IDEOLOGII SI PRACTICI POLITICE COMUNISTE

Georgescu Andreea Clasa a XII-a E

I.Introducere
Comunismul este un termen care se poate referi
la mai multe noiuni legate ntre ele, dar diferite i, istoric, foarte contrastate, sau chiar, dup comentatori precum istoricul Stephane Courtois, contradictorii: o ideologie care, oficial, promoveaz un sistem social n care nu exist stat, clase sociale i proprietate privat, i care are scopul de a realiza o societate egalitar; o micare politic, un partid care afirm c dorete s implementeze acest sistem; Simbolurile comunismului un regim politic care se revendic comunist, socialist, republic popular sau democraie popular, n care statul exist, fiind chiar atotputernic i totalitar sub conducerea excluziv a unui singur partid, zis comunist, socialist sau muncitoresc, iar clasele sociale fiind difereniate nu prin accesul la proprietate ci prin accesul inegal la uzufructul proprietii colective. Va puteti imagina ca traiti intr-o lume unde teroarea reprezinta ceva ce vezi in fiecare zi?... o lume in care prietenii si familia nu mai sunt de incredere?...o societate in care o fiinta umana reprezinta numai un mijloc prin care se atingeau interesele partidului unic?..un loc unde destinul tau apartine statului?...un loc unde ti se spune ca existenta suferintii este in propriul tau folos?...Un loc unde copii mor inainte de a se naste,unde mamele se lupta pentru o felie de paine si unde barbatii sunt deportati fara niciun motiv?...desi pare greu de crezut, acestea nu sunt decat realitati ale regimurilor comuniste. Asadar ideologia comunista promoveaza ideea de societate perfecta,unde indivizii sunt egali intre ei. Drept urmare nu ar mai trebuii a existe oameni care sa traiasca la marginea societatii. In plus, saracia si discriminarea sunt eredicate. Statul comunist trebuia sa asigure tuturor o educatie elementara, o slujba si servicii sociale corecte. Sistemul socialist parea sa fie salvarea majoritatii. De fapt, avantajele acestei societati idealiste sunt greu de combatut, dar maniera in care aceste teorii au fost aplicate va pot face sa va schimbati opinia. Departe de a fi singura, sau, cel putin, cea mai eleganta metoda de a crea un loc, punerea comunismului in practica a avut efecte negative. Teoria socialismului a fost impusa in societati care nu erau pregatite pentru o asemenea schimbare radicala. Nu numai ca ideologia initiala a fost gresit interpretata pentru a servii intereselor conducatorilor, dar nici nu a putut fi aplicata asupra economiilor subdezvoltate si asupra sistemelor politice pe care incerca sa le reconfigureze.

Drept consecinta singura metoda viabila prin care a fost posibila implementarea comunismului a fost forta. Consecintele acestui fapt au fost dramatice si neasteptate: esecul sistemului insusi si, din pacate drame umane. Cruzimea comunismului a distrus fundamente seminficative ale umanitatii. Teroarea fizica si pshihica a denaturat conditia umana si relatiile inter-umane. Degradarea umana a atins punctul culminant cand comunistii au inceput sa-i trateze pe oameni mai rau decat pe animale, folosind metode cum ar fi: infometarea, deportarea si hartuirea. De fapt, dictatura comunista avea doua mijloace prin care era mentinut controlul: invingand dusmanii sau cauzandu-le suferinte nelimitate care i-au urmarit pentru tot restul vietii lor.. nimeni nu se putea opune sistemului comunist. Marea problema a comunismului era diferenta evidenta intre teorie si practica. Pe de-o parte, premisa nu era numai inovarea,dar parea sa aduca solutii pentru marile probleme ale societatii capitaliste. Pe de alta parte, prin ceea ce au facut, comunistii au omis faptul ca socialismul avea nevoie de un temei puternic pentru a se dezvolta. Nu era nici timpul si nici locul potrivit pentru aplicarea sa. Drept urmare, datorita abordarii atroce, ideea initial atragatoare a devenit o realitate inacceptabila. Totusi dimensiunea reala a acestui sistem utopic, care s-a transformat intr-o masina a degaradarii, poate fi cunoscuta numai prin ochii celor care au simtit-o...

II.Contextul apariiei comunismului

Ideologia comunist a fost numit marxism-leninism, dup numele celor doi "prini fondatori" - Karl Marx i Vladimir Ilici Lenin. n scrierile sale, Karl Marx a dat ideologiei comuniste fundamentul teoretic general, n timp ce Lenin i, mai apoi, Stalin, orfer rspunsurile concrete problemelor revoluionare. Scrierile din tineree ale lui Marx reprezint fundamentul teoretic al socialismului tiinific, teorie prin care el credea c se poate interveni asupra istoriei de pe poziiile tiinei, cu scopul de a-i descifra i orienta evoluia. Revoluia socialist trebuia s conduc la fundamentarea unui nou tip de putere, numit de el dictatur a proletariatului, neleas ca dictatur a majoritii. Acest stat avea s dispar, n cele din urm, n situaia n care nu ar mai fi vrut s reprime anumite clase. Singura modalitate de a crea aceast situaie era desfiinarea fundamentului diviziunii de clas - proprietatea privat. Aadar, o sarcin major a statului creat dup revoluia socialist era socializarea mijloacelor de producie, trecerea lor n proprietatea public. Statul putea s dispar definitiv numai odat cu apariia unei societi fr clase. Contribuia lui Lenin a fost determinat de faptul c Marx n-a oferit rspunsuri unor probleme fundamentale ca: natura revoluiei sociale, rolul unui partid revoluionar, imaginea statului i a societii socialiste, distincia clar ntre socialism i comunism. nc de la nceputul secolului XX Lenin se prezenta ca o voce distinct n cadrul PSDMR, partidul marxist, militnd pentru crearea unui partid apt s provoace revoluia socialist. Teza de la care pleca Lenin era c muncitorimea nu putea ajunge la o contiin revoluionar, prin urmare o elit, ineleas ca partid revoluionar, trebuia s lucreze n numele ei pentru a accelera procesele istorice. n 1917 Lenin ajunsese la concluzia c era posibil o revoluie socialist n Rusia, pe baza tezei "verigii slabe" din lanul internaional al rilor capitaliste i imperialiste.

Marx oferise puine detalii privind tipul de stat care trebuia instaurat dup revoluia socialist, drept care Lenin i bolevicii au fost n situaia, dup octombrie 1917, s hotrasc singuri modul n care trebuia s fie structurat i s funcioneze statul socialist. Pe lng desfiinarea pluralismului politic, Lenin i-a declarat angajamentul de a realiza o economie planificat i o poliie secret (CEKA) pentru a face fa aa-numiilor "dumani ai poporului". Fr a fi un teoretician, Stalin, ajuns la putere n 1924, a fost nevoit s ofere soluii multitudinii de probleme pe care le ridica edificarea socialismului n Rusia. Dintr-o asemenea perspectiv, sunt istorici care afirm c cel care a dat ideologiei marxistleniniste forma deplin a fost Stalin, drept care definim ntreaga ideologie cu termenul de stalinism

III.Extinderea comunismului
Instaurarea regimurilor de dictatur proletar n Europa de est dup cel de al doilea rzboi mondial n-a fost rezultatul tradiiilor de gndire politic din aceste ri. Ideologia comunist era cunoscut n zon nc de la sfritul primului rzboiului mondial, ns nu reuise s-i fac adepi, dimpotriv, era dezavuat de opinia public, iar n unele ri - cazul Romniei - activitii cu o asemenea orientare fuseser pui sub interdicia legii, iar intelectualii care cochetaser cu ideologia comunist n tineree i-au manifestat public dezacordul fa de aceasta atunci cnd au descoperit cinismul puterii sovietice.

"Razboaie" de strada in Europa de Est

Rapiditatea cu care s-a extins dominaia Moscovei prin instaurarea regimurilor totalitare de stnga a confirmat faptul c "Stalin avea o strategie pentru aceste state pe care a implementat-o n contextul cnd zona a fost ocupat de Armata Roie. Bolevismul a fost o ideologie impus n aceast zon, cci, indiferent de condiiile naionale specifice, de tradiiile culturale i politice, de raportul efectiv de fore, comunismul a ajuns la putere exact pn acolo unde a naintat Armata Roie. ri nvinse, ca Romnia sau Germania (zona de ocupaie sovietic) sau ri aflate n tabra nvingtorilor, ca Polonia i Cehoslovacia, au avut aceeai soart. Dou sunt problemele care suscit interes aparte n legtur cu comunismul n Europa de sud-est: atitudinea marilor puteri occidentale fa de inteniile Rusiei de a-i impune sistemul politic n aceast zon i cum a reuit un sistem aflat ntr-un total dezacord cu mentalul i nivelul de dezvoltare al zonei a rezistat atta timp, avnd n 4

vedere baza redus pe care o aveau partidele conuniste la implantarea acestuia (de la 80.000 de membri n Cehoslovacia la 1000 de membri n Romnia). La sfarsitul celui de-al doilea rzboi mondial s-au manifestat numeroase deosebiri ntre marile puteri nvingtoare cu privire la viziunea asupra organizrii lumii postbelice. Ofensiva impetuoas a Armatei Roii din a doua parte a anului 1944 i-a surprins pe Churchill i Roosevelt, astfel acetia au fost pui n situaia, prin acordurile de la Yalta, s accepte recunoaterea unei situaii de fapt , respectiv constituirea de ctre URSS la frontiera sa apusean a unei "zone de securitate". Atitudinea marilor puteri occidentale nu poate fi explicat dect din perspectiva propriilor interese, respectiv faptul c nu-i puteau permite o confruntare militar cu Stalin n contextul anului 1945. Teroarea comunist, de care se face caz n mod exagerat, nu explic n totalitate propirea sistemului comunist n aceast zon. Cauzalitatea profund se gsete n ecoul pe care l-a avut mitul egalitii sociale n mentalul societilor sud-est europene, compuse n majoritatea lor de categorii sociale defavorizate - ranii i muncitorii exploatai - i n rolul pe care l-a jucat propaganda comunist. Statele comuniste au imitat modelul sovietic, adoptnd ideologia oficial numit marxism-leninism, organizarea i sistemul politic n acord cu principiul centralismului democratic i instituind o economie planificat, centralizat i n mare parte socializat. Toate regimurile comuniste n perioada postbelic au impus un control strict al societii prin dominaie ideologic i represiune politic. Dominaia ideologic s-a realizat prin rolul conductor al Partidului comunist i propagand. Pentru a-i realiza misiunea, partidele comuniste au cunoscut transformri majore, au devenit partide unice i partide de mas n care erau nregimentate milioane de ceteni. Propaganda oficial, realizat de o reea numeroas de propaganditi avea ca obiectiv formarea "omului nou" i exercita un control strict asupra mass-mediei, nvmntului i culturii. Dominaia societii s-a realizat prin institui specializate care s anihileze orice form de protest. Serviciul de poliie politic, repezentat de K.G.B n. URSS, STASI n RDG, Securitatea n Romnia,exprima hotrrea statului comunist de a reprima orice aciune potrivnic puterii oficiale.

IV.Prbuirea comunismului
Comunismul s-a dovedit un experiment istoric predestinat prbuirii. Modelul teoretic al lui Marx era utopic, att prin schematism, ct, mai ales, prin iluzia c ar putea crea o societate mai dreapt desfiinnd proprietatea privat, adic nclcnd unul dintre drepturile fundamentale ale oamenilor. Eecul sistemului socialist vine, ns, i din contradicia dintre modelul teoretic i condiiile concrete de punere n practic: n rile aflate n faze incipiente ale capitalismului, cu un proletariat restrns i nematurizat, cu o economie subdezvoltat, predominant agrar. Schematismul modelului lui Marx a lsat loc pentru numeroase improvizaii, care, n contextele socio-economice amintite, au dus la nclcri grave ale drepturilor omului, la adevrate drame umane.

Majoritatea autorilor care s-au pronunat asupra colapsului puterii comuniste au identificat drept cauze majore ale acestuia eecul economic, competiia cu Occidentul, Gorbaciov, rolul forelor de opoziie. 1. Eecul economic Economiile comuniste au cunoscut n primele lor etape ritmuri rapide de dezvoltare, ns la sfritul anilor 80` intr ntr-un rapid proces de ncetinire. Devenise evident c lumea comunist nu numai c nu reuete s ajung din urm economia Occidentulului, ci se ndrept n direcia invers, excepie fcnd China. Problema ritmurilor globale de dezvoltare era dublat de capacitatea tot mai redus a acestor economii de a satisface nevoile consumatorilor. Aceste aspecte erau manifestri ale limitelor de esen ale economiei comuniste; planificarea centralizat a omort ritmul de dezvoltare, iar dezvoltarea cu prioritate a industriei grele - modelul stalinist al anilor 30` - s-a fcut n detrimentul industriilor de consum. Un factor important ce trebuie avut n vedere este incapacitatea economiilor comuniste de a se detaa de o industrie greoaie, costisitoare, puin rentabil, ntr-un context n care peste tot n lume ponderea industriilor scdea n favoarea serviciilor. n anii 80` a aprut criza economic, cu deosebire n URSS i Polonia, unde scderea nivelului de trai a atins proporii dramatice. Decderea economic a Rusiei a fost resimit n toate statele comuniste care erau legate de schimburile cu aceast ar prin intermediul CAER, schimbul n natur. Aceste state au fost aduse n situaia de a nu mai avea piee de desfacere pentu produsele lor n condiiile n care economia sovietic devenea tot mai puin solvabil. Criza petrolier din 1973, scderea cererii de produse din partea lumii capitaliste au transformat problemele economice n criz economic. 2. Competiia cu Occidentul Sovieticii au cooperat ndeaproape cu aliaii occidetali n timpul celui de al doilea rzboi mondial, ns odat cu nfrngerea Germaniei au renscut vechile tensiuni dintre Occidentul capitalist i URSS-ul comunist. Anticomunismul declarat al liderilor occidentali l-a determinat pe Stalin, care nu uitase experiena interveniei occidentale din timpul rzboiului civil, s i fixeze dou obiective fundamentale: s asigure securitatea rii sale prin izolare de Occident (intervenia german n perioada interbelic i-a demonstrat c premisa era fals) i s ajung din urm i s depseasc Occidentul. 3. Rolul forelor de opoziie Regimurile comuniste au fost contestate nc de la instalare: bolevicii au fost obligai s fac fa unui rzboi de trei ani cu forele fidele arului, iar n Europa de est regimurile comuniste au fost obligate s fac fa , n unele locuri pn n 1958, unei rezistene armate (lupte de partizani). Opoziia fa de regimurile comuniste a mbrcat diferite forme, ntre care se detaeaz prin ecou revoltele, care au mers de la greve i demonstraii de strad (RDG, Bulgaria, Cehoslovacia n 1953, URSS n 1962, Polonia n 1956 i 1970, Iugoslavia n 1971 i 1981, Romnia n 1977 i 1987) pn la adevrate manifestaii cu caracter revoluionar (cum au fost cele din Ungaria n 1956 i Cehoslovacia n 1968).

Este de reinut n legtur cu aceste micri sociale de protest rolul nefast pe care l-au jucat armatele sovietice de ocupaie (excepie - Romnia), care n aciunile de reprimare au uzat inclusiv de tancuri. O alt form de opoziie a fost micarea de diziden, form de protest a intelectualilor de marc. Prin scrieri i aciuni publice, acetia au criticat dur practicile comuniste, contribuind la discreditarea sistemului i la naterea societii civile. Concluzii Dificultile ntmpinate de statele din estul Europei, foste comuniste, n procesul de tranziie, au transformat problematica comunismului n tem predilect aflat n dezbaterea public. Pe baza experienei acestor state, se poate concluziona c ieirea din comunism este mult mai dificil dect ieirea din orice alt form de dictatur. Efectele comunismului au fost att de perverse i profunde nct pentru regsirea lumii normale vor mai plti cteva generaii. Comunismul a dus la autonstrinare (Marx acuza capitalismul pentru aceasta), i-a nvat pe oameni s mint, s supravieuiasc oricum.

V. MARXISMUL
Pentru a discuta despre comunism, ca si ideologie, e imperios sa vorbim despre "Manifestul Partidului Comunist", opera lui Karl Marx si a lui Friedrich Engels, in care au fost expuse toate principiile noii ideologii, dupa ce, in prealabil, autorii au prezentat situatia politica si sociala existenta in a doua jumatate a secolului XIX. Inca de la inceput, ne este aratat motivul pentru care a fost necesara realizarea unei asemenea lucrari: "E momentul in care comunistii ar trebui, in fata intregii lumi, sa-si faca publice viziunile, idealurile, tendintele, si sa intre sub aripa protectoare a spiritului comunist printr-un manifest al partidului comunist in sine". In continuare, in primul capitol, autorii descriu relatiile dintre burghezi si proletari, dar si rolurile detinute de fiecare in societate. Evident, burghezia era clasa dezvoltata care, din pacate, era o noua fata a manipularii muncitorilor de catre cei bogati, dupa cum se intamplase si in feudalismul Evului Mediu. Citatul "(Burghezia) a transformat fizicianul, avocatul, preotul, poetul, omul de stiinta in muncitorii lor platiti" demonstreaza cat de mare era influenta acestei clase conducatoare, intrucat domina chiar si domeniile culturale. Mai mult, autorii spun despre burghezi: "trebuie sa-si faca cuib pretutindeni, sa se aseze pretutindeni, sa stabileasca relatii pretutindeni", deci incercarea de dominare completa era evidenta, ei profitand de beneficiile colonialismului si de progresul industrial. Exploatarea exagerata a muncitorilor a determinat unirea grupurilor de proletari, formand partide, si izbucnirea a numeroase revolte sau chiar a razboaielor civile. Autorii continua manifestul cu o prezentare a relatiei dintre proletari si comunisti, iar cei din urma spun ca ei "reprezinta interesele tuturor muncitorilor", continuand cu "scopul imediat al comunistilor este acelasi cu cel al tuturor partidelor proletarilor: transformarea acestora intr-o clasa, rasturnarea suprematiei burgheze si cucerirea puterii politice de catre proletariat".

Dupa cum se stie, pe langa aceste scopuri, comunistii mai urmareau inca un ideal extrem de important, adica desfiintarea proprietatii private si, implicit, a claselor. In final, autorii organizeaza idealurile urmarite sub forma unei "liste": Desfiintarea proprietatii private si aplicarea taxelor asupra pamantului detinut pentru scopuri publice. Impunerea unei taxe ce va creste progresiv (impozit). Desfiintarea dreptului de mostenire a bunurilor. Confiscarea proprietatilor emigrantilor si rebelilor. Centralizarea creditelor in bancile statului, folosind principiul unei banci nationale, care detine capitalul statului si monopol exclusiv. Centralizarea mijloacelor de transport si de comunicare in mainile statului. Extinderea fabricilor si a instrumentelor de productie, detinute de catre stat; adoptarea ideii de cultivare a suprafete uriase de pamant si imbunatatirea solului in concordanta cu un plan comun. Obligatia de a munci este stabilita prin lege si este aplicata asupra tuturor cetatenilor, fara niciun fel de restrictii. Infiitarea de armate industriale, destinate activitatilor agricole. Combinarea agriculturii cu industria de manufactura; desfiintarea treptata a distinctiilor dintre orase si tara insasi printr-o distributie egala a populatiei prin tara. Educatie gratuita pentru toti copiii in scoli publice. Desfiintarea formei din prezent a "fabricii" de copii ai muncii. Combinarea educatiei cu productia industriala. In concluzie, aceste ultime zece idei reprezinta esenta intregului manifest, si, de fapt, a intregii ideologii. E lesne de observat faptul ca natura acestor idei nu este una negativa, intentiile de modificare a societatii fiind justificate de contextul istoric, politic si social al vremii respective...dupa cum s-a putut observa, maniera de punere in practica a fost un dezastru...un esec al unui sistem utopic... "Un spirit bantuieste Europa - spiritul comunismului" ("Manifestul Partidului Comunist", Karl Marx & Friedrich Engels) Ce este comunismul? Raspunsul la aceasta intrebare poate fi greu de dat, pentru ca, avand in vedere imaginea care ii este oferita de catre mijloacele media am fi tentati sa spunem ca este un regim politic dur, caracterizat de violenta si abuz...cu alte cuvinte, o greseala a omenirii. Intr-adevar, aceasta este forma pe care a luat-o acesta, insa la baza este o incercare de reorganizare a societatii pe principiile centralizarii proprietatii private, a desfiintarii claselor si a egalitatii intre toti cetatenii. Problema in cazul acestei realitati politice specifice secolului XX a fost incapabilitatea adeptilor comunismului de a aduce la viata ideologia dezvoltata de catre Karl Marx. Din punct de vedere istoric, comunismul este un regim politic care propune noi modele de organizare politica si sociala, si a luat nastere din miscarea socialista. Aparitia acestuia a fost favorizata de contextele istoric, politic respectiv social existente in a doua jumatate a secolului XIX, infatisate cu precizie de catre Karl Marx si Friedrich Engels in lucrarea "Manifestul Partidului Comunist".

Aflam asadar ca societatea bazata pe capitalism, adica pe relatia dintre burghezi si proletari prezinta o multime de neajunsuri, dupa cum ne spun si cei doi autori: "societeatea burgheza moderna, care s-a ridicat din ruinele feudalismului, nu a eliminat diferentele dintre clase. De fapt, a stabilit noi clase, noi conditii de opresiune, noi forme de lupta in locul celor vechi...". In contrast, proletarul era obligat sa vada cum burghezia se dezvolta si se imbogatea de pe urma muncii sale, dar si datorita industrializarii, imperiilor coloniale si dezvoltarii comertului. Marx spune despre un proletar ca este un simplu "apendice al unei masinarii". Mai mult, aceasta subordonare a avut drept consecinta aparitia exploatarii muncitorilor prin salarii mici si prin faptul ca nu munceau numai pentru a-si asigua propria existenta, ci si pentru bunastarea burghezului. Datorita acestui fapt, au aparut anumite organizatii care militau pentru drepturile clasei muncitoare. Una dintre ele este "Liga Comunista", care avea urmatorul moto: "Oameni ai muncii din toate tarile, uniti-va!", indemn ce sugereaza faptul ca unirea tutror proletarilor era factorul determinant in declansarea unei revolutii. In plus "Manifestul Partidului Comunist" stabileste relatia dintre comunisti si proletari: "...scopul imediat al comunistilor este acelasi cu cel al partidelor proletarilor: transformarea proletariatului intr-o clasa, rasturnarea suprematiei burgheze, cucerirea puterii politice de catre proletariat..." Totusi, adeptii inlaturarii capitalismului se imparteau in doua categorii: socialisti utopici si comunisti revolutionari. Primii dintre ei erau increzatori in faptul schimbarea societatii se putea face prin mijloace pasnice (Comte de Saint-Simone, Charles Fourier, Robert Owen).Asadar, ei respingeau actiunile revolutionare din cauza violentei si distrugerilor pe care le aduceau. Mai mult, pentru ca revolutia accentua diferentele dintre bogati si saraci, ei au conchis ca metoda politica nu era o solutie pentru imbunatatirea conditiei umanitatii (Alex Callinicos, "Ideile revolutionare ale lui Karl Marx") - iar urmatorii considerau violenta ca fiind ultima metoda de salvare a clasei muncitoare (Gracchus Babeuf, Auguste Blanqui). Un citat care subliniaza ideea de violenta ca necesitate este urmatorul, extras, de asemenea, din "Manifestul Partidului Comunist": "S tremure clasele dominante n fata unei revolutii comuniste. Proletarii n-au de pierdut n aceast revolutie dect lanturile. Ei au o lume de castigat." In continuare, vorbim despre trasaturile pe care, teoretic vorbind, trebuia sa le dobandeasca o societate de tip comunist si despre cele i-au fost atribuite in practica. Asadar, in primul rand se urmarea respingerea ideei de proprietate privata, care era considerata sursa diferentelor ce se stabileau intre clase. Astfel, se ajungea la egalitate privind aspectele sociale si economice ale cetateanului. Totusi, in practica, desfiintarea proprietatii private a insemnat abuz, intrucat refuzul populatiei de a renunta la pamant a fost intampinat cu violenta. In al doilea rand, individualitatea trebuia eliminata deoarece toti membrii unui stat comunist erau egali si indeplineau acelasi rol: de a munci pe pamantul care devenise proprietate comuna a statului. Chiar daca astfel se incerca eliminarea exploatarii, efectul a fost opus caci proletarii au devenit un fel de "tarani" obligati sa serveasca interesele statului. In al treilea rand, desfiintarea claselor era scopul suprem al comunistilor. Inca o data, aceasta s-a realizat prin forta, astfel incat s-au indepartat de ceea ce presupunea ideologia marxista.

Conducatorii comunisti au interzis buna desfasurare a vietii religioase, au permis existenta unui singur partid eliminand cu brutalitate orice neintelegere politica ce intervenea, au preluat controlul asupra mijloacelor de comunicare...in cateva cuvinte, au transformat statul intr-o dictatura si pe seful statului intr-un dictator care urmarea numai propriile interese in detrimentul celor ale poporului...

VI.Aspecte generale
Dictaturi de stat odioase, teroriste i criminale, regimurile comuniste, cu puine excepii, au chinuit i omort cu perfidie, n spatele unui paravan de ideologie, zmislit chipurilor, spre a oferi oamenilor planetei, o via mai bun i mai echitabil social. A lipsit deci aproape ntotdeauna nregistrarea oficial corect a crimelor, n contrast cu regimul nazist. Criminalele regimuri comuniste "i-au ters urmele" deliberat, ferindu-se cu profesionalism de verdictul necrutor al istoriei. Degradarea morala si spirituala in mare parte este un rezultat direct al comunismului. Atacul asupra bisericilor, a normelor morale, a fost dus cu inversunare. Comunismul Ceausist a fost unul dintre cele mai ticaloase forme de comunism. Prieteni, frati, rude se tradau unii pe altii.
Curatenia de dupa demolarea unei biserici din Bucuresti

Pe langa daunele morale, daunele materiale sunt incomensurabile. Emigrarea in masa, familii rupte, destabilizarea situatiei economice si politice internationale se datoreaza in mare parte comunismului. Prejudiciile aduse popoarelor sunt incomensurabile. Profesori, doctori, avocati, etc. au preferat moartea in locul lanturilor comuniste. Mare parte din forta intelectuala a multor popoare, precum si multi oameni fara o pregatire academica, au emigrat pentru a trai o viata in libertate. Istoria consemneaz noi mecanisme de ucidere n mas sau reluarea unora deja practicate (nfometri dirijate de tipul celei cunoscute n Ucraina sau n lagrele speciale ale nazitilor preluate i folosite ulterior i n mod intensiv de ctre sovietici), sau generate de incompetena economic a sistemului. ntre acestea se numr de pild: nfometarea la scar naional a populaiei din Coreea de Nord; avorturile septice provocate n Romnia n timpul regimului Ceauescu soldate cu circa 10000 victime;

10

Contaminri endemice cu SIDA, ce nu mai pot fi acoperite de presa de stnga n actuala Zimbabwe; Un numr de victime estimate recent la 60000, notate tot n timpul regimului dictatorial al lui Ceauescu, generate printr-o asociere de factori socio-economici (nfometare, lips de medicamente, frig i asisten medical deficitar); Catastrofa nuclear de la Cernobl, datorit mistificrii oficiale a numrului real al victimelor ce au decedat imediat sau n urmtorii 10 ani, permite numai aprecieri cantitative marcate de relativitate.

11