Sunteți pe pagina 1din 20

Curs 1 1. Ce nelegei prin proprieti topologice?

Proprietetile topologice sunt proprietatile care decurg exclusive din modul de interconectare a laturilor unui circuit fara a fi afectate de natura fizica a elementelor de circuit. 2. Enumerai modalitile de exprimare a topologiei unui circuit. Se exprima: y grafic: prin graful liniar orientat (GLO) y analitic prin teoremele lui Kirchoff TKI, TKV 3. Definii calea (bucla, ochiul) ntr-un GLO. Calea este o succesiune de laturi formata intre doua noduri terminale aca cele doua noduri terminale au incidente cate o singura latura a caii, iar celelalte noduri ale caii au incidente cate doua laturi. Cu alte cuvinte, o cale este o succesiune de laturi fara a trece de doua ori prin acelasi nod. Bucla este o cale inchisa pe ea insasi; toate nodurile buclei au incidente cate doua si numai doua laturi. Ochiul este o bucla in interiorul careia nu sunt reprezentate alte noduri ale grafului. 4. Definii GLO izomorf Doua GLO sunt izomorfe daca reprezinta aceleasi proprietati topologice, dar cu o alta asezare a elementelor in plan. 5. Definii o seciune ntr-un GLO. Sectiunea unui graf conex este formata dintr-un numar minim de laturi, a caror inlaturare separa graful topologic in doua si numai doua parti conexe. 6. Explicai structura matricii de inciden (a buclelor fundamentale, a seciunilor fundamentale). Matricea de incidenta descrie incidenta laturilor la noduri. Matricea completa de incidenta (N) contine referiri la toate cele n noduri ale circuitului si se defineste prin:

N!
y y y

? a Aunde:
ij

aij = 1 daca latura j este incidenta nodului i si sensul sau iese din nod; aij = -1 daca latura j este incidenta nodului i si sensul sau intra in nod; aij = 0 daca latura j nu este incidenta nodului i.

Matricea completa de incidenta este de dimensiuni n * l si are pe fiecare coloana (corespunzatoare unei laturi) numai doua elemente nenule: un +1 in linia corespunzatoare nodului din care iese latura si un -1 in linia corespunzatoare nodului in care latura intra. Matricea de incidenta (Ni) asociata unui graf conex se obtine eliminand o linie (oarecare) din matricea completa de incidenta. Matricea sectiunilor descrie apartenenta laturilor la sectiuni. Pentru moment vom considera alegerea arbitrara a unui sens pentru fiecare sectiune. Matricea completa a sectiunilor este matricea:

? qA
ij

unde elementele matricii sunt:

y y y

qij = 1 daca latura j face parte din sectiunea i si sensul coincide cu sensul sectiunii; qij = -1 daca latura j face parte din sectiunea i si sensul sau este invers sensului sectiunii; qij =0 daca latura j nu face parte din sectiunea i.

Numim sectiune fundamentala o sectiune care contine o singura ramura si, in rest, coarde. Aceasta ramura: (1) va individualiza sectiunea deoarece nu apare in nici o alta sectiune fundamentala, (2) va da numele (numarul) sectiunii si (3) va preciza sensul de referinta al sectiunii. Matricea sectiunilor fundamentale este matricea care descrie apartenenta laturilor la sectiunile fundamentale, conform relatiei

? qA
ij

B!

? bA

Matricea buclelor este o matrice de forma: unde elementele matricii sunt: ij bij = 1 daca latura j face parte din bucla i si sensul sau coincide cu sensul buclei;

y y

bij = -1 daca latura j face parte din bucla i si sensul sau este invers sensului buclei; bij = 0 daca latura j nu face parte din bucla i.

Matrica completa a buclelor contine referiri la toate buclele ce pot fi identificate in graf. Numin bucla fundamentala o bucla care contine o singura coarda si , in rest, ramuri. Aceasta coarda: (1) va indidualiza bucla deoarece nu apare nici o alta bucla fundamentala, (2) va da numele (numarul) buclei si (3) va preciza sensul de referinta al buclei. Matricea buclelor fundamentale este matricea care descrie apartenenta laturilor la buclele fundamentale, conform relatiei ! ij

? bA

7. Definii circuitele duale. Doua circuite sunt duale atunci cand comportamentul in curent al unuia este identic cu comportamentul in tensiune al celuilalt. 8. Ce condiie trebuie s ndeplineasc GLO al unui circuit pentru a exista topologia dual? Un GLO este planar daca el poate fi reprezentat in plan fara ca laturile sa se intersecteze. Pentru ca un GLO sa admita dual, este necesar ca el sa fie planar. In caz contrar, intersectia de laturi presupusa inevitabila de lipsa de planaritate face imposibila definirea clara a ochiurilor. 9. Enunai etapele pentru obinerea topologiei duale. Un GLO este planar daca el poate fi reprezentat in plan fara ca laturile sa se intersecteze. Etapele pentru obtinerea topologiei duale: 1. Se constuieste GLO al circuitului dat, cu precizarea arborelui sau; 2. In fiecare ochi al sau se plaseaza nod al dualului (acestea se numeroteaza arbitrar); 3. Se amplaseaza un nod suplimentar, in extariorul grafului dat (acesta este nodul presupus eliminat la formarea matricii de incidenta); 4. Se unesc nodurile duale prin laturi duale astfel ca fiecare latura data sa fie intersectata de duala sa si numai de ea; 5. Se orienteaza arbitrar una din laturile duale si se precizeaza sensurile celorlalte laturi duale asfel ca toate intersectiile sa fie orientate la fel. 10. Cum se orienteaz laturile grafului dual? Se orienteaza laturile lui G* astfel: pentru laturile de legatura cu nodul de referinta daca latura l intersectata are orientarea buclei fundamentale, atunci latura l* pleaca din nodul G*, in caz contrar, orientarea este inversa; pentru laturile ce leaga nodurile independente, orientarea laturii este dictata de nodul din care se pleaca. 11. Care este elementul dual unui condensator? Demonstrai.

di u !L dt

du i !C dt
I I

Definitia dualitatii presupune schimbarea intre ele a simbolurilor u i. 12. Ce condiii trebuie s ndeplineasc un circuit pentru a putea fi caracterizat prin funcii de circuit? Funciile de circuit (f.d.c) se definesc n vederea caracterizrii la borne a circuitelor electrice liniare, invariante i cu parametri concentrai. 13. Artai cum se definete f.d.c. pornind de la ecuaia diferenial. Sa presupunem un circuit linear invariant cu parametrii concentrati, cu o intrare si o iesire. Consideram ecuatiia diferentiala:

an

dn y(t) dtn

 L  a1

dy(t) dmx(t) dx(t)  a 0 y(t) ! b n  L  b1  b 0x(t) m dt dt dt

ce descrie functionarea circuitului dat. Pentru definirea functiei de circuit consideram conditiile initiale nule si aplicam transformata Laplace ecuatiei de mai sus:

a s  L  a s  a Y(s) ! s  L  b s  b X(s) Functia de circuit H(s) este egala cu raportul imaginilor Laplace ale raspunsului si excitatiei care a produs acel
n m n 1 0 m 1 0

raspuns: H ( s ) !

Y ( s) X ( s)

14. Artai legtura ntre f.d.c. i funcia pondere. Functia de circuit este imaginea Laplace a functiei pondere.

( s) !

L{y(t)} L{h(t)} ! ! L{h(t)} deoarece L{H (t)} ! 1 L{x(t)} L{H (t)}

Curs 2 1. Artai cum se determin ordinul unui circuit cnd se cunoate structura sa. Ordinul unui circuit este egal cu numarul de elemente reactive, din care se scade cate o unitate pentru fiecare buclaC liniar independenta si pentru fiecare sectiune-L liniar independenta. Numim bucla-C o bucla formata numai din condensatoare, eventual si surse ideale de tensiune. Numim sectiune-L o sectiune formata numai din bobine, eventual si surse ideale de curent. 2. Ce nelegei prin separabilitatea blocurilor funcionale? Un bloc este separabil atunci cand el se comporta identic cand functioneaza in gol, sau conectat pe sarcina. 3. Dac dou blocuri nu sunt separabile, cum pot fi, totui, separate? Daca blocurile nu sunt separabile, ele pot fi separate daca se reproduce la iesirea celui din amonte sarcina exercitata de cel din aval. 4. Definii GF. Graful de fluenta este o reprezentare simplificata a schemei-bloc a unui sistem. Graful de fluen (de semnal) este format din: y o mulime de puncte n plan (numite noduri) asociate unor mrimi fizice y o mulime de arce orientate (numite laturi) care leag nodurile. y fiecrei laturi i se asociaz transmitana tkj cu semnificaia: a) latura este orientat de la nodul j la nodul k b) mrimea din origine aduce o contribuie la formarea mrimii din extremitate t kj xj c) mrimea din extremitate este egal cu suma contribuiilor transmise prin laturile convergente nodului:

k kj j 5. Definii latura (nodul, calea,...) pentru un GF. j Latura = un arc ce leaga doua noduri. Nod = punct asociat unei marimi fizice. Nod sursa = are incidente numai laturi divergente. Nod sarcina = are incidente numai laturi convergente. Nod intermediar = are incidente si laturi divergente si laturi convergente. Calea = o succesiune de laturi orientate in acelasi sens fara a trece de doua ori prin acelasi nod. Bucla = o cale inchisa pe ea insasi. Bucla proprie a unui nod = o bucla cu o singura latura.

x !

6. Deducei matricea de conexiuni. In general, un sistem de ecuatiialgebrice lineare se srie matriceal: AY=BX unde:

Y n v 1 ! ?y1 y 2 L X m 1 ! ?x1 x 2 L

yn A
xm A

T
T

este vectorul necunoscutelor (rspunsurilor) este vectorul excitaiilor

A n v n ; B n v m
Ecuatia se scrie succesiv

sunt matricile coeficienilor Y n v 1 ! ?y1 y2 L yn A


T

Y ! Y  AY B

Y ! 1n  A Y  B X
Matricea

T ! ?1n  A B A se numeste matrice de conexiuni a grafului de fluenta.

Y Y ! ?1n  A B A

7. Artai cum se construiete un graf pornind de la matricea de conexiuni.

y1 y1 1  a1 1

y2
 a1 2

yn L
 a 1n

x1 b11

x2

xm

y2 ! b 21  a 2 1 1  a 2 2 L  a 2n L L L L L yn b n1  a n1  an2 L 1  ann Construcia GF 1) Se amplaseaz cte un nod pentru fiecare coloan a matricii de conexiune 2) Pentru fiecare element nenul, se duce o latur de la nodul asociat coloanei la nodul asociat liniei 3) Pe latura grafului se noteaz, ca transmitan, valoarea elementului nenul
8. Enumerai diferenele ntre GLO i GF. Intre GLO si GF exista urmatoarele diferente: 1. Nodurile in graful de fluenta corespund unor marimi fizice, pe cand la GLO ele corespund unor puncte din spatiu situate la intresectia conductoarelor de legatura. 2. Sensul unei laturi in graful de fluenta indica marimea din stanga ecuatiei, pe cand in GLO el indica doar semnul + sau al cutenrului care parcurge latura respectiva. 9. Definii transmitanele globale. In GF care are numai noduri sursa si noduri sarcina se numeste ireductibil. Transmitantele unui graf ireductibil sunt transmitantele globale ale grafului. 10. Enunai regula lui Mason. Regula lui Mason permite determinarea transmitanei globale de la un nod surs la un nod oarecare (sarcin sau intermediar) prin relaia 1 Tij ! Tk ( k ( k unde: ( ! 1  este determinantul GF P1m  P2m  P3m  L

b 1 2 L b 1m b 2 2 L b 2m L L bn2 L b nm

y1 y2 L yn x1 x2 L xm

y y y y y

P1m este transmitana buclei m (produsul transmitanelor laturilor care o compun); P2m este transmitana perechii m de bucle neadiacente (care nu au nici un nod comun); P3m este transmitana tripletului m de bucle neadiacente dou cte dou; Tk este transmitana cii k de la nodul surs la nodul considerat (produsul transmitanelor laturilor care compun calea). k este determinantul sub-grafului neadiacent cii (se obine din graful dat eliminnd toate nodurile cii respective).

11. Definii tripletul de bucle neadiacente. Trei bucle care nu au nici un nod in comun. 12. Definii determinantul minor al unei ci. Determinantul minor al unei cai este determinantul sub-grafului neadiacent cii (se obine din graful dat eliminnd toate nodurile cii respective). 13. Deducei metoda de eliminare a unui nod (eliminare a unei laturi etc).

Eliminarea unui nod Aceasta transfigurare este echivalenta eliminarii prin substitutie a variabilei corespunzatoare nodului eliminat. Eliminarea unui nod se face prin refacerea tuturor cailor care trec prin nodul considerat. Prin cale intelegem un drum de doua laturi, avad la mijloc nodul de eliminat. Eliminarea unei laturi Eliminarea unei laturi este un procedeu partial de eliminare a nodului din originea laturii considerate. Eliminarea unei bucle proprii Pentru ca eliminarea unei bucle proprii sa fie posibila, ea trebuie sa aiba o transmitanta diferita de unitate; in caz contrat variabila avand bucla proprie nu poate fi explicitata din acea ecuatie si trebuie realizate alte transfigurari menite sa modifice transmitanta buclei proprii. Eliminarea unei bucle proprii conduce la modificarea transmitantelor laturilor convergente in nodul buclei, si anume la impartirea acestora la transmitanta buclei proprii. 14. Ce nelegei printr-o baz (n sensul analizei circuitelor). Un circuit cu l laturi prezint 2l necunoscute (l cureni i l tensiuni de latur). Pentru analiz este nevoie de 2l ecuaii (l cu TKV, TKI i l cu Ohm). n aceste condiii spunem c lucrm ntr-o baz de 2l tensiuni i cureni Mrimile din baz se determin din sisteme de ecuaii; alte mrimi pot fi determinate prin relaii algebrice 15. Artai de ce tensiunile de ramur (curenii de coarde) pot forma o baz. Tensiunile de ramur pot forma o baz, deoarece - tensiunile de coard se pot determina n funcie de cele de ramur prin sum algebric pe bucle; - curenii se pot determina n funcie de tensiuni, prin legea lui Ohm. Curenii de coard pot forma o baz, deoarece - curenii de ramur se pot determina n funcie de cei de coarda prin sum algebric pe seciuni; - tensiunile se pot determina n funcie de cureni, prin legea lui Ohm. 16. Enumerai etapele ntocmirii GF n baza poteniale la noduri. Fiecrui nod (k) al circuitului i se asociaz un potenial (Vk).
Ig,kj Vj Ekj
V1

kj
Yk n Ykj Ik1 Ikj Vk Ik 0 Yk 0 Ik n
Vn Ykj Vj Yk Yk1 Yk  Ykj Yk

I,kj

1 Yk Ykn Yk Vk

Vn

Yk1

V1

TKI: Ik 0 !

Ikj
j

Yk 0 Vk ! Yk1 V1  Vk  L  Ykj Vj  Vk  YkjEkj  Ig,kj  L  Ykn Vn  Vk


Notaie: Yk ! Yk 0  Yk1  L  Yk  L  Ykn = admitana proprie a nodului.

Vk !

Ykj Ykj Yk1 Y 1 V1  L  Vj  Ekj  Ig,kj  L  kn Vn Yk Yk Yk Yk Yk

1) Admitana proprie a unui nod este suma admitanelor tuturor laturilor incidente nodului respectiv , inclusiv eventuala legtur la mas. 2) ntre dou noduri ale grafului se duce o latur a grafului dac i numai dac: 2.a) ntre cele dou noduri ale circuitului exist cel puin o latur care le leag direct i 2.b) potenialul din extremitatea laturii nu este fixat (de exemplu de o surs de tensiune, sau pentru c acel potenial este considerat dat, ca excitaie). 3) Operaiunile prezentate n slide-ul precedent se repet pentru fiecare nod. 17. Reprezentai prin GF formalismul impedan (admitan, ...) pentru un diport.

Diportul conectat ntre o surs i o sarcin:


Zg
I1 I2

I1
Zs

I2 d ip rt
z21 U2

U1

d ip r t

U2

Ig

Zg
U1

U1
z12

U2

Zs

Formalismul impedan:

U1 ! z11 I1  z12 I2 U2 ! z 21I1  z 22 I2

z11
I1

z22
I2

Condiii rezultate din conectarea circuitelor exterioare:

I1 ! Yg E  U1 ; I2 !  YsU2
U1

I1 ! Ig  YgU1 ; I2 !  YsU2
U1 z12 z21 U2 Ys I2 Yg Ig 1 I1 z11 z22

z12

z21

U2
Ys

Yg E Yg

z11 I1

z22 I2

18. Reprezentai prin GF conexiunea serie (paralel, ...) a doi dipori. Dipori echivaleni: Conexiunea serie (serie-serie):
I1
1 I1 1 I2
1 D

I2

1 U1 U1 2 I1

U 2
1 2 I 2

Condiiile de interconectare
U2

U1

2 U1

2 D

2 U2

1 2 U1 ! U1  U1 1 2 I1 ! I1 ! I1

1 2 U2 ! U 2  U2 1 2 I2 ! I 2 ! I2

U2

1 1 1 U2 U1 1 1 z12 z21 1 1 z22 z11

2 2 U1 2 2 U2 z12 z21 2 2 z22 z11 2 I1


1
I2

Pentru evitarea dublei determinri, este necesar un formalism n care sursele s fie curenii.

1 I1

1
I1

1 1 I2

2 I2

1 2 1 2 U1 ! z11  z11 I1  z12  z12 I2 1 2 1 2 U2 ! z21  z21 I1  z22  z22 I2 1 2 Z ! Z  Z

19. Determinai amplificarea n tensiune intrare-ieire a unui diport n condiii de lucru, utiliznd GF i formalismul hibrid. Determinarea unor funcii de circuit n condiii de lucru: Fie diportul caracterizat prin formalismul hibrid: U1 U2 I1 I2 Zg E U1 d ip rt U2 Zs
 Yg
E Yg

h1 1 I1

h1 2 h 21

h 22 I2

Zs

Etape pregtitoare P1 ! h11Yg ; P2 ! h22Z s ; P3 ! h12 h21 YgZs Identificarea buclelor: Exist o pereche de bucle neadiacente: P12 ! P1 P2 ! h11 h22 Yg Zs Determinantul grafului este: ( ! 1  P1  P2  P3  P12 ! 1  h11Yg  h22 Zs  h11h22  h12h21 YgZ s Amplificarea n tensiune de la surs:

A ve !

h21YgZ s U2 h21YgZs ! ! 1  h11Yg  h22 Zs  h11h22  h12h21 Yg Zs E (

Amplificarea n tensiune de la intrare:

u !

20. Determinai impedana de intrare a unui diport n condiii de lucru, utiliznd GF i formalismul hibrid.

U2 U2 E ! ! U1 U1 E

TkU (kU TkU (kU


2 1

Curs 3 1. Explicai ce nelegei prin stabilitatea unui sistem. Stabilitatea este acea proprietate a unui sistem de a raspunde cu un raspuns marginit la o excitatie marginita. 2. Ce implicaii are stabilitatea unui SALI asupra funcie pondere i asupra f.d.s.? Sistemul este stabil dac funcia pondere tinde, cu timpul, la zero: lim t pg Pentru ca sistemul s fie stabil, toi polii f.d.s. trebuie s fie situai strict n semiplanul stng. 3. Explicai de ce poziia polilor f.d.s. n semiplanul stng asigur stabilitatea SALI. Ca transformat Laplace invers a f.d.s., funcia pondere este o sum de moduri de oscilaie:

t ! 0

h t !

k unde: p ! E  kj[ sunt polii f.d .s. k k k Pentru ca sistemul s fie stabil, toate modurile de oscilaie trebuie s tind la zero.

Ck ep t ! Ck eE te j[ t
k k k

4. Ce efect au zerourile f.d.s. asupra comportamentului SALI? Stabilitatea unui SALI depinde numai de poziia polilor, nu i de zerouri.

Zerourile au efect asupra calitii rspunsului (crete oscilana), dar nu afecteaz stabilitatea. 5. Definii polinomul Hurwitz. Un polinom care are toate zerourile n semiplanul stng se numete polinom Hurwitz. Un polinom care are toate zerourile strict n semiplanul stng se numete polinom strict Hurwitz 6. Enunai criteriul de stabilitate Routh (Hurwitz, ...). Criteriul Routh se bazeaz pe un tablou construit cu ajutorul coeficienilor polinomului de la numitorul functiei de sistem. 1) Pe prima linie se aeaz coeficienii n ordine descresctoare a gradelor, din doi n doi, ncepnd cu primul. 2) Pe a doua linie se aeaz ceilali coeficieni. E k 1,1 E k  2, j 1  E k  2,1 E k 1, j 1 E k, j ! 3) Urmtoarele linii conin elemente calculate dup algoritmul: Criteriul Routh afirm c sistemul este stabil dac elementele primei coloane a tabloului Routh sunt strict pozitive. Criteriul Routh-Hurwitz (sau, numai Hurwitz) apeleaz la un determinant format cu coeficienii polinomului caracteristic. Determinantul are forma:

E k 1,1

an 1 an 3 an 5 a an  2 an  4 n 1 an 1 an 3 (n ! 0 M M M

L L L

0 0 0 M

Criteriul Hurwitz afirm c sistemul este stabil dac an i toi minorii principali sunt strict pozitivi. Criteriul Mihailov : Un polinom Qn(s) este strict Mihailov dac hodograful Qn(j) efectueaz o rotire monoton de (n*pi)/2 n sens pozitiv, n jurul originii, atunci cnd frecvena variaz de la zero la infinit. 7. n ce condiii, din simpla inspectare a polinomului caracteristic, se poate afirma c un sistem este instabil? Un sistem este instabil daca polinomul caracteristic are cel putin un coeficient negativ. CURS 4 1. Definii raportul (diferena) la ntoarcere (relaie i explicaii). Pentru introducerea unor aprecieri cantitative privind reacia, evideniem bucla de reacie: 1) Considerm sistemul autonom. I x0 x 0 F s 2) Introducem un nod suplimentar x0 undeva n bucl. x y 3) Despicm nodul separnd partea surs de cea sarcin. 1 4) Dac se aplic o excitaie x0 , se va obine, n aceeai 1 s seciune, rspunsul buclei deschise xI0 .

Raportul la ntoarcere este funcia de transfer a buclei deschise, cu semn schimbat :

T s ! 

Diferena la ntoarcere este:

x, 0 ! F s R s x0

x 0  x, 0 ! 1  T s ! 1  F s s ! x0

s
I

2. Scriei expresiile pe care le cunoatei ale f.d.s. globale a unui sistem cu reacie simplu. F.d.s. global se poate scrie

H s !

D(s) diferenta la intoarcere T(s) raportul la intoarcere

1  F s

F s

1  T s

F s

D s

F s

Q s

P s

s
r

F s

3. Crei funcii i se aplic criteriile de stabilitate (algebrice, Mihailov, Nyquist)? Criteriile de stabilitate algebrice (Routh si Hurwitz) si Mihailov se aplica functiei D(s) (diferenta la intoarcere), iar criteriul Nyquist se aplica functiei T(s) (raportul la intoarcere). 4. Exprimai principiul variaiei argumentului pentru o funcie raional de s. Principiul variaiei argumentului pentru o funcie raional:

D s ! K

s  zk ! Vzk e

jN zk

s  pk ! Vpk e
j[

jNpk

D s !

D s

Vzk e j N V Dim pk
D
Dre

s  z1 s  z2 L s  zm s  p1 s  p2 L s  pn

zk  Npk

! A s e j* s

z e xt
(N ! 0

C
z int
(N ! 2T

(* ! (Nz,int  (Np,int

(*

(* ! nz,int  np,int 2T

Se considera in planul complex s un contur inchis C. Cand punctul curent S parcurge in sens pozitiv (trigonometric) curba C, punctul D(s) parcurge curba hodografului functiei D. In planul complex s au fost reprezentate: un zero Zint in interiorul curbei C si un zero Zext in exteriorul curbei. La pargurgerea trigonometric a curbei C, punctele critice situate in exteriorul conturului inchis nu contribuie la modificarea argumentului functiei D(s), pe cand zeroul din interiorul curbei conduce la variatia argulenrului cu = 2, iar polul din interiorul curbei cu = -2. O veriatie a fazie cu 2 este echivalenta cu inconjurarea originii in sens trigonometric. Cu alte cuvinte, hodograful D ocoleste originea in sens pozitiv de ori. Unde nz int si np int sunt numarul de nz,int  np,int zerouri, respectiv poli din interiorul curbei C.

5. Definii hodograful Nyquist. Dac sistemul este stabil, hodograful D(s) nconjoar originea de np,d ori n sens pozitiv . Cnd D(s) nconjoar originea, T(s) = D(s) 1 nconjoar punctul (-1, j0), numit punct critic. Hodograful T(s) asociat conturului Nyquist se numete hodograf Nyquist. 6. Enunai criteriul de stabilitate Nyquist pentru un sistem stabil (instabil) n bucl deschis. Criteriul Nyquist : Pentru ca sistemul avnd amplificarea n bucl deschisT(s) s fie stabil, hodograful Nyquist trebuie s nconjoare punctul critic (-1, j0) de exact np,d ori, n sens pozitiv, unde np,d este numrul de poli n dreapta ai lui T(s). Daca np,d = 0 Sistemul cu bucla deschis este stabil. La nchiderea buclei de reacie, sistemul rmne stabil dac hodograful Nyquist nu nconjoar punctul critic. Daca np,d 0 Sistemul cu bucla deschis este instabil, avnd np,d poli n dreapta. La nchiderea buclei de reacie, sistemul devine stabil dac hodograful Nyquist nconjoar punctul critic de exact np,d ori, n sens pozitiv. 7. Explicai ce semnificaie are trecerea hodografului Nyquist prin punctul critic. Trecerea hodografului Nyquist prin punctul critic inseamna ca sistemul este la limita stabilitatii. CURS 5 1. Definii variabilele de stare (starea, spaiul strilor, traiectoria de stare). Variabilele de stare sunt mrimile a cror cunoatere la un moment dat este necesar i suficient pentru a determina evoluia ulterioar a unui sistem dat, sub excitaii date. Starea unui sistem reprezint ansamblul valorilor variabilelor de stare la un moment dat. Spaiul strilor este un spaiu n-dimensional n care coordonatele sunt variabilele de stare. Evoluia strii n timp are loc dup o traiectorie de stare n spaiul strilor. 2. Explicai de ce o bucl-C (seciune-L) reduce numrul de condiii iniiale ce pot fi impuse. C1 Cu TKV se poate scrie o relaie de genul : uC1  uC2  uC3 Nu se pot impune arbitrar toate tensiunile pe condensatoare. Se pot impune numai dou condiii iniiale. E C2 Rezulta ca o bucl-C reduce cu o unitate numrul de variabile de stare.
C3 L1
L2 L3

!E

iL1  iL 2  iL 3 ! Ig Cu TKI se poate scrie o relaie de genul : Nu se pot impune arbitrar toi curenii prin bobine. Se pot impune numai dou condiii iniiale. Rezulta ca o seciune-L reduce cu o unitate numrul de variabile de stare.

Ig 3. Ce nelegei prin degenerarea unui circuit, n sensul spaiului strilor? Un circuit care prezint bucle-C sau seciuni-L este considerat, din punctul de vedere al spaiului strilor, degenerat.

4. Definii ordinul unui circuit n report cu eventualele degenerri. Un circuit care prezint bucle-C sau seciuni-L este considerat, din punctul de vedere al spaiului strilor, degenerat. Ordinul circuitului este egal cu numrul de elemente reactive din care se scade cte o unitate: y pentru fiecare bucl-C liniar independent i y pentru fiecare seciune-L liniar independent. 5. Definii arborele normal. Numim arbore normal arborele care conine: y toate sursele ideale de tensiune; y numrul maxim de condensatoare; y numrul minim de bobine; y nicio surs ideal de curent. 6. Cum se determin elementele reactive care introduc variabile de stare? Nu s-ar putea amplasa toate condensatoarele pe ramuri doar n prezena unei bucle-C; atunci, unul dintre condensatoare va trebui plasat pe coard. Acela va fi condensatorul a crui tensiune nu este variabil de stare! Nu s-ar putea amplasa toate bobinele pe coarde numai n prezena unei seciuni-L; atunci, una dintre bobine va fi amplasat pe ramur. Aceea va fi bobina al crui curent nu este variabil de stare! 7. Scriei forma normal (degenerat) a ecuaiilor de stare. Sistemul de ecuaii se aduce la forma (normal):

d x t ! A x t  B e t dt y t ! C x t  D e t unde:
y t ! ?y1 y 2 L yk A A n v n B n v m
e t ! ?e1 e2 L

ecuatia de evolutie (a starii) ecuatia iesirii

x t ! ?x1 x 2 L

xn A

em A

T este

este vectorul de stare vectorul excitatiei este vectorul iesirii este matricea de evolutie libera este matricea de aplicatie a excitatiei este matricea de iesire este matricea de transmisie directa

C k v n D k v m

Sistemul este degenerat

d d x t ! A x t  B1 e t  B2 e t dt dt y t ! C x t  D e t  D d e t 1 2 dt n absena degenerrilor. 8. Reprezentai modelul de stare

d x t ! A x t  B e t dt y t ! C x t  D e t

D
e

d x dt

Control al starii

Observarea starii

9. Artai cum se ajunge de la o ecuaie diferenial de ordin superior la ecuaiile de stare.

dn y dtn
Se noteaza:

 an 1

dn 1y dtn 1

x1 ! y ;

dy x2 ! ; dt

dy dn e de  L  a1  a0 y ! bn n  L  b1  b0 e dt dt dt 
x3 ! d2 y dt 2 ; K xn ! dn 1y dtn 1

Se poate scrie sistemul:

dx 1 ! x2 dt dx 2 dt ! x 3 M dx n1 ! xn dt dx dne de n ! an 1xn  L  a1x 2  a0 x1  bn  L  b1  b0 e n dt condiii degenerarea unui circuit se dt dt 10. n ce manifest n forma ecuaiilor de stare? y Degenerarea se manifest prin prezena derivatei excitaiei n ecuaia final. y Suntem obligai s derivm o ecuaie de tensiuni pe o bucl-C, sau una de cureni pe o seciune-L. y Tensiunea (curentul) unei surse va fi derivat dac sursa este prezent n bucla-C (seciunea-L) respectiv. y Degenerarea se manifest, oricum, prin reducerea ordinului circuitului fa de numrul de elemente reactive.
11. Enumerai etapele analizei unui circuit n spaiul strilor. y Dac ecuaia de evoluie este n form degenerat, ea i ecuaia ieirii se aduc la forma normal, printr-o schimbare de variabil. y Fiind date: matricile care definesc formalismul de stare i condiiile iniiale, se determin soluia: evoluia strii n timp. y Se nlocuiete expresia strii n ecuaia de ieire i se determin rspunsul sistemului. 12. Artai cum se aduc la forma normal ecuaiile de stare degenerate. Aducerea ecuaiei de evoluie la forma normal d d x t ! A x t  B1 e t  B2 e t dt dt y t ! C x t  D e t  D d e t 1 2 dt Se face schimbarea de variabil: x t ! x1 t  B2 e

d d d x1 t  B2 e t ! A x1 t  A B2 e t  B1 e t  B2 e t dt dt dt d y t ! C x1 t  CB2 e t  D1 e t  D 2 e t dt
Notam

B ! B1  A B 2

D ! D 1  CB2

se obtine

13. Definii matricea de tranziie. Exponeniala matricial poate fi definit prin seria de puteri:

d x t ! A x1 t  B e t dt 1 y t ! C x t  D e t  D d e t 1 2 dt 2 A 2 An n eA t ! 1n  A t  t L  t L 2! n!

Exponentiala matriceala este denumita si matrice de tranzitie. 14. Definii exponeniala matricial i artai care sunt proprietile sale. Exponeniala matricial poate fi definit prin seria de puteri: Valoarea n origine este unitar: Derivata este:

A t

A t t !0

! 1n

A2 2 An n ! 1n  A t  t L  t L 2! n!

d At e ! A eA t ! eA t A dt
t A t X

15. Scriei expresia soluiei ecuaiei de stare. Solutia este:

x t ! e

A t

x0  e
0

B e X dX

Primul termen al relatiei este solutia de regim liber, iar al doilea termen este solutia de regim fortat. 16. Care este legtura ntre modurile de oscilaie i matricea de evoluie liber? Valoriile proprii reprezinta pentru circuitul considerat frecventele complexe ale modurilor de oscilatie. 17. Care este legtura ntre modurile de oscilaie i matricea de tranziie?

* P i 1n  A f P t f A t ! i P ' P i Unde asteriscul marcheaz transpusa cu complemenii algebrici. i!1 matricea adjunct

Primul factor al fiecarui terman reprezinta matrici de ponderare: elementele lor arata cu ce pondere intra modul de oscilatie in formarea elementului respectiv al rezultatului(matricea de tranzitie). Observatie f(x) = ex Matricea de tranzitie are ca elemente componente sume ponderate ale modurilor de oscilatie. 18. Ce este polinomul de interpolare Lagrange-Sylvester? Dac f = f() este o funcie scalar dat, polinomul de interpolare este un polinom Qn-1() care ndeplinete condiiile: 19. Definii direciile proprii ale unei matrici de evoluie liber. Curbele care contin conditiile initiale pentru care raspunsul liber contine un singur mod de oscilatie se numesc directii proprii. Curs 6 1. Ce este o poarta? Ce elemente pot determina gruparea terminalelor in porti? Poarta este o grupare de terminale avand suma algebrica a curentilor nula. Gruparea in porti poate fi determinata de structura interna - conexiunile externe 2. Cate ecuatii definesc un circuit n port? Justificati. y Un circuit n port are definite 2n marimi ( n tensiuni si n curenti ). Pentru determinarea acestpora sunt necesare 2n relatii y Prin conectarea unui circuit exterior la o poarta se impune o relatie intre tensiunea si curentul la poarta respectiva. y Conectand n ciuruite la cele n porti se impun, deci n relatii. y Pe de alta parte, daca la toate portile unui circuit sunt conectate circuite exterioare, circuitul este determinat. y Cum circuitele exterioare furnizeaza n relatii, ramane ca n portul sa furnizeze restul de n relatii. Un circuit n port este caracterizat prin n relatii intre tensiunile si curentii de la portile sale. 3. Ce pot fi elementele unei matrici hibride? Elementele unei matrici hibride sunt functii de circuit si pot fi admitante, impedante sau amplificari in curent si in tensiune. 4. Cum se face normarea dupa rezistenta?

Qn1 Pi ! f Pi ; i ! 1 , 2, K , n

Se alege arbitrar o rezistenta de normare R0.

- parametrii normati Rezistentele si inductantele se impart la rezistenta de referinta, capacitatiile se inmultesc cu rezistenta de referinta. 5. Ce efect are normarea dupa rezistenta asupra comportamentului selectiv in frecventa? Justificati. Comportamentul selectiv in frecventa nu este afectat de normarea dupa rezistenta, atata timp cat in relatia de normare: apare aceeasi frecventa la numarator numitor. R c [L si la [
i

Ri [Li [c i ! ! ! R0 [l i [ i ri

ri !

Ri R0

li !

Li R0

; c i ! R0 Ci

ri

[l i

[Ci

! R0

Intr-adevar frecventa de rezonanta nu este afectata

lc
i

!
i

LC
i

6. Ce etape se parcurg pentru definirea formalismului de repartitie? (fara relatii) Etapele parcurse pentru definirea formalismului de repartitiie: y Normarea dupa rezistenta se alege o rezistenta de normare R0 si se normeaza dupa ea. y Multiportul marit la fiecare poarta se inseriaza o rezistenta unitara - tensiunile pe rezistentele unitare vor fi numeric egale cu curentii prin acestea 7. Cum se exprima puterea transferata multiportului in functie de vectorii unda directa si unda inversa?

Puterea efectiv transferat multiportului este egal cu puterea pe care ncearc s o transmit vectorul a(t), minus puterea reflectat prin vectorul b(t) 8. In ce conditii se poate produce reflexia/refractia undelor electrice intre doi diporti in lant? Reflexia/refractia undelor electrice intre doi diporti in lant se produce in cazul in care lant de diporti nu este adaptat. Un lan de dipori este adaptat dac, n orice seciune a sa, impedana echivalent amonte este egal cu impedana echivalent aval. 9. Cand spunem ca intr-o sectiune este indeplinita conditia de adaptare? Conditia de adaptare este indeplinita intr-o sectiune cand Zs = Zi ( Zs impedanta sursei, Zi impedanta de intrare) si unda reflectata este nula. 10. Care este semnificatia elementelor diagonale ale formalismului de repartitie? Elementele diagonale ale formalismului de repartitie sunt factori de reflexie la portile respective si permit determinarea undei reflectate cand se cunoaste unda directa. 11. Exprimati formalismul de repartitie in functie de formalismul de impedanta.

p t ! a t  b t ! pa t  pb t

U s ! Z s I s

A s  B s ! Z s A s  B s

Z s  1 B s ! Z s  1 A s B s 1 Z s  1 Z s  1 S s ! ! A s 12. Artai asemnrile i deosebirile ntre matricea admitan (n scurtcircuit) i matricea admitan nedefinit.
Ambele matrici sunt patrate si au ca elemente admitante complexe. In cazul matricii admitanta nedefinita intervin potentialele terminalelor si nu tensiunile la porti ca in cazul formalismului admitanta. Matricea admitanta nedefinita caracterizeaza circuitul vazut ca multipol, iar formalismul admitanta vede circuitul ca multiport. 13. Cum se determin matricea admitan nedefinit pentru un uniport avnd impedana de intrare Z?

V1

1 R 1 1

V2 2

Matricea admitan n scurtcircuit: Adugm o coloan egal cu suma celorlalte cu semn schimbat:

Y s !
Y s !
1

?GA
1 2

?
1

A
2

i o linie egal cu suma celorlalte G 1 G 14. Cum se reflect nc matricea admitan nedefinit (conectarea a dou terminale etc.)? Ymas u semn schimba t: conectarea unui terminal la i s ! 2
y

y Curs 7

G Conectarea unui terminal la masa G o Se elimina coloana asociata potentialului nul o Se elimina si linia asiciata terminalului de referinta: curentul sau este egal cu suma cu semn schimbat a celorlalti curenti Conectarea a doua terminale o Coloanele asociate se inlocuiesc cu o singura coloana egala cu suma celor doua o Liniile asociate se inlocuiesc cu o singura linie egala cu suma celor doua Suprimarea unui grup de terminale o Se suprim conexiunile la exterior. Terminalele devin noduri interne. o Curenii sunt nuli, iar potenialele nu mai intereseaz.

1. Artai prin ci parametri compleci poate fi caracterizat un diport simetric asimetric). Un diport este caracterizat prin patru parametrii complecsi. Un diport pasiv este reciproc ceea ce impune o relatie intre parametri deci raman trei parametri complecsi. Conditia de simetrie mai reduce un parametru. Un diport asimetric pasiv poate fi caracterizat de 3 parametri complecsi. Un diort simetric pasi poate fi caracterizat de 2 parametri complecsi. 2. Ce nelegei prin formalism de reprezentare? Un circuit n port este caracterizat prin n relatii intre tensiunile si curentii de la portile sale. Cele n telatii inseamna exprimarea a n marimi la porti ( cate una la fiecare poarta, numite marimi depentende) in functie de perechile lor (marimi independente). In functii de gruparea marimilor la borne in dependente si independente se definesc diferite formalisme de reprezentare, caracterizate prin diferite formalisme de reprezentare, caracterizate prin diferite seturi de parametri. 3. Definii impedana caracteristic. Ce fel de circuite pot fi caracterizate cu ea? Impedanta caracteristica este impedanta Zc care conectata la o poarta face ca impedanta de intrare la cealalta poarta sa fie egala cu Zc Impedanta caracteristica caracterizeaza diportii pasivi simertici. 4. Cum se pot defini impedana caracteristic i constanta de transfer n funcie de mrimi msurabile la borne? Zsc impedanta de intrare cand cealalta poarta este in scurt Zc ! Zsc Z0 Z0 imped de intrare cand cealalta poarta este in gol Z sc th U ! Z0 5. Definii constanta de transfer pe impedana caracteristic. Constanta de transfer pe impedanta caracteristica este marimea complexa definita prin relatia

U ! a  b ! ln

1 2

! ln

impedanta sa caracateristica

I I

1 2

unde tensiunile si curentii sunt cei care se stabilesc atunci cand diportul este conectat pe

Zg Eg U1

I1

I2

U2

Zs
s

6. Ce reprezint prile real, respectiv imaginar ale constantei de transfer? Z { Partea reala a constantei de transfer este atenuarea (reala) : a ! ln

U U

Zc

1 2

[Np]

Partea imaginara reprezinta defazajul intrarii fata de iesire (opusul defazajului clasic al iesirii fata de intrare) 7. Definii impedanele imagine. Ce fel de circuite pot fi caracterizate cu ele? Impedantele imagine sunt doi parametri complecsi (ZI1 , ZI2) ai diportului asfel incat: y Daca impedanta de sarcina este ZI2 impedanta de intrare a diportului este egala cu ZI1 y Dacaimpedanta interna a sursei este ZI1 ,impedanta de iesire a diportului este egala cu ZI2 Impedantele imagine caracteristice diportii pasivi asimetrici. 8. n ce cazuri impedanele caracteristice sau cele imagine sunt realizabile fizic? In cazul diportilor rezistivi, impedantele imagine sau cele caracteristice sunt si ele rezistente deci realizabile. In cazul diportilor care contin si/sau numa elemente reactive, impedantele de mers in gol respectiv in scurtcircuit sunt complexe, dependente de frecventa. In aceste conditii impedanta caracteristica este, in general, complexa si este foarte putin probabil sa se gaseasca o impedanta realizabila fizic, a carei dependente de frecventa sa corespunda. 9. Cum se pot defini impedanele imagine i constanta de transfer pe imagini n funcie de mrimi msurabile la borne?
ZI1 ! Z10 Z1sc ZI2 ! Z 20 Z 2sc

thU !

Z Z

1 SC 1O

Z Z

2 SC 2O

10. Definii constanta de transfer pe impedanele imagine. Constanta de transfer pe imagini este constanta I definita prin

eI !

11. Artai de ce modul de lucru iterativ nu prezint interes practic. Modul de lucru iterativ nu prezinta interes practic deoarece: y Nu poate conserva adaptarea intr-o sectiune adaptata y Nu poate realiza adaptarea intr-o sectiune neadoptata y Va inlocui o sectiune neadaptata cu doua sectiuno neadaptate. Curs 8 1. Exprimai viteza undei EM i impedana de und n funcie de constantele de material.

P1 ! P2

U1 I1 U2 I2

Viteza undei EM n mediu dielectric:

v!

1 ! QI
Q ! I

1 1 ! Q 0I 0 Q r Ir
Q0 I0 Qr Q ! Z0 r Ir Ir

c Q r Ir

Impedana de und a mediului dielectric:

Zc !

2. Definii regimul de linie lung. Daca dimensiunile geometrice ale circuitului sunt comparabile sau mai mari decat lungimea de unda circuitul este in regim de linie lunga 3. Scriei expresia factorilor de reflexie i de refracie n funcie de impedanele amonte i aval. Factorul de reflexie/refractie;

K rU !

Zs  Zg Zg  Zs

; K rI !

Zg  Zs Zg  Zs

ZS impedanta aval Zg impedanta amonte

K tU !

2Z s Zg  Zs

; K tI !

2Z g Zg  Zs

4. Scriei expresia undelor directe de tensiune i de curent i motivai.

2 2 Zg Unda directa se propaga ca si cum intregul lant ar fi adaptat. Abia la intalnirea sectiunii neadaptate unda constata neadaptarea si prin unda reflectata, informeaza lantul din amonte.
5. Definii atenurile complexe n putere, n tensiune i n curent i artai ce relaii exist ntre ele. Atenuarea complexa in putere este

Ui !

Eg

; Ii !

Eg

Ui Zg

gP !

Atenuarile complexe in tensiune, respectiv in curent sunt:

U1 I1 ! e 2 UI  U 2 I2

gV !

U1 eUI ! U2 Zs

Zg

; gI !

Zs UI I1 e !  I2 Zg

gV !

Zg Zs

gI

gP ! gV g I

6. Definii factorii de neadaptare la intrare, la ieire i de interaciune n cazul unui diport neadaptat. Factorii de neadaptare sunt:

1) la intrare: k1 !

2 ZI1 Z g ZI1  Z g

2) la ieire: k 2 !

2 Zs ZI2 Zs  ZI2

egal cu 1 dac: ZI1 ! Zg 3) de interaciune: k12

egal cu 1 dac: ZI2 ! Zs

Z g  ZI1 Z s  ZI2 2U e I !1  Z g  ZI1 Z s  ZI2

1 7. Enunai condiiile ca un lan de dipori s lucreze I adaptat.

egal cu 1 dac: Z ! Zg sau: ZI2 ! Zs

Un lant de diporti este adaptat daca, in orice sectiune a sa, impedanta echivalenta amonte este egala cu impedanta echivalenta aval. 8. Artai care sunt condiiile de proiectare prin prisma adaptrii atunci cnd se insereaz un diport ntro seciune adaptat. Un diport simetric inserat intr-o sectiune adaptata poate mentine conditia de adaptare daca este proiectat astfel incat parametrul sau impedanta caracteristica sa fie egal cu valoarea comuna a impendatelor echivalente aval si amonte. Un diport asimetric intodus intr-o sectiune adaptata nu poatae mentine condiata de adaptare. 9. Artai care sunt condiiile de proiectare prin prisma adaptrii atunci cnd se insereaz un diport ntr-o seciune neadaptat. Un diport asimetric inserat intr-o sectiune neadaptata poate realiza conditia de adaptare daca este proiectat sa lucreze in modul de lucru pe imagini 10. Comparai diporii lucrnd pe: impedana caracteristic, pe impedanele imagine i pe impedanele iterative din punctul de vedere al realizrii/meninerii adaptrii. Un diport simetric, proiectat n modul de lucru pe impedana caracteristic poate conserva adaptarea ntr-o seciune adaptat Un diport simetric, proiectat in modul de lucru pe impedante imagine poate realiza adaptarea intr-o sectiune neadaptata. Un diport asimetric, proiectat in modul de lucru pe impedante iterative, nu poate: y Nici conserva adaptarea intr-o sectiune adaptata y Nici realiza adatarea intr-o sectiune neadaptata y Va inlocui o sectiune neadaptata cu doua sectiuni neadaptate Curs 9 1.Cum se poate realiza adaptarea unui diport cu alt funcie principal decat cea de adaptare? La proiectarea unui diport cu o funcie principal oarecare (amplificator, filtru, ...), apar dou situaii: a) rman grade de libertate disponibile; se impun condiii suplimentare privind adaptarea; diportul realizeaz simultan i funcia principal i adaptarea. b) nu rman grade de libertate disponibile se insereaz dipori specializai, a cror funcie principal este adaptarea (circuite de adaptare, sau adaptori). 2. De ce adaptorii se realizeaz numai cu elemente reactive? Nu prezinta pierderi prin efectul Joule; nu consuma putere activa. 3. Definii transformatorul ideal i explicai efectul fiecrei condiii. Transformatorul ideal: este un transformator perfect (cu factor de cuplaj unitar, deci cu flux de pierderi nul); admite salturi ale curenilor, cu condiia ca acestea s se compenseze. rezistena infurrilor este nul; nu prezint pierderi prin efect Joule, nu consum putere activ inductanele infurrilor tind la zero, astfel incat raportul lor este constant i egal cu ptratul raportului de transformare; nu este selectiv in frecven, nu impune un regim tranzitoriu. 4. Artai c un trafo ideal adaptat in primar este adaptat i in secundar. Raportul de transformare: U1/U2 = (I2/I1)n

5. Ce efect are relaxarea condiiei ca trafo ideal s aib inductanele tinzand la zero? Transformatorul va fi selectivin frecventa si va impune regim tranzitoriu. 6. Care sunt etapele in proiectarea unui adaptor in ?

Se insereaz un diport LC in , sau in -inversat cu inductana spre sarcin. Se transfigureaz circuitul RsXL echivalena serie paralel a uniporilor RL (RC) ,la o anumit frecven (frecvena de lucru). Se impun condiiile: egalitatea rezistenelor ; compensarea reactanelor 7.Deducei relaiile de dimensionare ale adaptorului in pentru Rg>Rs (Rg<Rs).

8. Scriei relaiile de dimensionare a adaptorului in T (in ) i explicai.

Pentru cuplaj suficient, sunt tot patru variante de adaptori. Pentru cuplaj critic, rman dou variante dipori degenerai.

9. Unde intervine frecvena de lucru in proiectarea adaptorilor? Avand reactantele XC, XL calculate, folosind frecventa de lucru, se calculeaza capacitatea si inductanta. Curs 10 1. Exprimai factorul de cuplaj al unui circuit de adaptare in funcie de defazajul realizat.

3.Artai (schiai) tipurile de comportament selectiv al adaptorilor i relaia acestora cu defazajul

realizat. 4. Care este principiul de proiectare a circuitelor de adaptare care realizeaz rejecia unor frecvene? PRINCIPIUL rejeciei unor frecvene se bazeaz pe fenomenul de rezonan LC : Una sau mai multe dintre reactanele adaptorului se inlocuiesc cu circuite LC serie sau paralel. Circuitele rezonante vor fi proiectate astfel ca s satisfac, simultan, condiiile: a) La frecvena de lucru s prezinte o reactan echivalent egal cu cea rezultat din proiectarea adaptorului. b) La frecvena de rezonan s asigure un zero de transmisie. 5. Ce opiuni avem pentru a realiza rejecia unei frecvene mai mici (mai mare) decat frecvena de lucru? In faza de proiectare se cunoate frecvena de lucru i se urmrete rejecia altor frecvene.

a)

pentru rejecia unei frecvene mai mici decat cea de

lucru: b) pentru rejecia unei frecvene mai mari decat cea de lucru:

Practic, a) o reactan longitudinal se divide (arbitrar) intr-o sum de reactane, fiecare fiind, apoi, inlocuit cu un circuit LC derivaie; b) o susceptan transversal se divide (arbitrar) intr-o sum de susceptane, fiecare fiind, apoi, inlocuit cu un circuit LC serie. 7. Explicai cum se proiecteaz un diport care realizeaz adaptarea intre dou impedane complexe. Dac impedanele externe sunt complexe, s-ar putea porni de la relaiile generale. Aceast abordare ar fi util dac s-ar putea realiza adaptarea la orice frecven.