Sunteți pe pagina 1din 4

SRMANUL DIONIS de Mihai Eminescu - caracterizarea personajului principal Ceea ce Eminescu a instaurat este un sens historial al Fiinei, un mod

de gndire a profunzimii lumii, a naltului ei invizibil. A mers intr-o blnda rtcire pana la marginea prpastiei unde doarme ascuns nc negnditul. (Constantin Barbu). Srmanul Dionis este capodopera i indiscutabil - cea mai complexa creaie fantastica din ntreaga noastr literatura. Nuvela Srmanul Dionis dateaz din perioada studiilor de la Viena unde a i fost redactat, a fost citit n cadrul Societii Junimea , la 1 septembrie 1872, genernd vii polemici ntre membrii acesteia. Titlul nuvelei Sarmanul Dionis se valideaza ca un oximoron, deoarece protagonistul poarta un nume predestinat spre cunoasterea ierarhiilor angelice, Dionis, dar diminuat de alaturarea epitetului depreciativ sarmanul care traduce esecul lui Dionis in atingerea absolutului. Prin nume se ilustreaza sursa dionistica a cautarii sale, extazul de a anula orice convetie. In opinia lui Mircea Eliade, conditia de sarman, de orfan nu este decat o deghizare a sacrului in profan. Nuvela Sarmanul Dionis pare a fi un exemplu elocvent de structura circulara, inchisa, planul final fiind on intoarcere la momentul initial. Construita in dublu plan, terestru si imaginar, nuvela se realizeaza ca un vis in vis, pe fundalul caruia se proiecteaza, in umbre transfigurate, toata realitatea biografica Srmanul Dionis este o nuvela pe tema transmigraiei sufletelor, a metempsihozei. Ideea principala, n jurul creia se polarizeaz ntmplrile povestite, este aceea c omul superior, care simte apsarea tragic a existenei, avnd contiina condamnrii sale ntr-o lume ostil, dispune de capacitatea de a se obiectiva, de a se rsfrnge cu luciditate asupra lui nsui, nvingndu-si propriile amrciuni si dureri, dedublndu-se sau detandu-se de chipul adevratei sale afectiviti, prin gestul suprem al evadrii in contiina totalitii lumii. DIONIS este personajul principal al nuvelei (apare n toate momentele subiectului), romantic (condiia tragic de dram a personajului izvorte din neputina de dezmrginire), excepional (mbin elementele fantastice cu inocena copilreasc), n mprejurri senzaionale, simbolizeaz dimensiunea dionisiac a cunoaterii, eponim (numele lui figureaz n titlul operei), tridimensional, rotund. Dionis are trei existente diferite: preot persan (Zoroastru), care descoperind drumul spre absolut, se elibereaz de condiia teluric, calugr ortodox (Dan), care rateaz ansa atingerii absolutului i srman copist, cruia, n final, i se anihileaz orice punte de legtura cu aventurile anterioare. La nceputul nuvelei, Dionis, este prezentat fizic i biografic. Portretul fizic subliniaz prototipul romantic al personajului eminescian. Dionis este un tnr poate nici optsprezece aniNu era un cap urt acela a lui Dionis cu plete de o slbtcit neregularitate, nfundat ntr-o cciul de miel ddea capului su aspectul unui berbec plouat, o frunte att de neted, alb, corect boltit, care coincide pe deplin cu faa ntradevr plcut a tnrului meuFaa era de acea dulcea vnt alb ca i marmura n umbr, cam tras fr a fi uscat, i ochii tiai n forma migdalei erau de acea intensiv voluptate pe care o are catifeaua neagr ochii lui cei moi i strlucii se pierdur iar n acea intensiv vistorie care st cteodat att de bine bieilor, pentru c seriozitatea contrasteaz totdeauna plcut cu faa de copil Sursul su era foarte inocent, dulce l-am putea numi, i totui de o profund melancolie. Melancolia n vrsta lui este semnul caracteristic al orfanilor; ...fizionomia, sursul lui cptase acea umbr dulce de tristee Prul numai cam prea lung curgea n vie pn pe spate, dar uscciunea neagr i slbatec a prului contrasta plcut cu faa fin, dulce i copilreasc a bietanului. Ascendena neguroas a lui Dionis este tipic romantic. Nscut din dragostea fiicei unui preot btrn cu un aristocrat srcit care se rtcise n clasele poporului de jos, mort n spitalul de alienai, Dionis a motenit doar nobila frumusee a tatlui pr lung i negru , cu buze subiri i roze, cu fa fin i alb, ca tiat-n marmura, i cu nite ochi albatri, mari, sub mari sprncene i gene lungi, negre ; i ochii negri ai mamei o femeie palid, nalt, blond, cu ochii negri, l crescu pe el cum putu, din lucrul minilor ei - mini delicate de doamn. n Bucuretiul secolului al XIX-lea, Dionis nu este dect un copist obscur i autodidact , Un copist avizat a se cultiva pe apucate, singur... i plcea s citeasc numai ceea ce se potrivea cu predispunerea sa sufleteasc att de vistoare. Lucruri mistice, subtiliti metafizice i atrgeau cugetarea ca un magnet . visul era o via i viaa un vis? anii vieii lui o frunz pe ap. aplecat exclusiv asupra metafizicii i meditaiei filozofice, fiind un inadaptat stpnit de neliniti interioare supraumane. 1

Firea faustian a eroului se manifest prin curiozitate intelectual care este hrnit cu lucruri mistice, subtiliti metafizice. Duce o existen precar un biat srac. Prin natura sa predispus el devenea i mai srac anii vietii lui- o frunza pe apa. Lipsit de iubire cci n-avea pe nimeni n lume, iubitor de singurtate, n neputin sufleteasc de a-i crea o soart mai fericit, el tia c n "aceast ordine a realitii", cum o numea el, nu-l va ntlni nici un zmbet i nici o lacrim - neiubit i neurt de cineva, se va stinge asemenea unei scntei. Vestimentaia pune n eviden neajunsurile vieii surtucul lui era mai mult urzeal dect bttur, ros pe margini, fudul la coate, de rdea parca i vntul n urma lui. ciubote mari crora nu le-ar fi psat nici de potop, cu att mai vrtos c aveau turetci care ngropau n ele pantalonii individului coninut ndat ce timpul devenea problematic Tria ca un pustnic, un boem ntr-o cas veche i drpnat. Casa lui de pustnic, un col ntunecos i painjinit din arhiva unei cancelarii, i atmosfera lene i flegmatic a cafenelei asta era toat viaa lui. Ascuns n mijlocul unei grdini pustii, unde lobodele i buruienele crescuse mari n tufe negre-verzi, se nlau ochii de fereastr spart a unei case vechi a crei strein de indril era putred i acoperit c-un muchi care strlucea ca bruma n lumina cea rece a lunii. Nite trepte de lemn duceau n catul de sus al ei. Ua mare deschis n balconul catului de sus se cltina scrind n vnt i numai ntr-o n, treptele erau putrede i negreEl intr ntr-o camer nalt, spaioas i goal. Pereii erau negri de iroaiele de ploaie ce curgeau prin pod i un mucegai verde se prinsese de var; n colurile tavanului cu grinzi lungi i mohorte painjenii i exercitau tcuta i panica lor industrie Este un bibliofil pasionat i iubitor de singurtate, dar i un poet ironic, sfidnd srcia prin nchipuiri umoristice care se aezau cu uurina n iruri ritmice i vorbe ritmate. Boem desvrit, trind ntre sutele de cri vechi, ; ntr-un col al casei, la pmnt, dormeau una peste alta vo cteva sute de cri vechi, multe din ele greceti, pline de nvtur bizantin; n alt col, un pat, adic cteva scnduri pe doi cpriori, acoperite c-un mindir de paie i c-o plapom roie. naintea patului o mas murdar, al crei lemn grunzuros de vechime era tiat cu litere latine i gotice; pe ea hrtii, versuri, ziare rupte, brouri efemere din cte se-mpart gratis, n fine, o neordine ntr-adevr pgneasc. Dinos ignor confortul civilizaiei. Acesta triete plin de curaj i pasiune doar n lumea ideilor, fiind , mai nti de toate, un cugettor sceptic si solitar, prefigurnd tipologia btrnului dascl, simbol al geniului eminescian. In rest este un timid si un stngaci, purtndu-i cu demnitate umilina social, iubind in tain i fr de speran, cu o putere halucinanta de visare i gndire. Desi nu crede n Dumnezeu, Dionis este superstitios el era un ateist superstitios, preocupat de acele cri de magie cenzurate de Biserica deschise o carte veche legaa cu piele i roas de molii-un manuscris de zodii. Iniialele acestei cri cu buchii erau scrise ciudat cu cerneal roie ca sngele, caractere slave de o evlavioas, gheboas, fantastic artare. O astrologie mai mult de origine bizantin, bazat pe sistemul geocentrist, sistem care admite pmntul de centrul arhitecturii lumeti i pe om de creatura pentru a crui plcere Dumnezeu ar fi fcut lumea. Titlul era scris i latinete: "Architecturae cosmicae sive astronimiae geocentricae compendium" nvtur despre a lumii ornduial dumnezeiasc dupre cum toate pentru pmnt a fi zidite se arat de ctre nduratul Dumnezeu. Tablele erau pline de schemele unei sisteme lumeti imaginare, pe margini cu portretele lui Platon i Pitagora i cu sentine greceti. Dou triunghiuri crucie nconjurate de sentina: Constelaiuni zugrvite cu ro, calcule geometrice zidite dup o nchipuit i mistic sistem, n urm multe tlcuiri de visuri, coordonate alfabetic o carte care nu lsa nimic de dorit pentru a aprinde nite creieri superstiioi, dispui la o asemenea hran. La sfritul crii era zugrvit Sf. Gheorghie n lupta cu balaurul drag doamne simbol ce nfia adevrul nimicind netiina. Aurul de pe spata legturii de piele se tersese pe alocurea i licurea pe la altele ca stropit cu peteal. Pe o pagin gsi o mulime de cercuri ce se tiau, att de multe nct prea un ghem de fire ro sau un painjini zugrvit cu snge. Contiina sa este dominat de multe ntrebri: Cine tie de ce nu trim intr-o lume microscopica si numai fptura ochilor notri ne face s-o vedem in mrimea in care o vedem? S triesc in vremea lui Mircea cel Mare sau a lui Alexandru cel Bun este oare absolut imposibil?. Dimensiunea faustian a eroului este sugerat de Eminescu mai ales prin mijloace epice. Caracterul su excepional, care fusese marcat prin tehnicile expozitive de la nceputul nuvelei, se adncete prin participarea la aventura lirico-fantastic a unui subcontient care prelucreaz ideile obsesive ale contientului si construiete un spaiu de o extraordinara suplee epica. Eminescu i aeaz eroul in interiorul unei povesti care este produsul 2

propriei disponibiliti ieite din comun de a visa. Astfel, visul se organizeaz intr-o naraiune fantastic in care Dionis-Dan i dezvluie setea de cunoatere si tiina de a dobndi formulele magice ale migrrii in timp si spaiu. Eminescu devine contient de faptul ca voiajul spiritului n cutarea adevrului este un anabasis, o cltorie spre interior, spre profunzimea structurilor psihice ale eroului Adevrata cale duce spre interior. (Novalis) Dionis se metamorfozeaz, revenind la o ipostaza a personalitii sale, pe care nu o mai recunoate el nu mai era el []. Camera obscur, viaa cea trecuta a unui om ce se numea Dionis, ciudat, el visase. , devenind clugrul Dan cu rasa de iac, cu comanac negru [] n mana lui, carte astrologic . Regresiunea n timp este mediat de cartea de astrologie, aciunea fiind asemntoare cu cea din opera Cavalerul dublu a lui Gautier, n care Ronauld este un preot ce triete o via dubl n vis: clugr i cavaler. Se las ispitit de dasclul sau, Ruben, i intra n posesia cifrului satanic cu ajutorul cruia poate ptrunde n spaiile i secolele dorite desprinzndu-se de propria umbr. Spirit fantezist, Dionis d glas motivaiei sale interioare n dialogul cu portretul tatlui su, care nu este altceva dect propria-i imagine din oglind. Se cristalizeaz acum tema complexului identitii originare, iar din unghi fantastic se subliniaz tema umbrei ca expresie a eului metafizic. Cartea, martor a avatarurilor fiinei: Zoroastru, Dionis, Dan, Ruben, Riven este acelai obiect magic atemporal ce ascunde secretele Demiurgului. Semnele se amestec la fel ca i n Cartea de nisip a lui Borges, fiecare pagin suportnd infinite metamorfozri. Dan apeleaz la dasclul sau, Ruben, care i dezvluie tainele metempsihozei sufletul cltorete din veac n veac, acelai suflet, numai ca moartea-l face s uite c a mai trit. Ne aflam n plin realitate faustic, fiindc episodul despririi lui Dan (ntruchiparea inocent a lui Faust) de Ruben (ntruchipare disimulat malefic a lui Mefisto), amintete de pactul cu diavolul al lui Faust din opera lui Goethe. Ruben nu ntrzie s-i arate adevrata identitate, de nger czut: dar ndat ce iei Dancasa se prefcu ntr-o peter cu pereii negri ca cerneala; Ruben nsui se zbrci, barba-i deveni loas i-n furculie ca dou brbi de ap, iar capul los i cornut. Spre deosebire, ns, de opera lui Goethe, unde pactul lui Faust cu diavolul se ncheie de comun acord , la Eminescu, Dan cade victima unei subtile neltorii a lui Ruben. Legtura cu avatarii se realizeaz prin intermediul Umbrei, partea eterna a fiinei el ntoarse apte foi i umbra prinse contur, mai ntoarse nc apte i umbra se desprinse ncet (la fel ca n Ibricul de cafea a lui Gautier). Prin dedublare fantastic om-umbr (motiv preluat din nuvela lui Chamisso - Extraordinara poveste a lui Peter Schlemihl), clugrul ia locul umbrei sale, n timp ce umbra cade la condiia inferioar de fiina ntrupat Dan ntoarse foile, opti i umbra deveni om. Omul semna cu el i se uita sperios i uimit la Dan, fixndu-l ca pe o umbr. Spiritualizarea eroului se face prin fantastic Dan era o umbra luminoasa, oximoronul sugerand ambivalenta fiintei sale. Umbra devine un alter ego, semnificand o fiinta numenala, atotputernica si atotstiutoare. Iubirea este pretul pactului incheiat cu diavolul. Indragostit de Maria, fiica spatarului Tudor Mesteacan, Dan o preschimba in fiinta eterna, lasand in loc umbra ei. Impreuna intreprind un zbor interplanetar, propulsati de forta iubirii nu fusa decat o sarutare lunga. Peisajul edenic creat de Dan pe Luna a pus doi sori si trei luni in albastrul cerului si dintr-un sir de munti au zidit demonicul sau palat aminteste de motivul insulei erotice care apare si in Cezara eminesciana sau in Sarpele lui Mircea Eliade. Cei doi refac imaginea cuplului primordial, a caror stare sufleteasca se afla in consonanta cu aceasta insula a lui Euthanasius. S-a afirmat ca lumea cosmica a lui Dan este construita dupa teoria lui Leibniz si ca revelatia protagonistului, ca el este Dumnezeu, se leaga de gandirea Upanisadelor. Utilizarea semnului arab indica tema instrumentului miraculos, iar tentativa de a parveni la temelia sacralitatii circumscrie epic motivul posesiunii secretului inaccesibil. Dan nu respecat consemnul si atenteaza la descifrarea enigemi absolute. Se reitereaza mitul iudeo-crestin al izgonirii din rai, sau al caderii lui Lucifer, protagonistul fiind pedepsit prin punitivul trasnet Dan se simti trasnit si afundat in nemarginire, criticul Pompiliu Constantinescu remarcand ca: Eros si Demon vor sa se identifice cu Demiurgul. 3

Mai tarziu, scepticul de serviciu al omenirii, Emil Cioran va observa: Cu Dumnezeu nu poti fi partas. Nu suporta mandria creaturii si nici creatura nu e capabila de modestie.. In acest sens, fantasticul eminescian poat fi asociat prometeismului luciferic byronian sau idealismului magic al lui Novalis. Deoarece pacatul a fost savarsit doar pe jumatate, eroului i se ofera posibilitatea reeditarii pe Pamant, in viata reala, a fericirii paradisiace, alaturi de Maria, o alta ipostaza a florii albastre, de aceasta data demonul eminescian cucerindu-si linistea sufleteasca. Dionis este caracterizat, mai intai direct, prin mijloace descriptive si biografice. Metoda este de insumare a detaliilor fizionomice sau de curriculum vitae: avea un cap cu plete de o salbatica neregularitate, infundat intro caciula de miel, o fata fina, cam trasa fara a fi uscata. Caracterizarea lui Dionis este facuta direct de catre narator: Nu era cap urat acela al lui Dionis, a carui fata era de o dulceata vanata-alba ca si marmura in umbra, cam trasa, fara a fi uscata, si ochii taiati in forma migdalei erau de acea intensiva voluptate, pe care o are catifeaua neagra. sau de catre alte personaje: Ruben Mult a trebuit pan` l-am prins in lat pe acest calugar evlavios, de catre Maria Si ce frumos imi pari tu acuma pare ca esti altulpare ca esti din alta lume sau prin autocaracterizare: voi trai si voi muri sarac. Portretul se ncheag insa prin mijloacele caracterizarii indirecte prin onomastica Sarmanul Dionis (reprezentandu-l pe cel ce aspira la absolut, dar caruia ii este imposibil sa-l atinga), al vestimentatiei surtucul lui era mai mult urzeala decat batatura, ros pe margini, fudul la coate, de radea parca si vantul in urma lui, al modului de a gandi, al gesturilor, al faptelor (se dedubleaza, devine etern, poarta un dialog cu umbra ), pecum si prin incadrarea intr-un anumit mediu, intr-o anumita tipologie (tipul inadaptatului social insetat de absolut), prin relatia cu celelalte personaje: dragostea fata de Maria, increderea care se transforma treptat in ura fata de Ruben. Eroul Dan-Dionis este un simbol romantic ce-si cauta o lume a libertatii depline- dezamagit fiind de lumea care nu-l intelege sau care ii cenzureaza sentimentele. Prin trairile sale iesite din comun el reuseste sa-si depaseasca statutul uman, demonstrand ca orice este posibil atunci cand exista imaginatie si dorinta adevarata. Rezultat al unei cugetari adanci si nelinistite, Sarmanul Dionis este o creatie de o profunda intelectualitate si de un lirism intens, dar care poate sta cu cinste alaturi de opere similare din literatura universala precum: Heinrich von Ofterdingen a lui Novalis sau Peter Schlemihl a lui Chamisso. Prin Eminescu- omul deplin al culturii romaneti, cel care n-a voit sa fie al doilea (C. Noica), spiritul autohton se inalta la dimesiunile universalului.

S-ar putea să vă placă și