Sunteți pe pagina 1din 444
GH. J. GEORGESCU DUMITRU TUDOR: VASILE MACIU MIHAIL ROLLER . No: ISTORIA _ROMANIEI . MANUAL UNIC . PENTRU. et gd 7 CEASA A VIII-a SECUNDARA ’ REDACTOR RESPONSASIL MIHAIL ROLLER © mu ¥ yet EDITURA DE STAT 1947 « ELLENGRIZVE to99 ‘Geeziges feegennyard KErywie Budapest. Oe DOME : Prefata Im manualul de fatd ne-am striduit 9a reddm modul de viata gi modul de géndire al oamenilor din societatea care s'a Wosvoltat pe teritoriul patriei noastre; cum s’au schimbat geestea dealungul vremurilor ; lupta pe care poporul a dus-o pentru a desvolta pe pimdntul Romdniei viafa sa moteriald gi spirituald. Ne-am strédui: si reddm lupta socialé din interiorul tari, pentru buna stare ji Hbertate; injluenfa reciproci a popoarelor - ‘din aceasti parte a Europei si-lupta comund dust dé aceste BO |» poare impotriva jugulut tdtar, otoman gi habsburgic. ‘Deasemeni am edutat si redém marile figuri ale poporulué nostra, ealoaren personalititilor de seams, influenja, deeator! personalitayi asupra mersului evenimentelor si rolul lor in des- voltarea acestor evenimente. ‘Am ciiutat, in sfargit, sd reddm o istorie a tarii, bazatd pe documente, explicind evenimentele in ordiniea lor cronologicd asa cum ele sau desfésurat realmente. ‘Am urmérit ea acest manual si fie 0 istorie a poporului, a spatrici. Tetoria de fai se deosebeste structural de istoriile scrive pénd astdzi prin conceptia s¢ metoda stiinfificd ce-i std ta baz. ‘Am infatisat desvoltarea sotievdfii omenesti din teritoriul care formeazd Romania de dstizi si am ciiutat ca in diferitele cepoci sé apard in lumina lor toate laturile viefti_ economice, sociale, politice, militare: culturale gi forfele care aveau misit-ii§ ‘nea si duct fara noastrit inainte. a Ne-am bizuit pe documentarea $i studiile premergito nostri si ne-am siriduit sd Ie folosim astfel incat bazandu- pe aportul adus de cdtre istorici romani si striin’, 9 aplicd “ta realitatea roméneasci cuceririle cele mai inaintate ale stiin~ fei istorice. Incercand acest lucru ne-am lovit de mari greutati. Nu sau studiat documentele si nu s’a intocmit ined pani asta Iiterature stlinpificd necesard din oare sd reiasd fréméntérile din fiecare epoci dati. rerbs Friméntarile sclavilor din timpul Daciei romane, fri. 2) indntdrile péranilor, ale ordgenilor, ale-muncitorimii nau cons. 4ituit 0 preocupare serioasd in istoriografia noastré de ieri. 5 Din aceasté cauzi, se resimt $i in manualul de fata lipsurt ‘mai ales in ce priveste o sintezd a acestor frimantari si lupte sotiale, in fiecare secol. Degi un manual. trebuie si prezinte tot ce stiinfa a cuce~ rit si nu mai este discutabil in domeniul respectiv, am fost nevoifi ca odatd cu prezentarea nout a unor evenimente si a~ ducem 0 serie de explicafii in sprijinul argumentarit justetet punctului nostru de vedere. Aceasta a mérit volumul acestui ‘manual cere ar putea pirea pe-alocuri greoiu: . Tot din cauza lipsei unor studii si a unor luerdri docu~ mentare eu privire la personalititile din tecutul jarii, nu au putut fi ined pe deantregul puse in adevdrata lor lumind, multe din acestea. De asemenea, in cauza lipsei unei istorii stiinpifice a literaturié $i culturii noastre, am fost nevoifi si redam uneori cronologic aceste manifestiri, fara a le da o prezentare de sintezd, Facem apel la colegii nostri profesori ca sé nu pretindd ‘memorizarea mecanicd si sti nu ceard deia elev datele statistice, ci sa patrunda evenimentele in procesul lor de devenire, mani- festare si disparitie, insemnitatea lor si coneluziile care se desprind. ‘Sfituim pe elevi sa rfrunte greutifile inerente unei nous infaqigari ai istoriei pirii. Sd patrunda aceste file In ele vor gist frdméntarile si ndzuintele poporului. ‘Avem convingerea ci drumul stiingific pe care-am pomnit este singurul drum ce ne duce Ia 0 istorie care sit cuprindé, in toate laturile ef, istoria poporului gi a {dri noastre. Folosim acest prilej pentru a mulfumi Ministerului Infor- matiilor si Bibliotecii Academiei Roméne, pentru bundvointa cu care ne-au pus la disppzite clizeele care imbogafesc acest manual. " ‘Muljumim deasemeni tuturor colegilor si prietenilor cart ne-au sustinut im aceastd lucrare pe -care am ciutat sii-o realidim constienfi de lipsurile inevitabile im condigiunile desvoltiirii ytiinfei istorice in fara noastré. Muljumim de asemeni lucrdtorilor tipografi ai Editurti de Stat, care si-eu dat toati osteneala ca acest manual sii aparé in cat mai bune conditiuni grafice. Introducere 4 ANSEMNATATEA [STORIE PATRIEL IZVOARELB. PERIOADELE. : Istoria Romaniei se oeupi eu desvoltarea sovietatii ome- nesti pe ‘eritoriul patriei noastre, ineapind din vrermurile cele maj indepartate, pint in zilele noastre. In scoasth desvoliare dealungul veacurilor, societatea omeneas de pe teritoriul patrie} noastre a cunoseut schim- biri continue in modul de vial gi in modul de gandire al ~oamenilor. Istorien! A, D. Xenopol, constaténd ci temelia unei so- ~cietiti este ,,trainl material al poporului siu”, subliniazd : nPopoarele tree... dela sturea de wandtor le aceea de < pastor, dela aceasta laagricultura, comer} sau industrie, fie~ care din atari sidri atragdnd dupa sine niste agezaminte ce se schimba de indata.ce s'a schimbat felud tratulut material’. (storia Roménilor din Dacia-Traiand, vol. VI pag. 81-88). Aceste schimbiri n’an fost intamplitoare. Ble au avut loe potrivit legilor de desvoltare a societitii, in conditiunile unor conflicte sociale, lente sau brusce. Aceste conflicte so- inle izvoriise mai ales din nepotrivirea dintre noua telmicd / si experienta corespunziitoare a oamenilor (forjele de pro- ductie), care vor si duck societatea tnainte, pe de o parti gi vechile raporturi intre oameni in procesul de produefie’ (relagii ce productie), care vor si menting veehe ordnduire’ a sotietitii, pe de alta, In accasti luptii, se nase noui idei ‘si noui teorii sociale, Aceste idei euprind si mobilizeazd po: porul, il unese sf creeaz’ astfel 6 putere inovatoare, care, prin Tupta sa, suprima lent sau bruse vechea stare de Iucruri, adici ‘~vechea orinduire sociala, pentru a creia in societate noui re- Tatii, adie& 0 noi oranduire, potrivit nouilor forte de pro- -duetie si nouilor nevoi economice ale societiitii. .