UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA CLUJ NAPOCA FACULTATEA DE AGRICULTURA

SPECIALIYARE MASTER AGRICULTURA ORGANICA

MECANIZAREA LUCRARILOR N SISTEM ECOLOGIC A CULTURII DE CARTOF

Indrumator Ioan Droca Student Bujor Remus Ioan Mihai

Generalitatii despre cartof

Cartoful (Solanum tuberosum) este o plant erbacee din familia solanaceelor, cu flori albe sau violete i tulpini subterane terminate cu tuberculi de form rotund, oval sau alungit. Planta este cultivat pentru aceti tuberculi care sunt comestibili, bogai n amidon, motiv pentru care sunt folosii n alimentaie, dar i ca furaj. Cartofii sunt originari din America de Sud, din regiunea Munilor Anzi. n perioada precolumbian, n zonele aflate azi n Chile, Peru, Ecuador i Columbia, se cultivau circa 200 de specii de cartof. Dup orez, gru i porumb, cartofii reprezint a patra surs de energie alimentar. Importana i compoziia chimic folosit n alimentaia omului: -consum direct -produse uscate -produse semipreparate folosit n industrie: -amidon, spirt -produse pe baz de amidon, spirt (cauciuc sintetic, colorani) folosit ca hran pentru animale (porcine, bovine) conine: - 76,3% ap; - 23,7% substan uscat (17,5% amidon i proteine): enzime; vitaminele A, B1, B2, C, D, PP; solanin gust amar poate deranja la stomac devine toxic la 0,1 g/kg mas vie. Din o ton de cartofi se obin prin prelucrare industrial: - 95 litri de alcool de 40; - 15-17 kilograme de cauciuc sintetic; - 140 de kilograme de amidon uscat; - 100 de kilograme de dextrin. Particulariti botanice i biologice de la plantare la rsrire sunt 15-30 de zile (n funcie de temperatur); de la rsrire pn la nceputul tuberizrii sunt 10-30 zile (are loc creterea rdcinii, a stolonilor, a tulpinii i frunzelor); Rdcin fibroas i ramificat, rdcin primar i rdcin secundar (stolonifer); Stoloni muguri axilari i terminali; n spaiul vrfului de

cretere exist o zon care se ngroa, din care se formeaz tuberculul. tuberizarea (ncetarea creterii plantei aeriene i cretere tuberculului) dureaz 25-45 de zile; Maturarea tuberculului (reducerea ritmului de tuberizare, frunzele i lujerii nglbenindu-se) dureaz 20-40 de zile. Pe suprafaa tuberculului exist ochi, formai din 3 muguri la subsoara unui rudiment de frunz, care se numete sprncean. n condiii optime de perminare, cartoful ncolete (mugurele central) se transform n col. Clasificare dup perioada de vegetaie: Soiuri timpurii Fresco (95 de zile, perioada de vegetaie); semitimpurii Bran, Rustic, Teo (95-110 zile); semitrzii Super (110-130 zile) trzii Titus (peste 30 de zile). dup calitate: Clasa A pentru salate (tuberculii mai puin finoi, nu se sfrm la fierbere; consisten tare); Clasa B pentru diferite preparate culinare (mai puin finoi; amidon fin); Clasa C finos, are consisten redus i crap la fierber; Clasa D foarte finos, se sfrm complet; amidon grosier folosit n industria sa. Zone de favorabilitate foarte favorabile depresiunile intramontane i extramontane (temperaturi de 16-18C, precipitaii anuale mai mari de 600 mm/an); favorabile dealuri subcarpatice (temperaturi de 19-20C, precipitaii anuale mai mici); favorabile pentru cultura timpurie n Sud, n Sud-Est, n Arad,n Sudul Moldovei, n Dobrogea. Relaiile cu factorii de mediu cldura creterea plantelor i formarea tuberculilor are loc cel mai bine la temperaturi de 15-18C; la temperaturi de 2 sau -3C cartoful este complet distrus; lumina este pretenios fa de lumin mai ales n faza formrii tuberculilor; la umbr nu formeaz tuberculi; umiditatea are cerine mari fa de umiditate; seceta determin stagnarea creterii tuberculilor, reducerea produciei i capacitatea de pstrare; solul are cerine ridicate fap de sol; prefer soluri nisipo-lutoase, luto - nisipoase, aluvionare, afnate, bine aerisite, fertile. Rotaia culturii naintea cartofului se cultiv: familia leguminosae sau familia graminee gru, orz i porumb.

Planta premergatoare: este orz de primavara, dupa recoltarea orzului ternul se

lucreaza cu grapa rotativa si seamana mazare pentru ingrasamant verde.

Lucrarile de baza:
Aratul: Pentru obtinerii un sol usor si cu cat mai putine bulgari apelam la o atatura de toamna cu adancime de 25-30 cm. Pentru incorporarea cat mai eficienta a resturilor vegetale, ingrasamant verde folosim un plug reversibil cu ante trupita ca de exemplu plugul EBERHARDT D 90 M

Plugul EBERHARDT D 90 M este un plug reversibil destinat pentru efectuarea lucrarilor de arat pe terenurile plane sau in panta, lucrand dupa curba de nivel curasturnarea brazdeiin aval sau in amonte. Cand lucreaza in agregat cu tractoarele de 65 CP se echipeaza cu doua perechi de trupite. Brazdarul plugului este de forma trapezoidala avand un varf detasabil in forma de dalta, iar cormana de tip semielicoidal avand pieptul detasabil. Antetrupita este prevazuta cu cormana avand aripa scurta si se monteaza pe o barsa cotita prin intermediul a doua suruburi, cu ajutorul carora se modifica si adincimea de lucru. Cutitul disc se monteaza in fata ultimei trupite si poate fi cu tais neted sau crestat, iar reglarea pozitiei lui se realizeaza prin intermediul a doua sectoare zimtate. Mecanismul de reversare a plugului are in competenta un cilindru de forta cu dublu efect, carese leaga cu o parte de cadrul mobil si cu cealalta de cadrul fix. Prin intermediul a doua furtunuri cilindrul se racordeaza la distribuitorul hydraulic al tractorului, reversarea comandandu-se prin intermediul manetei distribuitorului hydraulic, care in timpul lucrului este pe pozitia neutru, iar la reversare se pune pe pozitia ridicat sau coborat in functie de sensul de reversare. Pregatirea pentru lucru a agtegatului consta in cuplarea plugului la tractor si efectuarea reglajelor plugului in functie de conditiile de lucru. Tractorul la care se cupleaza plugul trebuie ca la rotile din spate sa aiba presiunea in pneurile din spate egala, iar tirantii verticali trebuie sa fie reglati la aceeasi lungime.

In procesul de lucru agregatul se deplaseaza dupa metoda in suveica, la fiecare capat al parcelei avand loc ridicarea plugului, reversarea acestuia si intoarcerea agregatului in bucla sau din trei miscari, in functie de marimea pantei.

Reglarile care se fac la plugul D90M sunt urmatoarele: 1 paralelismul cadrului plugului cu suprafata solului a in plan longitudinal de la tirantul central al tractorului b in plan trasversal se face separate pentru fiecare sens de rasturnare a brazdei cu ajutorul celor doua suruburi limitatoare de reversare. Reglajul este correct cand barsa plugului formeaza cu suprafata solului un unghi de 90 indiferent de panta terenului. 2 adincimea de lucru prin intermediul rotii de copiere basculante care este prevazuta cu un surub ce madifica pozitia rotii fata de suprafata solului. Cand plugul lucreaza cu un tractor prevazut cu ridicator hydraulic ce poate lucra pe effort controlat nu este necesara roata de copiere, reglarea adancimii de lucru executandu-se de la maneta de comanda a ridicatorului.

latimea de lucru la prima trupita actionand asupra tirantului de reglare partea anterioara a plugului se poate deplasa intr-o parte sau alta modificand pozitia primei tripite pana ce va avea aceeasi latime de lucru ca si cele din spate. paralelismul dintre axa de simetrie a plugului si a tractorului prin intermediul surubului de reglaj pe care se gasesc doua piulite ce pemit modificarea pozitiei partii posterioare a cadrului mobil

Fertilizarea solului Fertilizarea solului se face cu masina de ierbicidat EEP-300 cu care se stropeste deasupra solului 10-15 litri/ha Azotofertil, 10-15/ha litri Ecofertil si 2-3 kg/ha Trifender. Masina va fi descris mai detaliat la combaterea bolilor. Pregatirea patului germinativ: Ca sa obtinem un sol afanat utilizam grapa rotativa care nu intoarce pamantul si asa fel mentine umiditatea solului. Ca de exemplu putem folosi grapa rotativa KE-253 EBERHARDT

Grapa rotativa KE 253 (Eberhardt) Grapa rotativa se utilizeaza pentru pregatirea patului germinativ in vederea insamantarii diferitelor culture agricole.Grapa poate sa lucreze dupa efectuarea araturii sau poate sa efectueze pregatirea patului germinativ, fara ca in prealabil sa se realizeze aratul. Grapa rotativa are in componenta doua parti dinstincte si anume: rotoarele verticale cu cutite si tavalugul, care poate fi de tip Packer sau cu vergele. Grapa rotativa poate sa faca parte integranta dintr-un agregat complex, care la o singura trecere executa atat pregatirea patului germinativ cat si semanatul. In acest sens grapa este prevazuta la partea posterioara cu dispozitiv de prindere a semanatorii.

In procesul de lucru grapa este antrenata de la priza de putere a tractorului prin intermediul unei transmisii cu roti dintate,astfel incat rotoarele se misca doua cate doua in sens invers unul fata de celalalt. Ca urmare a deplasarii si rotirii cutitele vor realize mobilizarea solului, maruntirea, afanarea si distrugerea buruienilor. In urma cutitelor grapei urmeaza tavalugul care realizeaza un process de distrugere a eventualilor bulgari ramasi, o usoara tasare si nivelare a solului, lasand un pat germinativ bine pregatit. Turatiile rotorului in functie de rotile dintate ce se monteaza la cutia de viteza si tiratia la priza de putere sunt trecute in tabelul urmator. Roti dintate Turatia cutitelor, in functie de turatia prizei de putere (rot/min) 540 1000 242 448

378

181

336

Reglarile grapei KE 253 1 orizontalitatea grapei in plan longitudinal de la tirantul central, iai in plan transversal de la tirantii verticali. Pentru a copia mai binedenivelarile terenului in plan transversal bara la care se prind tirantii laterali este montata in orificiii alungite. 2 adancimea de lucru prinmadificarea pozitiei tavalugului ( care indeplineste si rol de roata de copiere ) fata de rotoarele frezei. Montand boltul de limitare in orificiile superioare adancimea de lucru se mareste. 3 turatia rotoarelor cu cutite prin modificarea rotilor de la cutia de viteza. Se pot realize trei turatii (181, 242, 378 rot/min ) cand antrenarea se face de la o priza de putere cu turatia de 540 rot/min. 4 pozitia paravanelor laterale reglarea acestora se face in functie de adincimea de lucru, in asa fel ca partea inferioara sa fie la nivelul solului. Dupa slabirea suruburilor de prindere partea inferioara a paravanului se poate ridica sau cobori datorita orificiilor alungite. 5 pozitia razuitorilor de la tavalug slabirea cele doua piulite de strangere a razuitorilor pe support si deplasandu-I in orificile alungite.

Plantarea se face cu Infiintarea culturii se facecu masina de plantatcartofi 4SaBP 62,5 distanta intre randuri este de 70 cm si intre plante pe rand este de 25 cm. Masinile de plantat cartofi sunt masini care executa macanizat toate operatiile impuse de procesul tehnologic de plantare. Masina 4SaBP 62,5 este destinata plantarii mecanizate a cartofilor la distanta intre randuri de 60, 62,5 si 70 cm. Masina prezinta doua sect de constructie identica, reunite prin dispozitivul de suspendare la tractor si lucreaza pe patru randuri. Buncarul are o capacitate de 180 kg, iar prin montarea inaltatoarelor, se ajunge la 250 kg. Masina are in constructie patru aparate de distributie, de tip disc vertical cu degetede prindere, antrenate prin lant de la roata de sprijin. Pe axul tubular se munteaza doua came ce se rotesc odata cu axul si care realizeaza punerea in miscare de oscilatie a fundului inclinat in vederea alimentarii continue a aparatelor de distributie. In apropierea centrului discului, la partea inferioara, se afla doua came fixe pe care se deplaseaza capetele degetelor de prindere a tuberculilor, una avand rol de deschidere a degetelor, in vederea prinderiituberculilor, iar cealalta de a elibera tuberculii cand au ajuns deasupra rigolei deschise de brazdar. Brazdarele masinii sunt de tip combinat,fiind formate dintr-un cutit sageata , o pana alungita si aripile. Prinderea brazdarelor pe cadru se face prin intermediul suportului prevazut cu orificii pentru reglarea in trepte a adancimii de lucru. Organelle de acoperire a tuberculilor sunt de tip disc sau de tip rarita si ele formeaza biloane peste tuberculii lasati in rigoala deschisa de brazdar. Instalatia electrica de semnalizare serveste pentru controlul bunei functionarii a masinii in timpul lucrului.

Funcionare masinii La deplasarea agregatului in lucru, roata de antrenare actioneaza prin intermediul transmisiei aparatele de distributie si prin intermediul camelor seactioneaza fundurile inclinate oscilante. Discurile de distributie rotindu-se,degetele ajung sub actiunea camei, sunt deschise si tuberculii intra intre paleta degetului si disc. Cand degetul scapa de sub actiunea camei de deschidere, arcul tine tuberculul de cartof intre disc si paleta degetului, realizandu-se transportul pana deasupra rigolei deschise de brazdar. Aici ,degetul intra sub influenta celei de-a doua parti a camei cu profil mai inalt, deplaseaza mai mult degetul si tuberculul cade in rigola deschisa de brazdar. Organele de acoperire realizeaza formare biloanelor peste tuberculii ajunsi in rigola.

Reglari a) Reglarea distantei dintre randuri se realizeaza prin montarea brazdarelor in orificiile prevazute pe cadrul sectiei. Distanta dintre brazdarele interioare ale celor doua sectii va fi aceeasi cu distanta dinte brazdarele sectiei. Distanta dintre randuri se poate regal la 60; 62,5 si 70 cm. Corespunzator se regleaza organelle de acoperire. b) Reglarea distantei dintre tuberculi pe rand se face prin modificarea raportului de transmisie dintre roata de sprijin si discul de distributie, conform tabelului Nr.crt. Numarul dintilor rotii de lant de pe osia de transport 1 25 2 25 3 19 4 19 Numarul dintilor rotii de lant de pe axul distribuitorului 30 35 30 35 Distanta intre tuberculi pe rand ( cm ) 21,5 25,0 30,0 35,0

19

40

40,0

c ) Adincimea de plantat - sub rotile de sprijin se introduce cale avand grosimea egala cu adincimea de lucru, minus 2 3 cm si se coboara brazdarele pana atingsolul. Se fixeaza suportii brazdarelor in aceasta pozitie. Concomitant se regleaza adincimea de lucru a organelor de acoperire. d ) Lungimea marcatoarelor se regleaza la fel ca la alte masini: LM = B+C + d 2 LM = lungimea marcatorului ( distanta dintre urma brazdarului si urma discului marcatorului, in cm ) B = distanta dintre brazdarele extreme ale masinii (cm) C = ecartamentul rotilor din fata a tractorului (cm) d = distanta dintre randuri (cm) Se masoara de la brazdarul marginal pana la locul unde discul marcatorului atinge solul. Soiul de cartof RUSTIC este un soi romnesc, creat la INCDCSZ Braov prin selecie clonal individual, prin hibridare complementar ntre linia de ameliorare HB-8 i soiul Grandifloria i este recomandat pentru cultura ecologic a cartofului att n zonele rurale montane ct i n cele agricole tradiionale, pentru consum toamn-iarn i industrializare sub form de pommes-frites. Soiul RUSTIC reprezint soluia de promovare n producie pe scar larg a unui pachet tehnologic viabil (soi, smn de calitate i tehnologie specific) pentru cultura ecologic a cartofului att n zonele rurale montane (cu suprafee mai mici de 5 ha) ct i n cele agricole tradiionale (20-50 ha) unde se vor produce tuberculi comerciali mai sntoi i mai curai. Acest soi cu tehnologia sa specific se adreseaz n egal msur i productorilor mari (100150 ha) din zonele nchise care vor trebui s se alinieze normelor UE privind nivelul de intervenie cu produse chimice n cadrul tehnologiei culturii cartofului.

Combarere buruienilor Combaterea buruienilor inainte de rasarire a cartofului se face cu grapa tip plasa. Rezultatele cele mai bune se obtin atunci cind lucrarile se fac imediat ce apar buruienile. Prima lucrare se executa la 10-14 zile dupa plantare. Cind plantarea s-a facut cu biloane, se lucreaza terenul cu grapa plasa, in agregat de 3 cimpuri, cu latimea de lucru de 8,4 m si o viteza de inaintare de 5-7 km/h. Grapa distruge buruienile si crusta de pe coama biloanelor, dar si de pe intervalul dintre biloane. Gapa tip plasa prezinta colti cu sectiune eliptica sau circulara. Fiecare colt este prevazut cu un ochi in care se introduce prelungirea coltului alaturat.astfel, prin montarea coltilor cu prelungirile lor se realizeaza un cadru sub forma de plasa. Grapa se utilizeaza pentru distrugerea buruienilor, in prima faza de dezvoltare, din cultura cartofului.

Dupa rasarirea cartofului pentru combaterea buruienilor vom folosi masina de rebilonat

Combaterea bolilor Combaterea bolilor in cultura ecologica de cartof se face substante pe baza de Cupru in concentratie de 1% sau 3 kg/ha si solutii pe baza de Sulf in concentratie de 0,015%.

Combaterea gandacului de colorado este combatut cu Novodor 4 l/ha. Pentru aceasta folosim masina de ierbicidat EEP-300

Echipamentul de erbicidat EEP-300 este destinat pentreu efectuarea lucrarilor de combatere a buruienilor, bolilor si daunatorilor din culturile de camp. El se construieste in mai multe variante avand capacitatea rezervorului de 100, 300 si 500 l fiecare din aceste variante poate fi echipat cu pompa centrifuga OITUZ sau pompa cu membrana IMOVILLI (Italia). Latimea de lucru a rampelor este de 8 sau 10 m, iar duzele utilizate sunt cu jet lenticular, avand dispozitiv antipicurare cu membrana, fabricate de firma LECHLER.

Functionarea echipamentului de ierbicidat Inainte de inceperea lucrului este necesar sa se faca alimentarea masini cu solutie. Daca echipamentul are pompa IMOVILLI nu este necesara amorsarea pompei. Se inchide robinetul 2 , se racordeaza sorbul 5, la robinetul 4, care este deschis, iar maneta (a) de la pompa centrala de distributie se ridica. Se cupleaza pompa 6 si lichidul aspirat prin sorbul 5, robinetul 4, filtrul 3 este refulat spre rampa centrala si dirijat spre rezervorul 1. Cand rezervorul este plin se opreste antrenarea pompei, se detaseaza sorbul si se deplaseaza agregatul spre parcela de lucru. Pentru echipamentul cu pompa OITUZ este necesar ca in faza initiala sa se amorseze pompa. Pentru aceasta se inchide robinetul 2 si se deschide robinetul 4, la care se ataseaza furtunul cu sorbul 5. Printro palnie aflata deasupra robinetului de amorsare A se toarna apa in instalatie pana ajunge de la sorb si la pompa. Se desface surubul de aerisire al pompei, iar cand apa ajunge la orificiul de aerisire pompa amorseaza si se monteaza surubul de aerisire. Se inchide

apoi robinetul de amorsare A si se antreneaza pompa, maneta (a) fiind in pozitie ridicataq iar maneta (b) in pozitie coborata (inchise), lichidul fiind dirijat spre rezervor. Dupa unmplerea rezervorului se opreste antrenarea pompei, se inchide robinetul sorbului, se detaseaza furtunul cu sorbul si se deplaseaza masina la parcela de lucru. In lucrului masina se alimenteaza din rezervor, robinetul 2, fiind deschis iar robinetele 4 si A fiind inchise. Solutia absorbita de pompa trce prin filtru unde se retin impuritatile si este refulata spre rampa centrala de distributie. In timpul lucrului maneta (a) este coborata iar manetele (b) sunt ridicate astfel ca este deschisa trecerea solutiei spre tronsoanele rampei de distributie. Robinetul 8 este deschis astfel ca o parte din solutie va trece spre rezervor pentru a asigura agitarea si omogenizarea solutiei. La capatul parcelei cand vrem sa intoarcem agregatul, maneta (a) se actioneaza in sus iar manetele (b) se actioneaza in jos, astfel solutia de la pompa nuva mai ajunge la rampe ci in rezervor. In acest caz presiunea pe furtunile de conducere a solutiei la duze scade si membrana dispozitivului antipicurare inchide scurgerea solutiei pe plante. Dupa intoarcere se actioneaza din nou maneta (a) in jos si manetele (b) in sus pentru ditijarea solutiei spre duze.

Reglari: a)Reglarea inaltimi de lucru a duzelor: Se face cu scopul de a asigura uniformitatea de repartitie a solutiei pe suprafata tratata. In cazul echiparii masini cu duze pentru ierbicidare totala, inaltimea optima de lucru este de 560 mm cu oabatera de 25 mm. Acest reglaj se realizeaza prin intermediul ridicatorului hidraulic al tractorului sau prin montarea rampelor in diferite orificii montate pe cadru. Pentru a evita balansarea rampelor in timpul lucrului este necesar ca ancorele tirantilor laterali sa fie bine intinse. b)Reglarea pozitiei duzelor: Duzele sunt montate corect pe rampa atunci cand axa mare a orificiului lenticulari face un unghi de 5 cu directia rampei. Duzele prevazute cu sistem de montare pe rampa de tip ''baioneta nu necesita acest reglaj deoarece la montare se ataseaza toate duzele sub acest unghi. c)Reglarea debitului de lichid: Se poate executa in doua moduri: 1) calculand debitul de lichid teoretic pe duza si apoi verificand practic,ca la EEP 600. Cunoscand cantitatea de solutie ce trbuie distribuita pe hectar din tabelul masinii, in functie de cultura in care lucreaza, se aleg pozitia robinetului de reglaj si viteza de deplasare a masinii. Debitul teoretic pe care trebuie sa-l distribuie masina intrun minut se poate determina cu relatia: q= NBV l/min 600 N = norma de lichid pe care dorim sa o distribuim pe ha, in l/ha B = latimea de lucru a masinii, in m V = viteza de lucru in km/h
Norme de lichid realizate de masina MPSP 3x300 echipata pentru a lucra in culturile de camp
Pozitia de reglaj Debitul maxim de lichid in l/min Viteza de lucru in km/h 4,65 5,85 2 3 4 5 6 10 15 20 25 30 Norma de lichid, in l/ha, pentru culturile de camp 180 270 360 450 550 150 220 290 360 450

Debitul pe o duza se determina cu relatia:

qd = q / n d

l/min

q = debitul realizat de intreaga masina in l/min qd =debitul pe duza, in l/min nd =numarul de duze Verificarea masini daca realizeaza debitul de lichid calculat pe duza se face punand masina in lucru cu reglajul stabilit conform tabelului si colectand in timp de un minut solutia care apoi cu ajutorul unui cilindru gradat se masoara. Cand cantitatea colectata corespunde cu cea calculata, reglajul este bun deci poate sa incepe munca propriu zisa. Cand cantitatea colectata este mai mica decat cea calculata, modificam pozitia robinetului de reglaj in sensul cresterii debitului, iar cand cantitatea colectata este mai mare, modificam pozitia robinetului de reglaj in sensul micsorarii debitului. Dupa modificarea pozitiei robinetului de reglajse face o noua verificare a debitului si daca este cazul din nou se corecteaza pozitia robinetului de reglaj. 2) utilizand rigle de calcul Cand se utilizeaza rigle de calcul (care se livreaza odata cu masina) cel ce realizeaza tratamentul trbuie sa stie norma de lichid ce doreste sa o dea pe hectar, viteza cu care se deplaseaza in lucru si timpul de duze de pe masina. Pe baza acestor date rigleta indica debitul pe duza (l/min), presiunea de lucru (bar) si dimensiunea medie a picaturilor.

Recoltarea cartofului Masina de scos cartofi MSC 2/75 Masina de scos cartofi MSC 2 este semipurtata si efectueaza urmatoarele operatii: dislocarea tuberculilor, separarea tuberculilor din masa se sol si lasarea tuberculilor pe sol intr-o brazda continua. Masina lucreaza pe doua randuri plantate la distanta de 75 cm, in agregat cu tractoarele de 45 CP sau 65 CP. Din punct de vedere constructiv masina se compune din doua brazdare tip dalta, divizate, cu rol de dislocare a biloanelor in care se afla tuberculii si patru discuri verticale cu rol de delimitare a fasiei de sol supuse actiunii brazdarelor si de a raia solul in plan vertical. Pozitia brazdarelor ests determinate de o roata, care se gaseste la patrea anterioara a masinii. Masina mai prezinta si doua transportoare separatoare cu vergele ( gratare rulante ) cu rol de separare a cartofilor din masa de sol. Transportoarele cu vergele sunt antrenate de la priza de putere prin intermediul unei transmisii cardanice, a unui redactor cu roti dintate conice si a transmisiei cu lanturi. La partea posterioara masina prezinta doua paravane cu rol de limitare a latimii brazdei de tuberculi, fiind o masina semipurtata,mai are si doua roti de sprijin. Inainte de a incepe lucrul este necesara curatarea terenului de vrejuri si buruieni, lucru care se poate face cu ajutorul unei masini de tocat vrejuri. In procesul de lucru, prin inaintarea masinii in lan, brazdarele disloca stratulde sol in care se afla cartofii. Masa de pamant si tuberculi dislocate este preluata de catre primul transportor separator. Ramura superioara a transportorului executa o miscare de translatie cu o viteza mai mare decat viteza masinii, pentru evitarea aglomerarii stratului de pamant si cartofi la partea anterioara a masinii. In acest mod se realizeaza si micsorarea grosimii stratului de sol aflat pe transportor,astfel incat solul va fi mai evacuate prin spatial existentintre vergele. Pentru a mari actiunea de separare, ramurii superioare a transportorului I se imprima oscilatii in plan vertical cu ajutorul unor roti eliptice. Stratul de tuberculi,vrejuri si o parte din bulgarii ramasi cad pe cel deal doilea transportor separator unde continua operatia de separare a cartofilor din masa de impuritati, in mod similar cu primul transportor separator. La capatul celui de-al doilea transportor, cartofii sunt lasati sa cada intr-o brazda continua pe sol, de unde sunt adunati manual sau pot fi incarcati direct intr-oremorca cu ajutorul unui transportor elevator.

Reglajele masinii Masina lucreza corespunzator la o vitaza de 4 5 km/h,calitatea lucrarii fiind conditionata de starea lantului si gradul de tasare a solului. Capacitatea de kucru poate ajunge la 4-5 ha/schimb 1. Reglarea adancimea de lucru: Brazdarele sa lucreze la o adancime cu 2-3 cm mai mare decat adancimea la care se gasesc tuberculi. Reglarea aceasta se face cu ajutorul rotii de copiere montata in fata masinii, prin intermediul volanului. Obs.: o adancime prea mare determina scoaterea bulgarilor de pamant mari si deci o separare necorespunzatoare a pamantului, iar o adancime prea mica determina taierea tuberculilor. 2. Reglarea latimea brazdei: Ca tuberculi sa nu fie acoperiti de sol buruieni sau vrejuri. Pentru aceasta se modifica paravanelor de la sectorul prevazut cu orificii. La o cultura curata , pe un sol nisipos, paravanele se apropie mult pentru a avea o latime a brazdei mica, iar daca separarea tuberculilor nu este buna (soluri grele) si exista multe buruien sau vrejuri paravanele se deschid. 3. Reglarea cuplajelor de siguranta de la arborii motrici ai transportoarelor separatoare, ca sa asigure decuplarea la un moment de torsiune de 40-45 daNm. Reglarea aceasta se face prin tensionarea arcurilor ce apasa asupra discurilor cuplajului, momentul de decuplare creste. Obs.: o tensionare exagerata a arcurilor spirale poate duce la deteriorarea transportoarelor 4. Pozitia discurilor verticale sa lucreze la aceasi adancime ca brazdarele. Se desfac bridele de prindere a discuilor pe cadru si se modifica pozitia suportului.

BIBLIOGRAFIE

Ioan Mihaiu, Ioan Drocas, Ovidiu Ranta, Adrian Molnar Reglarea masinilor agricole Risoprint Cluj Napoca 2004

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cartof

http://www.ursa-mare.ro/utilaje/amazone/grape-rotative.php

http://facultate.regielive.ro/referate/agronomie/lucrari_de_ingrijire_cartof_sfecla_de_zahar_floar ea_soarelui-55602.html

http://majar.ro/motocultoare

http://www.recolta.eu/metode-agrotehnice-de-protectie-a-culturilor-2/