei) Durata de via a lmpilor cu LED de nalt luminiscen = 50.000 ore funcionare Acumulatori cu gel au o durat de via garantat de 8-10 ani Generatorul eolian i celulele solare sunt garantate 25 de ani

3.SCENARIUL RECOMANDAT
Sisteme de iluminat independente cu panouri solare si generator eolian. Justificare tehnic: Studiul eolian i solar indic pentru ambele, un mare potenial i recomand folosirea unui sistem mixt care le valorific pe amndou i elimin riscul utilizrii numai a unui singur tip de energie regenerat; Sistemele au cea mai mare fiabilitate n exploatare, comparativ cu sistemul clasic; Durata de exploatare a stlpilor de oel zincat este de 35 de ani , pe cnd a celor din beton este de 15 ani; Durata de via a lmpilor cu LED este de 8 ori mai mare dect a celor cu vapori de sodiu; i asigur din resurse proprii energia electric necesar pentru funcionare; Valorific potenialul de energie regenerabil (eolian i solar) a zonei; Prin neconsumarea energiei electrice din reea reduce emisia gazelor cu efect de ser cu 125.156 tone/an: 2.018.640 kw/an x 0,62 tone gaz/kw = 125.156 tone gaze; Iluminatul public respect cerinele Standardelor Europene S R-EN13433/1999. Justificare economic: Consumurile de energie electric se reduc comparativ cu Scenariul 3 cu aproximativ 60%; Costurile cu mentenana se reduc de la 150.000 euro la 92.000 euro. Justificare strategic:
6

Utilizarea pe scar tot mai larg a energiei regenerabile constituie o problem strategic pe plan european i mondial, mari orae ale lumii, precum Paris, Barcelona, Monaco, etc., au adoptat aceste sisteme neconvenionale de producere a energiei electrice pentru iluminatul public; Conform legislaiei din Romnia (Legea nr.205/2007), marii consumatori de energie electric sunt obligai s-i asigure consumurile de energie din resurse regenerabile n proporie de 8% pn n anul 2013 i de 15% pn n anul 2020. AVANTAJELE SCENARIULUI RECOMANDAT: - Cost energie electrica 0 - Costuri reduse pentru instalare - Nu necesita sapaturi in carosabil sau santuri - Timp redus de montaj - Reducerea costurilor de montaj - Se elimina afectarii rotorului de catre coronamentul arborilor in crestere - Solutie 100% ecologica - Folosirea surselor alternate (soare,vint) duce la reducerea necesarului de energie acumulata - In cazul utilizarii lampilor cu LED costuri reduse cu intretinerea

4.Date tehnice ale investiiei


a) Zona i amplasamentul Investiia va fi amplasata in Oraul Hrova, Jud. Constanta, n intravilanul localitii pe trotuarele ce mrginesc arterele carosabile ale strzilor: - Str. Vadului, Traian, - Crian, - Cloca,
7

- Ceriei (zona lotizat tineri), - Gropilor, - Horia, - Vntului, - Avram Iancu, - Libertii,

Oborului, - Atelierelor, Ardealului, - N. Blcescu,

- Mreti, -

Revoluiei, - 23 August, - Soarelui, - Aleea Dunrii, - Pcii, - str. Dunrii, Mrii, - Gheorghe Doja, - Fundtura Dunrii, - Dobrogei, - Carsium, - Clrai, - Teilor, Alexandru cel Bun, - Mircea cel Btrn, - Cetii, - Portului, - str. Constanei, - Concordiei, - Ovidiu, - 9 Mai, - Telegrafului, - colii, - Traian, - Decebal, - Lunii, - Nicolae - Viilor, - Eternitii, Venus, - Primverii, - Crinului,

rc, - Tudor Vladimirescu, - Transilvaniei,

Viitorului, - Alexandru Ioan Cuza, - Taliei, - Plantelor (pn n oseaua naional), - Rozelor, - Rosim (zon lotizat rromi), - Pinilor, - Amurgului, - Albinei, - tefan cel Mare, - Frumoasei, - Cimitirului, - Sportului, - Grdinilor. Lungimea reelei este de 22,295 km. b) Statutul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat Terenurile pe care sunt amplasate traseele de montaj a stlpilor de iluminat public, este domeniul public, fiind n administrarea Primriei Hrova. c) Situaia ocuprilor definitive de teren: suprafaa total, reprezentnd terenuri din intravilan/extravilan. Terenul pe care se monteaz stlpii se afl n intravilan. Suprafaa pe care se amplaseaz investiia nu este compact, reeaua de iluminat public ecoeficient avnd o lungime de 22,295 km, din total 56 km necesar pentru iluminatul ntregului ora.

5.Durata de realizare i etapele principale; graficul de realizare a investiiei.


Proiectul este planificat s nceap n momentul primirii fondurilor nerambursabile. Activitile necesare implementrii i finalizrii proiectului acoper o perioad estimativ de 18 luni. Ultima etap a se refer la ntocmirea unui raport de evaluare a proiectului, etap n care se va analiza i evalua ntregul proces de implementare a proiectului.

ntocmirea graficului de execuie ine cont de tehnologia de execuie, fluxul de montaj al echipamentelor pe stlpi i de fluxul de livrare avnd n vedere faptul c echipamentele se fabric la comand n afara rii, dar n spaiul Uniunii Europene. Din punct de vedere tehnologic, montajul stlpilor pe fundaie se poate face la 30 zile dup turnarea acesteia. Caracteristic investiiei este faptul c poate fi dat n exploatare parial (spre exemplu, montajul pe o strad sau pe o zon) i prin urmare, se impun mai multe etape de recepie parial.

Graficul de realizare a investitiei Semestrul 1 Activitatea A. Organizarea licitaiei pentru elaborarea proiectului B. ntocmirea proiectului C. Organizarea licitaiei pentru execuie D. Semnarea contractului E. Predarea amplasamentul ui F. Lucrri de construcie (turnarea fundaiei) G. Lucrri de construcie (montaj echipament stlpi) H. Lucrri de construcie (montaj stlpi echipai pe poziie) I. Recepie parial J. Recepie final
10

Semestrul 2 Semestrul 3 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

12 3 4

6.COSTURI ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI


Cheltuieli pentru obinerea i amenajarea terenului 1.1 Obinerea terenului 1.2 Amenajarea terenului 1.3 Amenajri pentru protecia mediului i aducerea la starea TOTAL CAPITOL 1 iniial 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

Cheltuieli pentru asigurarea utilitilor necesare obiectivului pentru asigurarea 2.1 Cheltuieli utilitilor necesare obiectivului TOTAL CAPITOL 2 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

Cheltuieli pentru proiectare i asisten tehnic 3.1 Studii de teren 3.2 Taxe pentru obinerea de avize, 178,170 acorduri i autorizaii 431,600 3.3. Proiectare i inginerie 3.4 Organizarea procedurilor de achiziie 2,100 353,310 3.5 Consultan 36,000 3.6 Asistent tehnic TOTAL CAPITOL 3 1001,180 41,387 100,256 33,852 82,005 212,022 49,250 513,607 119,305

0,488 0,399 2,499 0,580 82,070 67,129 420,441 97,663 8,362 6,840 42,840 9,951 232,563 190,225 1191,409 276,750

Cheltuieli pentru investiia de baz 4.1 Construcii i instalaii 17665,580 4103,503 3356,460 4.1.1. Stalp iluminat tip M1 2002,000 465,041 380,380 4.1.2. Stalp iluminat tip M2 8960,000 2081,301 1702,400 4.1.3. Stalp iluminat tip M4 6703,580 1557,161 1273,680 0,000 0,000 0,000 4.2 Montaj utilaje tehnologice 4.3 Utilaje, echipamente 0,000 0,000 0,000 tehnologice i funcionale cu montaj

21022,040 4883,168 2382,380 553,398 10662,400 2476,748 7977,260 1853,022 0,000 0,000 0,000 0,000

11

4.4 Utilaje fr montaj i echipamente de transport 4.5 Dotri 4.6 Active necorporale TOTAL CAPITOL 4

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 17665,580 4103,503 3356,460 21022,040 4883,168

7.Ealonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a

investiiei
Costurile au fost ealonate pe un an i jumtate (18 luni) astfel: Anul I ntocmirea proiectului tehnic, organizare de antier, executarea lucrrilor la obiectivele proiectate i achiziii utilaje. Anul II finalizarea n primul semestru a investiiei.

Execuia investiiei TOTAL MII LEI MII EURO 14.019,900 3.256,654 7.009,950 1.628,327 21.029.850 4.884,981

Anul I Anul II Total

- fr TVA C+M MII LEI MII EURO 11.894,824 2.763,026 5.947,412 1.381,512 17.842,236 4.144,538

Sisteme de iluminat independente cu panouri solare si generator eolian Costurile lucrarilor necesare in vederea reabilitarii : Total costuri de investiie conform devizului general = 4.884.981euro 1. Energie electrica Pentru ntregul sistem de iluminat public se reduce numrul de lmpi conectate la reeaua ENEL de la 1.333 la 696 att pentru iluminatul public, ct i pentru iluminatul stradal. Iluminat stradal 0,133 kw/h x 10 ore/zi x 365 x 696 lmpi = 337.873 kw x 0,08 euro = 27.029 euro (116.363 lei/an)
12

Iluminat pietonal 0,03 kw/h x 10 ore/zi x 365 x 696 lmpi = 76.212kw x 0,08 euro = 6.096 euro (26.247 lei/an) 2. Mentenan 92.000 euro/an x 4,3050 = 396.060 lei (utilaj manoper i gresare generatoare eoliene) Total costuri de exploatare = 125.125 euro (538.663 lei)

8.Calculul indicatorilor de performan financiar


1. VANF/C -Vi 2. RIRF/C -Vi
(1 r)n

CF 5.813.127 168.922 5.644.205euro 0


0

CF
(1 r)n

Rmin. = - 20%; Rmax = - 19%;

VAN = + 1.279.853 euro VAN = - 31.798 euro


VANmin VANmin VANmax

RIRF/C Rmin (Rmax - R min)

0,20 (0,19 0,20)

1.279.853 0,20 0,01 0,97 1.279.853 31.798

0,1903(-19 ,03%) 5%

cost 3. Beneficiu/

Benenficii din exploatare 455.299 2,70 Costuridin exploatare 168.922

4. Fluxurile financiare cumulate sunt pozitive n fiecare an de exploatare Rezult c proiectul necesit intervenie financiar nerambursabil n procent de 98%.

13

9.Analiza rentabilitii capitalului propriu investit


Condiia obinerii de fonduri nerambursabile este i n cazul autoritilor publice locale, participarea cu o anumit cot proprie de finanare. Sub aspect financiar, capitalul propriu investit trebuie s asigure o anumit rentabilitate reflectat prin urmtorii indicatori de performan financiar: VANF/k RIRIF/k = + 36.051 euro > 0 = 7,24% > 5%

Raportul beneficii/cost = 1,01 > 1 Rezult o alocare eficient a capitalului propriu

10.Analiza de risc
Riscurile se pot defini ca i probabiliti de producere a unor pierderi n proiect. Pentru a proteja rezultatele proiectului de aciunea riscurilor, se impune parcurgerea urmtoarelor trei etape: Identificarea riscurilor pe baza surselor de risc; Estimarea i evaluarea riscurilor; Gestionarea riscului i mbuntirea conceptului proiectului, pe baza Graficului de management al riscului Identificarea riscurilor se realizeaz prin: analiza planului de implementare; metoda brainstorming; experiena specialitilor i a echipei de implementare; metode analitice - analiz de sensibilitate (acolo unde este posibil). Se identific n structura proiectului dou mari surse de riscuri i anume: Risc de realizare a proiectului cu efecte directe asupra implementrii proiectului; Risc privind beneficiile scontate cu efecte asupra duratei de via a investiiei.
14

Principalele surse de risc sunt considerate: a) Riscuri de natur tehnic Din punct de vedere tehnic riscurile, pentru obiectivele investiionale sunt urmtoarele: - existena unor poriuni de teren care s solicite lucrri suplimentare; - condiii meteo nefavorabile execuiei lucrrilor care pot afecta graficul de execuie; - riscurile, direct legate de proiect i care pot aprea n timpul i/sau ulterior fazei de implementare; - executarea slaba a unor lucrri; - livrarea de echipamente cu defecte de fabricaie. b) Riscuri de natur financiar Riscurile financiare care pot aprea sunt: lipsa capacitii financiare a beneficiarului de a susine contribuia local; creterea costurilor operaionale i de mentenan. n cazul apariiei acestor riscuri in timpul implementrii proiectului este necesar ca promotorul, Primria Oraului Hrova s identifice i s adopte soluii adecvate, din punct de vedere financiar i tehnic, fiind entitatea responsabil cu identificarea soluiilor la problemele care apar pe parcursul ntregii perioade de implementare a proiectului. Riscurile asumate constau n variaia nefavorabil a veniturilor i cheltuielilor de operare i investiionale luate n calcul analizei cost-beneficiu. c) Riscurile de natur instituional - stabilirea eronat a etapelor lucrrilor neconcordant cu programul de desfurare a lucrrilor; - fluxul informaional slab ntre entitile implicate n implementarea proiectului. d) Riscurile legale vizeaz respectarea legislaiei naionale i a hotrrilor
15

i deciziilor luate la nivel judeean i local. Eventualele abateri de la prevederile legale pot conduce la stoparea pentru un anumit timp al lucrrilor cu efecte nefavorabile asupra termenului de dare n exploatare sau chiar la imposibilitatea implementrii proiectului. n cadrul prezentului proiect, prin metodele mai sus menionate, au fost identificate urmtoarele riscuri: 1. Riscuri specifice fazei de realizare a proiectului: Riscuri comerciale i strategice: modificri de natura tehnologic; Riscuri economice: creterea preului la energie, materii prime i combustibil, modificarea nefavorabil a ratelor de schimb; creterea costului manoperei; Riscuri contractuale: ntrzieri n ndeplinirea obligaiilor contractuale; ntrzieri la livrri din partea productorilor de materiale, utilaje, echipamente; fora major; Riscuri financiare: lipsa surselor interne/externe de finanare; creterea costurilor pentru investiia de baz; Riscuri de mediu: ntrzieri ale proceselor de avizare;

disponibilitatea terenului; degradarea sau contaminarea terenului n timpul derulrii proiectului; Riscuri politice: retragerea sprijinului politic local; schimbri politice majore; renunarea la derularea proiectului n urma presiunilor politice sau a reorientrii investiionale; Riscuri sociale: nelarea ateptrilor comunitii; apariia

grupurilor de presiune. 2. Riscuri specifice fazei de implementare a proiectului: Riscuri contractuale: ntrzieri ale procesului de licitaie; subiectivitate n selectarea contractorului; ntrzieri n ndeplinirea obligaiilor contractuale; ntrzieri la furnizarea materialelor i echipamentelor pe antier; fora major; Riscuri tehnice (construcie i exploatare): lipsa de personal specializat
16

i calificat; nerespectarea proiectului i a documentaiei de licitaie; depirea costurilor alocate; evaluri geotehnice neadecvate; control defectuos al calitii; nerespectarea condiiilor de siguran i sntate; contaminarea mediului nconjurtor; ntrzieri de finalizare; Riscuri determinate de factorul uman: erori de estimare; erori de operare; sabotaj; vandalism; Riscuri datorate evenimentelor naturale: alunecri de teren; incendii; inundaii; Riscuri instituionale i organizaionale: management de proiect neadecvat; retragerea sprijinului acordat de ctre Consiliul Judeean Constana; selecia neadecvat a subcontractanilor; lipsa de resurse i de planificare; Riscuri operaionale i de sistem: probleme de comunicare; estimri greite ale parametrilor funcionali; probleme n funcionarea echipamentelor, utilajelor, legturilor ntre subsisteme n perioada de exploatare, principalul risc care poate s apar este legat de capacitatea beneficiarului proiectului de a gestiona (exploata) n mod corespunztor obiectivul de investiie realizat. Ne referim aici la posibilitatea meninerii nivelului de performan i a costurilor de exploatare n limitele planificate. .

11.Sursele de finanare a investiiei (fr TVA)


Sursele de finanare preconizate Finanare nerambursabil Contribuia financiar a solicitantului Total surse financiare 4.884,981 100

Suma (mii euro) 4.766,071 118,910

Ponderea (%) 97,6 2,4

17

12.Calculul fluxurilor financiare


Proiecia fluxurilor financiare se bazeaz pe urmtoarele principii: perioada de referin = 20 ani rata financiar de actualizare = 5% rata inflaiei pe durata proieciei, conform statisticii lansate de Comisia Naional de Prognoz prognoza de toamn pe termen lung determinarea diferenei de finanat nu se aplic deoarece proiectul nu genereaz venituri proiectul este parial reprezentnd 48% din reeaua total de iluminat public a oraului, i n consecin, va fi tratat ca integrat; fluxurile financiare de intrare i ieire vor face referire la ntregul sistem de iluminat public.

13.ESTIMRI PRIVIND FORA DE MUNC OCUPAT PRIN REALIZAREA INVESTIIEI


1. Numr de locuri de munc create n faza de execuie = 20 2. Numr de locuri de munc create n faza de operare = 2

14. CONCLUZII
Prin implementarea proiectului se urmareste transformarea orasului Harsova dintr-unul defavorizat cu investitii reduse si cu o rata a somajului in crestere intr-un oras modern si atractiv prin siguranta si deschidere. De asemenea se doreste dezvoltarea si modernizarea elementelor de infrastructura, imbunatatirea si prezervarea factorilor de mediu prin produsele ecologice Un alt obiectiv este cresterea calitatii serviciilor publice Prin introducerea sistemului de iluminat se urmareste economisirea energiei electrice si conservarea mediului
18