Sunteți pe pagina 1din 9

Determinarea pH-ului

Interpretarea rezultatelor pH-ul variaz ntre 7,4 i 7,5 pentru primele dou probe n domeniul slab alcalin i se ncadreaz n limitele valorilor admise, pe cnd pentru proba a-3-a variaz ntre 5,4 i 5,5 n domeniul slab acid. Aceste valori constituie o cauz a perturbrii echilibrului receptor, mpiedicnd desfurarea normal a procesului de autopurificare.

7. Determinarea alcalinitii apei


a) Generalitati
Alcalinitatea apei este data de prezenta bicarbonatilor , carbonatilor , alcalini , alcalino ferosi si a hidroxizilor. Principiul metodei : neutralizarea unei cantitati din apa de analizat cu un acid diluat in prezenta de indicator . Alcalinitatea determinata in prezenta metiloranjului (pH=4,4) constituie alcalinitatea totala si este data de bazele libere, carbonati si bicarbonati alcalini. NaOH + HClNaCl +H2O K2CO3 +HClKHCO3 + H2O Ca(HCO3)2 + HClCaCl2 + 2H2CO3

b) Reactivi:
- acid clorhidric 0,1 N - metiloranj 0,1 %

c)Modul de lucru:
- se iau 100 ml de apa de analizat se adauga 2-3 picaturi metiloranj si se titreaza cu acid clorhidric pana ce culoarea vireaza de la galben-citrin la galben portocaliu. d) Interpretarea rezultatelor : - numarul de ml de HCl folositi la titrare reprezinta alcalinitatea totala

Aciditatea
Principiul metodei : prin titrarea probei de ap cu NaOH 1N, n prezena
fenoftaleinei sau metiloranjului ca indicator. Aciditatea determinat n prezena fenoftaleinei constituie aciditatea total i se datorete prezenei CO2 liber. Aciditatea determinat n prezena metiloranjului constituie aciditatea real datorit prezenei acizilor minerali. APA de analizat are pH-ul mai mare de 4,5 rezult c aciditatea datorit acizilor minerali este zero. 1

Pentru determinarea aciditii totale se iau 100 ml ap de analizat ntr-un flacon Erlenmayer i se titreaz cu soluia de NaOH 1N n prezena a 2 picturi de fenoftalein pn la apariia coloraiei roz slabe, persistent.

Calcul : ml NaOH 1N/dm3 = V*f


V = ml NaOH 1N folosii la titrare f = factorul soluiei de NaOH 1N.

V NaOH folosit la titrare a dat aciditatea total a probei de ap analizat.

fNaOH = 1

Determinarea clorului metoda Mohr


Principiul metodei : ionul clor reactioneaz cu azotatul de argint n mediu neutru pentru a forma clorura de argint, insolubil. Sfritul reaciei este indicat de cromatul de argint.

Modul de lucru:
Se iau 100 ml ap de analizat, se neutralizeaz n prezen de rou neutru cu H2SO4 0,1 N sau NaOH 0,1 N. Se ia din nou aceeai cantitate de ap i se introduce de la nceput cantitatea exact de NaOH sau H2SO4 pentru neutralizare. Se adaug 2 picturi de cromat de potasiu i se titreaz cu azotat de argint 0,1 N pn ce culoarea vireaz de la galben verzui la rou-crmiziu.

Reacii chimice Cl - +AgNO3 AgCl + NO-3


pp alb-glbui

K2CrO4 + AgNO3 Ag2CrO4 + 2KNO3


pp. rou-crmiziu Calcul:

mg Cl-/l =V*f*35,5
V = ml soluie de azotat de argint 0,1 N folosii la titrare; f = factorul soluiei de azotat de argint 0,1 N; 35,5 = echivalentul clorului.

Interpretarea rezultatelor:
Pentru cantitatea de cloruri rezultat n urma analizei se constat o cretere de 3,7 ori fa de valoarea admis i de 2,3 ori fa de valoarea 2

admis excepional pentru proba 3 prelevat de la un canal de scurgere a apelor uzate direct n ru, canal nesupravegheat. Acest lucru este deosebit de ngrijortor viznd att calitatea apei ct i sntatea populaiei. Clorurile au concentraii de obicei sub 10 mg / litru n regiuni nearide, n schimb n apa mrii depete 19300 mg / litru i n unele ape foarte srate chiar 200.000 mg / litru. La concentraii de peste 100 mg / litru gustul apei este srat. n multe industrii concentraia de cloruri peste 100 mg / litru e inacceptabil. Apa cu exces de cloruri nici pentru consumul uman nu e adecvat, putnd avea efecte nocive asupra sntii.

Determinarea duritii totale


Metoda complexometriei
Principiul metodei : Ionii de calciu i magneziu au proprietatea de a forma combinaii complexe de tip chelat cu sarea de sodiu a acidului etilen-diamintetracetic. Sfritul este marcat de indicatorii specifici cum ar fi negru de eriocrom T. Sfritul complexrii se constat prin virajul culorii soluiei de la rou la albastru net. Reactivi : - complexon III (EDTA), de concentraie 0,01 molar - solutie tampon amoniac n clorura de amoniu - indicator negru de eriocrom T Modul de lucru : - se iau 10 ml de apa de analizat i se completeaz cu ap distilat pn la 50 de ml. - se adaug 1ml soluie tampon pentru a obine pH =10 i 0,1 g indicator negru de eriocrom T - se titreaza cu complexon III (EDTA), pn ce culoarea vireaz de la rou la albastru net.

Calcul :
mg CaO/l prob ap= VEDTA*fEDTA* 5,61 10d G.10 mg CaO x0dG.V*f*5,61 mg CaO
0

d G = VEDTA*fEDTA*0,561

Interpretarea rezultatelor :
Primele 2 probe de ap analizate indic faptul ca apa rului se ncadreaz n categoria unei ape dure, pe cnd proba a 3-a prelevat de la un canal 3

nesupravegheat de ape uzate deversate direct n rul Ialomia se ncadreaz n categoria unei ape foarte dure. Apa care are o duritate medie este considerat a fi cea mai bun de but. Duritatea crescut poate afecta conductele de ap, splatul rufelor, etc.

Determinarea calciului
Metoda complexometriei
Principiul metodei : Ionii de calciu au proprietatea de a forma combinaii complexe de tip chelat cu sarea de sodiu a acidului etilen-diamintetracetic. Sfritul este marcat de indicatorul murexid. Sfritul complexrii se constat prin virajul culorii soluiei de la rou la albastru-violet.

Reactivi : - complexon III (EDTA) 0,01M ;


- solutie NaOH 1N; - indicator murexid.

Modul de lucru :
- se iau 10 ml de ap de analizat i se completeaz cu ap distilat pn la 50 de ml. - se adaug 5ml de soluie NaOH 1N pentru a obine pH = 12-13 i un vrf spatul indicator murexid - se titreaz cu complexon III (EDTA), pn ce culoarea vireaz de la rou la albastru-violet.

Calcul : mg Ca+2/l prob ap= VEDTA*fEDTA* EgCa Interpretarea rezultatelor :


Calciul ajunge uneori n ruri la 600 mg / litru, dar n ape foarte srate poate atinge 75.000 mg / litru. El nu afecteaz sntatea, dar prin duritatea crescut poate afecta conductele, splatul, poate afecta gustul alimentelor de exemplu ceaiul, cafeaua etc.

9. Determinarea duriti apei


A)Generaliti:
- duritatea apei este data de prezenta tuturor cationilor din apa in afara de cationii metalelor alcaline.

Deoarece ionii de calciu si magneziu se gasesc in apa in cantitate mult mai mare fata de ceilalti cationi, determinarea duritatii va consta din determinarea concentratiei acestor ioni . Apele dure sunt neplacute la gust, la fierberea apei sarurile in exces se depune pe vase, cazane, conducte si/sau impiedica o buna fierbere a legumelor, cu sapunul dau saruri insolubile fiind neeconomice .In fine apele moi sunt incriminate de producerea unor afectiuni cardio- vasculare Duritatea apei este de 2 feluri : 1. duritatea temporala sau carbonata ,data de bicarbonati de calciu si magneziu prezenti in apa. 2. duritatea permanenta sau necarbonata data de celelalte saruri de calciu si magneziu ( azotati , sulfati , cloruri , fosfati etc. ) Suma celor doua duritati formeaza duritatea totala. Duritatea excesiva a apei are implicatii de ordin economic . Conventional, duritatea se exprima in grade de duritate care pot fi : - grade germane( 1grad = 10 mg CaO ) sau - grade franceze ( 1 grad = 10 mg CaCO3 ). La noi in tara se folosete exprimarea duritatii se face in grade germane .

B. Determinarea duritatii temporale


a)Principiul metodei :
- neutralizarea bicarbonatilor si carbonatilor de calciu si magneziu prin titrare cu un acid mineral in prezenta de indicator : Ca(CO3H)2 + 2 HCl CaCl2 +2 CO2 +2H2O MgCO3 +2HClMgCl2 + CO2+ H2O

b)Reactivi: - HCl, sol. 0,1 N


- metiloranj 0,1 %

c) Modul de lucru : se iau 100 ml din proba de apa si se introduce intr-un


flacon Erlenmayer , se adauga 2 picaturi de metiloranj si se titreaza cu HCl 0,1 N pana ce se obtine virajul de la galben citrin la galben portocaliu.

d) Calcul :
- grad de duritate = V*f*2,8 /100*10 * 1000 = V*2,8 unde 2,8 = Eg in mg CaO al unui 1 ml HCl 0,1 N

C. Determinarea duritatii totale


5

Metoda complexometriei
a) Principiul metodei :
- ionii de calciu si magneziu au proprietatea de a forma complexe de tip chelat cum asa de sodiu a acidului etilen-diamintetracetic, incolori , solubili si nedisociabili . Sfarsitul este marcat de indicatorii specifici cum ar fi negru de eriocrom.

b)Reactivi : - complexon 0,01 molar


- solutie tampon amoniac in clorura de amoniu - indicator negru de eriocrom T

c)Modul de lucru :
- se iau 10 ml de apa de analizat si se completeaza cu apa distilata pana la 50 de ml. - Se adauga 1ml de solutie tampon pentru a obtine pH = 10 si 0,1 g indicator T - Se titreaza cu complexon, pana ce culoarea vireaza de la rosu ca vinul la albastru net.

d) Calcul :
0

duritate = V* 5,61

D. Determinarea duritatii permanente


- Se face prin diferenta intre duritatea totala si duritatea temporala

11. Determinarea substantelor oxidabile din apa CCO-Mn (substantele organice )


A) Generalitati
Substantele oxidabile din apa, sau consumul chimic de oxygen (CCO) sunt substante ce se pot oxida atat la rece cat si la cald , sub actiunea unui oxidant . Oxidabilitatea reprezinta cantitatea de oxigen echivalenta cu consumul de oxidant. Substantele organice sunt oxidabile la cald iar cele anorganice la rece. Substantele organice din apa pot avea o provenienta telurica sau prin poluare, caz in care concentratia lor variaza brusc. Cresterea cantitatii de

substante organice in apa sau aparitia lor la un moment dat este sinonima cu poluarea apei cu germeni care intovarasesc de obicei substantele organice. In orice caz prezenta lor in apa favorizeaza persistenta timp indelungat a germenilor inclusiv a celor patogeni

B) Metoda cu permanganat de potasiu


a) Principiul metodei: permanganatul de potasiu oxideaz substanele din
ap n mediul acid i la cald iar permanganatul n exces se determin.cu acid oxalic .

b)Reactivi :
- permanganat de potasiu 0,01 n - acid oxalic 0,01n - acid sulfuric 1:3

c) Modul de lucru :
- 100 ml ap de analizat se introduc ntr-un flacon Erlenmayer pregtit n prealabil fr urme de substane organice se adaug acid sulfuric i 10 ml permanganat de potasiu ; - se fierbe pe sit 10 minute din momentul din care ncepe fierberea ; - se ndeprteaz vasul de pe sit i se adaug n soluia fierbinte 10 ml acid oxalic ; - soluia decolorat se titreaz cu permanganat de potasiu pn la apariia coloraiei slab roz persistent.

d) Calcul :
- Volumul KMnO 4 * 3, 16 ( factorul soluiei permanganatului de potasiu este 1). b) Observaii Vasele n care se face determinarea trebuie pregtite n felul urmtor : - dup ce a fost bine splate cu amestec sulfocromic i detergeni, apoi clatite cu ap de la robinet i ap distilat se introduc n vas 50 ml acid sulfuric i 2-3 buci de piatr ponce. Se fierbe 10 minute apoi se arunc coninutul. Se mai cltete de 2 ori cu ap bidistilat , se acoper cu un manon de hrtie i se folosete numai pentru determinarea substanelor organice ; - pentru a exprima rezultatul de mai sus n mg O 2 / dm3 se nclzete cu 0,25 ; - factorul soluiei permanganat de potasiu 0,01 n se stabilete fa de soluia de acid oxalic 0,01 n.

12.Determinarea amoniacului din ap


A)Generalitii :
- amoniacul rezultatul n ap din degradarea incomplet a substanelor organice care conine azot sau poate proveni de asemenea din soluie; - el reprezint primul stadium de descompunere a substanelor organice cu coninut de azot n molecula lor i de aceea nu indic o poluare recent (ore zile )i n consecin foarte periculoas.

B) Metoda colorimetric fr distilare


a) Principiul metodei: amoniacul formeaz cu reactivul Nessler un
complex colorat n galben de iodur de oximercur amoniu ce se poate colorimetra 2 ( Hg I4 ) K2+NH3+3KOH OHg NH2I+7 IK+ 2H2O Hg

b) Reactivii :
- reactivii Nessler; - sare Seignet (tatrat de sodium i potasiu )

c) Modul de lucru :
5 ml ap de analizat 0,2 ml sare Seignette 0,2 ml reactiv Nessler se las n repaus 10 minute pentru dezvoltarea culori, dup care se compar cu scara de etalonare.

13. Determinarea nitriilor din ap


a) Generaliti
Nitriii din ap provin din oxidarea inconplet a amoniacului n prezena bacteriilor nitrificatoare. Ei reprezint un stadium mai avansat al proceselor de descompunere a substanelor organice ce conin azot i n consecin prezena lor sau cretereaconcentraiei normale din ap ne arat o poluare mai veche ( zilesptmni ) i deci mai puin periculoase. Prezena concomitent a amoniacului i nitriilor ne arat o poluare continu. 8

Uneori nitriii pot proveni i din reducerea nitrailor n prezena unei flore reductoare i a unei temperaturi a mediului mai ridicate ( vara ).

b) Principiul metodei
Diazotarea acidului sulfuric n prezena nitriilor din ap i cuplarea alfanaftilanin pentru a forma un complex azoic colorat n rou, colorimetrabil.

c) Reactivi : -acid sulfuric ;


-alfatilamin ; -soluie tampon acetat de sodiu ;

d) Modul de lucru :
-5 ml ap de analizat ; -0,1 ml acid sulfuric ; -0,1 ml alfa-natilamin ; -0,1 ml soluie tampon; -dup fiecare adugare de reactivi se las n repaus cte 10 minute; -dup dizolvare culorii se compar proba cu scara de etalonare.