Sunteți pe pagina 1din 8

Recenzie la economie In apararea indezirabililor de Walter Block

In apararea indezirabililor de Walter Block

Inca din introducere, ni se precizeaza ca oamenii prezentati in aceasta carte sunt considerati ticalosi, iar functiile indeplinite de acestia , sunt daunatoare . Impulsul pentru aceasta carte este libertarianismul; el singularizeaza pe acei participanti la sistemul liberei initiative. Aceasta carte constituie o aparare a economiei de piata. Dar piata produce de asemenea bunuri si servicii al caror statut moral este foarte indoielnic sau foarte imoral: prostitutia, pornografia, drogurile, alcoolul, tigarile, cluburile pentru devianti sexuali, incurajarea sinuciderii etc. In concluzie, sistemul liberei initiative nu poate fi considerat un sistem moral; el poate fi doar atat de moral pe cat sunt scopurile participantilor la piata; deoarece prin libera initiative, noi putem indeplini atat actiuni virtuoase, cat si opusul lor. Cartea In apararea indezirabililor ,scrisa de Walter Block este compusa din opt capitole. In primul subcapitol ne este prezentata prostitutia , subiectul hartuielilor neincetate din partea proiectelor de legi, asociatiilor religioase, camerelor de comert etc. Dar cu toate acestea, oamenii continua sa le caute, in ciuda opozitiei legale si civice. O prostituata este persoana care se angajeaza in schimbul voluntar de servicii sexuale contra unui onorariu. Adeptii miscarii de emancipare a femeii considera prostitutia injositoare si umilitoare; dar totusi, dup ace compara avantajele cu dezavantajele, prostituata alege, in mod evident munca. Ea intra in aceasta viata in mod voluntar si este libera sa plece oricand. Hartuiala si interdictiile nu vin, nici de la client, nici de la prostituata, deoarece acestia pot decidece este in avantajul lor si ce nu. Impulsul pentru scoaterea prostitutiei in afara legii este initiat de terte parti, care nu sunt implicate direct in schimb. Totusi, de ce nu a fost legalizata prostitutia? Un argument ar putea fi rusinea pe care o simtim sau pe care suntem determinati sa o simtim, la idea de a cumpara sex. Exista doua cai care ar putea combate atitudinea dupa care e degradant sa platesti pentru sex: negarea pur si simplu ca e ceva rau sa platesti pentru sex sau incercarea de a convinge ca noi intotdeauna platim pentru sex. In cazul prostitutiei explicite, oferta este in termini de bani gheata, dar in alte cazuri, schimbul nu este atat de evident. Barbatul care invita femeia la film, la restaurant sau careii cumpara flori, asteapta in schimbul acestora, servicii sexuale. Acelasi caz se gaseste si in situatia sotului care asigura elemente financiare intr-o casnicie, iar sotia indeplineste doar functia sexuala si cea de menaj.

Totusi sunt putine cazurile in care casniciile se destrama din cauza prostituatelor, iar casniciile se leaga in continuare, chiar daca exista prostitutie, semn ca o relatie implica mult mai multe lucruri decat sexul. In ciuda argumentelor aduse de Walter Block, nu cred ca legalizarea prostitutiei ar fi o solutie, doar daca ar putea fi foarte bine controlata. In cel de-al doi-lea subcapitol, se vorbeste despre pesti; pestii care au fost tratati ca paraziti care jefuiesc prostituatele, dar autorul este de parere ca ar trebui analizata adevarata lor valoare. La fel ar trebui sa se procedeze si in cazul proxenetilor. Daca aceste actiuni ar fi rele, atunci ar trebui si ele condamnate. Functia unui peste este aceea a unui brocker: pune laolalta doua parti ale unei tranzactii, la un cost mic decat ar fi necesar pentru a le adduce impreuna fara serviciile lui. Fiecare parte castiga: clientul nu mai pierde timpul cautand fara rezultate si are siguranta de a sti ca prostituata este recomandata. De asemenea, si prostituata castiga timpul pe care l-ar fi pierdut cautand clienti, dar castiga si protectia pestelui. Pestele profesionist indeplineste functia necesara de intermediere, el nu poate niciodata sa foloseasca legea pentru a-si mentine pozitia, in conditii de concurenta. Cel de-al trei-lea subcapitol: porcul de mascul misogin, ne prezinta miscarea de emancipare a femeilor impartita in patru categorii principale, ce necesita abordare diferita: 1) Actiuni coercitive impotriva femeilor Exceptand crima, violul este cea mai brutala actiune coercitiva impotriva femeilor. Cu toate acestea, el nu este intotdeauna illegal ( de exemplu atunci cand se petrece intr-o casnicie), iar modul in care este tratat de legi lasa mult de dorit. Unul dintre aspectele cele mai atractive ale miscarii de emancipare a femeilor este sprijinul acordat pedepselor mai mari pentru viol si compensatii pentru victima. Avortul este un caz elocvent, deoarece este limitat de reguli obstructioniste si neaga importantul principiu moral al proprietatii de sine. Din moment ce o femeie este proprietara corpului ei, teoretic, numai ea are dreptul complet si unic de a hotari daca sa aiba copilul sau nu, fapt cu care sunt total de acord. Ce altceva inseamna a spune ca femeile nu au dreptul de a avorta, de a detine o proprietate sau de a infiinta o afacere, decat ca femeile care se angajeaza in aceste activitati, vor fi oprite prin constrangere de stat, amenzi sau pedepse cu inchisoarea. Numai discriminarea statului, nu si discriminarea private, violeaza drepturile femeilor, deoarece statul o face in numele tuturor cetatenilor. Prin comparatie cu ce se intampla in domeniul public, sistemul privat pare perfectiunea intruchipata; deoarece daca molestarea unei femei s-ar produce intr-un magazine, proprietarul ar avea tot interesul sa duca la capat ancheta, dar dacaacelasi lucru s-ar petrece langa magazinul respectiv sau langa un bloc, undeva in domeniul public, nimeni nu ar mai avea nici un interes, pentru ca statul nu castiga nimic din acest lucru.

2) Actiuni ne-coercitive impotriva femeilor Fluieratul, privirile pofticioase, zeflemerea, insinuarile, flirtul nedorit nu sunt coercitive. In legatura cu aceste atitudini, trebuie facute doua observatii importante: actiunile necoercitive nu pot fi scoase in afara legii, iar ele sunt stimulate si incurajate de activitatile statale. De exemplu, daca unei femei i s-ar adresa cuvinte injositoare intr-un restaurant, angajatii ar incerca sa puna capat acestei fapte, deoarece trebuie sa aiba grija de imaginea intreprinderii; dar daca acest lucru s-ar produce pe strada, nici macar politia nu ar putea interveni. 3) Porcul de mascul misogin ca erou Daca un intreprinzator ar refuza sa angajeze femei, concurenta ar aface acest lucru cu salarii mai mici, iar in final acesta poate vinde la preturi mici, in timp ce cel care face discriminari ar putea ajunge in situatia de faliment. Desi multe sondaje arata ca femeile sunt mai proactive decat barbatii, atunci cand acestea sunt puse in concurenta cu barbatii, devin inferioare. Astfel, plata egala pentru munca egala se va dovedi dezastruoasa pentru femei. 4) Legi care impun nediscriminarea Este important sa intelegem ca toate actiunile umane implica discriminarea, considerate in singura definitie rationala acestui termen: a allege dintre alternativele disponibile, pe cea care iti serveste cel mai bine interesele. Discriminam atunci cand ne alegem o pasta de dinti, un mijloc de transport sau persoana cu care o san e casatorim. Cel de-al doi-lea capitol este :Medicina. Traficul de droguri este o afacere daunatoare, este cauza unor morti chinuitoare, delicate, jafuri, a prostitutiei fortate si a crimei. Dependentul este un sclav neputincios al drogului, dispus sa suporte orice degradare pentru a-si asigura inca o doza. Persoana care vinde droguri este cea care face mai mult rau decat oricine pentru a amelioara efectele negative ale prohibitiei initiale; aceasta are efectul devastator de a forta pretul, ajungand astronomic, deoarece trebuie mituiti politistii, traficantii de droguri, angajatii si chiar politicienii, avocatii sau judecatorii pentru a obtine pedepse mai mici, in cazul in care acestia sunt prinsi. In concluzie, dependentii trebuie sa comita nenumarate delicate, pentru a-si putea asigura dozele necesare, iar eforturile de a face publice aspectele negative ale dependetei, trebuie aplaudate. Pe primul loc pe orice lista de probleme non-sociala se afla afirmatia ca, dependenta de droguri scurteaza viata cu cel putin zece ani. Un alt aspect este acela ca dependenta impiedica oamenii sa-si indeplineasca responsabilitatile, dar produce si scaderea PNB-ului.

Cu toate acestea, daca ar fi legalizata, dependenta nu ar afecta, decat utilizatorul drogului si in mod cert, vor exista oameni care vor dori sa educe si sa faca publicitate impotriva ei. In cel de-al trei-lea capitol se vorbeste despre libertatea de exprimare si in primul rand despre santajist. Santajistul se foloseste de secretele intunecate si ascunse ale oamenilor, ameninta ca le va face cunoscute si adesea, isi imping vicimele la sinucidere. Santajul este o oferta de schimb, ofera de obicei tacerea, contra unui bun oarecare, de regula bani. Daca aceasta oferta este respinsa, santajistul face public acel secret, deci isi exercita dreptul la libera exprimare. Legalizarea santajului, ar fi, fara indoiala, un factor de descurajare mult mai eficient si ar duce la o crestere a santajului, insotita de adevarate ravagii in clasa delicventilor. Singura arma a santajistului este adevarul, adevar pe care-l foloseste pentru a-si sustine amenintarile. Cel de-al doi-lea subcapitol se intituleaza Calomniatorul si defaimatorul. Nu exista nimic mai respingator si mai vicios decat calomnia, de aceea trebuie sa fim atenti in apararea drepturilor la libera exprimare. Daca drepturile la libertatea cuvantului ale calomniatorilor si defaimatorilor nu sunt protejate, drepturile celorlalti vor fi mai putin sigure; deoarece calomnia ruineaza reputatiile. Daca publicul ar invata sa digere si sa evalueze afirmatiile calomniatorilor, acestia nu ar mai avea puterea de a ruina reputatia persoanelor. Libertatea academica pare sa fie destul de inofensiva; ea reprezinta libertatea de a preda o materie in orice forma doreste profesorul; ea il impiedica pe patron sau pe director sa concedieze profesorul, atata timp cat acesta preda materia convenita, indiferent de obiectiile referitoare la modul sau de predare. Reclama se bazeaza pe temerile si slabiciunile psihologice ale oamenilor, ea amageste oamenii, obligandu-i sa cumpere produse pe care altminteri nu le-ar fi cumparat. Reclama este o insulta adusa inteligentei noastre, dar este in acelsi timp si foarte scumpa. Parerea mea este ca reclama nu-i obliga pe oameni sa cumpere ceea ce nu doresc, ea doar ii informeaza in legatura cu ultimile noutati; dar in cantitati mari, asa cum se face prezenta la televizor, deja devine stresanta. Iar din pacate exista si reclame mai putin inteligente, cu glume seci, care nu-si au rostul; dar reclamele bune si in cantitati acceptabile sunt bine venite. Deoarece cred ca nimanui nu i-ar placea sa cumpere o revista, in care in trei sferturi din pagini sa fie prezentate reclame sau sa deschida televizorul cu gandul de a viziona un film bun, iar pe toate programele sa nu gaseasaca altceva decat publicite timp de peste 20 de minute.

Soferul de taxi pirat se aflta in afara legii; el profita ori de zonele aglomerate in care taxiurile autorizate nu fac fata cererii, ori de zonele unde transportul public este inadecvat. El este un substitut ieftin si excelent pentru o ambulanta, atunci cand este vorba de o problema de sanatate. Solutia este distrugerea acestui sistem al autorizatiilor restrictive de taxi; deoarece acesti soferi pirat jefuiesc buzunarele clientilor, avand tarife astronomice si deoarece acestia nu au afisate tarifele pe kilometru, clientul afland pretul cursei, abea la sfarsitul acesteia, cand este obligat sa plateasca. Speculantul de bilete se defineste ca o persoana care cumpara si vinde bilete in scopul de a realiza profituri rapide. Eliminarea lui s-ar produce daca o data cu cresterea cererii, ar creste si numarul biletelor, pentru ca fanii sau ubitorii de sport sau de teatru sa poata fi multumiti. Dar acest lucru nu este posibil, deoarece un stadion sau o sala de teatru are un numar fix de locuri, iar daca o piesa de teatru poate fi jucata de doua sau mai multe ori, deci oamenii ar avea o a doua sansa; in cazul meciurilor de fotbal sau de alte sporturi, acest lucru nu este posibil, pentru ca meciurile se joaca o singura data. Din acest motiv, inaintea unui meci important de fotbal, putem gasi bilete la preturi triple sau chiar mai scumpe; dar daca loialitatea si iubirea ta pentru acea echipa sunt pe masura, atunci vei fi dispus sa platesti cat cer acesti speculanti. In subcapitolul Politistul necinstit, autorul ne prezinta intreaga aventura a lui Serpico, eroul care, inca din copilarie dorea sa devina un bun ofiter de politie. Ni se povesteste atat despre jocurile de noroc, despre narcotice, cat si despre chiulul politistilor, acesti agenti ai statului care ar trebui sa impuna ordine si dreptate, dar care pot fi mituiti in orice clipa, daca vrei sa scapi de o amenda sau chiar de inchisoare. Falsificarea este un caz special de frauda, imitatia unui lucru original. Um caz mai complicat este falsificarea banilor, deoarece aceasta implica anumite complicatii, in functie de momentul in care falsificatorul a fost prins ( inainte sau dupa ce a pus banii in circulatie ). Daca falsificatorul de bani nu este descoperit niciodata, societatea ca fi aceea care va suporta intreaga pierdere. Cu toate acestea, autorul il numeste pe falsificator erou, pentru ca principalul rezultat al falsificarii nedescoperite este inflatia, cea care ne loveste pe toti; iar acesta nu constituie o amenintare la adresa oamenilor. Zgarcitul este criticat de doctrina keynesiana, deoarece cu cat se economiseste mai mult intr-o economie, cu atat se cheltuie mai putin pentru consum si, cu cat se cheltuie mai putin, cu atat sunt mai putine locuri de munca; dar autorul nu este de acord cu aceasta afirmatie si argumenteaza ca datorita acestor zgarciti, preturile pot sa scada, ceea ce este un lucru foarte bun.

Camatarul, desi indeplineste un serviciu necesar si important, este totusi extrem de nepopular. Actiunea de a da si de a lua bani cu imprumut se petrece pentru ca oamenii au rate de preferinta a timpului diferite. Camatarul este un om onest ca oricare om de afaceri, care nu forteaza pe nimeni sa faca afaceri cu el. Problema daca este just sau nu sa fie interzise ratele exorbitante ale dobanzilor se afla de mult timp in discutie, iar efectele acesteia vor fi dezastruoase pentru oamenii saraci. Sa dai de pomana se spune ca este o binecuvantare, o atitudine virtuoasa, buna, justa, respectabila. Refuzul de a da de pomana este intampinat cu dispret, batjocura, neincredere si oroare. Unul dintre relele caritatii este acela ca ea vine in conflict cu supravietuirea speciei umane, iar un altul ca aceasta a fost initiata de bogati, ci nu de saraci, cum era normal. In concluzie, se observa ca desi se spune ca actele de binefacere sunt binevenite, acestea pot avea si efecte daunatoare. In capitolul Afaceri si comert, prima tema abordata este Toparlanul. Cel care locuieste intr-o casa decrepita si, in ciuda sumelor absurde care i se ofera, el refuza in continuare sa-si paraseasca locuinta. Toparlanii si-au aparat multa vreme gospodaria de invazia autostrazilor, cailor ferate, barajeloretc si in plus ei se bazeaza pe doua principii: cel moral si cel practic. Totusi, el este obiectul unei critici nejustificate, atata timp cat el actioneaza cu integritate si curaj in fata unor presiuni sociale enorme. Proprietarul de locuinte din ghetou este cauza fundamentala a existentei mahalalei, a violatorilor, betivilor si asa mai departe. Toate aceste probleme se datoreaza programelor guvernamentale, care sunt prost gestionate. Negustorul din ghetou practica preturi ce reflecta cheltuieli de functionare ascunse, pe care un negustor obisnuit nu este nevoit sa le faca ( rata furturilor si a altor tipuri de delicteeste mai ridicata). Cu toate acestea, autorul ii considera binefacatori, deoarece guvernul ne poate obliga sa-i fim clienti, insa negustorii privati pot doar sa concureze intre ei. Speculantul face provizii de alimente in perioade de abundenta, fiind motivat de profitul personal; el cumpara ieftin si vinde scump. Demonstratia protectionista se dovedeste inadecvata pentru importator si desi, ei au fost supusi acuzatiilor multa vreme, ar trebui priviti ca niste binefacatori. Intermediarul cumpara un produs pe care l-a facut altcineva si il revinde la un pret mai mare. Dar desi, fara acestia, bunurile si serviciile ar fi mai ieftine, de asemenea bunurile si serviciile ar fi foarte greu de gasit , iar pe piata s-ar crea un haos.

In capitolul Ecologia, Walter Block abordeaza tema minereul de suprafata, aducand argumente in favoarea acestuia si sustinand ca, atunci cand acesta este utilizat rational, indeplineste o serie de criterii rationale. In subcapitolul cel care face mizerie, autorul ne da o multime de exemple cu tamplarii, restaurante, spitale etc si sustine ca cel care face mizerie este un erou; dar nu sunt de acord cu aceasta afirmatie, deoarece mizeria face rau tuturor, produce boli, alergii si asa mai departe. In ultimul capitol, intitulat Munca, ni se vorbeste in primul rand, despre salariul minim pe economie si despre efectele daunatoare ale acestuia, in special pentru adolescenti, pentru saraci sau pentru muncitorii necalificati. Spargatorii de greva au fost blamati inca din cele mai vechi timpuri; dar pe nedrept, deoarece angajarea nu da angajatului nici un drept de proprietar. Spargerea de greva si libera concurenta sunt cele doua fete ale aceleiasi monede. Spargatorul de norma este tanarul lucrator productiv, entuziasmat sa lucreze si care reuseste sa-i depaseasca pe ceilalti muncitori vechi, incovoiati si artritici. Patronul care angajeaza minori este deseori privit cu ura, cruzime si viclenie; dar acest lucru nu ar trebui sa se intample, deoarece copii se angajeaza in mod voluntar, cu consimtamantul parintilor sau ocrotitorilor legali. Iar daca acest lucru se intampla, inseamna ca acesti copii nu se angajeaza din placere, ci pur si simplu pentru a avea ce sa manance, sa poata sa-si duca traiul de pe o zi pe alta ( daca parintii lor au salarii prea mici, sunt bolnavi si nu pot munci, sau in cazul in care acestia au ramas orfani). In concluzie, acesta este comentariul facut la cartea lui Walter Block: In apararea indezirabililor, carte alcatuita din opt capitole, care contrazice orice parere generala obisnuita si care, da peste cap orice asteptare cu privire la temele abordate.