Sunteți pe pagina 1din 6

ARTA GRECIEI ANTICE Ceramica In epoca homerica erau interbuintate vasele Diplion, numite astfel dupa una din

portile cetatii Atena, unde au fost descoperite. Ele sunt superioare vaselor cretane prin ornamentele pe care le au, de stil mai mult geometric. Aceste ornamente sunt combinate din linii care formeaza zigzaguri, patrate, spirale si din figuri de oameni, de cai, ori de pasari stilizate foarte schematic, aproape abstractizate. Sunt redate cu multa precizie si scene de lupta ori nave de razboi, dispuse orzontal, in benzi sau frize. Aceste frize sunt despartite intre ele prin ornamente geometrice, totul avand un ritm atragator, echilibrat. Se cunosc vase de pastrat uleiul, pentru cultul mortilor, numite lecithe, vase pentru ospete, numite si amfore, pentru vin si pentru untdelemn. Pe astfel de vase erau redate figurile, reprezentand scene mitologice, banchete ori jocuri sportive, la inceput in negru pe fond rosu, apoi in rosu pe fond negru. Pictura In lumea greaca s-a dezvoltat indeajuns si pictura, desi nu ne-au ramas multe creatii ale acestei arte. Interioarele se decorau cu picturi . Se faceau si tablouri portabile, care se expuneau intr-o sala cu siruri lungi de coloane, numita Pynacles. De aici vine denumirea de pinacoteca, folosita in toata lumea (o cladire cu sali mari unde se expun tablouri spre a fi vazute de public). In pictura decorativa, aderenta la zidurile interioare si exterioare, grecii antici au reprezentat figuri omenesti, plante, animale ori motive geometrice. Ca si in sculptura, in pictura s-a tinut seama de aspectele vietii, ale realitatii inconjuratoare, care au fost observate cu mult intens de catre artisti. Grecii au lucrat si mozaic- un gen de pictura care consta in fixarea unor bucati de piatra sau sticla foarte mici, de diferite culori, intr-o pasta speciala care se intareste. Ei nu au aplicat mozaicuri pe pereti, ci numai pe pardoseala (mozaic pareimentar). De aceea, nu au reprezentat in mozaic decat prea putine portrete, mai mult plante si animale foarte stilizate sau elemente decorative geometrice, dar si unele scene din viata sociala, mai ales in epoca tarzie elenistica. ARHITECTURA Acropolis inseamna "orasul de sus " si fiecare oras grec isi avea o acropole a sa . Pentru lumea moderna Acropola Atenei este cea spre care se indreapta interesul si admiratia tuturor . Din initiativa lui Pericle , in jurul anului 447 i.Hr. Fidias , marele sculptor , a fost insarcinat , ca arhitect sef , sa coordoneze activitatea de construire a Acropolei . In 40 de ani au fost construite : templul Parthenon (447-432) , in partea de sud a platoului , Propileele (437-432) - constructie inaltata de Mnesicles si care inlocuia vechea poarta - si templul Erehteion (430-418-410) , care adapostea noua culte diferite . In afara edificiilor de pe platou , pe aripa masivului de zidarie , care flanca in dreapta intrarea monumentala , s-a construit un mic templu ionic , ridicat in cinstea zeitei Athena - Nike - Apteros , la 428 i.Hr. celebru pentru relieful cunoscut . Pe aripa masivului din stanga intrarii pe Acropole se afla Pinacoteca , galeria de picturi . Langa Erehteion , sculptata de Fidias , se afla Statuia Zeitei Athena Parthenos (cea de 15 m.) , a referat.clopotel.ro

carei lance putea fi vazuta din departare de corabieri . Ansamblul armonios al Acropolei a devenit nu numai platoul sacru , loc al sarbatorii Panateneelor , ci si expresia idealului de civilizatie al epocii , a aspiratiei spre frumos al grecilor .Pericle a fost marea personalitate a momentului care a hotarat realizarea ansamblului reprezentativ.Sculptorul Fidias a fost cel care a realizat capodopera ansamblului ,cel care a gandit si a infaptuit artistic proiectul.Marele Fidias a creat Parthenonul,ca o uriasa bijuterie a ansamblului. Marmura de Pentelic ,din care a construit templul ,avea stralucirea si incandescenta diamantina a pietrei pretioase.Stilul doric ,combinat cu stilul ionic,fac din Parthenon unul dintre miraculoasele monumente,ca frumusete, din lume, unul dintre cele mai pure exemplare de perfectiune. Dedicat zeitei Athena ,Parthenonul este capodopera arhitecturii clasice . Deasupra coloanei erau 92 de metope prezentand scene mitologice (Gigantomahia , la est , Lupta centaurilor cu lapitii , la sud , Lupta atenienilor cu amazoanele , la vest , Caderea Troiei , la nordc ) ; frontoanele (estic si vestic ) se refereau la Nasterea zeitei Athena si la Luptele pentru cucerirea Aticii. In interiorul colonadei ornand partea superioara a fatadei , friza se desfasura pe 159 m avand 1m inaltime . Friza ionica , celebra ca frumusete , evoca Sarbatoarea Panateneelor , marcand apogeul sculpturii clasice . Alaturi de Parthenon,Erehteionul isi defineste incinta , ca unul dintre sanctuarele cele mai elegante ale arhitecturii ionice.Cele sase cariatide care antablamentul loggiei (devenita celebra datorita originalitatii si gratiei) inlocuiesc coloanele obisnuite.Atitudinea relaxata ,chipul senin ,usoara flexiunii a piciorului lasa draperia sa vibreze in lumina . La poalele Acropolei , Templul lui Hefaistos numit Theseion , construit prin anii 449 - 444 i.Hr . pastreaza expresia severa a spiritului doric . Arhitectura profana continua vechile traditii . Agora , locul intalnirilor publice , primeste un aspect impunator marginii de porticuri . Palestrele , locul de antrenamente ,capata o infatisare monumentala. Teatrele , la sfarsitul sec al 5-lea i.Hr. incep sa aiba gradenele din piatra si sa primeasca o compartimentare ampla , ele asigurand desfasurarea spectacolelor de teatru atat de pretuite de grecii timpului Arta greaca veche exprima cele mai inalte sentimente, cele mai nobile nazuinte ale cetateanului grec din antichitate. Operele clasice sunt de mare valuare si sunt renumite in lumea intreaga; ele au dat idealul perfectiunii artei europene din primul ev mediu si de la Renastere incoace. URBANISMUL.In timpurile cele mai vechi, polisurile se dezvoltau relativ intamplator, cu cartierele de locuinte grupate in jurul sanctuarului cetatii, ridicat de obicei pe o inaltime fortificata: acropola. Inunele cazuri, intregul oras era protejat cu ziduri puternice de piatra (Atena). In secolul al V-lea i.e.n. au aparut germanii unui urbanism ratinal, bazat pe o trama rectangulara de strazi. Epoca elenistica si-a insusit principiile hippodamice, concretizate in centrele urbane Alexandria, Milet, Priene; pietele comerciale-agorele- si constructiile publice inscrise in textura ordonata a strazilor alcatuiau compozitii complexe, cu axe de simetrie. In urbanism, principiile dipodamice, intarite de o legislatie autoritara, au capatat o larga utilizare. Orasele elenistice Alexandria, Priene, Milet- erau alcatuite conform unor structuri ordonate cu parcelari dreptunghiulare, intre care se inserau constructiile publice. O gandire rationala a stat la baza amenajarilor edilitare, a orientarii optime in raport cu punctele cardinale etc. referat.clopotel.ro

Teatrele si-au cucerit un rol din ce in ce mai insemnat in viata orasului elenistic. Forma lor a devenit mai complexa. Deplasarea spatiului de joc de pe orchestra pe avanscena a implicat o dezvoltare a intregii structuri scenice. Sant celebre teatrele de la Priene (secolele IV-III i.e.n.) si Pergam (secolul III i.e.n.), care prin formele lor, fac trecerea intre teatrele grecesti si cele romane. In constructia cladirilor de cult elenistice, traditia clasica a fost amplificata printr-o vadita tendinta catre forme monumentale, grandioase: refacerea templului lui Apollo Didymaeionul din Milet (313 i.e.n.), completat cu alte spatii de cult, altarul lui Zeus din Pergam (180 i.e.n.), dominat de plastica dinamica a altoreliefurilor ce decorau soclul etc. Arhitectura greaca s-a constituit si s-a dezvoltat conditionata de anumiti factori cu actiune largacare i-au determinat tendintele majore, definitorii:- o configuratie geografica particulara care a situat teritoriul grec la confluenta unor vechi siprestigioase culturi; contactele realizate cu alte civilizatii au permis omului grec o deschidere aorizonturilor; arhitectura s-a imbogatit prin cunoasterea si asimilarea ,cu un acut simt selectiv, a unorexperiente si idei constructive;existenta, pe acelasi teritoriu a unor traditii prehelenice care au furnizat modele si experientearhitecturale elaborate intr-un spirit nou, marcand insa un proces de continuitate;- o comanda sociala specifica; arhitectura greaca s-a constituit ca un instrument al comunitatiiumane libere careia trebuia sa-i asigure cadrul material al existentei si sa-I afirme presigiul;- o inclinatie proprie lumii elene carte armonie, echilibru, simtul masurii, evitarea exceselor;evolutia arhitecturii a stat sub semnul perfectionarilor lente nu al modificarilor spectaculoase iar ingeneza formelor sale a interevenit in mod constant raportatrea la scara umana in detrimentulmonumentalizarii abstracte;- u n s i m t a l n a t u r i i p r o f u n d a n c o r a t i n m e n t a l i t a t i l e l u m i i g r e c e s t i c a r e a c o n d u s c a t r e o c o n s e c v e n t a r a p o r t a r e a a r h i t e c t u r i i l a m e d i u l i n c o n j u r a t o r , l a s t a b i l i r e a u n e i r e l a t i i i n t i m e , neantagonizarea intre creatia omului si cea naturala;- un pronuntat individualism al omului grec sursa a varietatii formelor, a refuzului uniformizariirezolvarilor, in conditiile mentinerii unui caracter unitar al arhitecturii.Constructorii Greciei antice nu s-a manifestat ca inovatori, nu au creat noi sisteme de acoperire aspatiilor si au utilizat materialele pe care le oferea solul grec: piatra si marmora. Au folosit acestemateriale conform unor tehnici cunoscute si in special sistemul trilitic ca trditie megalitica: arhitraverezemate pe coloane. Ceea ce caracterizeaza tehnica de constructie greaca si reprezinta un aportincontestabil in evolutia civilizatiei este efortul constant de a conferi sistemului constructiv primarcalitatea expresivitatii, printr-un proces de elaborare estetica a formelor. Acest efort a condus catreelaborarea ordinelor de arhitectura.Dupa o prima perioada in care materialul principal de constructie afost lemnul, s-a trecut la folosirea pe scara larga a pietrei: diferite calcare, marmura de Paros, dePentelic etc. Zidaria era realizata di blocuri cioplite regulat, nelegate cu mortar. Asamblarea diferitelorelemente se facea cu ajutorul unor piese metalice (scoabe, crampoane, etc.). Sistemul costructiv,traspunerea in piatra a strcturii de lemn, se baza pe principiul trilitului: doua elemente verticale caresustineau un element orizontal. Acoperirea spatiilor se facea cu grinzi de piatra. Invelitorile in douaape, generand in cazul templelor frontoane pe fatadele mici, erau realizate din solzi de piatra, materialceramic etc. Pictura in Grecia Antica n lumea greac s-a dezvoltat ndeajuns i pictura, dei nu ne-au rmas multe creaii ale acestei arte. Cu picturi se decorau interioarele. Se fceau i tablouri portabile, care se expuneau ntr-o sal cu iruri lungi de coloane, numit Pynacles. De aici vine denumirea de pinacoteca, folosit n toat lumea (o cldire cu sli mari unde se expun tablouri spre a fi vzute de public). Studiul picturii greceti din aceast perioad este realizat n baza vestigiilor picturale de pe ceramic. O prim clasificare a ceramicii greceti este realizat de Eduard Gerhard (1831) n lucrarea Raporto volcente. n baza studiilor sale i a altora de la sfritul sec. XIX i pn la jumtatea sec. XX, n privina cronologiei ceramicii greceti, datorate picturii, s-a ajuns la urmtoarea clasificare general a stilurilor: referat.clopotel.ro

1. Stilul geometric (sfritul sec. XI mijlocul sec. VIII . Chr.); 2. Stilul orientalizant (mijlocul sec. VIII sfritul sec. VII . Chr.); 3. Stilul figurilor negre i stilul figurilor roii, care au evoluat n paralel n arhaicul trziu. n ansamblu, aceste stiluri corespund diferitelor etape ale evoluiei decorului pictural de pe ceramic. Stilul geometric de pe vasele aa-numite dipylonice (dup locul descoperirii lor de lng poarta principal, Dipylon, din Atena) este propriu arhaicului timpuriu. Picturile stilului geometric erau realizate n negru, pe culoarea natural a lutului ars i nfiau, pe lng decoraia n Benzi, meandre, rozete, cruciuliteetc. i reprezentri figurative, ndeosebi scene de nmormntare, expunnd mortul i amplele convoaie funebre. Acestea erau pictate pe vase funerare mari, impresionante cratere i amfore care urmau a fi ngropate odat cu defunctul. n aceste picturi, figurile antropomorfe erau nfiate astfel ca unele pri ale corpului uman capul i picioarele s fie redate din profil, n timp ce alte pri, ndeosebi torsul, s fie redus la un triunghi i s apar frontal. S-ar putea conchide c n pictura stilului geometric se ajunge la o geometrizare exagerat nu numai a ornamentului ci i a figurii umane. n aceast atitudine a figurii umane din pictura ceramicii stilului geometric, Julius Lange recunoate c fiind modul cel mai tipic de reprezentare pentru fiecare art primitiv. Prin gestul minilor, creatorii au imprimat acestor personaje micarea, astfel ca figura apare aici conform principiilor stilului care sugereaz micarea. Dup savantul polonez Kazimir Michalowski, aceast regul reprezint un criteriu fundamental de recunoatere a artei plastice minore greceti din perioada arhaic timpurie. n arhaicul matur, ca urmare a colonizrii greceti i a contactului grecilor cu civilizaiile Orientului, n pictura ceramicii ptrund elemente de ornament proprii Orientului, astfel nct vechile motive geometrice, inclusiv cele figurative geometrizate, sunt nlocuite cu cele ale noului stil orientalizant. n aceste motive orientalizante de ornament se poate distinge o imitare a modelelor de pe covoarele orientale. Astfel, irurile de psri printre rozete amintesc de motivele ntlnite adesea pe covoarele orientale. n arhaicul trziu Pictura sufer mari modificri: 1) se practic o pictur mural monumental. Au fost descoperite metope realizate din plci delu ars mpodobite picturi, metope care decorau friza templului doric din Termos din Etolia. 2) n sec. VI . Chr. registrul cromatic se mbogete. Alturi de negru, alb i ocru ntlnim rou, galben i albastru. n Atena se utiliza chiar o cromatica diferit pentru carnaia masculin ocru i o alt cromatica alb pentru carnaia feminin, modalitate care amintete de tradiiile picturii egiptene 3) n paralel, apare i se dezvolta n ceramic stilul figurilor negre. Din deceniile trei i patru Ale secolului al VI-lea . Chr. apare i se dezvolta stilul figurilor roii care va cunoate o evoluie deosebit n perioada clasic a artei greceti.

4) totodat, n aceast subperioada se accentueaz caracterul monumental, mural al picturii pentru a atinge apogeul n perioada urmtoare, clasica, atunci cnd fundalul metopelor Parthenonului Va fi zugravit n albastru intens, iar picturi decorative vor fi ntlnite pe fusurile coloanelor, pe discurile care mpodobeau arhitrava precum i pe vrful frontoanelor, liniile cornielor i craterele, astfel nct pare ndreptit afirmaia c Acropola anteniana a fost colorat i nu alb precum este azi. referat.clopotel.ro

Grecii au lucrat i mozaic - un gen de pictur care const n fixarea unor buci de piatr sau sticl foarte mici, de diferite culori, ntr-o pasta special care se ntrete. Ei nu au aplicat mozaicuri pe perei, ci numai pe pardoseal (mozaic pareimentar). De aceea, nu au reprezentat n mozaic dect prea puine portrete, mai mult plante i animale foarte stilizate sau elemente decorative geometrice, dar i unele scene din viaa social, mai ales n epoca trzie elenistica. Arta greac veche exprima cele mai nalte sentimente, cele mai nobile nzuine ale ceteanului grec din antichitate. Operele clasice sunt de mare valuare i sunt renumite n lumea ntreag; ele au dat idealul perfeciunii artei europene din primul ev mediu i de la Renatere ncoace. Sculptura este semnificativa pentru arta greaca.Cele mai utilizate teme sunt: chipul uman ,zei si zeite si deasemenea reprezentarea invingatorilor de la diverse intreceri sportive. In perioada clasica se atinge punctul maxim al evolutiei sculpturii.In aceasta perioada se stabilesc canoanele de frumusete si perfectiune .Dar ele nu presupun blocarea libertatii artistului si supunerea lui neconditionata in fata regurilor rigide .O data cu victoria greciilor asupra persilor ,arta greaca si sculptura exprima emotia colectiva ,civila si religioasa al intregii cetati. Victoria de la Samotrace si Discoblolul(aruncatorul de disc) dovedesc observarea foarte atenta a corpului uman si crearea unor opere armonioase, pline de dinamism,forta si seninatate .In acelasi timp ,in statuiile grecesti in aceasta perioada figura umana este idelizata ,ele reprezinta frumusetea sau omul perfect(,,omul-zeu"). Moscoforul reprezinta un om care duce in spate un vitel.Expresia chipului linistit ,cu zambetul pe buze nu sugereaza efortul depus ,ramanand complet lipsit de expresivitate. Statuia lui Poseidon zeul este reprezentat printr-un nud de barbat puternic ,matur surprins in momentul aruncarii tridentului(furcii). Laocoon grupul statuar infatiseaza suferinta preotului Laocoon pedepsit de zeita Athena,protectoarea grecilor, pentru ca s-a opus introducerii calului in cetatea Troiei .Sculptura a devenit simbolul tragediei traite de preot, sugerandu-se ultimele momente din viata.
DOMENIUL LITERATURA - dintre autorii de poezie liric amintim: TEATRUL REPREZENTANI HOMER HESIOD TIRTEU, PINDAR, SAPHO ESCHIL SOFOCLE EURIPIDE ARISTOFAN SOCRATE PLATON ARISTOTEL PERII, PROMETEU NLNUIT ANTIGONA, OEDIP REGE MEDEEA BROATELE, NORII, VIESPILE, PACEA DIALOGURI POLITICA Tragedia i are originea n serbrile religioase organizate n cinstea zeului Dionysos OPERA ILIADA, ODISEEA MUNCI I ZILE, TEOGONIA

Comediile ridiculizau moravurile societii FILOSOFIA -a evoluat mpreun cu tiinele pentru mai multe secole

referat.clopotel.ro

MATEMATICA FIZICA MEDICINA

PITAGORA EUCLID ARHIMEDE ARISTARH HIPOCRATE HEROFIL ERASISTRATOS HERODOT TUCIDIDE STRABON MYRON FIDIAS POLICLET elenisticaPerioada PRAXITELES LYSIP

Teorema lui Pitagora A stabilit principii de geometrie plan -bazele mecanicii i hidraulicii (Legea lui Arhimede) -a stabilit c Pmntul se nvrte n jurul Soarelui -a pus bazele medicinei (jurmntul) -a studiat anatomia efectund disecii -cercetri asupra anatomiei venelor i arterelor ISTORII ISTORIA RZBOIULUI PELOPONESIAC GEOGRAFIA DISCOBOLUL ATENA PARTENOS, ZEUS DIN OLIMPIA DORIFORUL AFRODITA DIN CNIDOS BUSTUL LUI ALEXANDRU MACEDON LAOCOON I FIII SI, GAL MURIND, DIANA

ISTORIA GEOGRAFIA SCULPTURA

PICTURA

POLIGNOT

fresce

referat.clopotel.ro