Sunteți pe pagina 1din 27

CURPINS

CAPITOLUL I. POTENTIALUL TURISTIC


1.1 POTENTIALUL SI STRUCTURA POTENTIALULUI TURISTIC 1.2 POTENIALUL TURISTIC NATURAL 1.3 FORME DE TURISM PRACTICATE IN TARA NOASTRA

CAPITOLUL II. POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC AL ROMANIEI


2.1 COMPONENTE ALE TURISMULUI ANTROPIC

CAPITOLUL III. VALORIFICAREA, PROTECIA I CONSERVAREA TURISMULUI BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I.
POTENTIALUL TURISTIC SI STRUCTURA POTENTIALULUI TURISTIC Turismul n Romnia se concentreaz asupra peisajelor naturale i a istoriei sale bogate. Traversat de apele Dunrii, Romnia are un scenariu sensibil, incluznd frumoii i mpduriii Muni Carpai, Coasta Mrii Negre i Delta Dunrii, care este cea mai mare delt european att de bine pstrat. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele rustice, unde oamenii de acolo triesc i menin pentru sute de ani tradiiiile. n Romnia este o abunden a arhitecturii religioase i a oraelor medievale i a castelelor. DEFINIRE A TURISMULUI Turismul se refer la activitatea desfurat de o persoan, pe durata cltoriilor i sejururilor, n locuri situate n afara reedinei obinuite, pentru o perioad consecutiv ce nu depete un an ( 12 luni ), cu scop de loisir (recreere, odihn ), pentru afaceri sau alte motive. Turismul se constituie ca o ramur distinct a economiei naionale:

este o component a sectorului teriar prin:

coninutul su ( include activiti de natura serviciilor : transport, alimentaie, oferirea de informaii, tratament ) caracteristicile sale (nematerialitatea, intangibilitatea, nestocabilitatea,

simultaneitatea produciei i consumului, consum mare de munc )

are caracter de ramura de interferena - rezultat al diversitii activitilor ce dau coninut prestaiilor turistice i prezenei unora dintre ele n structura altor ramuri ale
1

economiei : transporturile, alimentaia public, comer, tratament balneo medical, ocrotirea sntii.

este o ramura de sinteza - desfurarea activitilor turistice necesit intrri din alte ramuri ca industria construciilor (i indirect: industria materialelor de construcii, a sticlei, a lemnului, construciei de maini, chimic, industria energetic), alimentar, textile, agricol, transport, telecomunicaii, gospodrie comunal, cultural i art. Este de reinut c dezvoltarea turismului se va putea asigura armonios dect intr-o

strns corelare cu nivelurile i ritmurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri ale economiei naionale. Aceasta deoarece la obinerea unu produs turistic particip, direct sau indirect, aproape toate ramurile economiei naionale. Cercetrile ntreprinse asupra rolului turismului au evideniat faptul c el are un impact considerabil asupra economiei societilor i culturilor diferitelor ri1. Aciunea sa se manifest pe multiple planuri: economic, social, cultural, politic; intensitatea acestor aciuni difer de la o ar la alta, n funcie de nivelul de dezvoltare i politica promovat fa de el. 1.1. Potenialul turistic natural Turismul, ca form de valorificare a resurselor naturale i a patrimoniului, a devenit o ramur economic cu un impact major asupra societilor contemporane. Acest fenomen complex a parcurs n Romnia, diferite etape de dezvoltare condiionate, mai mult sau mai puin, de contextul social-economic i istoric: de la nfiinarea termelor romane din sudvestul rii (amenajrile de la Bile Herculane, Geoagiu-Bi, Clan), i apoi, dezvoltarea unor staiuni balneoclimaterice (Bile Felix, Borsec, Bile Herculane, Vatra Dornei, Sngeorz-Bi, Slnic Moldova) din secolul al XVIII-lea i al XIX-lea, pn la apariia turismului romnesc modern, cnd se dezvolt mai ales turismul litoral i turismul montan. Dezvoltarea turismului n perioada contemporan, incluznd ntreg intervalul de timp de dup 1945 i pn n zilele noastre, nregistreaz etape alternante de regres i de dezvoltare a amenajrilor turistice, strns legate de evoluia socio-economic i politic a societii romneti. Dup prbuirea regimului comunist, n 1989, interesul pentru piaa turistic romneasc a cunoscut o oarecare cretere, dar pentru o scurt perioad de timp. Privatizarea
1

Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Simon - Economia turismului i mediul nconjurtor , Editura Economic, Bucuresti, 1998, p.56

unitilor economice i restructurarea industriei romneti, decolectivizarea defectuoas i mproprietrirea rnimii, corelate cu o politic incoerent, contradictorie i o legislaie deficitar, au declanat o serie de fenomene sociale, demografice i economice negative, concretizate prin creterea omajului, scderea nivelului de trai, srcirea populaiei la cote alarmante. Aceast stare de fapt este reflectat i de evoluia fenomenului turistic romnesc, tiut fiind c exist o legtur indisolubil ntre acesta i bunstarea populaiei. Fenomenul turistic este un proces dinamic, datorit tendinelor de expansiune/regresie, de intensificare/atenuare ritmic pe care acesta le are de-a lungul traseului su evolutiv, care n plan general nu afecteaz capacitatea de dezvoltare continu a unei regiuni cu potenial turistic i care prin natura lor genereaz schimbri i transformri de bunuri i valori individuale i, nu n ultimul rnd, de modele culturale. Potenialul turistic, reprezentat de resursele atractive i infrastructur, este factorul static al fenomenului analizat, motivnd existena acestuia. Elementul dinamic al procesului este asigurat de turist care valorific nsuirile calitative ale resurselor i apeleaz la serviciile infrastructurii2. Mediul geografic este substratul i generatorul fenomenului turistic care grupeaz ntrun ansamblu unitar toate elementele care contribuie la desfurarea activitilor turistice, de la substratul geologic pn la factorul uman. Diversitatea componentelor mediului fizico-geografic din Romnia justific existena unui potenial turistic natural deosebit de variat i complex, reprezentnd principalul factor al dezvoltrii turistice n Romnia. Importana acestuia din punct de vedere turistic este reflectat de urmtoarele caracteristici: este resurs turistic de vrf; fundal pentru desfurarea unor activiti turistice motivate de alte atracii; suport material al tuturor activitilor turistice. Elementele componente ale mediului geografic, ca atracii i resurse turistice poteniale, sunt localizate n principal n aria montan, pe litoralul Mrii Negre i n Delta Dunrii, urmate de regiunile de dealuri, podiuri i cmpii. Diversitatea peisajului este generat de structura geologic i de formele de relief, de alternana culmilor montane i deluroase cu depresiunile i culoarele de vale, de diferenierile altitudinale, etc., ce atrag dup sine varietatea vegetaiei i faunei, care-i sporesc atractivitatea. Spaiul montan ofer cel mai variat i mai important potenial turistic, prezentnd interes prin valoarea sa peisagistic. Configuraia reliefului, altitudinile moderate,

Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Simon Economia turismului i mediul nconjurtor , Ed. Economic, Bucureti, 199, p.78

depresiunile intramontane, vile transversale, pasurile i trectorile asigur circulaia n ntregul edificiu carpatic. Reeaua hidrografic are, de asemenea, un rol important n stimularea i dezvoltarea activitilor turistice, impunndu-se din acest punct de vedere prin toate formele de stocare a apei (apele subterane, apele de suprafa). Romnia posed un potenial balnear deosebit de valoros, principalii factori naturali de cur fiind apele minerale i termale, nmolurile i gazele terapeutice (mofete), bioclimatul, la care se adaug, lacurile rspndite pe ntreg cuprinsul rii. Clima are un rol hotrtor n etajarea peisajului geografic i implicit n generarea anumitor atracii turistice. Pe de alt parte, climatul influeneaz dirijarea sezonier a formelor de turism prezentnd un interes considerabil pentru turism prin indicii bioclimatici care dau ambiana necesar desfurrii turismului (confort termic, stres climatic, cutanat i pulmonar), bioclimatul cu valori terapeutice, stratul de zpad i anumite valori termice indispensabile practicrii sporturilor de iarn. Vegetaia are, alturi de funciile economice i de protecie i o evident valoare turistic (peisagistic, estetic, tiinific, odihn, recreere i de agrement, etc.), cu precdere pdurile de conifere i cele de interes socio-recreativ din mprejurimile localitilor i staiunilor turistice. Fauna prezint importan pentru turism prin valoarea sa cinegetic, estetic sau tiinific. Teritoriul Romniei beneficiaz de un fond cinegetic i piscicol de mare valoare ca diversitate a speciilor: urs, mistre, cerb, cprior, coco de munte n Carpaii Orientali, Parng, arcu - Godeanu, Fgra i Retezat, dar i n pdurile de deal i cmpie - cprior, cerb loptar, mistre, iar blile i Delta Dunrii constituie paradisul psrilor. Ariile naturale protejate de interes naional i monumentele naturii prezint importan, att sub aspectul estetic, ca element de atractivitate turistic, ct i prin interesul tiinific i instructiv-educativ, ca baz a turismului tiinific i ecoturismului. De regul acestea constituie obiective turistice distincte, dar, n cea mai mare parte, se asociaz altor componente de peisaj. n ultimii ani, Romnia a devenit o destinaie preferat pentru muli europeni (mai mult de 60% dintre turitii strini provin din rile membre UE), rivaliznd i fiind la concuren cu ri precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. Staiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun, Olimp i Mamaia (numite uneori i Riviera Romn) sunt printre principale atracii turistice pe timp de var. n timpul iernii, staiunile de schi de pe Valea Prahovei i din Poiana Braov sunt destinaiile preferate ale turitilor strini. Pentru atmosfera
4

lor medieval i pentru castelele aflate acolo, numeroase orae transilvnene precum Sibiu, Braov, Sighioara, Cluj-Napoca sau Trgu Mure au devenit nite importante puncte de atracie pentru turiti. De curnd s-a dezvoltat i turismul rural ce se concentreaz asupra promovrii folclorului i tradiiilor. Principalele puncte de atracie le reprezint Castelul Bran, mnstirile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori Cimitirul Vesel din Spna. Alte atracii turistice importante din Romnia sunt cele naturale precum Delta Dunrii, Porile de Fier, Petera Scrioara i nc alte cteva peteri din Mun ii Apuseni. Bucovina este situat n partea de nord a Romniei, n nord-vestul Moldovei. Regiune montan pitoreasc, cu tradiii etnografice ce dinuie nealterate, Bucovina se remarc printr-o activitate turistic dinamic, datorat n primul rnd mnstirilor. Cele cinci mnstiri cu pictur exterioar, intrate n patrimoniul turistic mondial, i pstreaza frumusetea dup mai bine de 450 de ani. Statistici Turismul n Romnia se concentreaz asupra peisajelor naturale i a istoriei sale bogate, avnd de asemenea o contribuie important la economia rii. n 2006, turismul intern i internaional a asigurat 4,8% din PIB i aproximativ jumtate de milion de locuri de munc (5,8% din totalul locurilor de munc). Dup comer, turismul este cea de-a doua ramur important din sectorul de servicii. Dintre sectoarele economice ale Romniei, turismul este unul dinamic i n curs rapid de dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare potenial de extindere. Dup estimrile World Travel and Tourism Council, Romnia ocup locul 4 n topul rilor care cunosc o dezvoltare rapid a turismului, cu o cretere anual a potenialului turistic de 8% din 2007 pn n 2016. Numrul turitilor a crescut de la 4,8 milioane n 2002, la 6,6 milioane n 2004. De asemenea, n 2005, turismul romnesc a atras investiii de 400 milioane de euro. n anul 2010, litoralul romnesc a atras aproximativ 1,8 milioane de turiti, cu 15% mai puini dect n 2009. Sunt numeroase agenii de turism din Romnia i din alte ri care aduc turiti strini. Deasemenea turiti romni i strini i pot face rezervri la hoteluri, moteluri, pensiuni i alte spaii de cazare din ar i din alte ri direct pe siteurile specializate. n anul 2009, Romnia a avut 1,27 milioane turiti strini iar n 2010 - 1,34 milioane. n anul 2004, numrul de turiti strini a fost de 3,6 milioane. Staiunile balneo-climaterice
5

n staiunile balneo-climaterice din Romnia vin anual ntre 800 de mii i un milion de oameni s se caute de sntate. Acestora li se adaug i pesionarii care primesc de la Casa Naional de Pensii bilete de tratament. Anual circa 250.000 de astfel de bilete ajung la prnsionari, dar nu toi ajung n staiuni. Doar 10% dintre turiti sunt ceteni strini

1.3 Forme de turism practicate in tara noastra


Formele de turism sunt definite in funcie de mai multe criterii care ii pun pecetea asupra individualizrii fenomenului turistic la scara detaliilor sale. Astfel de criterii sunt: Distana: Durata: Proveniena turitilor: Numrul practicanilor: Gradul de organizare: Modul de desfurare: Mijlocele de transport utilizate: Vrsta turitilor: Aportul social. Distanta ca factor al derulrii formelor de turism impune trei variante de practicare, si anume: turismul de distanta mica, turismul de distanta mare i turismul de distanta foarte mare. Turismul de distanta mica ocupa, prin numrul participanilor, intensitatea i orientarea fluxurilor primele poziii intre formele enumerate. Pentru habitatele urbane, turismul de mica distanta se limiteaz frecvent la deplasri scurte, cu o durat de cteva ore pana la 1 2 zile in zona periurban. Turismul de distan are, n principal, un caracter recreativ dei, acolo unde apar resurse curative sau edeficii cu funcie atractiva, poate mbrca si trasaturile celorlalte tipuri. Sunt cutate mai ales pdurile, marginile apelor, pajitile sau poienile. Datorita duratei reduse aceasta forma de turism se practica la sfritul sptmnii, dar si in intervalul de cteva ora de la sfritul fiecrei zile. Pentru tarile din zona temperata maximum-ul se nregistreaz vara, cnd ieirile la iarba verde sunt numeroase. Al doilea maxim, mai atenuat, apare iarna, anotimpul schiului si sniuei. Turismul la distanta mica este foarte sensibil la factorii climatici, vremea frumoasa fiind o condiie eseniala a desfurrii lui. Este dificil de estimat practicanii dup vrsta, deoarece practica toate categoriile, de la tineri pana la btrni. In schimb, din punct de vedere profesional, predomina uor grupurile sociale cu condiii de uzura psihica mai accentuata. Turismul de distanta mica are un caracter de masa si o eficienta economica rezultata din servicii.

Sezonalitatea sa este pronunata. Vrfurile cererii in anumite zile si intervale influeneaz negativ condiiile recreerii prin supraaglomerare. Turismul de distanta mare cuprinde activitile desfurate n afara zonei periurbane sau a localiti de reedin, cu mijloace de transport modern. Pentru rile mijloci ca suprafaa, el poate fi asimilat cu turismul desfurat in interiorul graniiilor naturale. Presupune deplasri de sute de km si o durata medie sau lunga. Predomina turismul cultural si de ngrijire a sntii. Din punct de vedere al provenienei turitilor este un turism mixt, intern si internaional si antreneaz mase largi de persoane in fluxuri orientate spre regiuni sau obiective cu zestre atractiva importanta. Turismul la distanta foarte mare se desfoar la nivel continental, de obicei in interiorul unei tari cu o suprafaa deosebita (Canada, SUA, Brazilia, China). Este practicat de un numr limitat de persoane, cu venituri superioare mediei si utiliznd mijloace de transport rapid sau foarte convenabile. Sunt vizitate resurse si infrastructuri turistice de marca (Hawai, Florida, Coasta de Azur). Eficienta acestei forme este foarte ridicata datorita preurilor foarte mari ale serviciilor si produsului turistic in general. B. Durata cltoriei sau sejurului i pune si ea pecetea asupra formelor de practicare a turismului. Dac distana la care se deplaseaz turitii este dependenta de mrimea veniturilor i a timpului liber, durata actului turistic este impusa, nainte de orice, de capacitatea de satisfacere in timp a nevoi umane de recreere, refacere i informare. Se detaseaza, dup criteriul temporal, trei forme de turism si anume: - turismul de scurta durata (1 3 zile) este specific sfritului de sptmna sau unor mici intervale din concediul anual. Predomina n zona periurban i antreneaz cele mai largi grupe de populaie. Prin recurgerea la mijloace moderne de transport acest turism se poate practica la distante mari (weekend-urile europene in Azore si in insulele Marii Egee). Ponderea majora o deine latura recreativa, dar numrul excursiilor cu tenta culturala este n cretere.

- Turismul de durata medie corespunde concediului anual, foarte diferit, ca durata, de la o tara la lata mbrac toate cele patru tipuri descrise, iar deplsrile se realizeaz la mari si foarte mari distante. Practicndu-se n concedii i vacanta generoasa, mai ales vara, mari suprasolicitri ale infrastructurii. O mare din activitile proprii se desfoar n afara granielor naionale.

turismul de durata lunga, peste 30 de zile, este apanajul grupelor de populaie cu un timp liber excelent. Predomina turismul curativ. Tot in aceasta forma trebuie inclus turismul de vizitare a rudelor si prietenilor. Actul turistic se poate desfur in aceeai localitate, sau localiti diferite. Dup zona de proveniena se individualizeaz pregnant dup forme de turism: inter si internaional. Turism intern i are aria de desfurare in interiorul granielor politico administrative ale unei tari. Sub raportul numrului de practicani, acestuia ii revine majoritatea covritoare a turitilor ce viziteaz anual tara respectiva (85% Anglia, 30% Frana). Faptul se explica prin aciunea unui ansamblu cauzal din care nu lipsesc influentele costului, timpul liber, cunoaterea limbii. Turismul intern determina o ierarhizare riguroasa a ofertei fiecrei tari, o diversifica si o testeaz, recomandnd-o turismului internaional. Turismul internaional presupune desfurarea activitilor din sfera analizata dincolo de hotarele tarii de proveniena a turitilor si. Cauzele amplificrii fluxurilor internaionale de vizitatori sunt multiple. Printre acestea se numra ridicarea gradului de civilizaie si bunstare in numeroase tari; dorina de cunoatere a unor realiti si fenomene noi, vizitarea rudelor si prietenilor din strintate; modernizarea cailor si mijloacelor de transport; facilitile oferite de noile state venite pe piaa turistica a lumii. Pe plan financiar, turismul internaional, prin aportul de valuta, joaca un rol foarte important in balana economica a tarii receptoare. Unele state precum Spania, Austria, Elveia, datoreaz acestei forme de turism ceea mai mare parte a intrrilor valutare. Turismul internaional presupune si reclama totodat pe lng sub fond atractiv aparte, o infrastructura si servicii de nalta calitate. Fiind foarte sensibil la propaganda turistica si stabilitatea politica generala. D. In funcie de numrul rezultatului participanilor deosebim turismul individual si turism de grup. Turismul individual este practicat de o anumita categorie de persoane cu venituri mai mari, ilustrata si in posesia unui mijloc de transport propriu, ceea ce le asigura o independenta totala de deplasare. Optnd pentru aceasta varianta, turistul se preocupa personal de organizare si efectuarea excursiei, reducndu-se comoditatea dar avnd posibiliti s-i modifice traseul si opiunile de parcurs. Este necesara o distincie intre turismul izolat, care cltorete de unul singur, si turistul individual care interprinde cltoria cu membrii familiei sau un grup restrns de prieteni. Turismul in grup se caracterizeaz prin: Neimplicarea turitilor in planificare si organizarea actului recreativ, ceea ce sporete comoditatea; Turiti beneficiaz de tarife mai reduse prin faciliti de ordin social; Antreneaz categorii diverse ale populaiei cu cerine mai modeste fata de oferta turistica. E. In strnsa dependenta cu modul de desfurare, activitile turistice pot fi:
8

continue, sezoniere sau de circumstan. Turismul continuu este definit prin luarea in considerare a particularitilor de funcionare a infrastructurii si nu opiunile practicanilor. In consecin, putem semnala prezenta unor baze utilizate in tot timpul anului, cum sunt cele din marile orae, din nodurile principale de transport sau sunt situate de-a lungul unor importante artere de circulaie. Turismul sezonier este specific latitudinilor mijlocii, cu doua sezoane optime deplasrilor si recreerii. Desfurndu-se cu predominanta in aer liber, el este dependent de mediul climatic ale crui nsuiri le valorifica de altfel. Pentru Europa, in general apar doua variante ale turismului sezonier si anume: turismul estival, cu doua subvariante litoralul si montan ;si turismul hivernal preponderent montan. F. Mijlocele de transport reuesc, la rndul lor sa-si pun o pecete proprie asupra modului de desf urare a activitilor turistice. ntlnim, ca urmare, turismul terestru, rutier, feroviar, aerian si naval. g. In funcie de vrsta turitilor se evideniaz un turism practicat de elevi si studen i cu tenta recreativa si culturala, de ctre persoanele mature si turismul vrstei a treia, preponderent creativ.

CAPITOLUL II. POTENTIALUL ANTROPIC AL ROMANIEI

2.1 Componente ale turismului antropic

Principalele criterii utilizate n delimitarea i ierarhizarea unitilor teritoriale turistice sunt resursele atractive (mrimea, varietatea i consistena fondului recreativ, gruparea n teritoriu a obiectivelor, accesibilitatea lor) i circulaia turistic (intensitatea i volumul circulaiei, durata medie a sejurului, sezonalitatea, tipul de turism practicat, numrul turitilor strini, etc.). Principalele regiuni turistice din Romnia, delimitate n funcie de concentrarea obiectivelor turistice, infrastructura turistic, accesibilitate i circulaia turistic, sunt considerate Munii Carpai (cu mai multe zone intens valorificate turistic), Delta Dunrii, litoralul romnesc al Mrii Negre, Transilvania mpreun cu mprejurimile, Moldova cu mprejurimile sale3. Rezultatele msurrii cantitative a potenialului turistic al unei regiuni sunt de cele mai multe ori relative, din cauza gradului mare de subiectivism implicat n exprimarea cantitativ a unor caliti ale obiectivelor turistice (frumuseea peisajului, gradul inedit al unor obiective, incitaia exercitat de un anumit tip de atracii asupra vizitatorilor, att de diferii ca mentalitate, grad de cultur, comportament, vrst). Printre elementele care contribuie la evaluarea regiunilor din punct de vedere al potenialului turistic se numr i condiiile mediului natural, i n particular cele climatice i de vreme. Factori meteorologici precum, radiaia solar, temperatura, umezeala aerului respectiv precipitaiile i vntul, contribuie la generarea unui mediu mai mult sau mai puin prielnic desfurrii normale a fenomenului turistic. Aceti factori, n funcie de anumite praguri pot fi indifereni sau sedativi, fr influen sau influennd n mic msur starea unui organism, crend astfel o stare de confort i de echilibru. Acest lucru poate fi redat sintetic printr-o serie de indici care sunt expresia gradului de influen exercitat de elementele climatice asupra organismului uman. Clasificarea spaiilor turistice regionale, elemente eseniale n organizarea turistic a spaiului, se poate face pe baza potenialului turistic, pe baza infrastructurii turistice, etc. Uneori spaiile turistice regionale pot corespunde limitelor administrativ-teritoriale, alteori unitile administrative se clasific pe baza potenialului i dotrilor turistice existente. Fondul turistic natural este extrem de bogat i diversificat, dar folosit numai parial. Se impune, mai ales, relieful carstic cu numeroase peteri, avenuri, chei complexe de doline, cursuri subterane, izbucuri, etc. deosebit de spectaculos n arealele calcaroase mai extinse Acestora li se adaug lacurile de baraj i numeroasele rezervaii naturale.

Vasile Glvan Turismul n Romnia, Editura Economic, Bucureti, 2000, p.102

10

Un loc important l ocup sursele de ape minerale, att termale, valorificate n staiuni balneoclimaterice, ct i atermale, mbuteliate. Multe din localitile rurale dein un potenial natural i cultural istoric remarcabil, iar cele care i-au dezvoltat infrastructura turistic necesar (pensiuni agroturistice), au intrat n circuitul satelor turistice. Resursele etnografice i istorice sunt deosebite4: numeroase obiective social-istorice, manifestrile folclorice tradiionale (Trgul de Fete de pe muntele Gina, Trgul de toamn de la Negreni, n Culoarul Criului Repede) n zone etnografice de mare originalitate ara Moilor de pe bazinul superior al Criului Alb, ara Zarandului, Depresiunea Beiuului, zona Slaj i Hedin. etc. Din ansamblul atraciilor antropice un interes aparte pentru turism prezint elementele de cultur material i spiritual popular, precum i cele care marcheaz momente i locuri legate de trecutul istoric, printre care: etnografia i folclorul reprezentate prin bisericile de lemn, prelucrarea artistic a lemnului esturi populare port popular tradiional, mori de ap; muzee etnografice; formaii artistice populare vestigiile i monumentele istorice; muzee memoriale; locuri istorice legate de trecut; obiective turistice tehnico-economice: barajele i lacurile de acumulare.

2.1.1 Obiective turistice cu caracter religios si cultural


Obiective culturale cu caracter religios din Transilvania: Sinagoga Mare din Targu Mures Biserica medievala Gurasada Hunedoara Biserica de lemn din Geogel Alba
4

Vasile Glvan Turismul n Romnia, Editura Economic, Bucureti, 2000, p.69

11

Biserica Strei Hunedoara Biserica evanghelica Valea Viilor Sibiu Biserica Fortareata din Biertan Sibiu Biserica evanghelica Saschiz Mures Biserica fortificata Darjiu Harghita iserica fortificata din Cristian Sibiu Biserica Homorod Biserica fortificata Prejmer Brasov Biserica Santamarie Orlea Hateg Biserica Sfantul Bartolomeu Brasov Biserica Sfantul Nicolae Brasov Biserica Sfanta Treime Rasinari Biserica Densus Hunedoara Manastirea de lemn Baica Biserica Neagra Brasov Biserica Fortificata Cetatea Harman Biserica Reformata Calvina Cetatea de Balta Biserica Fortificata din Malancrav Catedrala Incoronarii Alba Iulia Biserica Evanghelica Sebes Biserica Fortificata Cetatea Viscri Catedrala Romano Catolica Biserica si Manastirea Franciscana Biserica fortificata din Bagaciu Catedrala Ortodoxa Romana Targu Mures

Tinutul Transilvaniei, sau Ardealul, dupa cum mai este cunoscut, este o regiune cu o istorie tumultoasa de-a lungul vremii, fiind situata in interiorul arcului Carpatic. In existenta sa, Ardealul, a facut parte din Imperiul Roman, din Regatul Ungariei, respectiv din Imperiul Austro-Ungar, insa a fost si o perioada in care a fost independent sub numele de Principatul Transilvaniei. Tinutul are in componenta sa judetele Alba, Bistrita Nasaud, Brasov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mures, Salaj si Sibiu. In secolul I pana la inceputul secolulul al II-lea, pe teritoriul actual al Transilvaniei s-a aflat centrul politic al regatului Dacia, la
12

cetatea Sarmizegetusa Regia, in Muntii Orastiei. Transilvania isi trage numele din expresia latina Trans Silva, ce inseamna Tara de dincolo de Paduri, datorita padurilor dese ce acopereau muntii ce o inconjoara. __________________________________________________________________ Obiective culturale cu caracter religios din Oltenia: Biserica de lemn din Ciungetu Biserica Bolnita Sfantul Nicolae Polovragi Biserica din Maldaresti Valcea Biserica din Vioresti Slatioara Biserica Sfintii Ingeri Hurezi Castrul roman Arutela Valcea Cetatea Buridava Ramnicu Valcea Cetatea Dacica Sucidava Oltenia Cetatea Severinului Drobeta Manastirea Tismana Gorj Manastirea Lainici Manastirea Turnu Calimanesti Manastirea Dintr-un Lemn Manastirea Stanisoara Calimanesti Manastirea Frasinei Valcea Manastirea Govora Valcea Manastirea Arnota Valcea Manastirea Bistrita Valcea Manastirea Surpatele Valcea Manastirea Cozia Manastirea Ostrov Calimanesti Manastirea Polovragi Gorj

Tinutul Olteniei este format din judetele Olt si Valcea, fara zonele la est de raul Olt ce fac parte din Muntenia, Dolj, Gorj, Mehedinti fara Orsova, Dubova, Eselnita si Svinita ce apartin Banatului si judetul Teleorman doar cu localitatea Islaz. Oltenia este strajuita in nord de Carpatii Meridionali, iar in vest, sud si est de ape curgatoare, fluviul Dunarea, respectiv Oltul. Raul Jiu strabate regiunea in doua parti aproape egale, in care relieful uneia pare sa se
13

oglindeasca in cealalta. Nordul Olteniei este muntos, fiind prezente aici doua masive: Parang si Retezat-Godeanu. Dupa zona Carpatilor regasim zona subcarpatica, reprezentata printr-un sector de dealuri si depresiuni. In nord-vest se afla Podisul Mehedinti, dealurile Cosustei si depresiunea Severin. In partea opusa se afla Podisul Getic. In sud de afla Campia Olteniei, fiind cel mai vestic sector al Campiei Romane. ___________________________________________________________________ Obiective culturale cu caracter religios din Muntenia: Biserica Domneasca Sfantul Nicolae Catedrala Patriarhala Bucuresti Biserica Sfantul Silvestru Bucuresti Biserica Domnita Balasa Bucuresti Catedrala Sfantul Iosif Bucuresti Biserica Italiana Bucuresti Biserica Sfantul Anton Bucuresti Sinagoga Mare Bucuresti Biserica Stavropoleos Bucuresti Biserica Acoperamantul Maicii Domnului Biserica Sfanta Treime Pitesti Tinutul Munteniei este situat intre fluviul Dunarea la sud si est, Carpatii Meridionali si raul Milcov la nord, in timp ce granita vestica este delimitata de raul Olt. Muntenia are in componenta sa judetele Arges, Braila, Buzau, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Ilfov, Prahova, Teleorman, insa fara comuna Islaz si municipiul Bucuresti. De asemenea, regiunile situate la est de raul Olt din judetele Valcea si Olt, precum si sudul judetului Vrancea (la sud de raul Milcov) fac parte din regiunea istorica Muntenia. Statiunea Predeal din judetul Brasov face parte de asemenea din tinutul Munteniei. Muntenia impreuna cu Oltenia a format principatul medieval al Tarii Romanesti, incepand cu domnia lui Basarab I sau dupa alti istorici a lui Vladislav I si pana la unirea principatelor din 1859. In antichitate zona era locuita de triburile Getilor, din neamul Tracilor. Obiective culturale cu caracter religios din Maramures: Biserica de lemn Baia Sprie Maramures Biserica de lemn Plopis Maramures Biserica de lemn Lapus Maramures Biserica Budesti Susani Maramures Biserica Budesti Josani Maramures Biserica Botiza Maramures

14

Biserica Borsa Maramures Biserica Barsana Maramures Biserica Calinesti Susani Maramures Biserica Calinesti Maramures Biserica Rozavlea Maramures Biserica Bogdan Voda Maramures Tinutul Maramuresului este alcatuit din Depresiunea Maramuresului, aflata pe cursul superior al Vaii Tisei si versantii muntilor care o inconjoara: Muntii Oasului, Muntii Tibles, Muntii Gutai si Muntii Rodnei spre vest si sud, Muntii Maramuresului si Carpatii Padurosi la est si nord, fiind o regiune geografica si etno-culturala importanta in istoria noastra. Sudul Maramuresului istoric apartine in prezent tarii noastre, iar partea de nord a Maramuresului este in estul regiunii Transcarpatia din Ucraina, formata din raioanele Slatina, Rahau, Teceu si Hust. Maramuresul este un tinut fabulos, unic prin trasaturile entice, istorice si traditiile sale, fiind o vatra pastratoare de ginta dacica, sortita, timp de multe veacuri, izolarii. Vigoarea dacilor si mandria romana au dat nastere unei zone etnice de mare vitalitate si orgoliu, conservatoare si rezistenta la influentele din afara.

Obiective culturale cu caracter religios din Bucovina: Biserica Patrauti Suceava Catedrala Adormirea Maicii Domnului Campulung Moldovenesc Biserica Pogorarea Sfantului Duh Radauti Biserica Nasterea Sfintei Fecioare Maria Templul Mare Radauti Biserica Turnu Rosu
15

Biserica Sfanta Cruce Suceava Biserica Sf. Nicolae Suceava Biserica Invierea Domnului Suceava Biserica Sfantul Dumitru Suceava Biserica Mirauti Suceava

Tinutul Bucovinei de astazi corespunde cu aproximatie cu judetul Suceava si cuprinde doar partea de sud a Bucovinei istorice, in timp ce partea de nord a ramas in componenta Ucrainei. Peisajul tinutului este de o variata frumusete, corespunzand reliefului care coboara gradual de la vest la est: muntii (versantul estic al Carpatilor Orientali), coline (Subcarpatii) si platouri inalte (Platoul Moldovei). Tinuturile Bucovinei inglobeaza pagini de istorie, traditii si obiceiuri stravechi, monumente unice si mestesuguri specifice, ctitorii medievale care atesta o permanenta spirituala si istorica a locuitorilor acestor meleaguri. Zona este presarata pe toata intinderea ei cu biserici si manastiri renumite pentru picturile exteriore si interioare, edificii unice in lume.

Obiective culturale cu caracter religios din Banat: Palatul Dicasterial Timisoara Castelul Huniade Timisoara Castelul Mercy Carani Castelul Banloc Timis Castelul Nako Sannicolau Mare Domul Romano Catolic Timisoara
16

Catedrala Mitropolitana Timisoara Biserica Sf. Gheorghe Caransebes Schitul Muntele Mic Manastirea Piatra Scrisa Banat Banatul este o veche provincie istorica care cuprinde in ziua de azi zone din Romania, Serbia (Banatul Sarbesc) si o foarte mica parte din Ungaria. Granitele naturale ale tinutului sunt raurile Mures si Tisa, Dunarea si Culoarul Timis - Cerna. Bogatia patrimoniului natural, arhitectural si cultural este data atat de unicitatea faunei si florei ce se regaseste in parcurile nationale, naturale si rezervatii, reteaua bogata de rauri, lacuri naturale si de acumulare, de prezenta fluviului Dunarea si a microdeltei Balta Nera, arhitectura unor cladiri de patrimoniu specifica diferitelor stiluri arhitecturale, dar nu in ultimul rand etnografia si folclorul pastrate nealterate in aceasta regiune. Gastronomia este foarte diversificata si reprezentativa pentru aceasta euroregiune.

2.1.2 Obiective turistice cu caracter istoric si natural Muzee, pesteri si alte obiective turistice din Transilvania
Muzeul Etnografic Pamfil Albu Lupsa Muzeul Badea Cartan Muzeul Taranului Roman Bucuresti

17

Muzeul National Brukenthal Sibiu Muzeul Unirii Alba Iulia Muzeul Secuiesc Miercurea Ciuc Muzeul Bancii Nationale a Romaniei Muzeul de Arta Brasov Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva Muzeul Aurului din Brad Hunedoara Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale Casa Muresenilor Brasov Pestera Neagra Muntii Apuseni Pestera Varfurasu Pestera Mare Humpleu din Valea Firei Pestera Focul Viu Muntii Apuseni Pestera si Ghetarul Scarisoara Pestera Valea Cetatii Masivul Postavaru Pestera Liliecilor Piatra Craiului Pestera Zeicului Hunedoara Pestera Bolii Petrosani Pestera Ungurului Bihor Pestera Galaseni Bihor Pestera Huda Orbului Arieseni Pestera Zmeilor Muntii Bihorului Pestera cu Corali Muntii Valcan Pestera Corbasca Muntii Apuseni Sistemul Humpleu Muntii Apuseni Pestera Piatra Altarului Muntii Apuseni Pestera Poarta Zmeilor Alba Iulia Pestera Cuciulat Salaj Pestera Ghetarul de la Vartop Alba
18

Pestera din Valea Rea Transilvania Pestera Coiba Mare Muntii Apuseni Pestera Huda lui Papara Transilvania Pestera Tecuri Muntii Sureanu Pestera Izvorul Tausoarelor Pestera cu Apa de la Bulz Pestera Sugau Muntii Giurgeu Pestera Cioclovina Muntii Sebesului Pestera Sura Mare Muntii Sureanu Baile Romane Germisara Gorunul lui Horea Monumentul Tablitele de la Tartaria Mocanita Sovata Campul Cetatii Salina Ocna Dejului Salina Praid Capela Sfanta Ana Salina Turda Cabana Trei Brazi Predeal Cabana Turnuri Muntii Fagaras Cabana Podragu Muntii Fagaras Turnul cu Ceas Sighisoara Monumentul Nerlinger Muntii Fagaras

Muzee, pesteri si alte obiective turistice din Oltenia


Casa Muzeu Constantin Brancusi Muzeul de Arta Craiova Muzeul Judetean Gorj Targu Jiu Pestera Closani Muntii Mehedinti

19

Pestera Muierii Masivul Parang Pestera Polovragi Masivul Parang Pestera Izverna Baia de Arama Coloana Infinitului Targu Jiu Transalpina Muntii Parang Salina Ocnele Mari Valcea Complexul Muzeal Maldaresti Valcea Poarta Sarutului Targu Jiu Masa Tacerii Targu Jiu Parcul National Buila Vanturarita Valcea Insula Simian Drobeta Turnu Severin Portile de Fier Drobeta Turnu Severin

Muzee si alte obiective turistice din Moldova si Maramures


Muzeul Judetean Vaslui Muzeul de Istorie Galati Muzeul Casa Cuza Voda Galati Muzeul Judetean Botosani Pestera Munticelul Muntii Hasmas Tabara Galaciuc Salina Targu Ocna Palatul Navigatiei Galati Parcul Cozla Piatra Neamt Parcul Copou Vaslui Plaja de la Doaga Tecuci Rezervatia de Zimbri Dragos Voda Neamt Mausoleul de la Marasesti Gradina Botanica Anastasie Fatu Iasi Mocanita Valea Vaserului
20

Casa Memoriala Stan Ioan Patras Cimitirul Vesel Sapanta Memorialul din Sighet Pasul Prislop Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei Muzeul Tarii Oasului Negresti-Oas Muzeul Satului Sighetu Marmatiei

Obiective turistice naturale din Dobrogea si Delta


Parcul National Muntii Macinului Canaralele de la Harsova Dobrogea Cheile Dobrogei Constanta Capul Dolosman Tulcea Dealurile Tulcei Dobrogea Insula Popina Dobrogea Padurea Letea Delta Dunarii Complexul lagunar Razim Sinoe Padurea Caraorman Delta Dunarii Rezervatia Rosca Buhaiova Bratul Chilia Bratul Sulina Rezervatia Biosferei Delta Dunarii Bratul Sfantu Gheorghe Delta Dunarii

CAPITOLUL III PROTECTIA SI CONSERVAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL ROMANIEI Turismul mai mult ca oricare domeniu de activitate, este dependent de mediul nconjurtor, aceasta reprezentnd materia sa prima, obiectul si domeniul de activitate si de desfurare a sa, purttorul resurselor sale. Dezvoltarea societii presupune mediul nconjurtor la doua

21

tipuri de de gradri: Unul ca urmare directa a exploziei demografice, a expansiunii oraelor, creterii considerabile si intr-un ritm rapid nregistrate in industrii, agricultura si alte domenii de activitate amplificrii sistemelor de transport, comunicaii, exploatri intensive a resurselor naturale. Aceasta implica: - aerul - apa Popularea - solul - sonora - peisajul - pdurilor Degradarea - rezervaiilor si monumentelor naturale - obiectivelor antropice Altul mai puin agresiv cu caracter sezonier care decurge din folosirea mediului nconjurtor pentru activiti de turism si agrement. Aceasta este rezultatul: a) concepie greita de valorificare a unor resurse turistice, zone, puncte sau obiecte turistice; b) presiuni directe a turitilor asupra peisajului, florei, faunei sau a altor obiective turistice pe care le poate deteriora total sau parial. In ceea ce privete protecia si conservarea mediului, in Romnia este creat un cadru juridic solid, reflectat in sistemul de legi, hotrri si alte acte normative care stabilesc principiul, normele generale si speciale, precum si rspunderile ce revin societilor, persoanelor fizice si chiar organelor centrale si de control in acest domeniu. Zonele si staiunile turistice beneficiaz de prioriti pentru ameliorarea si protecia mediului nconjurtor] prin msura si programe speciale, care vizeaz asigurarea si ncurajarea dezvoltrii turismului. Cnd turismul i mediul nconjurtor coexist n armonie, mediul beneficiaz de pe urma turismului. Exist multe exemple de acest gen, majoritatea intrnd n unul din cele dou tipuri: conservarea i reabilitarea mediului. Turismul este o activitate care afecteaz societatea n diferite moduri i care are un impact profund asupra vieii sociale, culturale i economice. Mai mult dect o problem de obicei sau un set eterogen de activiti economice, turismul a devenit un factor determinant n vieile a milioane de oameni. El devine calea ideal de ntlnire a oamenilor, de promovare a pcii i nelegerii ntre naiunile lumii. Turismul afecteaz o gam larg de domenii: ocuparea forei de munc, dezvoltarea regional, educaia, mediul, protecia consumatorului, sntatea, sigurana, cultura, noile tehnologii, transporturile, finanele, pentru a numi doar cteva.

Acest fapt prezint importan deosebit dac lum n considerare ramurile economiei care beneficiaz de pe urma turismului. Ramurile adiacente turismului, ca i instituiile i firmele aferente, care beneficiaz direct de pe urma acestuia sunt: ageniile de transport, touroperatorii, hotelurile sau alte spaii de cazare, restaurantele i industria alimentar, companiile de transport, centrele de informare turistic, parcurile de distracii, centrele sportive, asociaiile din industria turistic, productorii de suveniruri, productorii de echipament de

22

cltorie, industria de spectacole, aeroporturile, asigurrile de cltorie, artizanii, organizaiile culturale, sistemele de distribuie global i de rezervri, publicitii i distribuitorii de literatur turistic i hri, precum i casele de schimb valutar etc. n plus, exist un numr de servicii complementare i auxiliare care beneficiaz indirect din turism: staiile de cale ferat, industria de materiale sportive, firmele de transport (avioane, autovehicule, nave), medicii i ali furnizori de servicii medicale, jurnalitii, scriitorii, artitii, comercianii, ageniile de publicitate, industria hrtiei, tipografiile, ageniile de planificare, tehnologiile informatice, industria mbrcmintei, bncile, industria construciilor. Toate acestea demonstreaz de ce turismul se numr printre primele industrii n plin dezvoltare din Europa i din ntreaga lume. El este considerat industria cea mai nfloritoare din lume, fr s dea semne de declin n secolul XXI, avnd o contribuie major la dezvoltarea sectorului teriar. n anul 2000, activitile turistice deineau o pondere de peste 8% din totalul exporturilor mondiale de bunuri i de 35% din totalul exporturilor de servicii. Organizaia Mondial a Turismului i menine previziunile pe termen lung de 1 miliard de sosiri turistice pn n anul 2010 i de 1,5 miliarde pn n 2020. ncetinirea creterii economice din SUA ar putea afecta ncrederea consumatorilor, rezultnd un numr mai mic de vizitatori n afara rii. Dac euro se va impune n continuare pe pieele financiare internaionale, regiunile America i Asia/Pacific nu i vor modifica prea mult procentajul de "outgoing". Nu se ateapt ns ca sectorul turistic s se comporte la fel de bine ca n anii precedeni, dei experienele din deceniul trecut au demonstrat ca oamenii continu s cltoreasc chiar i n anii mai puin prosperi.

Turismul a suferit schimbri fundamentale n ultima perioad i va continua s se dezvolte n viitor. Se estimeaz c pe termen lung urmtoarele aspecte vor deveni mai importante: turismul se va orienta mai mult spre interesele speciale, flexibilitatea i individualizarea fiind cheia succesului; intensitatea cltoriei va spori n urmtorii ani; turitii au tendina de a efectua mai mult de o vacan pe an;

23

numrul turitilor n vrst i al celor tineri este n cretere; sunt vizate activitile culturale i cele de protecie a mediului;

nevoia unor reele de transport se resimte puternic avnd n vedere dezvoltarea turismului fr frontiere; problema general a infrastructurii este de o relevan particular pentru dezvoltarea turismului. Activitatea turistic depinde ntr-o mare msur de autoritile publice: de exemplu, un prestator de servicii turistice nu poate s-i atrag clienii numai prin calitatea produsului, ci trebuie s ia n considerare i calitatea infrastructurii, frumuseea peisajului, calitatea mediului natural i social, la fel ca i nivelul altor servicii distribuite n zon. Nu st numai n puterea industriei turismului s controleze toi aceti factori. Ritmurile rapide de dezvoltare a industriei cltoriilor i a turismului, ndeosebi cu ncepere din cea de-a doua jumtate a secolului XX, constituie un fenomen marcant al economiei mondiale. Turismul mondial din zilele noastre s-a transformat ntr-o micare cu caracter de mas; aceast dezvoltare nu are loc fr confruntri i nu a cuprins n aceeai msur toate regiunile sau toate destinaiile turistice ale globului. Sub aciunea efectelor ciclice de redistribuire a fluxurilor turistice, anumite destinaii de cltorie i pierd atractivitatea i nu mai corespund motivaiilor turistice. Se poate deci vorbi despre un ciclu de via al staiunilor, supus acelorai legiti de evoluie ca i n cazul ciclului de via al produselor turistice. n consecin, evoluia circulaiei turistice este rezultatul unei competitiviti dure, chiar agresive, ntre marile agenii touroperatoare i ntre prestatorii de servicii turistice, care se ntrec n conceperea i comercializarea produselor turistice tot mai diversificate, viznd ctigarea, meninerea i, pe ct posibil, creterea aderenei diverselor categorii de clientel potenial, de la care se ateapt acceptarea ofertelor lansate pe piaa turistic intern i internaional. Materializat prin consum turistic, cererea turistic reprezint una dintre forele cuplului ce pune n funciune complexa mainrie a industriei turistice. Volumul cererii turistice este expresia acelei pri din veniturile populaiei care, ntr-o perioad determinat, va putea fi destinat achiziionrii unor produse sau servicii turistice. Creterea veniturilor populaiei va continua s determine apariia unor noi categorii de turiti provenii att din rile dezvoltate, ct i din rile n curs de dezvoltare, n msura n care o parte a populaiei acestor ri se va putea alinia claselor sociale cu venituri medii.

24

Decizia pentru cheltuirea unei pri din venituri n scopuri turistice i, respectiv, pentru alegerea unei forme de turism, a unui produs turistic specific sau a unei destinaii de vacan aparine n ntregime turistului. Prin urmare, factorul determinant ce va influena decizia i va concretiza actul de cumprare, transformnd turistul potenial ntr-un turist efectiv, va depinde de diversitatea i calitatea ofertelor turistice. Diversificarea i creterea calitii prestaiilor turistice constituie o latur esenial a schimbrilor calitative pe care le evideniaz turismul modern. Calitatea este o noiune deosebit de complex i ntrunete un ansamblu de funcii: tehnic, economic i social. Experiena practic i cercetarea fundamental economic relev faptul c numai calitatea superioar a produselor i serviciilor i o nalt productivitate a muncii pot conduce la obinerea i meninerea unui avantaj competitiv5. n acest sens, pentru a crea cadrul necesar atingerii unei caliti nalte a produselor care s devin competitive pe piaa extern, se pot identifica o serie de factori care constituie i criterii de msurare a competitivitii unor industrii i grupe de produse: sprijinirea firmelor pentru adaptarea la noua situaie competitiv caracterizat prin interdependen i globalizare crescnd; valorificarea avantajelor competitive asociate cu introducerea tot mai larg a industriilor bazate pe cunoatere; promovarea unei dezvoltri durabile a ramurilor; reducerea decalajelor ntre adaptarea ofertei la schimbrile cererii de produse. Actuala configuraie a relaiilor economice internaionale relev faptul c firmele romneti, deci i cele ce opereaz n turism, trebuie s intre n competiie cu grupuri mondiale polivalente. Graniele sectoarelor industriale tradiionale sunt tot mai puin definite perfect. Activitile multimedia devin tot mai evidente. Companiile angajate n sectoarele de telecomunicaii, tehnologia informaiei, bunuri de consum electronice, servicii de programare (software) ajung s se asocieze n grupuri extrem de complexe i aliane care determin decisiv crearea i distribuia de bunuri, inclusiv a celor culturale, extinzndu-se noi piee, de importan major situaie care se va amplifica n viitor. Creterea calitii, orientarea spre o economie bazat pe cunoatere sunt fenomene reflectate, n particular, de externalizarea anumitor activiti de ctre firmele industriale i prin
5

Gabriela Stanciulescu - Tehnica operaiunilor de turism, Editura Academiei, Bucureti, 1998, p.28

25

majorarea substanial a aportului serviciilor. n acelai timp, trebuie menionat c aceasta nu nseamn diminuarea importanei industriei prelucrtoare care este, n continuare, unanim apreciat drept centrul acestei dezvoltri i care continu s determine competitivitatea global a sistemului productiv. n ceea ce privete obiectivul de exploatare a avantajelor competitive asociate cu o trecere gradual spre o economie bazat pe cunoatere, apreciem c se impune o discuie privind realitile mediului economic actual ce afecteaz economia n general. Astfel, n ceea ce privete politica de impozitare este binecunoscut atitudinea antreprenorilor romni care invoc cuantumul deosebit de mare al impozitelor drept argument al involuiei afacerilor, Romnia distingndu-se drept o ar cu o fiscalitate excesiv. Din aceast cauz, managerii ezit sau chiar refuz angajarea unor specialiti eficieni, care ar pretinde salarii mari, rezultnd, proporional, obligaii financiare pentru angajator. Ca urmare, calitatea produciei sufer i, de multe ori, pentru a face fa exigenelor, se recurge la munca la negru, ceea ce produce distorsiuni ale mediului economic cu consecine n timp, dificil de preconizat.

26

BIBLIOGRAFIE

1. Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Simon - Economia turismului i mediul nconjurtor, Editura Economic, Bucuresti, 1998 2. Florina Bran - Turismul rural Model European, Editura Economic, 1998 3. Ioan Cosmescu Turismul fenomen complex contemporan, Editura Economic, Bucureti, 1998 4. Cristiana Cristureanu Economia politic i turismului internaional, Casa Editorial pentru tursm i cultur Abeona, Bucureti, 1992 5. Vasile Glvan Turismul n Romnia, Editura Economic, Bucureti, 2000 6. Nicolae Lupu - Hotelul economie i management, Editura All, Bucureti, 2002 7. Puiu Nistoreanu - Turism rural. O afacere mica cu perspective mari , Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti 8. Gabriela Stanciulescu - Tehnica operaiunilor de turism, Editura Academiei, Bucureti, 1998 9. xxx Anuarul statistic al Romniei 10. Wikipedia 11. turismland.ro

27