RAPORT Tema: Zona Integrationist, ASEAN

Elaborat de: A verificat:

Chisinu 2011

1. Istoria aparitiei zonei integrationiste ASEAN, membrii si obiectivele asociatiei.

Asociatia Natiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) a luat fiinta in Bangkok pe data de 8 august 1967 o data cu primele cinci tari membre: Indonezia, Malaezia, Filipine, Singapore si Thailana. Ulterior au aderat si Brunei Darussalam, Vietnam, Laos si Myanmar, Cambodgia. Incepand cu anul 2006, regiunea ASEAN are o populatie de 560 milioane, se intinde pe o suprafata de 4,5 milioane de km patrati, un produs combinat intern brut de aproximativ 1100 miliarde de dolari si un comert total de aproximativ 1400 miliarde de dolari. Este o asociatie eterogena de state cu dimensiuni diferite ca intindere si populatie. Statele member sunt diferite si ca regiuni politic, unele fiind tari comuniste, unele foste. n prezent, ASEAN cuprinde 10 state, existnd patru etape de extindere, dup cum urmeaz: - la data de 08.01.1984, Brunei Darussalam ader la ASEAN. - la data de 28.07.1995, Vietnam ader la ASEAN. - la data de 23.07.1997, Laos i Myanmar se altur celorlalte ri ASEAN. - la data de 30.04.1999, Cambogia ader la ASEAN. rile membre ASEAN pot fi mprite n 2 categorii: ri dezvoltate (Indonezia, Malayezia, Filipine, Singapore, Thailanda i Brunei ) i ri slab dezvoltate (Cambodgia, Laosul, Myanmar i Vietnamul ) Populaia celor 10 ri care intr n prezent n componena ASEAN de circa 560 milioane de persoane, ceea ce transforma, potenial, zona ntr-una din cele mai mari piee ale lumii, dac avem n vedere doar numrul de persoane, dect UE sau SUA. Alte atuuri ale rilor din regiune se refer la faptul c posed resurse naturale bogate, se ntind pe o suprafa considerabil i se afl n apropierea rutelor strategice care leag Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu, Africa i Europa. Cea mai important decizie legat de evoluia acestei organizaii a fost luat n anul 2003, n cadrul celui de al 9-lea summit din Bali, Indonezia i s-a referit la crearea unei comuniti ASEAN pn n anul 2020 (inta a fost mutat ulterior pentru 2015), care urma s se bazeze pe trei stlpi: 1. Comunitatea de securitate ASEAN; 2. Comunitatea economic ASEAN; 3. Comunitatea socio-cultural ASEAN. ASEAN a fost creata ca organizatie politica, cu rol in mentinerea stabilitatii regionale. Ulterior aceasta structura si-a extins domeniile de preocupare, in 1976, prin Declaratia de Acord ASEAN (Bali) stabilindu-se un program de cooperare regionala in domeniile comert, industrie si in sectorul financiarbancar. n vederea promovrii comerului ntre rile membre a fost creat ncepnd cu 1 ianuarie 1993 Zona de Comer Liber ASEAN ( ASEANFree Trade Area AFTA). Principalul obiectiv AFTAa fost acela de: Reducere a nivelului proteciei tarifare ntre membri la un nivel de cel mult 5% pentru majoritatea produselor manufacturate pn n anul 2003; Extinderea acestui nivel redus pentru toate produsele pn n anul 2010. Crearea AFTAa fost sprijinit de 2 factori:

Necesitatea de a rspunde fenomenului de apariie i dezvoltare a altor blocuri comerciale regionale ( n principal UE i NAFTA) ; Liberalizarea i reglementarea economiilor rilor membre care au nsemnat reducerea interveniei statului n economie, dezvoltarea sectorului privat i creterea volumului intrrilor de investiii strine directe.

rile membre ASEAN au adoptat ca principiile fundamentale din Tratatul de Prietenie i Cooperare n Asia de Sud-est (TAC). Acestea erau: respect reciproc pentru independen; suveranitate; egalitate; integritate teritorial i identitate naionala a tuturor naiunilor; respectarea dreptului oricrui stat de a exista fr constrngeri ; neamestecarea n afacerile interne ale rilor componente; rezolvarea disputelor ntr-o manier panic; renunarea la folosirea forei; cooperare efectiv intre rile member.

Prin dialog politic si incredere nici o tensiune nu a generat in confruntari armate intre tarile membre ASEAN de la infiintarea sa, cu trei decenii in urma. Pentru a putea construi pe o structura politica si de cooperare deja existenta de ani, liderii ASEAN au cazut de acord cu crearea Comunitatii de Securitate(lb. engleza-ASEAN Security Community) a carui scop este de a se asigura ca tarile din regiune sa traiasca in pace, intr-un ambient democratic si armonios. Membrii Comunitatii se bazeaza exclusiv pe un proces pasnic de solutionare a diferentelor intra-regionale. Ca o recunoastere a securitatii interdependente in regiunea Asia-Pacific, ASEAN s-a infiintat in anul 1994 Forumul Regional ASEAN (lb. engleza-ASEAN Regional Forum-ARF). Agenda Forumului contine: promovarea consolidarii increderii, dezvoltarea diplomatiei preventive, elaborarea metodologii de conflicte. ASEAN a ajuns la un consens in ceeea ce priveste urmatoarele: I. Instituirea de noi mecanisme si masuri care ajuta la implementarea initiativelor economice existente; II. Accelerarea integrarii regionale pana in anul 2010 pe urmatoarele sectoare: transport aerian, produse pe baza agro, autoturisme, e-comert, electronica, pescuitul, sanatate, produse pe baza de cauciuc, textile, turism, produse din lemn; III. Facilitarea circulatiei oameilor de afaceri, forta de munca calificata; IV. Consolidarea mecanismelor institutionale ale ASEAN, imbunatatirea celor existente, a mecanismelor de solutionare a oricaror dispute economice. Toate deciziile sunt luate de cel mai inalt organ ASEAN, Reuniunea sefilor de stat si guvern ASEAN. Summit-ul ASEAN este convocat in fiecare an; reuniunea ministeriala ASEAN are loc anual.

Tarile membre: I. Indonezia; II. Malaezia; III. Filipine, IV. Singapore V. Thailana VI. Brunei Darussalam; VII. Vietnam; VIII. Laos; IX. Myanmar; X. Cambodgia.

Membrii ASEAN au adoptat principiile fundamentale in relatia dintre tari si sunt cuprinse in Tratatul de Prietenie si Cooperare din Asia de Sud-Est (lb engleza-Treaty of Amity and Cooperation in Southeast Asia-TAC): respectul mutual pentru independenta, suveranitate, egalitate, integritate teritoriala si a identitatii nationale, dreptul fiecarui stat de a conduce fara influente externe, subversiune sau constrangere, respectarea si neamestecul in treburile interne, solutionarea litigiilor sau disputelor intr-o maniera pasnica, renuntarea la amenintare sau la folosirea fortei si cooperarea eficienta intre ele. Obiectivele ASEAN sunt urmtoarele: n prezent obiectivele ASEAN sunt cuprinse n ASEAN Vision 2020, adoptat n 1997 de ctre rile membre i sunt : - meninerea pcii; -accelerarea progresului tiintei i tehnologiei; -intensificarea comerului i investiiilor n domeniul mineral ntre rile membre; - dezvoltarea resurselor umane; -accelerarea circulaiei libere de servicii profesionale n regiune; -meninerea stabilitii macroeconomice i financiare; -existena unui parteneriat angajat n dezvoltare dinamic ntre rile ASEAN. - accelerarea cresterii economice - dezvoltarea culturala si progresul social - promovarea pacii si a stabilitatii prin respectarea justitiei si a legii in relatiei cu tarile din interiorul ASEAN - respectarea principiilor Cartei Organizatiei Natiunilor Unite - cooperarea de interes comun , - echilibrarea relatiilor comerciale, - stabilirea zonei de liber schimb. Scopul Comunitatii Economice ASEAN este: De a crea o regiune prospera, stabila si competitiva economic pe care sa se desfasoare un flux liber de bunuri, servicii, investitii si de capital, Dezvoltare economica echitabila care sa reduca saracia si diferentele economice,

 Impulsionarea comun a creterii economiei, progresului social i dezvoltrii culturale din zon, n spiritual egalitii i cooperrii; Respectarea principiilor de drept, normelor privind relaiile interstatale i Chartei ONU, pentru impulsionarea pcii i stabilitii din zon; Impulsionarea cooperrii i ajutorrii reciproce n domeniile economic, social, cultural, tehnologic, tiinific .a; Desfurarea unei cooperri mai eficiente n valorificarea agriculturii i industriei, extinderea schimburilor comerciale, mbuntirea transportului i ridicarea nivelului de via al populaiei; Meninerea cooperrii strnse i reciproc avantajoase cu organizaiile internaionale i regionale cu scopuri i inte similare, cutnd ci de cooperare mai strns cu acestea.4.

2. Avantajele si dezavantajele statelor membre.

Avantaje: securitatea (economic, strategic, a resurselor); prosperitatea (a participa n acest cadru select este un avantaj); obinerea unui standard de civilizaie superior. crestere economica, cresterea investitiilor starine directe, crearea unor noi structuri de productie care sa permita fabricarea unor produse finite cu valoare adaugata mai mare si calitate superioara, conform satndardelor ASEAN, protectie sporita a consumatorilor, cresterea economiilor si investitiilor populatiei, micsorarea fiscalitatii prin politici de impozitare mai relaxate, extinderea pietelor de capital, dezvoltarea afacerilor si a sectorului privat, stimularea concurentei, acces pe piata muncii din statele membre la ASEAN, imbunatatirea substantiala a standardului de viata a populatiei.

Dezavantaje: migratia masiva a populatiei din tarile slab dezvoltate in cele inalt dezvoltate, care periciliaza locurile de munca, in conditiile in care somajul este ridicat si acum poate fi accentuat de incetinirea activitatii economice; concurenta din partea unor tari cu un capital uman deloc de neglijat si cu costuri ale fortei de munca mult mai scazute; concurenta in domeniul electronicei, in conditiile in care fermierii reprezinta un lobby puternic in tarile Asiei.

3. Tabel nr.1 Analiza indicatorilor de dezvoltare economica a statelor membre zonei integrationiste ASEAN.
Indicatori P.I.B, (mil.,$) ara Indonezia 79 636 Thailanda 32 354 Malayzia 25 429 Philipine 32 450 Vietnam 2 396 Singapore 11 718 Cambodgi a Brunei Laos 322 Myanmar 5 905 Total (ASEAN) 196391 31 771 1478980 176 635 357 65640 4 393 722457 477 73957 6 731 811740 263 6 323 36788 394 20981 5 643 99 893 92 1 328 28 1 031 157 594 5 587 171 184 10 723 10 648 4 853 88 28 943 36 139 724 26 641 24 007 180 572 245 785 5 360 1 910 92 446 45 1 050 1 314 66 749 339 19 375 16 4 581 55 775 269 832 4 133 6 895 2 1 236 1 20 4 500 16 80 9 533 311 98 112 5 979 -1 30 162 049 674 1 762 8 291 45 735 5 741 38 308 114 1 948 86 359 191 355 1 848 6 967 10 779 123 693 273 313 685 4 033 9 214 134 832 6 505 12 945 540 571 541 2 351 10 834 92 672 1980 2010 P.I.B. pe locuitor, (mil.,$) 1980 2010 Import, (mil.,$) 1980 2010 Export, (mil.,$) 1980 23 950 2010 119 48 3 152 06 8 157 48 4 Intrri de investiii strine directe, (mil.,$) 198 2010 0 180 189 934 4 877 5 949 1 381 Ieiri de investiii strine directe, (mil.,$) 1980 2010

6 3 201

2 949 3 818 8 038

Concluzii: In anul 1980 tare cu cel mai mare PIB dintre membrii ASEAN a fost Indonezia, iar tara cu cel mai mic PIB din componenta acestei zone integrationiste a fost Laos. Pina in anul 2010 PIB-ul fiecarei tari inregistreaza o majorare, iar Indonezia ramine sa fie tara cu cel mai mare PIB, la fel si Laos ramine tara cu cel mai mic PIB. Cel mai mare PIB pe cap de locuitor in 1980 sa inregistrat in Brunei, iar cel mai mic PIB pe cap de locuitor este in Cambodgia. In 2010 PIB-ul pe cap de locuitor creste semnificativ pentru toate tarile membre ASEAN, Brunei raminind tara cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor iar Myanmar este tara cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor. Volumul importului in anul 2010 creste semnificativ in comparatie cu anul 1980. Ce mai mare pondere in importul ASEAN-ului o detine Singapore, iar cea mai mica pondere o detine Laos atit in 1980 cit si in 2010. In 1980 volumul maxim de export il detine Malayzia, iar volumul minim il detine Cambodgia, in 2010 volumul exportului se mareste semnificativ si liderul exportului de vine Singapore, iar Laos detine cea mai mica pondere din volumul total al exportului din ASEAN.

Din anul 1980 si pina in anul 2010 intrarile de investitii straine au crescut considerabil. Singapore este tara care a benificiat de cel mai mare volum de investitii straine atit in 1980 cit si in 2010. Malayzia este tara care ofera cel mai multe investitii statelor straine atit in 1980 cit si in 2010.

4. Locul zone itegrationiste ASEAN n economia mondial.

Economia mondial este puternic influenat de transnaionale i a organizaiilor regionale (UE, aciunile statelor naionale, a corporaiilor NAFTA, MERCOSUR, ASEAN, etc.).

Dezvoltarea zone ASEAN a fost favorizata si de deschiderea economiei Japoniei, pana nu demult o piata inchisa, si de oportunitatile pe care le ofera India. De asemenea, evolutiile ASEAN au aratat vulnerabilitatea unei asemenea zone atunci cand una din tarile membre se confrunta cu o criza. Forta economi ASEAN ansamblul regional dinamic aflat in competitie cu asia de est. ASEAN cunoaste un ritm de crestere economica superior multor regiuni de pe glob. Are un insemnat potential agricol reflectat in ponderea productiei de orez , cauciuc natural, cacaua, si fructe, forestier si minier. In domeniul industrial se remarca pt prin electronica , electrotehnica petrochimie si productia textile; domeniul turistic- Singapore , malaiezia si indonezia. Obiectivul principal al politicii de relaii externe pentru Comunitatea ASEAN este de a deveni un important juctor internaional. n momentul de fa, principalii parteneri ai ASEAN sunt China, Coreea de Sud i Japonia. Cu aceste trei ri s-au dezvoltat relaii pe multiple planuri: securitate, cooperare, criminalitatea transfrontalier, comer i investiii, mediu, finane, agricultur, energie, turism, sntate, fora de munc, cultur, tiin i tehnologie, comunicaii, asisten social i dezvoltare, tineret i dezvoltare rural i eradicarea srciei. n privina relaiilor comerciale cu rile mai sus menionate, ASEAN a negociat sau negociaz Acorduri de Liber Schimb. Tot n zona Asiei i Oceaniei, ASEAN are relaii strnse, att politice, ct i economice cu India, Australia i Noua Zeelanda. De asemenea, ASEAN dezvolt relaii pe multiple planuri cu partenerii si de dialog. Pe lng cei deja menionai, acetia sunt: Uniunea European, Canada, Statele Unite i Rusia. ASEAN ntreine relaii strnse i cu organizaii, cum ar fi: Consiliul Cooperrii Golfului, Grupul de la Rio, Asociaia Asiei de Sud pentru Cooperare Regional i Forumul Pacificului de Sud. n anul 2002 comerul ntre statele membre reprezenta doar 20% din volumul total al comerului acestora, dar tendina este de cretere rapid. Un alt efect este i acela al creterii volumului investiiilor strine ntre rile Printre evoluiile n cadrul ASEAN, se numr faptul c, la nceputul lunii noiembrie 2002, la Pnom Penh, capitala Cambodgiei, s-a desfurat cea de a 8-a reuniune a efilor de stat i de guvern ai celor 10 membre, precum i fenomenele de concentrare a capitalurilor n vederea valorificrii tuturor avantajelor decurgnd din formarea unei

piee de mari dimensiuni.ri membre, la care au fost, de asemenea, prezeni reprezentanii unora din statele cele mai influente din zon - China, Japonia, Coreea de Sud i India. Agenda summit-ului a avut la loc de frunte problemele legate de stadiul dezvoltrii economice a rilor membre ale ASEAN, dar mai ales cele referitoare la posibilitile de dezvoltare i diversificare a cooperrii i schimburilor economice dintre ele, precum i cu partenerii mai puternici, avnd piee mari de desfacere din zon, ndeosebi China i Japonia. Participanilor la reuniune le-a fost distribuit un studiu comandat de guvernele celor 10 membri ai ASEAN firmei de consultan McKinsey. Documentul relev faptul c rile membre ale acestei aliane sunt nevoite s fac fa unei concurene tot mai mari, n special din partea Chinei, ca urmare a erodrii competitivitii produselor lor n plan regional. Se atrgea, de asemenea, atenia c rile ASEAN nu au reuit nc s fructifice atuurile pe care le au, n ciuda faptului c dispun de importante resurse naturale i umane, dar i de o pia de desfacere aproape echivalent cu cea a zonelor de coast ale Chinei, motorul dezvoltrii acestei ri. Studiul firmei McKinsey atrgea atenia i asupra investiiilor strine din ce n ce mai reduse n rile ASEAN, "cndva o destinaie important a investitorilor strini"5. Potrivit studiului, exporturile, dar i investiiile strine sunt frnate de problemele provocate de integrarea limitat din cadrul ASEAN, asociaie pe care puini dintre membrii si o consider o pia unic. Pieele ASEAN, sublinia studiul McKinsey, mici i fragmentate, nu sunt atrgtoare pentru investitori, n comparaie cu piee uriae cum este cea a Chinei sau din alte zone ale lumii, mult mai integrate. Cu aceast ocazie, a fost semnat de asemenea, un acord ntre ASEAN i China, conform cruia, pn n 2010-2015, va fi creat cea mai mare zon de liber-schimb din lume, schimburile comerciale bilaterale (China ASEAN) urmnd s ajung la 1.200 miliarde dolari annual Comerul ASEAN cu China a crescut semnificativ n ultimul deceniu, de la aproape 8 miliarde USD n 1991 la aproape 41 miliarde USD n 2005. Din 2005, cele dou pri au nceput s implementeze msurile de reduceri tarifare. Dup reducerea substanial a taxelor vamale ntre China i ASEAN, a crescut i volumul exportului rilor ASEAN ctre China a unor produse precum materii prime - petrol, gaze naturale, ulei de palmier, cauciuc natural, lemn i fructe tropicale, dar i produse petrochimice, circuite integrate, semiconductori, produse mecanice i electrice. Produsele chinezeti electrice i textile vor avea de asemenea acces nelimitat pe piaa statelor ASEAN ceea ce va impulsiona dezvoltarea comerului exterior din ambele pri. Pn n 2012 se estimeaz ca majoritatea produselor s fie comercializate cu taxe vamale zero. n prezent, China ocup a 5-a poziie n topul principalilor parteneri comerciali ai ASEAN, iar schimburile comerciale ale Chinei cu rile ASEAN reprezint peste 1/10 din totalul comerului exterior chinezesc (peste 850 miliarde USD).6 La o zi dup anunarea nfiinrii unei zone de comer liber ASEAN-China, India a propus ncheierea unui acord, similar celui semnat de China, pentru includerea acesteia n zona de comer liber nou creat. India s-a declarat dispus s extind concesiile tarifare prefereniale ce vor fi acordate noile state membre ASEAN, mai fragile din punct de vedere economic, dar i de a accepta reducerile tarifare pentru acele produse prevzute n acordul ASEAN-China. Taxele ce se aplica produselor electronice, chimicalelor, textilelor si masinilor unelte vor fi reduse si chiar eliminate complet in viitorul apropiat.

Aceste produse reprezint aproximativ 80% din totalul shimburilor dintre India i blocul ASEAN. India a exclus din acest acord 489 de produse, printre care cauciucul natural, producia de software i articole de tehnologia informaiei, ce vor beneficia n continuare de protecia taxelor vamale. O parte mic din produse, catalogate ca fiind "foarte sensibile" pentru economiile statelor semnatare, precum uleiul de palmier i cafeaua vor beneficia de asemenea n continuare de protecia taxelor vamale, iar anumite reduceri modeste se vor resimti pe o perioada de 10 ani de zile Japonia a semnat cu ASEAN, n Singapore, un acord preliminar de liber schimb prin care au fost eliminate tarifele la 90% din schimburile bilaterale mai puin la orez . n prezent, Japonia primete 12% din exporturile ASEAN i este cea mai mare surs de investiii n cele 10 state membre ale organizaiei. Acordul Japonia- ASEAN, care va fi definitivat pn n 2015, va extinde integrarea economic n estul Asiei

CONCLUZII ASEAN este o grupare aflata mereu in cautarea identitatii sale si niciodata atinge pana la capat obiectivele propuse. Cu exceptia Filipine, ceilalti membri fondatori ai ASEAN s-au aflat printre cele in ultimele decenii, succes datorat mai degraba Integrarea regionala putin mai accelerata in anii 90 s-a datorat in mare parte plan mondial si cresterii economice a statelor membre. privind integrarea lor intr-un bloc comercial mai mari success stories suficient de eficienta pentru a-si

politicilor si potentialelor nationale decat apartenentei la ASEAN eforturilor de liberalizare pe

Statele membre ASEAN trebuie sa lase la o parte frustrarile regional si sa se distanteze de

modelul UE pe care, de fapt, nici nu pot si nici nu doresc in mod real sa il urmeze. actiona in comun fara a forta

O solutie ar fi pastrarea climatului de cooperare regionala si a dorintei dea nota,caci atunci cand va fi momentul roata va incepe sa se miste de la sine.

Statele membre ASEAN par sa considere deocamdata ca cea mai importanta pentru ele Organizatia Mondiala a Comertului, pe care coordonare a elementelor de

organizatie economica este

o considera ca fiind cel mai important forum de

politica comerciala din lume.