UMORUL IN PUBLICITATE

Tot ceea ce produce rsul este umor, acesta poate s fie un rs despre alte persoane, despre sine, nsui haz de necaz. Umorul inseamna interactivitate, iar interactivitatea crete capacitatea de memorare a mesajului unui brand. A folosi cu succes umorul n advertising nseamn a-i face pe cumprtori s rspund eforturilor producatorilor ntr-un mod pozitiv.

Scurt Istoric Un pionier al umorului n publicitate este considerat a fi George Packwood, un afacerist ce vindea curele de ascuit briciul i o past pentru ntreinerea respectivelor curele. Acesta se distingea de contemporanii si prin folosirea proverbelor, ghicitorilor, anecdotelor, etc. In anul 1820 a aparut prima ilustratie din publicitate ce utilizeaza umorul, aceasta apartinand companiei Warrens Shoe Blacking.

Dei

exemple de mai sus dau impresia c publicitatea timpurie ar fi fost

primitoare pentru umor, a mai durat multe decenii pn ce comicul a fost acceptat. Umorul a avut un drum destul de greu pn a ajunge sa aiba succesul pe care il are in ziua de azi.

Utilizarea umorului in publicitate Astazi mesajele publicitare ne afecteaza semnificativ modul de a trai, pentru ca publicitatea nu este doar o for_a economica, ci si o for_a culturala care ne influen_eaza valorile si calitatea vie_ii. Daca la nceput publicitatea lucra mai mult intuitiv, informativ, bazndu-se pe geniul unor creativi de excep_ie, tendin_a actuala este de a se baza din ce n ce mai mult pe cercetare. De asemenea, traim ntr-o perioada n care oamenii au ajuns sa deteste pauza publicitara care le ntrerupe filmul sau emisiunea TV, astfel ca mul_i producatori apeleaza la umor pentru a-l face pe telespectator sa nu schimbe canalul si sa urmareasca n continuare reclama, spernd sa ob_ina acel surs care vine ca o confirmare a faptului ca reclama a fost salvata n memoria telespectatorului.

Tpuri de umor folosite in reclame Umorul mai poate fi dat de un caracter literar, subtil, fin, care poate trece neobservat pe moment sau de anumite persoane lipsite de umor, sau anumite cunostin_e. Din aceasta perspectiva, se disting: Adaptarea, o tehnica umoristica bazata pe jocuri de cuvinte, n care un cuvnt, propozi_ie sau fraza dobndesc un nou sens semantic. Efectele acestui tip de umor au ca efect surpriza. Umorul accidental include doua categorii, cel fizic, care _ine de ntmplari si situa_ii, cum sunt celefolosite n emisiunile de tipul Camera ascunsa si cel lingvistic care provine din greseli de litera, de pronun_are, de logica. Aluzia, o referire directa sau implicita la o realitate cunoscuta att de sursa mesajului ct si de receptor, care nu este men_ionata n mod direct. Ambiguitatea, manifestata atunci cnd o expresie sau o situa_ie poate fi interpretata n mai multe feluri. n publicitate are dublu rol, pe de o parte e folosita pentru umorul pe care l suscita, iar pe de alta parte, pentru a intensifica interac_iunea receptorilor cu mesajul publicitar. Ambiguitatea lexicala este cel mai des ntlnita. Anacronismul, o construc_ie n care ceva se petrece altfel dect la timpul sau, cele mai des ntlnite anacronisme fiind cele n care o persoana sau un eveniment sunt prezentate n alt timp dect cel caruia i apar_in.

Anima_ia n publicitate, desenul animat este folosit n ipostaze foarte diferite: cel mai adesea, sunt create mascote-animale care sunt un fel de imaginiemblema ale unor marci (spre exemplu, marmotele de la ciocolata Milka, vacu_a Fulga de la laptele cu acelasi nume, castorul din reclamele la pasta de din_i Colgate s.a.).

Umorul negru se bazeaza pe efectul comic al morbidita_ii, absurdita_ii, din care rezulta situa_ii grotesti sau morbide. Este mai pu_in folosit n publicitate, deoarece poate produce asocieri negative cu marca la care face referin_a.

Umorul corporal este legat att de forma corpului unui personaj ct si de toate posibilele ipostaze ale acestuia, care au efecte umoristice (contorsionari, modificari, alte ac_iuni).

Caricatura, spre deosebire de benzile desenate, nu inten_ioneaza sa nareze, ci are scopul de a scoate n eviden_a ridicolul, situa_iile respective fiind cunoscute publicului.

Filmul de papusi este considerat o extensie a desenului animat, n care umorul rezulta din surpriza, exagerare, inadecvare. Este folosit n publicitate mai ales la produsele sau marcile adresate copiilor. Tot n aceasta categorie sunt inclusi si clovnii personaje costumate al caror obiectiv este direct umoristic. Dupa parerea autorilor cita_i, folosirea lor n publicitate este o arma cu doua taisuri: pe de o parte, la publicul _inta copii poate fi un tip de umor eficient, dar pe de alta parte, poate exclude publicul matur.

Avantajele utilizarii umorului in publicitate Studiile de specialitate efectuate asupra implica_iilor umorului n receptarea mesajului publicitar au reliefat o serie de avantaje care decurg din utilizarea acestuia: Umorul atrage aten_ia, fiind una dintre cele mai eficiente modalita_i prin care se poate capta aten_ia, fara a afecta n_elegerea mesajului. Umorul creste preferin_a fa_a de mesaj. De fapt, aceasta legatura ntre umor si preferin_a pentru mesaj este mai importanta dect orice alt factor. Natura produsului afecteaza eficien_a umorului. Desi umorul este folosit pentru promovarea multor produse, eficien_a sa este mai mare pe produse veterane dect pe produse noi, abia introduse pe pia_a.

 Umorul nu este si nici nu a fost o bagheta magica ce asigura notorietatea brandului sau o reclama reusita. Diversele forme ale comicului se folosesc adeseori n alcatuirea reclamelor si constituie un mijloc destul de eficace pentru stimularea aten_iei voluntare. Comicul poate fi provocat fie prin imagini, fie prin text, fie prin mbinarea acestor doua mijloace. Foarte mul_i dintre noi astazi schimbam postul de televiziune cnd n timpul programului obisnuit sunt inserate spoturi publicitare. Umorul are marele avantaj de a anihila acest efect. Un spot care are cu adevarat umor va trezi, inevitabil, dorin_a de revedere a acestuia. Crearea unui spot publicitar cu umor poate genera efecte benefice pentru un anumit brand produs. Este bine cunoscut faptul ca reclamele bune au avantajul ca sunt povestite de cei care le-au vizionat, mesajele si con_inuturile lor sunt folosite n convorbirile dintre oameni, ceea ce poate fi o forma inedita de publicitate. Percep_ia comuna ne spune ca exista persoane care au un sim_ al umorului mult mai dezvoltat dect ceilal_i. Din aceasta perspectiva trebuie sa spunem ca o reclama buna este o reclama al carei umor este perceput att de cei care nu au dezvoltat acest sim_, ct si de cei care si-au cultivat aceasta capacitate.

Influenta reclamelor cu continut umoristic asupra consumatorului Majoritatea persoanelor acorda mai multa aten_ie unei reclame care i amuza, ceea ce n cazul reclamelor TV sau radio l vor face pe spectator sau ascultator sa fie atent pna la sfrsit. ntre principalele argumente n favoarea folosirii umorului n publicitate amintim: atrage aten_ia, asigura memorabilitatea spotului, si nu n ultimul rnd, poate genera o emo_ie pozitiva fa_a de brand si fa_a de spotul n sine. Dificultatea de a face un spot cu umor reusit este, n principal, legata de faptul ca trebuie facut pe gustul publicului _inta. Umorul n publicitate se poate reduce la un lucru foarte simplu: trebuie sa fie de calitate. n ceea ce priveste tipul de produse pentru care se poate folosi umorul n promovarea acestora, se recomanda aplicarea acestuia doar n cazul produselor simple, de larg consum, care nu necesita din partea consumatorului un proces decizional complex. Produsele pentru care nu se recomanda utilizarea umorului sunt n speciale produsele financiare si cele farmaceutice, care au nevoie de o prezentare clara a caracteristicilor lor.

Prima,

devenit

un

mijloc

pragmalingvistic

de

exprimare

nencrederii n spusele interlocutorului, mi se pare cea mai surprinztoare. Succesul ei este incontestabil, mai ales n limbajul tinerilor: mi-a fost comunicat de studeni, are sute de atestri n Internet, unde se gsesc chiar comentarii asupra uzului: "reclama asta a introdus un nou mod de a-i manifesta nencrederea, n limbajul urban

Acest reclam a fost interzis de ctre cei de la CAN, din doua motive: instigarea la violenta si ofense aduse Bisericii si cultelor religioase. Publicul romn este unul conservator n ceea ce privete religia, iar muli dintre cei care au urmrit acest reclam nu au apreciat umorul din ea. Drept concluzie, am putea spune c umorul din aceast reclam nu este genul care ar putea s fie gustat de romni.