Sunteți pe pagina 1din 4

1

Abordarea cognitiv comportametala este guvernata de urmatoarele principii: - cognitia este factorul principal care determina raspunsurile psihocomportamentale si emotionale; - mare parte din psihopatologie este rezultatul cognitiilor irationale; - cognitiile irationale por fi identificate si schimbate; - in terapia cognitiv-comportamentala, atat teoriile, cat si tehnicile de interventie trebuie validate stiintific. Terapia cognitiv-comportamentala este terapia cu cea mai solida baza teoretico-metodologica si aplicativa, precum si cea mai raspandita forma de psihoterapie, atat in randul practicienilor, cat si la nivel academic. Aceasta forma de terapie este sustinuta financiar in mod preferential de catre casele de asigurari de sanatate.

Modelul ABC cognitiv a fost elaborat de Ellis in 1962 si dezvoltat apoi de Beck in 1976 si are urmatoarele componente: A (activating events) = evenimentul activator, situatia externa B (belief) = cognitiile persoanei, care se interpun intre A si C C (consequences)= consecinte emotionale si comportamentale D (disputing) = restructurarea cognitiilor irationale E (effective) = asimilarea unor noi cognitii eficiente. Evenimentul activator (A) nu este implicat direct in determinarea consecintelor, ci cognitiile (B) care se interpun intre A si C determina consecintele. Cognitiiile centrale disfunctionale care sunt relevante pentru patologie sunt urmatoarele: - ideea ca subiectul este o persoana fara valoare si neajutorata; - ideea ca subiectul este o persoana neacceptata si neapreciata de ceilalti. A. Ellis a considerat ca cognitia irationala generala centrala este gandirea inflexibila, absolutista (trebuie cu necesitate), din care deriva alte trei cognitii irationale intermediare: - catastrofarea: evaluarea unui eveniment ca fiind cel mai rau posibil; - lipsa de toleranta la frustrare: evaluam o situatie ca fiind imposibil de acceptat si trait cu ea; - evaluarea globala: ne evaluam negativ in urma unui esec. Credintele (cognitiile irationale): 1. Gandirea absolutista

In principal, noi putem avea un numar nelimitat de dorinte, scopuri, dar multi ajung sa considere ca, daca isi doresc ceva, acel lucru trebuie cu necesitate sa se intample. In realitate, simplul fapt ca ne dorim ceva nu inseamna ca acel lucru trebuie sa se intample si este important sa invatam sa ne formulam dorintele. Formularea absolutista, in termeni de trebuie este un proces cognitiv irational, in timp ce formularea preferentiala si flexibila, dublata de acceptarea faptului ca ceea ce dorim s-ar putea sa nu se intample, este un proces cognitiv rational. Sfanta treime a nebuniei este formata din triada cognitiva: - eu trebuie cu necesitate - ceilalti trebuie cu necesitate - viata trebuie cu necesitate Daca am transforma aceste dorinte absolutiste in unele preferentiale, generale, as prefera sa, ar fi de dorit sa, ar disparea mare parte din psihopatologie. 2.Catastrofarea inseamna a evalua un eveniment negativ ca fiind cel mai rau lucru care se poate intampla. A considera un eveniment ca fiind cel mai rau care se poate intampla este eronat si nefunctional; intotdeauna poate exista ceva mai rau decat evenimentele anterioare. 3. Toleranta scazuta la frustrare se refera la evaluarea unei situatii ca fiind intolerabila, adica imposibil de acceptat; dar faptul ca nu ne place acea situatie nu inseamna ca nu putem trai cu ea. 4. Evaluarea globala este tendinta de a ne evalua pe noi insine, pe ceilalti si realitatea inconjuratoare pe baza unor comportamente sau fenomene punctuale. Acest proces este o eroare, faptul ca uneori avem esecuri nu inseamna ca suntem incapabili, ci ca avem unele comportamente insuficient de performante. Este necesar ca fiecare sa se accepte neconditionat ca persoana, sa-si evalueze comportamentul si performantele pe care le are si sa incerce sa le modifice pe cele care nu ii plac. Noi avem o predispozitie genetica de a gandi irational, dar avem si predispozitia genetica de a putea incerca sa gandim alternativ, rational. Asumptiile fundamentale ale terapiei cognitiv-comportamentale sunt urmatoarele:

- evenimentele de viata nu ne afecteaza reactiile in mod direct, ci modul in care interpretam evenimentele de viata, modul in care gandim cu privire la ele este cel care determina consecintele negative; - cognitiile irationale prin care interpretam aceste evenimente de viata pot fi identificate; - odata identificate, cognitiile pot fi schimbate prin tehnici psihologice specifice. Identificarea si modificarea credintelor irationale care genereaza patologia si suferinta precum si asimilarea unor credinte rationale care genereaza o stare de sanatate psihica, constituie punctele fundamentale ale terapiei cognitive. Credintele irationale (cognitiile) sunt convingeri rigide care se exprima sub forma trebuie cu necesitate este absolut necesar, este obligatoriu, in timp ce credintele rationale se exprima sub forma dorintelor si preferintelor: - evaluarea moderata a caracterului negativ a unui eveniment: este rau dar nu groaznic; - exprimarea tolerantei: nu imi place acest lucru dar il pot suporta; - acceptarea imperfectiunii; - gandirea flexibila vis--vis de sansa de aparitie a unui eveniment: sa evit sa cred ca ceva se va intampla intotdeauna sau nu se va intampla niciodata. Modelul ABC sustine ca oamenii se pot schimba daca internalizeaza trei principii fundamentale: - evenimentele activatoare trecute sau prezente nu pot cauza consecinte disfunctionale, ci sistemul nostru de convingeri despre aceste evenimente determina emotiile disfunctionale; - indiferent de modul in care ne-am generat probleme in trecut, in prezent ne cream dificultati mai ales deoarece continuam sa ne indoctrinam cu credintele noastre irationale; - pe termen lung putem sa depasim problemele emotionale daca depunem un efort substantial si sustinut de a ne inlocui credintele irationale, disfunctionale cu credinte rationale, adaptative. Pentru identificarea credintelor irationale ale unui subiect se utilizeaza urmatoarele intrebari standard: - ce anume ti-ai spus referitor la A de te-a afectat la C ? - ce ti-a trecut prin minte? - te gandeai la ceva anume? - la ce te gandeai in acel moment?

- ce asteptari ai fata de atitudinea critica a celorlalti de te afecteaza atat de mult la C? - ce fel de om te-ai gandit ca esti cand te-ai balbait si ai atras dispretul celorlalti? Este necesar sa-l determinam pe subiect sa realizeze ca, credintele sale irationale sunt nefolositoare, ilogice si inconsecvente cu realitatea, in timp ce alternativele lor sunt folositoare, logice si consecvente cu realitatea. Trebuie absolutist: - ce dovezi ai tu ca trebuie, orice s-ar intampla? - unde este dovada? - crezi cu adevarat ca trebuie? - exista vreo lege in univers care sa sustina ca trebuie cu necesitate? Gandirea catastrofica: - ce inseamna pentru tine ca este ingrozitor, adica este 101% rau? - este cel mai rau lucru care se poate intampla? - ce efect are aceasta convingere asupra ta? - te ajuta sau nu? Intoleranta la frustrare: - acest eveniment continua sa se manifeste de multa vreme si atunci cum poti declara ca nu poti tolera? - este credinta ta logica si in concordanta cu realitatea? Evaluarea globala negativa: - sa intelega ca tu (ceilalti) ai facut numai lucruri rele in viata ta ? - comportamentul tau de-a lungul vietii poate fi caracterizat drept 100% rau, de neacceptat? - nu ai facut nimic in viata ta de care sa poti fi mandru? Principalele emotii negative dezadaptative care pot aparea la C datorita credintelor noastre irationale sunt: frica-anxietate, rusine, depresie, gelozie, furie-manie, vinovatie. Emotiile negative functionale, adaptative, care este de dorit sa le inlocuiasca pe cele dezadaptative sunt urmatoarele: dezamagirea, ingrijorarea, supararea, tristetea, regretul.