Sunteți pe pagina 1din 39

Biotehnologia moderna de obtinere a produselor din lapte

Curs 9

Din motive practice – sa se faca distinctie intre:

- metodele traditionale sau metodele biotehnologice “clasice”, si,

- descoperirile biotehnologice si tehnicile moderne in domeniu. Relevanta: deoarece reglementarile, analizele risc- beneficiu, perceptia proceselor care implica ingineria genetica difera de acelea care nu implica:

- tehnologia recombinanta - metoda bazata pe

tehnici ale acidului dezoxiribonucleic recombinant;

- noi tehnici de purificare a materialelor;

- selectari ale tulpinilor microbiene;

- fermentatia;

- procesul de productie si analiza alimentelor.

Metode biotehnologice traditionale:

- Implantarea de embrioni cu scopul de a

obtine caracteristicile dorite la vaci;

- Inocularea de culturi starter.

Metode moderne:

- Inserarea de fragmente de gene la situsul specific al genomului de bovine cu scopul de a produce lapte care sa contina proteine existente in laptele uman. -Tulpini de microorganisme modificate genetic cresc viteza procesului de maturare a branzei.

Aplicatii ale biotehnologiei pentru cresterea productiei de lapte si a produselor derivate din lapte

A specte ale productiei d e lapte

T

ehnologie

Im pact

in

 

productia de lapte si inprodusele din

lapte

 

Furaj

U tilizarea

O M G

pentru

C

antitativ

producerea furajelor

   

Im bunatatirea furajelor, bioconv ersie

utilizarii

U tilizarea

ca

C

antitativ,

creste

probiotice

O M G sau

enzim e

eficienta furajelor

 

derivate din O M G

 

Im bunatatirea ratei de crestere a productiei de lapte si m odificarea ciclului reproductiv

U tilizarea recom binanti

horm onilor

C

antitativ

Im bunatatirea productiei de lapte, sinteza de com pusi noi in lapte, m odificarea com pozitiei laptelui

de

anim ale

C

antitativ

si

O btinerea transgenice

 

calitativ

Id entificarea si productia de culturi im bunatatite si productia de tulpini noi cu caracteristici definite

P

roducerea

si

C

antitativ

tulpinilor

 

identificarea m icrobiene

si

a

enzim elor

obtinute

din

 

O M G laptelui

pentru

procesarea

I. Utilizarea Organismelor Modificate Genetic

pentru imbunatatirea eficientei furajarii vacilor de lapte

In zootehnie, furajarea = component major care influenteaza cresterea tesuturilor sau productia de lapte. - 30% din caloriile si proteinele din dieta vacilor de lapte influenteaza sinteza laptelui.

Biotehnologia - rol important in producerea furajelor: -

- imbunatatirea tulpinilor microbiene pentru sinteza de

componente dietetice;

- producerea de enzime recombinante pentru imbunatatirea digestiei si a utilizarii furajelor;

- productia de microorganisme recombinante care actioneaza ca

probiotice in rumenul rumegatoarelor; - productia de plante transgenice, constituienti ai furajelor.

Imbunatatirea tulpinilor microbiene

- procesele de fermentatie microbiana produc aminoacizi

utilizati ca suplimente alimentare. -genurile Corynebacterium si Brevibacterium - lizina si treonina.

- s-au elucidat caile lor metabolice si punctele de control in

sinteza aminoacizilor pentru a proiecta si implementa strategiile pentru a impiedica blocarea metabolica cum ar fi mecanismele de inhibitie metabolica.

- un exemplu al acestor studii este controlul genetic al

proceselor enzimatice implicate in sinteza aminoacizilor care este modificata prin redictionarea fluxului scheletului carbonic. Acest lucru a fost posibil prin amplificarea codificarii genelor rezistente la feedback-ul aspartchinozei si homoserindehidrogenaza.

OMG – producatoare de enzime si organisme modificate genetic ca probiotice pentru vaci de lapte

Enzime hidrolitice: lactaza (β-galactozidaza) - utilizata de organismele cu intoleranta la lactoza pentru a digera lactoza. Ele pot fi utilizate pentru a creste eficienta furajarii la animalele de lapte.

Cateva enzime utilizate ca aditivi furajeri sau tratamente preliminare sunt obtinute natural de catre microorganisme. Ex. mucegaiul alb Coprinus fimetarius degradeaza enzimatic lignina, eliberand celuloza si hemiceluloza din fuajele pe baza de plante.

Poliglucidele eliberate devin susceptibile la actiunea altor enzime hidrolitice cum ar fi celulaze si hemicelulaze, obtinandu-se glucoza, care nu fost disponibila inainte de tratamentul fungic. Multe enzime naturale sunt produse eficient prin fermentatii; exemple pot fi glucozidazele ca celulaze si xilanaze.

OMG – producatoare de enzime si organisme modificate genetic ca probiotice pentru vaci de lapte

OMG – producatoare de enzime si organisme modificate genetic ca probiotice pentru vaci de lapte

O strategie noua este colonizarea rumenului animalelor de ferma cu microorganisme recombinante care sunt modificate pentru a avea noi capabilitati metabolice in beneficiul animalelor gazda. Aceste organisme probiotice pentru rumegatoare sunt proiectate astfel incat sa spijine functiuni specifice care apar dupa expresia enzimelor hidrolitice. Ex. s-au dezvoltat tulpini de Butyrivibrio fibrisolvens exprimand o codificare a genei fluoroacetat dehalogenaza. Aceste organisme modificate genetic colonizeaza rumenul oilor si reduce simptomele otravirii cu fluoroacetat.

Manipularea transgenica a plantelor pentru imbunatatirea furajarii animalelor

O alta optiune biotehnologica care afecteaza eficienta furajarii este utilizarea plantelor transgenice. Ex.: expesia genei alfalfa si tabaco – celulaza a fost produsa pentru a eficientiza utilizarea furajelor, celulazele recombinante ajutand la hidroliza componentelor din plante. Plantele modificate genetic pot de asemenea sa furnizeze nutrienti specifici. Canola transgenica cu continut crescut de metionina exemplifica potentialul plantelor modificate genetic ca surse furajere bogate in aminoacizi. Aceste avantaje sunt usor exploatate deoarece majoritatea platelor fac parte din compozitia furajelor. De asemenea, expresia nutrientilor in plantele transgenice pot afecta atat cantitatea cat si calitatea laptelui fara costuri de purificare.

Un alt exemplu al sintezei transgenice de nutrienti in plante: producerea unor anumiti acizi grasi. Enzimele care participa in biosinteza acizilor grasi polinesaturati (PUFA) au fost clonate si plantele trangenice obtinute au fost imbogatite in uleiuri care contin PUFA. Furajarea vacilor de lapte cu aceste seminte modificate de canola sau cu suplimente alimentare care contin PUFA poate conduce la obtinerea de lapte bogat in PUFA.

II. Utilizarea hormonilor recombinanti si sintetici pentru imbunatatirea productiei de lapte si influentarea ciclurilor reproductive.

- metoda alternativa de a imbunatati bioconversia

furajului in lapte: tratamentul hormonal al vacilor de lapte;

-1930 - hormonul de crestere (somatotropina) din glandele pituitare cresc productia de lapte a vacilor.

- in 1994: aplicarea comerciala a somatotropinei bovine

recombinante (rBST), considerat a fi primul produs biotehnologic major aplicat animalelor.

- s-a declarat ca “Magnitudinea eficientei productiei de

lapte este egala cu utilizarea tehnologiilor de inseminare genetica pe o perioada de 10-20 de ani pentru a obtine acelasi rezultat.”

-utilizarea rBST - SUA.

II. Utilizarea hormonilor recombinanti si sintetici pentru imbunatatirea productiei de lapte si influentarea ciclurilor reproductive.

Alti hormoni, sau hormoni analogi au fost utilizati la vacile de lapte pentru a modifica ciclul reproductiv – ex. hormonul sintetic luteina elibereaza un hormon analog utilizat pentru cresterea ratelor de conceptie si estradiolii si progesteronii sunt utilizati pentru a induce lactatia la animale. Hormonii pot fi adaugati exogen sau pot fi produsi in situ si in exces fata de concentratiile lor naturale prin remodelarea genetica a animalelor.

III Animale transgenice

Animalele transgenice = una dintre cele mai puternice dintre tehnologiile moderne de manipulare cantitativa si calitativa a productiei de lapte.

- pentru modele experimentale in laborator, pentru studierea

efectelor expresiei genelor in intreg organismul sau sunt prototipuri pentru producerea de tesuturi modificate sau fluide biologice pentru scopuri industriale.

Potentialul vacilor de lapte modificate genetic in vederea obtinerii de alimente si produse nutritionale:

- tehnologii disponibile pentru productia de animale transgenice;

- obstacolele tehnicilor curente si limitarile acestora;

- aplicatiile animalelor transgenice si mutante in domeniul nutritiei si sanatatii umane.

Productia de animale transgenice

Animalele transgenice = OMG care au capatat sau pierdut o functie sau functii fata de tipul salbatic. O functie este castigata prin inserarea informatiilor genetice exogene in genom, de obicei in faza embrionara sau preembrionara. Pierderea functiei = inserarea unei gene modificate in locul genei omologe de tip salbatic.

Productia de animale transgenice

Pasi:

- proiectarea si constructia genelor (denumite transgene) care sunt

inserate in embrion;

- introducerea fizica a genelor si incorporarea lor in genom (microinjectie

in prenucleii embrionari, ori electroporare direct in sperma sau in testicolele animalelor, ori prin injectarea oocitelor cu replicarea vectorilor retrovirali care contin transgene).

- recipienti ai genelor: embrionii multicelulari si celulele somatice cum sunt fibroblastele.

- daca o transgena este incorporata in genomul unei fibroblaste si este stabilita o linie celulara din aceasta fibroblasta, celulele pot fi testate pentru prezenta si in anumite cazuri pentru expresia sau functia transgenei.

- nucleii din aceasta linie celulara pot fi tranferati la oocite.

- astfel femele pseudogestante pot fi implantate cu oocite transgenice clonate.

- odata embrionul transgenic produs acesta va fi implantat in vacile pseudogestante.

Analiza viteilor: prezenta transgenelor capatate si daca sunt gasite in tesuturi. Laptele vacilor transgenice este analizat pentru a vedea daca si-a modificat insusirile in modul dorit. In productia de mutanti se folosesc toti pasii inafara de primul. Elementele genetice utlizate pentru a produce animale mutante contin elemente omologe care hibridizeaza cu ADN endogen, permitandu-se inserarea lor in locuri precise ocupate de catre gene care se intentioneaza a fi inlocuite. Acestea contin fragmente care previn transcrierea pe ARNm.

O metoda aditionala de control al expresiei

genelor este expresia transgenica a ribozomilor care sunt molecule de ARN care au abilitatea de a hidroliza secventele de ARN

in mijlocul lor.

Cand ribozomul este exprimat intr-un tesut el interfera cu translatia lui ARNm transcris, reducand sinteza totala a proteinelor date. Aceasta tehnologie este utilizata in controlarea sintezei α-lactalbuminei din lactatia glandelor mamare si enzimelor implicate in sinteza lipidelor.

O problema cheie in constructia unei gene este ca expresia ei sa fie indreptata catre tesuturi sau organe selectate. Daca se doreste modificarea laptelui, gena necesita un element de transcriptie regulata (TRE) care promoveaza expresia lor in lactatia glandelor mamare. Astfel, s-a exprimat un activator al plasminogenului din tesutul uman in glandele mamare ale soarecilor utilizand TRE care directioneaza genele codificand cea mai abundenta proteina din zer, murina laptelui. Exemple de TRE ale proteinelor laptelui sunt acelea ale γ-cazeinei bovine, β-cazeinei caprine si α- lactalbuminei bovine.

Problemele tehnice si greutatile intampinate in productia animalelor transgenice si mutantilor transgenici si abordarea solutiilor

Expresia componentelor exogene ale vacilor de lapte transgenice in lapte este produsa prin microinjectie. Introducerea genelor in embrion, gameti sau gonade prezinta cateva inconveniente care limiteaza aplicatia lor industriala la vacile si caprele transgenice. Exemple ale acestor bariere sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Piedici de aplicare a animalelor de lapte transgenice

P

r o b le m a

 

C

o n s e c in ta

R

e z u lta te

te h n ic e

d o r ite

 

In te g r a r e a

n e s p e c if ic a

E

x p r e s ia

tra n s g e n e i

E

x p r e s ie

tr a n s g e n ic a

c o n tr o la ta

d e

a

g e n e lo r

in

g e n o m

 

d

c

e

m e d iu l

o n tro l

a f e c ta ta –

a l

in c o n ju r a to r

n e p r e d ic tib il

T

r

R E

in

e g u la to r ii

g e n a

p r e z e n te

s a u s itu s u l

in

e le m e n te

tin ta

 

e

x p r e s ie i

tr a n s g e n e i

   

F

r e c v e n ta

s c a z u ta

a

E

fo r tu r i

d e

a

p ro d u c e

a n im a le

U

n

p r o c e n ta j

m a i

m a r e

d e

n a s te ri

v ii

e

v e n im e n te lo r

tr

a n s g e n ic e ;

U

n

p r o c e n ta j

m a i

m a r e

d e

a n im a le

tra n s g e n ic e

d in

c a u z a

a

n im a le le

tr a n g e n ic e

n u

s u n t

tr

a n s g e n ic e

n

u m a r u lu i

s c a z u t

d e

 

in

to td e a u n a

o b tin u te

   

n

a s te r i

d e

p u i

v ii

 

E

f ic ie n ta

d e

 

tra n s f e r

in

s c a z u ta te h n ic a

d e

m

ic r o in je c tie

C

ic lu

r e p r o d u c tiv

c a i;

tim p

lu n g la g

N

e c e s ita te a

u n e i

m e n te n a n te

P

e r io a d e

m a i

s c u r te

d e

a

o b tin e

la

p

e

te r m e n

lu n g

a

a n im a le lo r

a

n im a le

tr a n g e n ic e

 

e m n ific a tiv

s

tra n s f e r u l

g e n e i

in tr e s i

in

fie

a in te a

c a d e te rm in a ta

u tiliz a r e a

lo r

s a

 

e r if ic a r e a tra n s f e r

v

a c e s tu i

 

F

r e c v e n ta

m ic a

d e

 

M

u lti

e m b r io n i

n o n tra n s g e n ic i

D

e te r m in a r e a

p o te n tia lu lu i

e

v e n im e n te

im p la n ta ti

 

e

m b r io n a r

in a in te

d e

im p la n ta r e

 

tra n s g e n ic e

d in

   

lip s e i

a b ilita tii

c a u z a d e

a

e

x p r im a

p r o d u s ii

g

e n e lo r

 

P

r o p a g a r e

tr a s g e n ic a

T

im p

d e

a s te p ta r e

n e c e s a r

S

ta b ilir e a

r a p id a

a

u n e i

c ir e z i

m

ic a

in

c ir e a d a

p

e n tru

c o m e r c ia liz a r e a

tr

a n s g e n ic e

 
 

tr

a ta m e n tu lu i

d e

s ta b ilir e

a

 

u

n e i

c ir e z i

p ro d u c tiv e

Poate cea mai frecventa problema experimentata in generarea animalelor transgenice este lipsa insertiei specifice a genei in genom. O gena poate fi integrata in regiunea inactiva transcriptionala a unui cromozom limitand sever expresia transgenei. Strategiile de impiedicare ale acestei probleme de “insertie la intamplare” au fost de a apara transgena din cromatina inconjuratoare sau de a tinti insertii la situsurile specifice ale genomului.

O transgena poate fi aparata prin secvente dominante regulatorii cunoscute ca regiuni de control locus (LCRs) sau regiuni de atasament a matrix-ului (MARs). Cea mai utilizata metoda pentru generatia TM (mutant) este ca o transgena sa poata fi directionata catre un site genomic specific prin recombinarea omologilor. Recombinarea omologilor nu este inca perfecta pentru productia de TAs (animale transgenice).

Animale experimentale ca iepuri si soareci au o scurta perioada de gestatie - Costuri avantajoase se obtin numai pentru un numar mai mare de animale. La animalele domestice, cai, aceste deficiente cauzeaza o crestere seminificativa a costului si timpului necesar de a produce animale transgenice. Alte tehnici:

- cai transgenici - utilizarea vectorilor virali de transfer gene via transcriptia reversa.

- vaci - s-au microinjectat embrioni de vaca la 2 si 4

celule de baza si s-a comparat numarul nasterilor vii obtinute prin aceasta tehnica cu acelea rezultate prin microinjectia in stadiul pronuclear embrionar.

Piedica: privind ciclul reproductiv lung la cai este timpul lag dintre transferul genei si productia de lapte a animalului transgenic. Un animal poate avea elemente detectabile de fuziune a genei in genom, dar prezenta lor nu garanteaza ca produsul genei va fi exprimat in lapte. De altfel, adevarata utilizare a animalelor transgenice nu poate fi determinata decat atunci cand animalul ajunge sa produca lapte. Tehnici care scurteaza aceasta perioada de asteptare:

- inducerea lactatiei la juninci; - Producerea de animale transgenice care au fost expuse la particole retrovirale continand gene care sunt injectate prin canalele mameloanelor

S-au produs clone transgenice de vitei prin transfer de nuclei ale fibroblastelor fetale transgenice stabile in oocite nucleate. Elementele continute de gena, codifica rezistenta la neomicina si β-galactozidaza; aceasta a permis selectia fibroblastelor rezistente la neomicina care au fost determinate pentru a exprima activitatea β-galactozidazei. Nuclei din aceasta linie celulara au fost utilizate pentru a genera clone ale oocitelor transgenice. -aplicatiile comerciale pentru obtinerea produselor din lapte a fost de asemenea demonstrata pe animale de laborator si numai cateva rapoarte au mentionat productia de vaci de lapte transgenice. Oricum prototipul produs in laborator si schimbarile rapide in domeniul alimentelor functionale si ale suplimentelor dietetice reprezinta baza ideii de a utiliza animale transgenice pentru a produce un lapte cu compozitie imbunatatita.

Aplicatii ale animalelor transgenice si mutante la productia produselor din lapte

-laptele modificat cu valoare nutritiva adaugata.

- laptele modificat genetic este un produs

atractiv pentru aplicatii nutritionale, pentru diverse boli, pentru sugari si batrani.

- productia animalelor transgenice - cresterea

productiei de lapte. Tabelul de mai jos insumeaza modificarile propuse pentru aplicatiile comerciale ale animalelor transgenice si mutante in vederea cresterii productiei de lapte.

Exemple de trasaturi obtinute sau pierdute in laptele obtinut din animale transgenice si mutante

T

r a

s

a

t u

r a

E

x

e

m

p

l e

 

d

e

A

b

o

r d

a

r i

p

o

t e

n

t i a

l e

 

A

p

l i c

a

t i i

c

o

m

e

r c

i a

l e

 
 

r

e

z

u

l t a

t e

 

d

o

r i t e

 

p

o

t e

n

t i a

l e

 

S

i n

t e

z

a

d

e

l a

c

t o

z

a

L

a

c

t o

z

a

i n

R

e

g

l a

r e

a

α

- l a

c

t a

l b

u

m

i n

i

s a

u

L

a

p

t e

c

u

c

o

n

t i n

u

 

c

a

n

t i t a

t e

 

r e

d

u

s

a

e

x

p

r e

s i e

i

 

g

e

n

e

i

s

c

a

z

u

t

d

e

l a

c

t o

z

a

 

g

a

l a

c

t o

z

i l t r a

n

s

f e

r a

z

e

i

s a

u

p

e

n

t r u

p

e

r s

o

a

n

e

c

u

g

l u

c

o

z

i d

a

z

e

i

.

O

b

t i n

e

a t i n e

r e

p

i

n

t o

l e

r a

n

t a

l a

l a

c

t o

z

a

u

n

e

i

a

i

m

a

r i

s

i

m

a

i

a

p t e

u

 

o

s m

o

t i c

e

 

l a

c

t o

z

e

b

a

z

c

a

r b

o

h

i d

r a

t

i

.

S

i n

t e

z

a

d

e

L

a

p

t e

f a

 

r a

β -

S

c

o

a

t e

r e

a

 

g

e

n

e

i

L

a

p

t e

h

i p

o

a

l e

r g

i c

,

p

r o

t e

i n

e

l

a

c

t o

g

l o

 

b

u

l i n

a

l

a

c

t o

g

l o

b

 

u

l i n

e

i

,

i

m

b

u

n

a

t a

t i r e

a

i m

u

n

o

g

e

n

i c

e

 

i

n

t r o

d

u

c

e

r e

a

r i b

o

z

o

m

z

a

i l o β -

r

p

r o

d

u

c

e

r i i

b

r a

n

z

e

i

 

p

e

n

t r u

a

r e

d

u

c

e

s

i n

t e

 

l

a

c

t o

g

l o

b

 

u

l i n

e

i

S

i n

t e

z

a

l i p

i d

e

l o

r

R

e

d

u

c

e

r e

a

 

E

x

p

r e

s

i a

t r a

n

s

g

e

n

i c

a

a

L

a

p

t e

s

i

p

r o

d

u

s

e

d

i n

 
 

g

r a

s

i m

i l o

r

d

i n

r

i b

o

z

o

m

i l o

r

i m

p

o

t r i v

a

l

a

p

t e

u

t i

l i z

a

t e

 

i n

l

a

p

t e

,

a

c

e

t i l - C

o

A

- c

a

r b

o

x

i l a

z

a

d

i e

t e

p

e

n

t r u

m

o

d

i f i c

a

r e

a

 

m

e

n

t i n

e

r e

a

g

r e

u

t a

t i i

p

r o

f i l u

l u

 

i

c

o

r p

o

r a

l e

 

a

c

i z

i l o

r

 

g

r a

s

i

 

S

i n

t e

z

a

d

e

l a

p

t e

L

a

p

t e

c

u

E

x

p

r e

s

i a

a

F

o

r m

u

l e s

u

p

 

p

e

n

t r u c

u

 

u

m

a

n

o

l i g

o

z

a

h

a

r i d

e

g

l i c

o

t r a

n

s

f e

r a

z

e

l o

r

e

x

o

g

e

n

e

s

u

g

a

r

i

,

l i m

e

n

t e

g

l i c

o

c

o

n

j u

g

a

t

u

m

a

n

e

 

p

r e

b

i o

t i c

e

S

i n

t e

z

a

d

e

o

l i g

o

s i

L

a

p

t e

c

o

n

t i n

a

n

d

E

x

p

r e

s

i a

t r a

n

s

g

e

n

e

i

c

a

r e

L

a

p

t e

s

i

p

r o

d

u

s

e

d

i n

 

p

o

l i z

a

h

a

r i d

e

f

i b

r e

s

a

u

a

m

i d

o

n

c

o

d

i f i c

a

g

l i c

o

z

i d

a

z

e

l e

s

i

l

a

p

t e

u

t i

l i z

a

t e

 

i n

 

l

a

n

t

d

i r e

b

i l

 

g

l i c

o

t r a

n

s

f e

r a

z

e

l e

d

i n

d

i e

t e

p

e

n

t r u

 

p

l a

n

t e

s i

m

i c

r o

b

i

m

e

n

t i n

e

r e

a

g

r e

u

t a

t i i

 

c

o

r p

o

r a

l e

 

S

i n

t e

z

a

L t i n

a

p

t e

c

o

n

a

n

d

E

x

p

r e

s

i a

a

n

t i c

o

r p

i l o

r

s a

u

P

r o

d

u

s e

d

i n

 

l a

p

t e

 

i m

u

n

o

g

l o

b

u

l i n

e

l o

r

a t i c

n

o

r p

i

f

r a

g

m

e

n

t e

l o

r

d

e

a

n

t i c

o

r p

i

p

e

n

t r u

a

p

r e

v

e

n

i

 

i

m

p

o

t r i v

 

a

b

o

l i l o

r

 

b

o

l i l e

i n

f e

c

t i o

a

s

e

c

o

p

i l a

r i e

i

 

S

i n

t e

z

a

d

e

L

a

p

t e

c

o

n

t i n

a

n

d

E

x

p

r e

s

i a

p

e

p

t i d

e

l o

r

s

i

C

r e

s t e

r e

a

t e

r m

e

n

u

l u

 

i

c

o

m

p

u

s

i

l

i z

o

z

i m

 

d

e

p

r o

t e

i n

e

l o

r

a

n

t i b

a

c

t e

r i e

n

e

 

d

e

v

a

l a

b

i l i

t a

t e

a

l

b

a

c

t e

r i o

s t a

t i c

 

i

a

p

a

r a

r e

 

p

r o

d

u

s

u

l u

i

S

i n

t e

z

a

L

a

p

t e

c

o

n

t i n

a

n

d

E

x

p

r e

s

i a

p

r o

t e

i n

e

l o

r

u

m

a

n

e

F

o

r m

u

l e

c

a

i m

i t a

 

p

r o

t e

i n

e

l o

r

 

d

i n

c

a

z

e

i n

e

 

u

m

a

n

e

,

d

i n

l a

p

t e

l

a

p

t e

l e

u

m

a

n

l a

p

t e

u

m

a

n

l

a

c

t o

f e

r i n

a

     

Prin modificarea genetica a vacilor de lapte - produse din lapte comerciale prin eliminarea constituentilor nativi ai laptelui, ca lactoza si β- lactoglobulina, care cauzeaza diverse reactii adverse unor categorii de consumatori. Un mutant care nu produce β-lactoglobulina este dorit pentru cel putin 2 motive:

- laptele lui este mult mai bun pentru obtinerea

branzei;

- se evita compusul cel mai alergen la laptele de vaca.

Produsele din lapte fara lactoza sau cu continut redus de lactoza ocupa acum o nisa pe piata alimentelor functionale de a satisface cerintele consumatorilor cu intoleranta la lactoza. Reducerea sau eliminarea lactozei este obtinuta prin tratarea laptelui sau zerului cu β-galactozidaza. -s-a redus α-lactalbumina care este un component al complexului lactat sintetazei si care este necesar pentru sinteza lactozei.

- sinteza transgenica a β-galactozidazei pentru a hidroliza

dizaharidele dupa sinteza lor si utilizarea lactozei ca materie prima pentru a obtine glucide cu molecula mai mare care are valori osmotice mai mici si nu cauzeaza simptome de intoleranta la lactoza.

- expresia glicoziltransferazei care utilizeaza lactoza ca substrat pentru sinteza oligozaharidelor.

- aceste strategii – avantaj: permit expresia normala a laptelui deoarece lactoza este prezenta la un anume moment in glanda mamara.

Continutul de lipide in lapte poate fi redus prin reglarea coexpresiei cu ribozomi directionati impotriva secventelor de ARNm codificand acetil- coenzima A (acetil-CoA) carboxilaza care catalizeaza pasii cheie din sinteza acizilor grasi. In vacile transgenice aceasta inhibitie are cel putin doua efecte: obtinerea de lapte cu contin redus de grasime si cresterea eficientei productiei de lapte. Deoarece reactia catalizata de enzime consuma energie, inhibitia ei previne consumarea de molecule de adenozin trifosfat (ATP) care sunt apoi disponibile sa conduca alte reactii sintetice.

O alta potentiala aplicatie a tehnologiei transgenice este modificarea profilului acizilor grasi din lapte.

Alimentele medicamente care contin profile specifice ale acizilor polinesaturati cu catena luna (PUFAs) sunt utilizate ca adjuvanti terpeutici pentru tratarea proceselor inflamatorii; totodata se cunoaste influenta in sanatate a acizilor grasi polinesaturati.

- s-au clonat si exprimat enzime implicate in scurtarea sau

alungirea acizilor grasi si s-au produs plante transgenice care sintetizeaza nivele mari de PUFA.

- sinteza de oligozaharide ale laptelui uman . S-au exprimat

cateva glicoziltransferaze care au fost gasite in glandele mamare ale soarecilor, porcilor si iepurilor. Expresia acestor enzime rezulta in sinteza de oligoglucide prin alungirea lactozei, oligoglucide care se gasesc in laptele uman. Prezenta acestor structuri pot aduce o plusvaloare laptelui ca derivat dietetic sau ca aliment-medicament. In aditie, glicotransferaze, glicozidaze sau enzime ca epimerazele care

nu se gasesc in glandele mamare pot fi exprimate in lactatia glandelor mamare.

O strategie aditionala pentru suplimentarea laptelui pentru consum sau pentru aplicatii specifice este exprimarea anticorpilor trangenici impotriva unor patogeni umani cunoscuti sau unor microbi care cauzeaza alterari ale produselor din lapte.

S-au produs anticorpi impotriva rotavirusului uman din laptele vacilor hiperimunizate.

Acesti anticorpi au fost concentrati deoarece concentratia lor scazuta din lapte nu a fost suficienta pentru aplicatii la om.

Este posibil sa se exprime transgena codificata pentru anticorpi direct in laptele de vaca, care furnizeaza produse nutritionale cu activitate impotriva patogenilor comuni din maternitati.

In acest fel laptele are proprietati antiinfectioase dar nu genereaza rezistenta la antibiotice.

Desi aceasta aplicatie poate fi limitata de catre patogenii care actioneaza pe suprafata mucoasei gastrointestinale poate fi importanta pentru persoanele cu sistemul imunitar compromis.

Proteinele si peptidele antibacteriene ca lizozimul nu numai ca ajuta consumatorul de produse lactate sa lupte impotriva patogenilor din mucoasa dar pot avea un efect semnificativ in cresterea termenului de valabilitate a laptelui si derivatelor lui.

Proteinele laptelui mamar sunt asociate cu diferite activitati biologice. - varianta a α-lactalbuminei umane are activitate antibacteriana si genereaza β- cazeina, prin hidroliza proteolitica, peptide care au efecte neurotropice si potentiale proprietati imunostimulatoare.

Desi expresia transgenica a proteinelor din laptele uman in laptele animal pare a fi o tinta naturala pentru companiile care produc formule pentru sugari aceste aplicatii nu sunt limitate numai la nutritia pediatrica. Aceste proteine umane functionale pot fi mai putin alergenice decat cele naturale prezente in laptele de vaca. Utilizarea acestor proteine in procesarea laptelui poate face mai accesibila obtinerea branzeturilor, produselor fermentate pentru persoanele alegice la laptele de vaca. Orice proteine, incluzand enzime pot fi exprimate in lactatia glandelor mamare ale vacilor de lapte.

Tehnologii aditionale

-vaccinurile ADN sunt obtinute pentru tratamentul si prevenirea bolilor animalelor de ferma , incluzand cai. - proiectarea si utilizarea diagnosticurilor bazate pe ADN, pentru cai si vaci de lapte. Alte tehnologii care au fost dezvoltate semnificativ din 1995 sunt proiectarea si implementarea determinarilor bazate pe PCR (polymerase chain reaction) in vederea detectarii contaminarii microbiene in produsele de lapte. Incercarile realizate pentru detectia Listeriei monocytogenes, in lapte este unul dintre exemple. -s-au dezvoltat biosenzori de masurare a progesteronului in lapte si alte fluide. - masuratorile “real-time” obtinute cu aceste instrumente pot fi utilizate pentru a furniza hormoni recombinanti sau masura impactul expresiei transgenice a hormonilor si altor factori care afecteaza parametrii fiziologici de lactatie.

Convergenta metodelor biochimice analitice si a biotehnologiei orientate spre productie este ilustrata prin selectia si utilizarea tulpinilor microbiene de producere a produselor fermentate din lapte si a branzeturilor.

Tulpina Lactococcus sp.:

-s-a caracterizat din lapte pe baza parametrilor biochimici; -s-a clasificat utilizand analiza genei de restrictie.

Tulpina Lactobacillus helveticus:

-s-a studiat in starterii de branza; - s-a determinat extinderea ADN prin hibridizare; - s-au determinat cativa parametri biochimici ca:

activitatea proteolitica, activitatea peptidazica, productia de acid lactic, antibiotice.

Productia si utilizarea enzimelor in procesarea laptelui reprezinta de asemenea instrumente benefice furnizate de biotehnologie - Tehnicile de imobilizare a enzimelor si microbilor sunt utilizate pentru hidroliza lactozei din lapte sau zer.

Un exemplu de utilizare a enzimelor recombinante pentru alterarea proprietatilor fizico-chimice ale proteinelor laptelui este fosforilarea cazeinei utilizand foosforilaza recombinanta.

Acest proces este de dorit deoarece existenta fosfatului aditional in proteine imbunatateste legarea calciului si deoarece proprietatile cazeinei pot fi modelate prin gradul ei de fosforilare.

Efectele OMG si produselor derivate OMG pe diferite elemente si diferite stagii ale procesarii laptelui. TE = expresie transgenica; TM = mutant cu destinatie speciala; OMG = organism modificat genetic.

cu destinatie speciala; OMG = organism modificat genetic. GM microorganisme TE ai hormonilor Enzime produc
GM microorganisme TE ai hormonilor Enzime produc aminoacizi pentru accelerarea cresterii TM fara lacoza, alergeni
GM microorganisme TE ai hormonilor
Enzime
produc aminoacizi
pentru accelerarea
cresterii
TM fara lacoza,
alergeni
TE a proteinelor,
enzimelor si produsi
recombinante
secundari ai genelor in
lapte
OMG ca starteri
de culturi
Nutret
Lapte de vaca
Produse din lapte
GM microorganisme
pentru predigerare
nutreturi
Plante
transgenice
Probiotice recombinante
pentru oameni
Enzime
Probiotice
pentru
Hormoni
recombinante
cresterea recombinanti
pentru animale eficientei
Tulpini bacteriene
selectate si clasificate utilizand
gene
de ferma
nutreturilor