Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ID

TEORIA INTELIGENTELOR MULTIPLE

Lec. Univ, Drd. Teofil-Emil Panc

STUDENTA Antoaneta Moraru

CENTRUL TERITORIAL BUCURESTI ANUL 2011-2012 SEMESTRUL II

Cuprins: Introducere. Cap.1 INTELIGENTA 1.1. DEFINITIE 1.2. ORIGINILE INTELIGENTEI 1.3. PARTICULARITATI 1.4. CLASIFICARI Cap.2 STILURI DE INVATARE 2.1 GENERALITATI 2.2 CLASIFICAREA STILURILOR

2.3. PRELUCRAREA INFORMATIILOR LA COPII SI ADULTI 2.4. STILUL DE INVATARE INDIVIDUALIZAT CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE
A fi inteligent nseamn mai mult dect s iei note bune n general, inclusiv la testele de la coal. nseamn mai mult dect s citeti bine, s rezolvi rapid probleme de matematic i s memorezi lucruri. nseamn mai mult dect s ai un IQ ridicat. Psihologul dr. Howard Gardner a studiat modul n care nva copiii i adulii. A descoperit c exista inteligente multiple si se bazeaza pe premisa ca inteligenta fiecarui individ este compusa din inteligente multiple, dintre care fiecare are propriul sau sistem de operare independent in creier. Aceste inteligente includ: inteligenta muzicala, verbal-lingvistica, spatiala, corporal-kinestezic, logico-matematica, naturalista si intrapersonala si interpersonala. Aceasta lucrare isi propune sa dezvolte aceasta teorie cu scopul de a evidentia intelegerea inteligentei ca sistem de componente specifice unor domenii diferite de activitate care se opune viziunii unidimensionale a inteligentei generale care sustine aptitudinile umane. In aceasta lucrare voi vorbi despre definitia inteligentei si particularitatile ei, tipurile de inteligenta, puncte de vedere cu privire la instruirea elevului din punct de vedere al inteligentelor acumulate si nu din punct de vedere al personalitatii sale, cateva idei despre stilurile de invatare, cele opt tipuri, stilul individualizat de invatare propus de Gardner, stilul centrat pe elev.

Cap. 1. Inteligenta 1.1. Definitie Inteligenta este capacitatea de rezolvare a problemelor sau de a adapta produsele care sunt evaluate intr-unul sau mai multe medii culturale, definitie data de Gardner. Coroborand cercetarea biologica cu cea culturala a rezultat o lista de opt inteligente inteligente pe care le voi enumera pe larg in subpunctul urmator. Gardner pretinde ca inteligentele nu opereaza in mod independent ci intotdeauna sunt folosite concurent sau complementar una fata de cealalta ca si abilitatile de dezvoltare sau rezolvare de probleme. 1.2. Originile inteligentei Cercetarile neurobiologice indica faptul ca invatarea este rezultatul modificarilor in conexiunile sinaptice dintre celule. Elementele primare ale diferitelor tipuri de invatare se gasesc in ariile particulare ale creierului unde au loc principalele transformari. Nu numai biologicul joaca un rol important in dezvoltarea inteligentei dar si culturalul, intrucat societatile apreciaza anumite tipuri de inteligenta, avand in vedere ca inteligentele particulare implicate in cultura unor oameni se dezvolta diferentiat de la un individ la altul, sau nu se dezvolta deloc.

1.3. Particularitatile inteligentei

Spuneam mai devreme ca pentru a considera o atare abilitate sau capacitate inteligenta ea trebuie sa intruneasca printre altele urmatoarele criterii : - Existenta unei zone de reprezentare pe creier - Existenta unui sistem propriu de expresie sau a unui cod specific de simbolizare 1.4. Clasificarea inteligentelor Unicitatea individului ii este atribuita acestuia de acea grila de inteligente, opt la numar care ii asigura succesul prin combinarea unica a lor, sau insuccesul in cazul lipsei uneia din aceste inteligente sau din combinarea defectuoasa a acestora in detrimentul lui. Enumerarea intelegintelelor: 1. Inteligenta lingvistica codul lingvistic 2. Inteligenta logico matematica scheme logice, limbaj matematic 3. Inteligenta spatial vizuala reprezentarile spatiale si de imagine 4. Inteligenta muzicala rezolvarea unor probleme ce implica ascultarea muzicii 5. Inteligenta corporal-kinezica miscare 6. Inteligenta naturalista rezolvarea problemelor cu ajutorul reprezentarilor din mediu inconjurator 7. Inteligenta interpersonala modul de a interactiona cu ceilalti 8. Inteligenta intrapersonala rezolvarea unor probleme cu ajutorul cunoasterii de sine

Teoria inteligentelor multiple arata de ce unii copii invata mai usor decat altii atunci cand informatia le este explicata in mod logic, altii cand citesc singuri un material, in timp ce alti copii invata cu ajutorul cantecelor sau cand se joaca cu anumite obiecte. Gardner considera ca toate aceste tipuri de inteligenta apar in forma lor pura in cazurile exceptionale sau in manifestari fenomenale. Este de stiut ca in marea lor majoritate, indivizii combina aceste tipuri de inteligenta pentru rezolvarea problemelor vietii cotidiene sau pentru ascensiunea pe plan profesional. Din aceasta perspectiva, Gardner propune scolilor sa identifice si sa dezvolte aceste tipuri de inteligenta la elevi, pentru a le permite elevilor sa atinga obiectivele profesionale si personale care corespund inteligentelor sale.

CAP. 2 Stilurile de invatare

2.1. Generalitati Stilurile de invatare numite si stiluri cognitive reprezinta caracteristicile cognitife, afective si psihice care indica modurile in care persoanele care invata, percep, interactioneaza si raspund la mediul de invatare. Ele reprezinta de altfel si preferinta pentru un anumit mod de adaptare in detrimentul celorlalte, desi aceasta preferinta nu opereaza prin excluderea altora ci variaza de la o situatia la alta sau de la o perioada de timp la alta. In alta ordine de idei stilurile de invatare au un oarecare grad de flexibilitate, fiind in mare masura stabile. In literatura de specialitate s-au conturat opt stiluri de invatare coroborate cu preferinta emisferica cerebrala, denumite de Rick Linksman superlegaturi pentru invatare accelerata; stilurile sunt vizual auditiv tactil kinestezic cu preferinta emisferica stanga si cu preferinta emisferica dreapta. Combinarea stilului de invatare cu preferinta emisferica cerebrala favorizeaza dezvoltarea competentelor de invatare accelerata. 2.2. CLASIFICAREA STILURILOR Stilul vizual corespunde subiectilor care invata privind, deoarece au specializate functional caile neuronale dintre nervii oculari si acea parte a creierului care interpreteaza stimulii vizuali. Stilul auditiv apartine subiectilor care invata ascultand, fie chiar si pe ei insisi in timp ce parcurg un material sau purtand un dialog cu alte persoanel pe tema ce se doreste a fi invatata. La acesti indivizi sunt sunt

mai dezvoltate sau specializate caile neuronale dintre urechi si acea parte a creierului care interpreteaza stimulii auditivi. Stilul tactil este stilul tehnic si corespunde subiectilor care invata atingand, percepand senzatiile pielii, folosindu-si degetele si mainile, avand actul de invatare acompaniat de registrul afectiv-emotional, avand caile neruronale dintre neuronii senzitivi de la nivelul mainilor, degetelor, epidermei superior dezvoltate si specializate. Stilul kinestezic corespunde subiectilor care invata manipuland in spatiu principalele grupe de muschi , cei mai masivi si implicandu-se in procesul de invatare prin simulare , explorare si participare la viata reala, practicand o invatare experentiala. De aceea in acest caz sunt dezvoltate caile neuronale dintre muschii respectivi si acea parte a creierului responsabila cu prelucrarea informatiilor ce vin pe aceasta cale. 2.3. PRELUCRAREA INFORMATIILOR LA COPII SI ADULTI De curand stiinta a demonstrat ceea ce parintii suspectau dintotdeauna: un creier al adolescentilor si copiilor prelucreaza informatiile diferit de cel al adultilor, ceea ce duce la diferente legate de modul prelucrarii informatiilor emotionale . Prin metoda vizualizarii RMN a ariilor corticale active, s-a descoperit ca adultii prelucreaza diferit informatiile fata de adolescenti sau copii, folosind zone diferite ale creierului . Un adult prelucreaza informatiile in cortexul frontal iar adolescentii sau copiii, intr-o arie mai veche corticala din lobul amigdalian care s-a dezvoltat la inceputul evolutiei creierului.La acest nivel se nasc reactiile instinctive ca furia sau teama. Adolescentii sau copiii foloseasc mai mult aceasta zona

care genereaza reactiile instinctive si de aceea capacitatea lor de abstractizare este mult mai redusa in comparatie cu cea a adultilor. Pe masura ce ne maturizam se formeaza conexiuni corticale mai stranse iar reactiile instinctive create in lobul amigdalian sunt temperate de cortexul frontal care incununeaza dezvoltarea creierului uman. In cortexul frontal isi au originea organizarea, ratiunea si moralitatea.Un cortex frontal activ este semn de maturizare afectiva si de inteligenta.S-a constatat ca geniile au cortexul frontal mult mai dezvoltat, ceea ce inseamna ca reteaua neuronala din acea zona e mult mai dezvoltata decat a restului indivizilor Supradotatii sau genialii, se deosebesc de cei normali in procesele cognitive, prin numarul foarte mare de sinapse (conexiuni neuronale), viteza de procesare a informatiei percepute, precum si memorarea datelor ori accesarea acestora, care se face mult mai rapid si cu antrenarea unor regiuni cerebrale mai mari, ce au putut fi vizualizate prin RMN.De asemenea s-a constat ca supradotatii se exprima foarte coerent si cu usurinta.In numeroase experimente, subiectii studiati erau copii supradotati sau geniali si parintii lor, oameni cu o dotare normala, sau invers. Capacitatea de prelucrare, inteligenta, adaptarea, este in mare masura dependenta de diversitatea activitatilor pe care le facem in viata.Din pacate, pe masura ce "ne maturizam" pierdem din ce in ce mai mult din zestrea neuronala. Progresele tehnicilor de vizualizare a activitatii cerebrale au permis, n cursul ultimilor ani, localizarea anumitor centri cerebrali implicati n procesele mentale. Oamenii de stiinta pot studia , cum reactioneaza creierul atunci cnd vorbim, ascultam muzica, calculam, memoram, ne

mpotrivim, etc. Bernard Mazoyer, profesor la Universite de Caen Franta, a pus in evidenta prin intermediul unei tehnici de vizualizare cerebrala (tomografia prin emisie de pozitroni), faptul ca sunt activate zone corticale diferite atunci cnd o persoana aude termeni concreti, fata de cazul in care aude termeni abstracti. Ascultarea cuvintelor concrete, provoaca emergenta imaginilor mentale, adica o ntreaga retea cerebrala se activeaza antrennd puternic ariile occipito - parietale si frontale si mai slab, un centru al limbajului situat n cortexul temporal, care este stimulat intens de ascultarea cuvintelor abstracte, ce necesita un efort de intelegere. Deoarece in procesele cognitive sunt activate zone diferite ale creierului uman in diverse stadii (copil, adolescent, adult, batran) ,este foarte important ca metodele si tehnicile invatarii, sa tina tina cont de acest lucru. A nva cum s nvei, nseamn amplificarea capacitii individuale de nvare. 2.4.Stilul de invatare individualizat propus de HOWARD GARDNER Gardner propune un stil de invatare individualizat bazat pe cunoasterea elevului din punct de vedere al inteligentelor pe care acesta le prezinta. Aceasta orientare s-a dezvoltat in psihologie avand la baza insa diferentele identificate la nivelul personalitatii. La nivel cognitiv nu se poate face diferenta decat prin prisma cantitatii. Ceea ce se doreste a evidentia cu acest stil individualizat este faptul ca fiecare din individ are interese diferite, talente diferite si nu in ultimul rand invata in mod diferit. CONCLUZII

Cum va ti un printe sau un profesor care este i n t e l i g e n a n a t i v a c o p i l u l u i s u i c u m v a f a c e s o dezvolte? Prin urmrirea copilului n timp ce nva. Ce f a c e e l ? i m a i i m p o t a n t , c e v r e a s f a c n t i m p c e nva? Cum obinuiete copilul si petreac timpul liber? Dup ce are loc aceast observare, printele sau profesorul ar trebui s fac comparaie cu stilurile de nvare prezentate mai sus. Un elev considerat foarte bun de ctre profesor i care a muncit foarte mult pentru a ajunge la performan,i poate totui ur profesorul. De ce? Cel mai probabil pentru c nu i se potrivete stilul de nvare care i-a fost i m p u s . I a t d e c e e s t e f o ar t e im p or t a n t s cu n o a t em aceste stiluri de nvare care se potrivesc fiecrui gen de inteligen, opt la numr, dup Howard Gardner, cel care a introdus teoria inteligenelor multiple. A r t r e b u i s t i m c i n f o r m a i i l e p r i m i t e prin organele senz oriale sunt pri mite de cre ier i s unt interpretate: verbal, logic, spaial, ritmic, k i ne s t e z i c , interpersonal i intrapersonal. A s t f e l , t r e b u i e s n c e r c m s t r a t m s e p a r a t fiecare form de inteligen, pentru a obine rezultate optime

BIBLIOGRAFIE PANC TEOFIL CURS DE PSIHOLOGIA INVATARII, ID METODE INTERACTIVE DE PREDARE NVARE- Mihaela Suditu Autori : Alina Margaritoiu, Alina Brezoi TEORIA INTELIGENTELOR MULTIPLE SEMINAR Conf. Univ Dr. Adriana Nicu http://dppd.ulbsibiu.ro/ro/ccocd/consiliere/documente/teoria_inteligentelor_m ultiple.pdf http://sa-schimbam-invatamantul.blogspot.com