1. Metoda de irigare prin aspersiune comparativ cu brazdele: a. Se utilizeaza pe toate tipurile de sol. b.

Scoate din cultura suprafete mult mai mari, ingreunand desfasurarea lucrarilor mecanice. c. Asigura productivitati foarte mari prin utilizarea echipamentelor performante. 2. Finetea ploii aspersate depinde de: a. Debitul de apa administrat de aspersor. b. Diametrul duzei aspersorului. c. Presiunea apei la aspersor. 3. Schema de udare se refera la: a. Distanta dintre pozitiile succesive ale aripii de udare mutata manual. b. Distanta dintre aspersoare pe aripa de udare. c. Distantele dintre pozitiile succesive ale aripii de udare mutata manual si distantele dintre aspersoare pe aripa de udare. 4. Durata udarii este raprtul intre: a. Norma de udare si debitul aspersorului. b. Norma de udare si intensitatea medie orara reala. c. Norma de udare si numarul orar de rotatii al aspersorului. 5. Pluviometria ploii aspersate trebui: a. sa fie mai mare decat vieza de infiltratie a apei in sol. b. sa fie mai mica decat vieza de infiltratie a apei in sol. c. sa fie egala cu vieza de infiltratie a apei in sol. 6. Pluviometria optima se modifica in functie de textura solului: a. Creste odata cu modificarea texturii de la nisipuri catre luturi si catre argile. b. Scade odata cu modificarea texturii de la nisipuri catre luturi si catre argile. c. Se pastreaza aceeasi indiferent de textura. 7. Instalatiile de irigatie cu tambu si furtun sunt: a. Instalatii ce stationeaza pe durata apliacarii udarii. b. Instalatii ce se deplaseaza pe durata aplicarii udarii. c. Instalatii ce asigura aspersarea apei prin 1-2 aspersoare montate pe carucior 8. Instalatia de aspersiune tip pivot central se deplaseaza: a. Liniar (frontal) in lungul unei conducte sau canal de alimentare. b. Circular in jurul unui punct de prelevare a apei. c. Se poate deplasa atat cicular cat si frontal. 9. Instalatia de aspersiune tip pivot central poate functiona: a. Intr-un singur punct de prelevare a apei. b. In mai multe puncte de prelevare a apei. c. Pe toate tipurile de sol si pe toate culturile. 10. Deplasarea instalatiilor de aspersiune tip pivot central se asigura cu: a. Motoare termice la cadrele cu roti montate la fiecare travee. b. Motoare elecrice la cadrele cu roti montate la fiecare travee. c. Motoare hidraulice la cadrele cu roti montate la fiecare travee. 11. Drenajul artificial al terenului reprezinta: a. Scurgere apei in exces prin canalele de desecare. b. Scurgerea apei in exces prin reteaua de drenaj orizontal. c. Scurgerea apei in exces in mod gravitational pe suprafata terenului. 12. Excesul de apa determina procese negative in soluri: a. Cresterea temperaturii mediului in care sunt radacinile plantelor. b. Reducerea permeabilitatii pentru apa a solurilor. c. Reducerea continutului de oxigen in zona radacinilor plantelor. 13. Metoda de udare prin submersie se aplica pe terenuri : a. In panta de pana la 10 %. b. In panta de pana la 5 %. c. Plane 14. Amenajarea orizicola cuprinde: a. Canale de alimentare a parcelelor orizicole. b. Canale de evacuare a parcelelor orizicole. c. Canale de alimentare si de evacuare a parcelelor orizicole. 15. Metoda de irigare prin brazde comparativ cu aspersiunea : a. Reclama lucrari terasiere de nivelare mai reduse. b. Asigura randamente ale udarii in camp mari (peste 0,9). c. Cere personal mai calificat pentru exploatare. 16. Viteza de avans a apei pe brazda reprezinta: a. Viteza de circulatie a apei la capul brazdei.

b. Viteza de circulatie a apei la sfarsitul brazdei. c. Viteza de inaintare a apei pe traseul brazdei. 17. Sectiunea brazdei are forma: a. Trapezoidala. b. Semicirculara. c. Triunghiulara d. Dreptunghiulara. 18. Lungimea brazdei: a. Scade odata cu cresterea pantei brazdei. b. Creste odata cu cresterea pantei brazdei. c. Este indiferenta fata de panta brazdei. 19. La irigatia prin brazde, echipamentele de udare prin sifoane si tuburi se utilizeaza: a. In amenajari cu administrarea apei prin jgheaburi. b. In amenajari cu administrarea apei prin conducte. c. In amenajari cu administrarea apei din canale. 20. Echipamentul de udare pe brazde EUBA-150 este un echipament alcatuit: a. Din conducte flexibile. b. Din conducte rigide. c. Atat din conducte flexibile cat si rigide. 21. Regimul variabil de alimentare a brazdei presupune: a. Utilizarea aceluiasi debit initial de alimentare Qo pe toata durata udarii. b. Utilizarea unui debit initial Qo si apoi a unui debit de regim Qr, marit fata de Qo. c. Utilizarea unui debit initial Qo pe 80-90 % din brazda si apoi a unui debit de regim Qr, micsorat fata de Qo, pana la capul brazdei. 22. Principial la udarea prin brazde planta foloseste apa: a. Infiltrata prin peretii brazdei in zona radacinilor plantei. b. Din sectiunea de scurgere a brazdei. c. Atat apa infiltrata prin peretii brazdei cat si cea din sectiunea de scurgere a brazdei. d. Apa din precipitatiile produse in perioada de vegetatie a culturii. 23. Principial in procesul de irigatie planta foloseste apa: a. De udare, administrata si acumulata in sol. b. De udare, administrata direct asupra masei vegetale a plantei. c. De udare, ce se infiltreaza si se scurge gravitational in profunzime. 24. In procesul fiziologic al folosirii apei de irigatie de catre plante apare contradictia (lupta) dintre forta de suctiune (retinere) a apei de catre sol si forta de absorbtie a apei de catre planta, prin sistemul radicular, iar planta izbaveste (invinge) cand: a. In sol este apa strans retinuta (apa higroscopica si peliculara). b. In sol este apa capilara libera. c. In sol in profunzime este apa freatica. 25. Apa de irigatie trebuie sa asigure in sol un nivel de umiditate corespunzator: a. Plafonului minim de umiditate al solului. b. Coeficientului de ofilire. c. Capacitatii de camp. d. Capacitatii de saturatie a solului pentru apa. 26. Excesul de apa din interiorul solului se elimina prin: a. Canale de desecare. b. Drenaj vertical. c. Drenaj orizontal. 27. Distanta dintre canalele de eliminare (regularizare) a scurgerilor apei in exces este corelata cu: a. Adancimea apei freatice. b. Panta terenului. c. Timpul de evacuare a apei reclamat de planta cultivata. 28. Drenajul subteran al terenurilor agricole asigura: a. Eliminarea apei de la suprafata terenului. b. Coborarea nivelului apei freatice. c. Interceptia apei infiltrate pe sub diguri, din canalele de irigatii. 29. Distanta dintre drenuri se mareste odata cu: a. Cresterea adancimii de pozare a drenurilor. b. Cresterea diametrului tubului de drenaj. c. Cresterea permeabilitatii solului.

TEST GRILA PENTRU EXAMEN LA DISCIPLINA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE-sem II 1. Metoda de irigare prin brazde comparativ cu metoda de irigare prin aspersiune asigura: a. Cheltuieli energetice mai mici.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

b. Investitii in echipament de udare mai mari. c. Posibilitatea folosirii apelor uzate. d. Atacul plantelor prin boli transmise prin apa. Scurgerea apei pe brazda este caracterizata prin: a. Mentinera unui debit uniform pe traseul brazdei. b. Reducerea progresiva a debitului scurs pe traseul brazdei. c. Cresterea debitului scurs din amonte spre avalul brazdei. Distanta dintre brazde este determinata de: a. Conturul de umezire a solului, ce difera dupa textura b. Distanta dintre randurile de plante. c. Panta terenului. Debitul initial (Qi) al apei pe brazda trbuie sa fie: a. Mai mic decat debitul maxim neeroziv (Qmn). b. Mai mare decat debitul maxim de transport (Qmt). c. Mai mic decat debitul de regim (Qr) . Schema de udare la irigarea prin brazde stabilestedispunerea brazdelor in functie de: a. Directia randurilor de plante cultivate. b. Pozitia ultimului element permanent al amenajarii de irigatie. c. Conditiile pedologice ale terenului. Echipamentele de udare pe brazde cu conducte mobile asigura: a. Numai transportul apei la brazde. b. Numai udarea aplicata pe brazde. c. Atat transportul cat si udarea ce trebuie aplicata Regimul uniform de alimentare a brazdei presupune : a. Utilizarea unui debit initial Qo si a unui debit de regim Qr. b. Utilizarea unui singur debit de alimentare a brazdei-debitul initial Qo. c. Utilizarea doar a unui debit de alimentare a brazdei-debitul de regim Qr . Principial udarea prin brazde se opreste cand: a. Apa a ajuns la capul brazdei. b. S-a administrat intreaga norma de udare. c. Apa a parcurs un traseu de 80-90 % din lungimea brazdei. Principiul hidraulic al functionarii brazdei pentru irigatie consta in: a. Aplicarea normei de udare prin avansul apei pe brazda concomitent cu infiltrarea apei in teren. b. Aplicarea normei de udare doar prin avansul apei pe brazda c. Aplicarea normei de udare doar prin infiltrarea apei in peretii brazdei. Dintre formele de apa din sol, plantele folosesc: a. Apa higroscopica retinuta de particolele de sol. b. Apa gravitationala ce se scurge in profunzime. c. Apa capilara libera din spatiile capilare ale solului. Apa de irigatie trebuie sa asigure in sol un nivel de umiditate corespunzator: a. Plafonului minim de umiditate al solului. b. Coeficientului de ofilire. c. Capacitatii de camp. d. Capacitatii de saturatie a solului pentru apa. Metoda de udare prin submersie se aplica la culturile : a. Grau b. Orez. c. Vita de vie Terenurile din orezarie trebuie sa aiba 0 conformatie texturala: a. Nisipoasa. b. Lutoasa. c. Argilo-lutoasa si argiloasa Metoda de irigare prin aspersiune comparativ cu brazdele asigura: a. Costuri energetice (cu pomparea apei) mai mici. b. Costuri materiale (energo-intensive) mai ridicate. c. Economie de apa de 15-30 % Aspersorul este componenta tehnica a echipamentului de udare asigurand: a. Scurgerea la suprafata solului a apei de irigatie. b. Parametrii de calitate ai apei aspersate. c. Pulverizarea apei sub forma de ploaie artificiala.

16. Debitul aspersorului se coreleaza direct cu : a. Sectiunea duzei aspersorului. b. Diametrul conductei de udare pe care este montat aspersorul. c. Presiunea apei la aspersor. 17. Intensitatea ploii (pluviometria) reprezinta cantitatea de apa in mm/ora: a. Distribuita de un aspersor montat pe aripa de udare. b. Accesata de la hidrant. c. Distribuita de un aspersor in cadrul unei scheme de udare. 18. Intensitatea (pluviometria) ploii se xprima in: a. mm /ora. 3 b. m /ora. c. l /ora. 19. Pe solurile in panta pluviometria ploii aspersate se schimba fata de cea a solurilor plane: a. Se mareste odata cu crestera pantei. b. Se reduce odata cu cresterea pantei. c. Se pastreaza la fel ca pe terenurile plane. 20. Etansarea inbinarii conductelor la aripile mobile de udare poate fi: a. Hdraulica b. Mecanica. c. Cu flanse si garnituri. 21. La instalatiile de irigatie cu tambur si furtun: a. Aspersorul prin rotatie uda o suprafata cerculara. b. Aspersorul prin rotatie uda un sector de cerc. c. Caruciorul pot aspersor se deplaseaza pe teren uscat. 22. Instalatiile de aspersiune automatizate cu deplasare frontala pot functiona: a. Pe orice tip de sol. b. Pe orice specie de planta de cultura. c. Pe terenuri cu pante mari (pana la 25 %) 23. Drenajul natural al terenului reprezinta: a. Scurgere apei in exces prin canalele de desecare. b. Scurgerea apei in exces prin reteaua de drenaj orizontal. c. Scurgerea apei in exces in mod gravitational pe suprafata terenului 24. Excesul de apa de la suprafata terenului se elimina prin: a. Drenaj orizontal inchis. b. Nivelarea, modelarea suprafetei terenului. c. Canale de desecare. 25. Canalele de desecare care opereaza (elimina) excesul de apa sunt: a. Canalele colectoare. b. Canalele principale. c. Canalele tertiare. 26. Drenajul subteran al terenurilor agricole asigura: a. Eliminarea apei de la suprafata terenului. b. Coborarea nivelului apei freatice. c. Interceptia apei infiltrate pe sub diguri, din canalele de irigatii. 27. Distanta dintre drenuri se mareste odata cu: a. Cresterea adancimii de pozare a drenurilor. b. Cresterea diametrului tubului de drenaj. c. Cresterea permeabilitatii solului.