Sunteți pe pagina 1din 25

Cuprins

Argumentum .....................................................................................................................4 Cap. I Cap. II Cap. III Cap. IV Cap. V Cap. VI Cap. VII Cap. IX Cap. X Alegerea materialului pentru rochita ............................................................5 Desenul artistic al produsului (vedere fata spate) ........................................7 Schita (tiparul) produsului ............................................................................8 Adaosurile folosite ........................................................................................9 Unelte i utilaje folosite la confecionarea produsului .................................10 Pregtirea materialelor pentru croit .............................................................16 ncadrarea abloanelor pe material ..............................................................18 Finisarea produsului ....................................................................................23 Norme generale de protecia muncii i P.S.I. .............................................24

Cap. VIII Procesul tehnologic de confecionare a produsului .....................................19

Bibliografie .....................................................................................................................26 Anexe..............................................................................................................................27

Argumentum Rochita constituie imbracamintea de zi a fetitelor, la care se pot face variate garnituri si taieturi. Modelele cele mai potrivite pentru virste intre 1 si 7 ani si mai ales pina la 5 ani sint cele care prezinta largimea de la nivelul platcutei. Largimea poate fi facuta sub forma de creturi, cute, cerculete, clini, clos etc. Modelele de rochite cu cusaturi in talie sint indicate pentru fetitele de peste 5 ani. Ele pot fi facute cu diferite taieturi, atit pe corsaj cit si pe fusta rochitei; indiferent de taietura ce o prezinta fusta, ea trebuie sa fie larga, ca sa dea o forma frumoasa rochitei. Tiparul rochitei il putem desena dupa masuri fixe sau dupa masuri luate direct pe corp. Numarul masurilor variaza dupa modelul rochitei pe care-1 facem; de exemplu, la rochita cu platcuta sint necesare mai putine masuri decit la rochita cu cusatura in talie. Rochita cu platcuta este rochita cea mai indicata pentru fetite, chiar'si pentru cele care depasesc virsta de 7 ani. Platcuta rochitei poate fi dreapta sau de diferite forme. In mijlocul fetei sau al spatelui prezinta o fenta, iar gulerul este rotund. Rochita este larga si poate fi cu creturi, cute, clini, clos etc. Pe platcuta si pe fustita, se poate aplica o broderie usoara.

Cap. I

Alegerea materialului pentru rochita

Pentru producerea mbrcmintei se folosesc materiale textile de baz i materiale auxiliare. Aceste materiale la mbrcminte au roluri diferite i se adapt n funcie de specificul produsului la care se aplic i de destinaia acesteia n procesul purtrii. Dup importana pe care o au n comparaia produsului materialele utiliz ate pot avea funcia de baz fiind numite materiale de baz, sau funcia auxiliar denumite materiale auxiliare. Materiale de baz Rolul principal n componena unui obiect vestimentar l ndeplinete materialul de baz. Ca urmare, materialul de baz se numete materialul care ndeplinete funcia principal la produs i este ntrebuinat la confecionarea feei produsului. Pentru confecionarea mbrcmintei se pot folosi diferite materiale de baz, aceasta fiind n funcie de produs (jachete, pardesiuri, rochii etc.) ct i funcie de care are produsul confecionat n procesul purtrii (mbrcminte de sear, lucru etc. ). Materialele care pot fi utilizate cu rol de material de baz sunt esturile, tricoturile, blnurile, piei naturale sau sintetice i textile neesute. esturile din mas sunt materiale textile obinute prin ncruciarea firelor de mtase cu mtase natural sau cu alte fire. esturile care conin numai fire din mtase se numesc esturi din mtase naturale, iar cele care conin i alte fire se numesc esturi tip mtase sau mtase n amestec. Materiale auxiliare Ca materiale auxiliare se consider materiale utilizate la confecionarea mbrcmintei care n funcie de produs i model. Principalele materiale auxiliare sunt:
5

cptuelile, ntriturile, aa de cusut,

furniturile i diverse garnituri.

Aa de cusut Este o materie auxiliar folosit la asamblarea i prelucrarea mbrcmintei sau pentru alte scopuri. n industria de confecii aa de cusut are diferite ntrebuinri i se produce din fire naturale sau sintetice .Aa sintetic este produs din fire sintetice pure, sau n amestec cu fire naturale. Aceasta a este utilizat la coaserea mbrcmintei din esturi i tricoturi de natur sintetic sau n amestec cu alte fibre. De asemenea aa sintetic mai poate i ntrebuinat la coaserea articolelor din blnuri. Alegerea aei de cusut a mbrcminte, se face avndu-se n vedere produsul de confecionat, materialele folosite la confecionare i culoarea materialelor utilizate. n general, la alegerea aei de cusut vor i respectate urmtoarele tehnice: aa folosit pentru confecionare trebuie s corespund ca rezisten cu materialul de baz i auxiliar ale produsului confecionat. Un fir de a cu rezisten redus duce la degradarea vestimentului nainte de vreme prin ruperea custuri. fineea firului de a trebuie s corespund cu fineea materialelor la mbrcminte. n acest sens pentru asigurarea unui aspect plcut al custurii este recomandat ca firul de a s aib o finee mai mare dect materialele cusute. Aceast condiie se pune ndeosebi la materialele subiri. culoarea aei de cusut se stabilete la culoarea materialelor cusute, avndu-se n vedere ca aa adaptat s aib o nuan mai nchis dect materialele cusute. pentru coaserea materialelor sintetice, se recomand aa din fire sintetice care reprezint aceleai caracteristici cu materialele cusute(elasticitate, rezisten, aspect) sau aa din bumbac cu concentraie redus.

Cap. II

Desenul artistic al produsului (vedere fata spate)

Cap. III

Schita (tiparul) produsului

Cap. IV

Adaosurile folosite Adaosurile folosite la proiectarea tiparelor sunt nite mrimi cifrice care se

introduc n dimensionarea tiparelor att pe lungime cat i pe latime. Dup funcia pe care o ndeplinesc, adaosurile pot fi : 1. Adaosuri de lejeritate Adaosuri de contracie Adaosuri de corectare sau de mod Adaosuri de lejeritate : Reprezint o mrime cifrica exprimata n centimetri care se introduce n Adaosul de lejeritate depinde de vrsta purttorului, destinaia produsului Adaosuri de contracie : Reprezint mrimea cifrica care se introduce n calculul proiectarea

calculul limii tiparului. i de linia produsului. 2. -

tiparelor pe lungimea acestora. Acest adaos are rolul de a compensa contractile care se produc n timpul Se calculeaz cu relaia : L este lungimea produsului C coeficient de contracie care se determin la recepia materialelor care se msoar n procente 3. Adaosul de corectare sau de mod K : prelucrrii i purtrii produsului. -

Este un coeficient care se aplica pentru corectarea dimensiunilor unui produs n funcie de mod. Valoarea lui poate fi pozitiv sau negativ.

Cap. V

Unelte i utilaje folosite la confecionarea produsului

1. Descrierea uneltelor manuale folosite n confecii Realizarea operaiilor ce compun o piesa de mbrcminte necesita o gama variata de unelte. Felul i forma uneltelor sunt determinate de natura operaiilor, astfel ca acestea sa fie cat mai utile pentru a se obine o calitate superioara i o productivitate corespunztoare. ntr-un proces de producie modern, rolul uneltelor de producie este foarte important. n ordinea cronologica, privind folosirea lor, uneltele se mpart n: unelte pentru msura i desen unelte pentru tiat unelte pentru cusut unelte pentru clcat Unelte pentru msur i desen

1.1.

Panglica sau centimetrul : Centimetrul este o lungime de 150 cm i o latime de 2 cm. Pentru utilizarea practica panglica- centimetrul are doua fete, cifrele fiind imprimate n ordine cresctoare pe o parte de la stnga la dreapta i partea a doua de la dreapta la stnga, de la 1 la 150. La ambele capete se capseaz o tabla protectoare care niciodat nu depete primul centimetru. Echerul : Este un instrument clasic pentru desen i poate avea capetele de diverse mrimi, de la 20 cm pana la 50 cm. De obicei ipotenuza este gradata n centimetri i n milimetri, fiind astfel practica la stabilirea unor cote n timpul desenului.
10

El este executat din lemn sau material plastic i se folosete n special pentru trasarea dreptelor perpendiculare. Rigla : Este tot un instrument clasic pentru desen, care se prezint n diverse dimensiuni, fiind executat n special din lemn. Rigla se folosete la trasarea liniilor drepte, pentru ca este gradata n centimetri i n milimetri, se poate folosi i la determinare a anumite dimensiuni, n timpul executrii desenului. Florarul : Este un instrument pentru desen care prin construcia sa cuprinde diverse curburi convexe i concave, absolut necesare pentru realizarea unui desen tehnic. De obicei, florarul este executat din material plastic. Folosirea lui la tipare sau a unor detalii, asigura ca liniile arcuite sa fie trasate corect, dnd astfel o calitate superioara lucrrilor desenate i o influenta pozitiva asupra calitii intr-un final. Creta de croitorie : Are forma ptrata sau dreptunghiular. nsuirea ei este ca se deseneaz uor cu ea pe esturi, iar urmele lsate se pot terge prin simpla frecare cu o perie. Creta se fabrica n diverse culori i n alb, astfel ca pentru orice estura sa se poat desena cu ea. Creta de croit se folosete la nsemnarea conturilor tiparelor pe esturi, precum i la diverse nsemnri precum i la diverse nsemnri n timpul efecturii probelor, iar dup proba, la nsemnarea retuurilor de executat. 1.2. Unelte pentru tiat n condiiile produciei dup msura i comanda individuala croitul i respectiv tiatul esturii se face cu foarfecele de croitorie acionat manual. Foarfecele de croitorie se compune din doua pri care sunt prinse intre ele cu un bold cu piulia.
11

Fiecare parte din foarfece are o ureche i o lama. Urechile foarfecelui sunt diferite n funcie de mrime i destinaie, prin ele fcndu-se acionarea manuala a lamelor. Lamele sunt de diferite forme, lungimi, latini i grosimi, n funcie de destinaia foarfecelui respectiv la tierea esturilor. 1.3. Unelte pentru cusut n confecionarea de mbrcminte, una din principalele operaii o constituie cusutul propriu-zis. Operaiile de cusut se realizeaz manual i cu maina de cusut. n cazul cusutului manual se ntrebuineaz acul de cusut i degetarul. Acul de cusut Este un element perfecionat cu care se pot realiza cele mai deosebite custuri manuale. Acul de cusut se clasifica n trei grupe, dup dimensiuni : ace scurte ace semilungi ace lungi

Din familia acelor face parte i acul cu gmlie. Acul cu gmlie este realizat din srm de oel, deosebirea fa de acul de cusut fiind nlocuirea urechii acului cu o gmlie. Aceast schimbare se explic prin aceea c acul cu gmlie este destinat ca un instrument ajuttor costului prin prinderea pieselor pregtite pentru cusut Degetarul Este un instrument important n realizarea cusutului manual. Este executat din metal n form de trunchi de con i se fabric n dou variante: n folosesc n special croitorii, deoarece obinuiesc ca acul s fie mpins cu latura degetului
12

deoarece obinuiesc s l mping acul n estur cu aceast parte, degetul este prevzut complet cu lcauri n care se proptete acul cnd este mpins n estur. 1.4. Unelte pentru clcat Operaiunile de clcat, denumite presare umidotermic, sunt importante n confecionarea unui produs de mbrcminte. Fierul de clcat Este unealta cea mai important din procesul umidotermic deoarece fr acesta nu se poate executa fr nici o form operaia de clcat. Fierul de clcat se fabric n mai multe tipuri n funcie de natura combustibilului i destinaia lui. Procesul de producie n industria confeciei este dotat cu diferite utilaje att pentru coasere ct i pentru tratamentul umidotermice al materialelor i semifabricatului. 2. Mainile folosite la confecionarea produsului 2.1. Maina simpl de cusut: Maina simpl de cusut este utilizat pentru executarea custurilor tighel, formate din dou fire de a, unui la ac i cellalt la suveic. Aceast main este acionat de un motor electric cu putere P de la 0,25 pn la 0,4 Kw, asigurnd o vitez de coasere de la 2000 pn la 6000 mpunsturi pe mi nut. Rolul maini simple n procesul de producie este de a realiza custura tighel, necesar coaserii la operaiile de asamblare i fixarea detaliilor la mbrcminte. Custura tighel este caracterizat prin aspect identic i dimensiuni egale pe albele fee ale materialului cusut. La custura tighel paii custurii de pot depune n serie n paralel sau oblic. n funcie de poziia pailor, custura tighel poate fi: 13

tighel simplu tighel n paralel tighel n zigzag

Organele de lucru la maina de cusut Organele de lucru ale mainii de cusut sunt cele care particip formarea custurii. Aceste organe care n timpul coaserii, vin n contact direct cu firele de a cu materialele cusute, sunt descrise n continuare Acul: ndeplinete rolul de a transporta firul de a prin starturile de material i de forma ochiului pentru mpletire cu firul de la suveic. Dimensiunile acului difer n funcie de fineea firului de a, la fineea materialului cusut i operaia ce se execut. n industria confeciilor din ara noastr sunt utilizate acele de main avnd fineea de la 70 la 150, crescnd din 10 n 10 sutimi de mm. Conductorul de fir: Are rolul de conduce firul de la ac i de a-l tensiona dup ce a fost mpletit cu firul de la suveic. Apuctorul: ndeplinete funcia de a prinde bucla format. Maina triploc direct la

2.2.

Caracteristicile tehnico funcionale Maina triploc face parte din categoria mainilor speciale de cusut i realizeaz custur de ncheiere sulfirare. Custura se realizeaz cu trei fire de a nfilate astfel: unul la ac i dou la cele dou apuctoare. Acionarea mainii se face de la un motor electric cu puterea de 0,25 KW i turaia n = 3000 rot/min, viteza de coasere fiind ntre 4000 4500 impulsuri pe minut. Maina poate avea unul sau dou ace i poate funciona cu 2,3,4 sau 5 fire de a. Aceast main funcioneaz cu dou apuctoare:
14

Aparatul superior aflat n partea dreapt

Aparatul inferior aflat n partea stng

Descrierea mainii Triploc Se compune din dou pri principale: masa i corpul mainii. Organele de lucru ale mainii triploc sunt: acul apuctorul inferior i cel superior transportatorul picioruul de presare placa acului cuitele

Deservirea mainii se face de ctre un singur muncitor, care trebuie s respecte toate regurile de pregtire pentru lucru cum ar fi: nfilarea aei reglarea custurii coaserea i ncheierea lucrrii Coaserea propiuzis se face dup ce custura este reglat, prin acionarea pedalei care ridic picioruul pentru a introduce materialul sub picioru. Curirea mainii se face zilnic de deeuri textile. Normele de ntreinere a mainii prevd urmtoarele lucrri: curire ungere intervenii accidentale

15

Cap. VI

Pregtirea materialelor pentru croit

Procesul de producie n industria confeciilor se desfoar pe faze de fabricaie n care sunt grupate operaii i lucrri specifice fiecrei etape de lucru. Una din aceste faze ale fabricaiei mbrcmintei este pregtirea materialelor pentru croit. n cadrul acestei faze se execut lucrri pregtitoare croirii care cuprind operaii n funcie de materialele ce se prelucreaz. Ca operaii principale ale acestei faze de fabricaie deosebim: decatarea esturilor, clcarea materialelor textile, controlul i sortarea materialelor, ablonarea i calculul loturilor. Decatarea i clcarea materialelor textile: Operaiile de clcare i decatare se aplic la nceputul pregtirii pentru croit, avnd ca scop s asigure materialelor textile un aspect plcut privind netezirea, l uciul, uniformitatea i reducerea contraciei. n ordine tehnologic este necesar asigurarea stabilitii dimensionale a materialelor. Ceea ce se obine prin decatarea i apoi definirea aspectului care se stabilete prin clcare. Decatarea este operaia de eliminare a luciului i reducerea contraciei din esuturi. Aceast operaie se efectueaz prin umezirea esturilor i uscarea lor n scopul fixrii la dimensiunile normale. Decatarea poate fi realizat manual cu maina de clcat, sau mecanizat cu ajutorul mainilor de decatat. n producia industrial decatarea se realizeaz n cadrul esturilor sau poate fi efectuat n ntreprinderile de confecii la pregtirea materialelor pentru croit. Decatarea manual const n aburirea materialelor tip ln i apoi uscarea acestora prin clcare fr a fi tensionate.
16

Operaia se desfoar pe o mas de clcat unde estura sau tricotul se aeaz lejer( fr a fi tensionat) i apoi se calc cu o pnz umezit i bine stoars. Pentru decatare se folosesc diferite maini n funcie de compoziia i natura esturilor. Mainile pentru decatare sunt: maina de decatat cu band maina de decatat pe seciuni de lucru

Clcarea materialelor textile Clcarea materialelor este procesul umidotermic care se aplic materi alelor textile n scopul netezirii i imprimrii unui aspect mai plcut prin aplatizare i eliminarea denivelrii formate n masa materialelor.

17

Cap. VII

ncadrarea abloanelor pe material

ablonarea materialelor ablonarea este operaia de conturare a abloanelor pe suprafaa materialelor de croit. Aceast operaie cuprinde lucrri de aezare a abloanelor i apoi trasarea croitului pe material. Pentru executarea operaiei de ablonare se folosesc diferite procedee, cum ar fi: ablonare prin conturare cu cret sau creion ablonare cu trafarete ablonare (ncadrare) cu calculator

Indiferent de procesul folosit, la efectuarea acestei operaii trebuie inut seama de urmtoarele condiii tehnice: aezarea abloanelor pe material se va face prin respectarea firului de aezarea abloanelor pe material se va face conform indicaiilor marcate respectarea flauului i a desenului din material la toate piesele aezarea i combinarea abloanelor pe material se va face avndu -se n urzeal, din material cu firul indicat pe ablon pe abloane componente vedere ca suprafaa materialului s fie ct mai raional

18

Cap. VIII

Procesul tehnologic de confecionare a produsului

Croirea si confectionarea rochitei Croirea. Asezarea tiparelor pentru croit o facem pe materialul dublu pe firul de lungime al lui, cu exceptia platcutei pe care o asezam cu linia de mijloc a fetei pe firul de latime al materialului. In acest scop, pregatim materialul si asezam tiparele urmarind firul de lungime al materialului. Platcuta o croim dubla intrucit o facem captusita. Rezervele necesare cusaturilor sunt urmatoarele: 1,5 cm pentru rascroituri, pentru partea de sus a corpului rochitei si pentru linia de lungime a platcutei; 2 cm pentru linia de umar si cusatura manecii; 34 cm pentru linia de subrat; 6 10 cm pentru tivul rochitei; 1 cm pentru guler, mansete si linia de lungime a manecii. Croitul materialului il facem pe liniile de contur ale rezervelor de cusaturi. Confectionarea. Dupa ce am conturat tiparele pe material, procedam la montarea rochitei. In operatiile de confectionare a rochitei se introduce proba, pentru copiii in varsta de peste 3 ani. Asadar, inainte de a finisa cusaturile, adica dupa insailarea lor, probam rochita pe corp. Proba rochitei se face cu scopul de a se corecta partile care nu au o linie corecta pe corp. Proba o facem pe o jumatate de parte a corpului, si anume pe partea dreapta, in cazul unui corp simetric, si pe ambele parti, in cazul unui corp asimetric. Pentru proba fixam rochita cu ace pe camasuta, potrivind semnele de mijloc din fata si spate pe directiile mediane ale! corpului. Numai dupa aceasta operatie, incepem sa corectam defectele. Vom prezenta citeva aspecte: 1. Daca linia de platca nu cade drept de la un brat la altul, atit in spate cit si Cind linia platcutei coboara in directia bratelor, inseamna ca linia de umar a corpului este mai inclinata umar coboara decit umarul rochitei, fapt ce
19

in fata, ci coboara, sau se ridica in directia bratelor, vom proceda in felul urmator:

duce la coborirea liniei de platca. In cazul acesta, potrivim ca marginea platcutei sa cada in linie dreapta pe corp, iar surplusul de material, de deasupra bratului, rezultat din aceasta miscare, il introdu-cem in cusatura umarului. Cind linia platcutei se ridica in directia bratelor, inseamna ca umarul corpului este mai putin inclinat decit umarul rochitei. Corectarea liniei platcutei o facem procedind astfel: desfacem cusatura umarului si coborim linia de platca la pozitia corecta, iar linia de umar o modificam, folosind rezerva cusaturii pentru completarea ei. 2. Daca linia de platca are o pozitie orizontala, iar rochita atirna in directia

soldului avind firul drept al materialului inclinat in jos, facem urmatoarea corectura: descoasem linia platcutei in directia bratului, atit in fata, cit si in spate, pe o distanta de 46 cm. Ridicam apoi marginea de sus a corpului rochitei, atit cit se cere ca linia rochitei sa cada corect. Surplusul de material realizat prin ridicarea rochitei, il prindem sub platcuta, usor pierdut ca sa nu faca punga. spre linia de mijloc a rochitei. 3. Daca platca si rochita au o linie corecta, totusi marginea tivului atarna,

corectam linia de rotunjime a tivului. Corectarea tivului o facem cu o linie, pe care o asezam cu un capat pe pamant, iar pe capatul de sus al ei insemnam marginea tivului, la nivelul la care am stabilit lungimea rochitei. Dupa ce am marcat pe linie lungimea rochitei, miscam linia in jurul corpului, incepind din mijlocul spatelui pina in mijlocul fetei, stabilind rotunjimea tivului. 4. Daca liniade contur nu este asezata pe marginea umarului, si se afla

deasupra sau sub limita lui, corectam cusatura manecii, urmarind marginea umarului. In aceasta corectura, folosim rezervele cusaturilor dupa cum este nevoie. In general, la asezarea manecii trebuie sa urmarim ca: a) Linia de mijloc a manecii sa cada pe mijlocul bratului si paralel cu el. Daca maneca se departeaza de brat, linia manecii nu este corecta. b) Partile laterale ale manecii, potrivite cam la cite 56 cm de o parte si de alta a umarului, sa cada intinse si paralele cu bratul. Dupa ce fixam aceste trei puncte, incepem sa sustinem largimea manecii in cadrul acestor limite, potrivind ca linia de
20

rascroitura a manecutei sa urmareasca marginea umarului. Apoi, potrivim restul rascroiturii manecii c) La atasarea manecii trebuie sa avem grija ca pe rochita in directia liniei de platcuta, atit in fata, cit si in spate, sa formam cite o mica cuta. Aceasta cuta reprezinta asa-zisa cuta de largime, ce o formeaza rochita in spate si in fata si care asigura miscarea lejera a bratului. Rochita stramta in spate sau in fata impiedica miscarea lejera a bratelor si din. aceasta cauza ea se rupe usor la cusaturi. Cutele le facem din largimea rochitei, folosind la nevoie si o parte din rezerva rascroiturii bratului. Aceste cute le prindem cu cite un ac cu gamalie, in timpul cit potriv maneca pe brat. Apoi, scoatem acele si incercam miscarea bratelor. Daca miscarea bratelor este lejera,

inseamna ca cutele sunt suficieni de adinci si maneca este prinsa corect. In general, cam acestea sunt corecturile ce se fac mai frecvent la rochite, bluze sau paltonase. Ele pot fi evitate in buna parte, daca masurile sunt luate bine si daca desenarea tiparului se face corect. Dupa proba, scoatem rochita de pe corp si dam semne de contur si semne de intalnire pe liniile corectate la proba. Desfacem din ace cusaturile corectate si dupa ele corectam partile perechi. De exemplu, daca am corectat linia de umar, de platcuta si tivul pe partea dreapta a rochitei, este necesar sa trecem semnele de corectura si pe partea stanga a ei. In acest scop, desfacem umarul de la partea stanga a rochitei si platcuta, pe o distanta egala cu cea de la partea dreapta Dupa ce am dat semnele, corectind ambele parti ale rochitei, o montam din nou, o probam a doua oara si daca rochita cade bine, finisam cusaturile rochitei. In cazul cind este necesar sa facem noi retusari, le facem proce-dind la fel ca la prima proba. Finisarea cusaturilor o facem prin cusaturi frantuzesti, la materialele subtiri, si prin cusaturi simple la materialele mai pline. Manecile le prindem intotdeauna prin cusaturi simple, pe care le surfilam cu punct de feston. Gulerul il atasam la rochita dupa ce 1-am finisat. Modelul de fata are gulerul format din doua bucati, de aceea il
21

vom prinde pe rochita, potrivind fiecare bucata de o parte si de alta a mijlocului fetei. In acest scop, asezam cele doua bucati ale gulerului pe fata rochitei, aplicindu-le cu rascroitura pe linia de rascroitura a gitului, potrivind coltul din fata al gulerului pe mijlocul fetei platcutei si coltul din spate, pe linia de mijloc a spatelui, de pe fenta. Peste gulerul astfel potrivit, aplicam un bie lat de 2 cm, calcat rotund (intins pe una din margini), pe care-1 coasem in jurul rascroiturii gitului, o data cu gulerasul. Crestam apoi cusatura si rasfrangem in intregime bieul pe dos, iar gulerul ramine pe fata. Marginea libera a bieului o aplicam pe dosul platcutei si o fixam cu punct ascuns. In felul acesta, acoperim cusatura rascroiturii gitului. Daca rochita prezinta un guler alb, finisam separat rascroitura gitului si a gu-lerasului. Rascroitura gitului o finisam tivita cu un bie, iar rascroitura gulerului, o finisam bordata cu bie, ca sa se poata rasfringe pe dosul rascroiturii gatului. Gulerul il atasam numai insailat, ca sa-1 putem scoateusor pentru spalat. Capetele fentei le finisam asa cum am aratat la ca-masuta cu nlatcuta. Siretul ce se innoada in mijlocul fetei i1 facem dintr-un bie. In acest scop, croim un bie lat de 3 cm si lung dupa cit dorim sa fie de mare siretul. In-doim bieul in doua, pe dos, si-1 tighelim la 0,5 cm de margine. Intoarcem apoi bieul pe fata, cu ajutorul unui ac cu ata si obtinem un siret rotund. Capetele siretului le festonam si le facem cite un nod la fie-care. Siretul astfel pregatit il innodam si-1 prindem in mijlocul fetei. Pe platcuta si pe corpul rochitei, putem aplica o broderie usoara, ce formeaza garnitura rochitei. La rochitele subtiri, in afara de broderie, putem aplica in jurul platcutei, gulerasului si chiar al gitului, volanase, ruje, sau putem face diferite cerculete, ajururi, picouri etc

22

Cap. IX

Finisarea produsului

Clcarea materialelor textile Clcarea materialelor e procesul umidotermic care se aplic materialelor textile n scopul netezirii i imprimrii unui aspect mai plcut prin aplatizarea i eliminarea denivelri formate n masa materialelor. Procesul umidotermic Cunoscut sub denumirea de clcare tratamentul umidotermic reprezint procesul de prelucrare a confecionrii textile. Procesul umidotermic consum ntre 10 30 % din totalul timpului destinat confecionrii unui produs. mbrcmintea confecionat din materiale textil tip ln necesit o tra tare umidotermic mai intens, iar mbrcmintea din materiale tip bumbac necesit trecerea mai uoar. Materialele din fire sintetice fa de cele din ln i bumbac necesit o clcare uoar la temperaturi i presiuni reduse. Netezirea se aplic att la materiile prime i semifabricatelor ct i la produsele finite. Desclcarea custurilor: Are ca scop fixarea prin clcare i rezerve, custura se descalc cu maina manual direct pe faa ntriturii a produsului. Presarea produsului. Operaia de presare se aplic la detaliile de mbrcminte. Aceast operaie se face la presarea gulerelor, reverelor, buzunarelor i a mnecilor. Modelarea este operaia de tratament umidotermic care produsele i detaliile de mbrcminte se modeleaz prin clcare. Aburirea const n umezire, de clcare a detaliilor produsului de confecionare. Aburirea se aplic la mbrcminte n faza final cu scopul de a definitiva forma i aspectul final al produselor. Operaia de aburire se efectueaz cu maina de clcat manual sau cu presa de clcat.
23

Cap. X

Norme generale de protecia muncii i P.S.I.

Definiia: Protecia muncii constituie un ansamblu de activiti instituionale avnd drept scop asigurarea celor mai bune condiii n desfurarea procesului de munc, aprarea vieii i integritii corporale i societii salariailor i altor persoane participante la locul de munc. Normele de protecia muncii se aplic cursanilor, salariailor, persoanelor angajate cu convenie civil precum i elevilor, studenilor n perioada efecturii proteciei profesionale. Echipamentul individual de protecie reprezint mijlocul cu care este dotat fiecare participant n procesul de munc pentru a fi protejat mpotriva facturilor de risc. nainte de nceperea lucrului operatorul, cursantul va verifica dac utilajele sau mainile se gsesc n stare perfect de funcionare. Clasificarea accidentelor de munc A. Dup numrul accidentate pot fi: a) b) individual cnd este afectat o singur persoan colectiv cnd sunt afectate cel puin trei persoane B. Dup urmrile asupra victimei accidentele pot fi: a) b) accidente care produc invaliditatea mortal C. Dup natura cauzelor directe care provoac vtmarea: a) b) c) d) e) accidente mecanice la maina de cusut accidente electrice la maina de cusut accidente chimice accidente termice accidente de iradiere

Msuri P.S.I. Definiia: incendiul este fenomenul de ardere a materialelor combustibile prin care se produc pierderi de bunuri materiale i uneori de viei omeneti.
24

Arderea: este o reacie chimic prin care se combin o substan combustibil cu oxigenul, cu degajare de cldur i lumin. Pentru combaterea incendiilor pot fi utilizate diferite mijloace, dar cele mai importante sunt: a) nisipul: poate fi utilizat n combaterea incendiilor n care ard materialele lemnoase, chimice, electrice i textile. b) Apa: este un mijloc principal de combatere a focului care poate fi utilizat

prin diferite forme: - jet: cnd ard materiale solide de natur lemnoas - ploaie: cnd ard materiale fibroase(textile) pioase - pulverizat: cnd ard materiale combustibile, solide i lichide - abur: cnd ard materialele uscate i gazoase, iar arderea se produce n mediul nchis. c) substane chimice: reprezint un mijloc important pentru combaterea Spuma mecanic: este o substan chimic care se produce prin amestec focului n care ard substane chimice i electrice d) cu emulsie. Amestecul se realizeaz cu o instalaie special acionat mecanic e) Bioxidul de carbon: este un gaz incolor care prin presiune trece in stare lichid fiind ru conductor de electricitate. Este utilizat la combate rea incendiilor electrice.

25

Bibliografie Ing. Virginia Merticaru, Prof. Ing. Daniela Giurgiu - Materii prime textile, Editura Economic Post Universitar Gheorghe Ciontea - Utilajul i tehnologia meseriei Confecioner mbrcminte din esturi i tricoturi, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti 2002 Simona Moisiu, Gabriela Neagu, Lucia Ciubotariu - Utilaje i tehnologie de profil, Editura Economic Preuniversitaria, Bucureti 2002 Constantin Preda, Cristian Preda - Metodologii i aparate pentru controlul calitii materialelor textile destinate confecionrii produselor de mbrcminte , Editura Bid, Iai 1995 Ana Popescu Croitorie pentru copii, Editura Tehnica, Bucuresti, 1958 C. Stancu, M. Lucaci, I. Costache, A. Adler - Tehnologia confeciilor din esturi i tricouri, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti 1971 Eugenia Creang - Croitoria de la clasic la modern Utilajul i tehnologia confeciilor textile Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti 1989 Studiul materialelor din industria uoar, Editura Didactic i Pedagogic Bucureti Manualul croitorului, Editura Didactic i Pedagogic R.A. Bucureti 1995 Proiectarea mbrcmintei, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti Industria uoar Manual de teorie Editura Oscar Print, Bucureti 2000

26

Anexe

Modele rochite copii

Materiale folosite in industria de confectii

Utilaje 27