Ministerul Educatiei Cercetarii si Inovrii

Certificarea Conpetentelor profesionale Nivel 2 Mecanic Auto

Sistemul de ungere

Intocmit: Elev:

Coordonator Ing:

CUPRINS

Capitolul I
ROLUL _____________________________________________________ CONDIII IMPUSE________________________________ CLASIFICARE____________________________________________ PRI COMPONENTE_____________________________ FUNCIONAREA__________________________________ DERANJAMENTE I REMEDIERI_________________ NTREINEREA___________________________________

3 5 6 6 8 9 11

BIBLIOGRAFIE__________________________________________ 18

NOTA DE FUNDAMENTARE

Piesele conjugate ale motorului sunt in miscare relativa una fata de alta cu contact direct intre unele suprafete. Deplasarea relativa a pieselor conjugate este insotita de o forta de rezistenta numita forta de frecare. Cu cat este mai mare frecarea, cu atat mai intens este procesul de uzura. Pentru marirea duratei de functionare a motorului este necesara micsorarea frecarii. Frecarea scade simtitor daca suprafetele in frecare ale pieselor sunt separate printrun strat intermediar de lichid cu proprietati de ungere. In motoarele cu ardere interna, in functie de particularitatile constructive si de conditiile de lucru, piesele sint supuse mai multor frecari, si anume :irecari lichide (hidrodinamice), semilichide si la limita. Daca suprafetele in miscare sant separate intre ele, printr-o pelicula de lubrifiant de o anumita grosime bine determinata pentru conditiile respecfive, atunci in interiorul peliculei de lubrifiant ia nastere o frecare lichida. Lagarele paliere si de biela ale motoarelor sint calculate pentru conditiile de lucru caracterizate prin frecare lichida. Din aceast cauz innd cont de importana major a instalaiei de ungere pentru funcionarea motoarelor cu ardere intern, mi-am ales aceast tem pentru proiectul final de absolvire a nivelului 2 de calificare n meseria de mecanic auto

CAPITOLUL I NOTIUNI GENERALE Rolul principal al instalatiei de ungere este reducerea fortelor de frecare si prin aceasta micsorarea uzurii si a pierderilor mecanice. In functie de procedeul de aducere a lubrifiantului la suprafetele in frecare ale pieselor motorului, se deosebesc urmatoareIe sisteme de ungere : ungerea prin stropire sau barbotaj ; ungerea prin presiune; ungere a prin picurare sau scurgere; ungere combinata (mixta); ungerca prin amestec,. Ungerea prin stropire sau barbotaj se caracterizeaza prin faptul ca uleiul aflat in baia de ulei a motorului este antrenat de piesele mobile ale mecanismului bielamanilvela si improscat sub forma de picaturi spre piesele in frecare. Intensitatea procesului de ungere prin stropire depinde de pozitia automobilului, de vilteza de rolatie a arborelui cotit si de nivelul uleiului in baie. Ungerea prin presiune se caracterizeaza prin faptul ca uleiul este condos prin conducte in mod fortat de catre o pompa la toate locurile de ungere. In acest fel se asigura debitarea cantitatii de ulei corespunzatoare solicitarilor la care sunt supuse diferitele piese. Presiunea de lucru a unei astfel de instalatii de ungere asigura in acelasi timp spalarea impuritatilor mecanice produse prin uzarea pieselor in frecare si racirea acestora. Ungerea prin picurare se produce prin scurgerea sau prelingerea uleiului de pe unele piese ale motorului aflate deasupra punctelor unse in acest mod. In exemplu de ungere prin picurare il constituie tijele impingatoare ale supapelor, tachetii si camele motoarelor la care uleiul iesit din lagarle axului culbutorilor se scurge spre baia de ulei.

Ungerea combinata sau mixta se caraterizeaza prin faptnl ca piesele cele mai importante ale motorului se ung sub presiune, iar celelalte prin stropire sau prin picurare. Sistemul de ungere este format din doua circuite de ulei ; unul principal si unul secundar. Circuitui principal de ulei cuprinde : rezervorul de ulei, pompele de ulei, conductele prin care se deplaseaza uleiul spre punctele principale de ungere si suprafete de siguranta. Circuitul secundar cuprinde : filtrele de ulei si radiaiorul de racire. Sistemul de ungere mai contine : aparatele de control pentru determinarea si indicarea presiuni, temperaturii, nivelului uleiului din carter si dispozitive de siguranta pentru prevenirea suprapresiuni in carter si conductele de ulei. In functie de dispozitivul care formeaza rezervorul de ulei, sistemelor de ungere pot fi : cu carterul uscat, si cu carterul umed. Sistemul de ungere cu carterul uscat este caracterizat prin existenta unui rezervor special pentru ulei, carterul motorului fiind uscat. Sistemul de ungere cu carierul umed - cel mai raspandit pe motnarele de automobil se caracterizeaza prin aceea ca 90-95 din cantitatea totala de ulei se gaseste in carterul inferior al motorului.

CAPITOLUL II. 2.0 ELEMENTELE COMPONENTE ALE INSTALAIEI DE UNGERE

1 conducta de ulei ; 2 orificiul de intrare a uleiului la compresorul de aer ; 3 tacheti; 4 tija inpingatoare ; 5 culbutorul; 6 axul culbutorilor ; 7 suportul axului culbutorilor ; 8 - conducta de ulei ; 9 conducta de ulei cu ajutaj de stropire; 10 sunda manometrica pentru inregistrarea presiunii uleiului; 11 -conducta principala de ulei ; 12--- conducta de ulei pentru lagarele paliere ale arborelui cotit ; 13 conducta de ulei dintre lagar palie al arborelui cotit si lagarul axului cu came;

14 conducta de ulei dintre lagaru palier si lagaru de biela; 15 baia de,ulei motorului; 16 sorb de ulei cu sita ; 17 - radiatorul de ulei; 18 conducta de ulei dintre filtrul de ulei si radiatorul de ulei; 19 conducta de ulei dintre radiator si rampa de ulei a motorului; 20filtru de ulei; 21conducta de ulei dintre rampa si filtru; 22conducta de ulei dintre baie si pompa de ulei; 23supapa de descarcare a presiuni uleiului; 24pompa de ulei; 25roata dintata de antrenare a pompei de ulei; 26roata dintata intermediara; 27pinionul arborelui cotit; 28conducta de ulei pentru ungerea rotilor dintate ale distributiei. 2.1 Pompa de ulei Pompa de ulei este actionata de pinionul arborelui cotit 27 prin roata dintata intermediara 26 si roata dintata 25 montata pe axul pompei de ulei. Uleiul aflat in baia de ulei 15 este absorbit de pompa de ulei 24 prin sorbul cu sita 16 si conducta 22 si refulat prin conducta 21 in filtrul de ulei 20. Intre pompa de ulei si filtru se gaseste supapa de descarcare 23, reglata astfel incat sa asigure uleiului refulat de pompa o presume de 4,3.10s N/m2 Uleiul filrat este impins, prin conducta 18 in radiatorul de ulei 17, unde este racit cu apa din instalatia de racire si, apoi, prin conducta 19, ajunge in conducta principala de ungere (rampa de ulei) a motorului 11. La partea posterioara a conductei principale de ulei se gaseste sonda manometrica 10 pentru inregistrarea presiunii uleiului. Din conducta principala se ramifica conductele 12 prin care uleiul este transmis pentru urgerea lagarelor paliere ale arborelui cotit si conductele 9 cu ajutorul de stropire, prin care uleiul este aruncat cu piutere in fundul pistoanelor in vederea racirii acestora si al ungerii cilindrilor. De la palierele arborelui cotit, o parte din ulei este inpins la fusurile de biela, prin conductele 14, executate in manetoane, iar o parte este inpins prin conductele 13 la cele patru lagare ale arborelui cu came. De la palierul posterior al arborelui cu came uleiul este inpins prin conducta, 8 la

conduda din axul cuIbutorilor 6, in vederea ungerii lagarelor culbutorilor 5. De aici o parte din ulei se scurge in baia motorului prin gaurile tijelor impingatoare 4, ungind atat tijele cat si tacheti 3, iar o alta parte din ulei intra in orificiul 2 ; la lagarele arborelui cotit al compresorului si dupa aceea in baia de ulei a motorului

Ca pozitie, pompele de ulei pot fi: inecate in baie (sistem vechi); exterioare cu sorb flotant, lolosite la majoritatea motoarelor actuale. Pompele de ulei pot fi cu roti dintate, cu palete si cu piston. Pe motoarele de automobile se intalnesc numai pompe cu roti dintate. deoarece au o constructie simpla si prezinta siguranta in functionare. Din punct de vedere constructiv, pompele de ulei cu roti dintate pot fi: cu pinioane cu angrenare exterioara (fig. 7.4); cu pinioane cu angrenare interioara (fig. 7.5). Dupa forma dintilor pinioanelor, acestea pot fi : cu dinti drepti sau cu dinti elicoidali.

2.2 Pompa cu roti dintate cu angrenare exterioara

Este aplicata pe scara larga, prezinta siguranta in exploatare, realizeaza presiuni ridicate chiar la turatii scazute, are o constructie simpla, gabarit si masa reduse. Aceste pompe sunt insensibile la modificarile de viscozitate ale uieiului.

a b 1 2 3

elementele componente modul de functionare roata dintata de antrenare a pompei ; capac exterior; pinion conducator ;

4 pinion condus; 5 camera de aspiratie ; 6 corpul pompei : 7 orificiu de aspiratie 8 capac posterior ; 9 surub de inchidere a supapei de suprapresiune; 10 arcul supapei de suprapresiune ; 11 pistonul supapei de suorapresiune : 12 orificiu de iesire a uleiului ; 13 camera de refulare.

Pinionul conducator 3 este antrenat de pinionul 1 rotind pinionul condus 4 in sens invers. Uleiul este aspirat din baie prin canalul de aspiratie 7 in camera de aspiratie 5 si refulat in camera 13 si apoi, prin orificiul 12 spre racitorul de ulei. Pompa este prevazuta cu o supapa de suprapresiune montata in capacul posterior in paralel cu conducta de refulare. Ea este compusa din arcul 10, care impinge pistonasul 11 pentru a obtura un orificiu care este in legatura cu conducta de refulare. Strangerea arcului 10 este astfel reglata incat pistonul se ridica de pe scaunul sau la o presiune a uleiului de (9,8.. .11,3)-105 N/m2. Cand presiunea este mai mare uleiul se scurge prin supapa. direct in baia motorului.

2.3 Pompa cu roti dintate cu angrenare interioara Principiul de functionare si schema constructiva pentru pompa de ulei a motorului Saviem 797-05. Pompa se compune din: pinionul-rotor 2 cu patru dinti, montat pe axul de antrenare, denumit si patrat ; roata dintata cu dantura interioara 3 cu cinci dinti, denumita si pentagon, si corpul pompei 4. Pinionul-rotor 2, antrenat de axul de antrenare angreneaza cu parte dintata cu dantura interioara 3, care,rotindu-se liber in corpul pompei, deschide si inchide alternativ orificiul 6, de absorbtie si orificiul 5 de refulare a uleiuIui.

aelementele componente b schema de functionare 1. capacul pompei 2. pinion motor 3. roata cu dinti interior 4. capac 5. orificiu de refulare a uleiului 6. orificiu de aspiratie

Cele doua roti sunt in contact continuu in mod succesiv cu toti dintii, in punctul de rostogolire. Centrul celor doua rotoare este dezaxat cu jumatate din adincimea golului dintre dinti. Datorita acestei dezaxari, pe partea de aspiratie a pompei, spatiile dintre rotoare se maresc continuu, iar pe partea de refulare se micsoreaza.

2.4 SORBUL POMPEI DE ULEI

Sorbul se monteaza in partea cea mai adinca a baii de ulei si este prevazut cu o sita care retine impuritatile mecanice cele mai mari si care daca ar patrunde in pompa ar putea sa compromita fiinctionarea acesteia. Dupa modul in care sunt construite si pozitia pe care o ocupa in baia de ulei sorburile pot fii: --fixe sau inecate in baie --plutitoare sau flotante Sorburile fixe au fost lolosite la tipurile mai vechi de motoare. Sorburile plutitoare sau flotante se caracterizeaza prin aceea ca pot sa-si modifice pozitia in functie de variatia nivelului uleiului in baie. Principalul avantaj al acestui tip de sorburi il constitue faptul ca aspiratia uleiului se

produce in straturile superioate ale lubrifiantului care sunt in acelasi timp si cele mai purificate. Un inconvient care se manifesta in functionarea sorbului flotant in constitue faptul ca pe drumurile cu declivitati mari datorita inclinari baii de ulei sorbul poate sa aspire aer prin sistemul de ungere. Sorbul plutitor se compune din plutitorul 3, sita filtranta 2, si capacul 1. Sorbul pompei efectueaza o filtrare primara a uleuilui, care nu poate sa patrunda in interiorul conductei 4 decat trecand prin sita filtranta.

CAPITOLUL III 3.1 Filtrele de ulei Uleiul n timpul funcionrii motorului cu ardere intern pierde din calitile sale datorit ptrunderii unor impuriti: particule metalice rezultate n urma fenomenului de uzur; particule de praf care ptrund n motor odat cu aerul nefiltrat corespunztor la admisie; impuriti rezultate n urma unui montaj i unei ntreineri necorespunztoare;

impuriti ce se formeaz n carter; produse chimice rezultate n urma aciunii gazelor scpate n carter. Datorit fenomenului de degradare a calitii uleiului ungerea este compromis antrennd amplificarea uzurilor i chiar apariia de avarii ale motorului. Pentru a elimina efectele negative pe care la produc impuritile, n sistemul de ungere se introduc elemente de filtrare care au rolul de curire. Dup fineea filtrrii, filtrele de ulei se mpart n dou categorii: filtre de curire brut i

filtre de curire fin. Filtrul de curire brut se monteaz n serie n circuitul de refulare al pompei de ulei, prin el trecnd ntreaga cantitate de ulei. Rezistena hidraulic este redus. Filtrul brut reine impuriti de dimensiuni cuprinse ntre 20100mm. Montajul n serie al filtrului impune prezena unei supape de siguran care s permit scurtcircuitarea filtrului n cazul mbcsirii acestuia.

Fig.15.10. Filtru cu discuri a) cu discuri metalice; b) cu discuri din carton. Filtrul de curire fin se monteaz n paralel cu circuitul principal de ungere, cantitatea de ulei care-l strbate este de 1015% din cantitatea de ulei din sistemul de ungere pentru a se evita pierderile hidraulice. Filtrul fin reine impuriti cu dimensiuni de pn la 5 mm. Dup filtrare uleiul este returnat n baia de ulei contribuind la regenerarea acestuia. Dup gradul de filtrare, filtrele se pot clasifica n filtre statice i filtre dinamice.

Filtre statice Reinerea impuritilor se realizeaz cu ajutorul unui element filtrant, care poate fi: sit metalic, discuri metalice sau de hrtie, cu aciune magnetic sau active.

b)

Filtrele cu sit metalic sunt utilizate n general pentru filtrarea uleiului nainte de intrarea n pompa de ulei, dar i ca filtre de curire brut sau fin (pot reine impuriti pn la 5 mm). Construcia elementului de filtrare se realizeaz dintr-un pachet de discuri n care se ncorporeaz site i care montate formeaz ntre ele spaii suficient de mari pentru impuritile reinute. Filtrele cu sit rein prin aderen i emulsiile gelatinoase. Filtrele cu discuri (fig.15.10) au elementul filtrant dintr-un numr de discuri din metal sau carton de forme speciale aezate unele peste altele care formeaz interstiii de trecere a uleiului. Impuritile de dimensiuni mai mari sunt reinute n exteriorul filtrant, iar cele de dimensiuni mici n spaiul dintre discuri. Filtrul cu discuri metalice este prevzut cu elemente care asigur posibilitatea curirii interstiiilor chiar n timpul funcionrii prin rotirea din exterior a pachetului de discuri. Filtrul cu discuri din carton se utilizeaz ca filtru fin. Filtrele cu element filtrant din hrtie (fig.15.11.) sunt utilizate pe scar larg, ele pot fi utilizate att ca filtre de curire brut ct i ca filtre de curire fin n funcie de dimensiunile porilor hrtiei. Pentru a se mbuntii rezistena i proprietile de aderen hrtia de filtru este impregnat cu diferite produse. Gabaritul acestor filtre este redus datorit modului de construcie al elementului filtrant, hrtia de filtru

fiind pliat, iar forma este meninut de o armtur metalic. Filtrele cu element filtrant din hrtie nu pot fi curite, cnd acesta se mbcsete este nlocuit cu unul nou. Filtrul este prevzut cu o supap de siguran care se deschide la o presiune de 0,10,25 MPa, asigurnd trecerea uleiului n circuitul de ungere fr s mai treac prin elementul filtrant cnd acesta este mbcsit sau uleiul are vscozitate mare. Filtrele magnetice se utilizeaz ca filtre suplimentare pe lng filtrele cu sit, cu discuri sau dopurile de golire. Aceste filtre rein particule feroase i prin coeziune particule de bronz sau alte particule nemagnetice rezultate n urma uzurii. Filtrele active rein unii produi organici dizolvai n ulei precum i ap. Separarea lor se realizeaz prin absorie, hidratare sau reacii chimice. Ca element filtrant se folosesc: psla, hrtia de filtru; amestecuri de oxid de aluminiu, bauxit, mangan, sulf sau vat de zgur. Filtrele dinamice ,realizeaz separarea impuritilor prin centrifugare. La motoarele de autovehicule pot fi utilizate dou variante constructive: a) cu antrenare mecanic; b) cu jet liber. Filtrele antrenate mecanic primesc micare de la arborele cotit, extinderea acestei soluii este limitat de complicaiile tehnice care intervin i de ntreinerea dificil. Filtrele cu jet liber (fig.15.12.) nu pun probleme tehnice la amplasarea lor pe motor. Rotorul filtrului este pus n micare de cuplul forelor de reacie a dou jeturi de ulei care ies prin orificii calibrate. Turaia rotorului este cuprins ntre 5000 10000 rot/min. Sub aciunea forelor centrifuge impuritile care se gsesc n uleiul care umple rotorul sunt proiectate pe carcasa acestuia. Uleiul filtrat este returnat spre baia de ulei. Folosirea filtrelor centrifugale determin o reducere a uzurii medii a motorului (la cilindru de 1,6 ori; la arborele cotit de 2,5 ori).

Radiatorul de ulei n timpul funcionrii motorului cu ardere intern, uleiul din instalaia de ungere preia o parte din cantitatea de cldur dezvoltat n motor. Pentru a se menine temperatura uleiului n limite acceptabile n circuitul de ulei se amplaseaz radiatorul de ulei. Radiatoarele de ulei sunt construite n dou variante n funcie de agentul care preia cldura de la ulei: radiatoare rcite cu ap i radiatoare rcite cu aer. Radiatoarele rcite cu ap (fig.15.13) asigur o temperatur stabil a uleiului, independent de turaie, sarcina motorului i temperatura mediului ambiant. La pornire asigur nclzirea uleiului, ceea ce permite o circulaie corect a acestuia

Fig. 15.11. Filtru cu cartu filtrant din hrtie a) ansamblu; b) funcionare normal; c) funcionare cnd filtrul este mbcsit

spre punctele de ungere.

Fig.15.14.Schimbtorul de cldur ulei-aer

Radiatoare rcite cu aer (fig.15.14), au dimensiuni reduse i o construcie simpl. Temperatura uleiului nu este stabil din cauza fluctuaiilor de temperatur a mediului ambiant. Nu asigur nclzirea uleiului dup pornire, de aceea pentru a se

Fig.15.13. Schimbtorul de cldur ulei-ap evita suprapresiunea datorat rezistenelor hidraulice mari el este scurtcircuitat prin intermdiul unei supape de siguran. Arcul supapei este tarat s asigure o deschidere a acesteia la o diferen de presiune de 0,15...0,2 MPa.

BIBLIOGRAFIE

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
8.

Tuzu, C., Mooiu, C., Motoare Diesel, Editura Tehnic, Bucureti, 1971 Saviuc, S., Groza, Al., Metode i lucrri practice pentru repararea automobilelor, Editura Tehnic, Bucureti, 1985 Cristescu, D., Rducu, V., Motorul pentru automobile i tractoare. Construcie i tehnologie, Editura Tehnic, Bucureti, 1978 Chivulescu, C., Ionescu, G., Automobilul, Editura Tehnic, Bucureti, 1986 Dnescu, A., Moldovanu, G., Motoare cu ardere intern, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1980 Luca, V., Organe de maini i mecanisme, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1975 www.east.utcluj.ro www.daciaclub.ro