Sunteți pe pagina 1din 7

ARSURILE

1. Care din urmtoarele afirmaii despre etiologia arsurilor sunt corecte: A. Apa la 69C determin arsuri profunde n 3 secunde B. Arsurile prin contact sunt cel mai adesea superficiale C. Incidena arsurilor prin flacr este n scdere D. Arsurile cu smoal sunt toaletizate cu petrol E. Arsurile prin explozie se vindec n general fr a fi nevoie de grefe 2. Gravitatea arsurii este determinat de: A. etiologie B. suprafaa total ars C. vrst D: leziunile asociate E. afeciunile medicale preexistente 3. Criterii pentru internarea arsurilor includ: A. arsuri gradul III peste 3% suprafa corporal B. arsurile grad II-III peste 20% suprafa corporal C. arsurile grad II-III la picior D. pacieni cu arsuri medicale preexistente E. arsurile prin flacr 4. Arsurile de gradul II superficial se caracterizeaz clinic prin: A. flicten cu coninut sero-sangvinolent B. culoare roie intens C. diminuarea sensibilitii la atingere D. arsura se albete la presiune E. vindecarea n 2-3 sptmni 5. Arsurile de gradul II profund sunt caracterizate de: A. Culoare roie palid B. Foarte sensibile la atingere C. determin apariia de vezicule D. Vindecare spontan n dou sptmni E. Determin formarea de cicatrici hipertrofice sau cheloide 6. Arsurile gradul III: A. au aspect alb marmorat sau brun B. sensibilitatea este diminuat C. necesit 3 sptmni sau mai mult pentru vindecarea spontan D. pot fi provocate de expunerea prelungit la soare E. pot necesita escarotomii

7. Msurile de prim ajutor n arsuri cuprind: A. nclzirea pacienilor B. aplicarea de ghea pe toate zonele arse pentru a limita profunzimea arsurilor C. aplicarea protocolului ABC D. inspecia precoce a cavitii bucale E. rehidratare rapid pe cale oral 8. Tratamentul de urgen al arsurilor cuprinde: A. administrarea de lichide n perfuzie n ritm de 1000 ml/or B. alimentare pe sond din ziua internrii C. administrarea de antalgice intramuscular D. ventilaie asistat i oxigenoterapie dac raportul PO2/FIO2 scade pn la 400 E. profilaxie antitetanic 9. Urmtoarele criterii indic necesitatea escarotomiei la ari: A. paliditate B. durere profund C. parestezii D. senzaia de extremitate rece E. presiunea intracompartimental peste 60 mm Hg 10. Care din urmtoarele afirmaii despre escarotomiile arilor sunt corecte: A. pot fi efectuate la patul bolnavului B. anestezia loco-regional este de preferat C. sunt rareori necesare n primele 6 ore de la accident D. reevaluarea continu n primele 3 zile E. inciziile trebuie s traverseze articulaiile implicate 11. Care dintre afirmaiile de mai jos sunt corecte n aprecierea suprafeei arse: A. un membru pelvin de adult reprezint 18% din suprafaa corporal B. capul unui copil de 1 an reprezint 19% din suprafaa coporal C. mna pacientului reprezint 2,5% din suprafaa corporal D.fata palmar a minii i degetelor reprezint 1% din suprafaa corporal E. erorile de apreciere a suprafeei arse cu diagrame precise nu depesc 5-10% 12. Care din urmtoarele afirmaii legate de fiziopatologia leziunilor de arsur sunt corecte: A. faza acut a edemului arsului dureaz pn la o or B. histamina creste permeabilitatea capilar C. serotonina scade rezistena vascular pulmonar D. prostaglandinele nu intervin n ocul arsului E. bradikinina scade permeabilitatea capilar la nivelul venulelor

13. Cel mai frecvent, acoperirea defectelor rezultate n urma decaprii plgilor arse se face A. cu grefe recoltate de la donator B. cu grefe obiunute prin cultur de keratinocite C. cu grefe recoltate de la animal D. cu substitueni cutanai sintetice E. cu autogrefe 14. Grefele obtinute prin culturi de keratinocite sunt preferate: A. datorita costurilor reduse B. datorita facilitatii in utilizare C datorita rezistentei mecanice deosebite in urma cicatrizarii D. in arsurile mari, atunci cind zonele donoare de autogrefe sint depasite sau compromise E. datorita aspectului estetic deosebit, rezultat in urma vindecarii 15. Pacientul ars se caracterizeaz, din punct de vedere metabolic, ca fiind: A. hipermetabolic si hiperanabolic B. hipermetabolic si hipercatabolic, C. hipometabolic i anabolic D. hipometabolic i catabolic E. metabolismul arsului nu este modificat 16. Rspunsul metabolic la agresiunea termic se caracterizeaz prin: A. creterea metabolismului bazal cu pn la 100% B. creterea activitii beta-adrenergice C. descrcri crescute de histamin i serotonin D. creterea oxidrii acizilor grai E. creterea concentraiei hormonilor tiroidieni 17. Cea mai bun form de suport energetic i plastic n arsuri sunt: A. carbohidraii B. proteinele C. lipidele D. combinaii de carbohidrai, proteine, lipide cu preponderena lipidelor E. combinaii de carbohidrai, proteine, lipide cu preponderena glucozei i proteinelor 18. Care dintre urmtoarele citokine intervin n rspunsul imun la agresiunea termic: A. histamina B. Serotonina C. factorul de necroz tumoral D. adrenalina E. interleukina 6

19. Care elemente intervin n rspunsul imun la agresiunea termic: A. factorul de necroz tumoral B. tromboxanii C. prostaglandina E2 D. bradikinina E. limfocitele T 20. Care dintre urmtoarele afirmaii despre ocul termic sunt incorecte: A. este un oc hipovolemic B. este un oc celular C. debitul cardiac este crescut D. volumul plasmatic este sczut E. vasoconstricie periferic 21. Care este necesarul lichidian pentru reechilibrarea ocului combustional la copil: A. 1,0 ml/kg/% surpafa ars B. 1,5 ml/kg/% surpafa ars C. 2,0 ml/kg/% surpafa ars D. 4,0 ml/kg/% surpafa ars E. 5,8 ml/kg/% surpafa ars 22. Care este valoarea optim la care trebuie meninut diureza adultului ars: A. 1 ml/kg/h B. 2 ml/kg/% suprfa ars/h C. 4 ml/kg/% suprafa ars D. 30-50 ml/kg/h E. 1500 + 1ml/kg/% suprafa ars 23. Care sunt mecanismele prin care carboxihemoglobina mpiedic oxigenarea esuturilor: A. mpiedic disocierea reversibil a oxigenului de pe molecula de hem B. deplaseaz la dreapta curba de disociere a oxihemoglobinei C. legarea ireversibil a CO de hem D. inhib citocromoxidaza E. toxicitate direct a CO 24. Efecte ale inhalrii de fum n accidentele combustionale sunt: A. edem pulmonar B. hemoragii submucoase C. emfizem pulmnonar D. hiperventilaie regional E. traheobronit hemoragic

25. Care sunt semne ale intoxicaiei cu fum n arsuri: A. edem faringian B. bronhoree C. scderea saturaiei n O2 sub 80% D. tahipnee E. rgueal 26. Care dintre urmtoarele metode sunt eficiente n tratamentul leziunilor respiratorii ale arsului: A. ventilaie mecanic B. traheotomie la rece i intubare traheal direct C. corticoterapie sistemic cu efect bronhodilatator D. administrare de aer intens umidificat E. oxigen 100% 27. Care afirmaii legate de excizia-grefarea precoce a arsurilor sunt corecte: A. este rezervat doar arsurilor de gradul III i IV B. la pacienii peste 65 ani a crescut rata mortalitii C. vindecarea leziunilor este mai rapid dect prin metoda clasic D. sechelele cicatriceale sunt mai reduse E. nu se aplic pacienilor cu arsuri peste 10% suprafa corporal 28. Care afirmaii referitoare la excizia tangenial a arsurilor sunt corecte: A. riscul hemoragic este mai mic dect pentru excizia suprafascial B. se realizeaz cu electrodermatomul C. rezultatul estetic n arsurile de gradul II profund este superior epitelizrii spontane D. excizia se realizeaz tangent la nivelul hipodermului E. nu este indicat la copii mici i la vrstnici 29. Care sunt avantajele exciziei suprafasciale precoce n arsuri; A. timp operator scurt B. hemoragie redus C. rezultat cosmetic bun D. posibilitatea utilizrii garoului E. nu exist riscul lezrilor tendinoase 30. Alimentatia enterala a pacientului ars: A. este suplimentata prin alimentatie parenterala, daca este cazul B. in stadiul initial, la marii arsi, datorita ileusului paralitic, se administreaza pe sonda nazo-gastrica C. in stadiul initial, la marii arsi, datorita ileusului paralitic, se administreaza pe sonda intestinala D. este riscanta datorita favorizarii translocatiei bacteriene de la nivelul intestinului E. creste riscul de ulcer la nivelul mucoasei digestive, datorita fragilizarii acesteia ca urmare a deficitului proteic

31. Dieta marelui ars trebuie sa fie: A. hiperlipidica, un procent impotant reprezentindu-l acidul linoleic B. hiperproteica, imbogatita in alanina, cisteina, arginina, glutamina si histidina C. imbogatita in acizi grasi 3-omega si 6-omega D. bazata in special pe vitamine liposolubile E. adaptata in functie de patologia asociata 32. Evaluarea starii de nutritie a pacientului ars A. se face la internare B. se face pina la stabilizare C. determina modificari ale dietei, dar nu mai frecvente de o data pe saptamina D. implica determinari saptaminale ale glicemiei, ureei, creatininei, albuminei si proteinelor totale E. implica realizarea zilnica a unui bilant azotat 33. Sepsisul pacientului ars A. este mai frecvent la adult decit la copil B. este obiectivat prin hipertermie (peste 39 grade) C. se datoreaza, in exclusivitate, proliferarii bacteriene la limita dintre tesutul viabil si escara D. este o cauza majora de mortalitate la arsurile prin inhalare E. nu apare aproape niciodata la pacientii cu arsuri de pina la 50% din suprafata corporala. 34. Riscul de tromboflebita supurata poate fi minimizat prin plasarea cateterelor A. in vena femurala B. in vena subclavie C. in vena jugulara interna D. in vena cefalica brahiala E. in vena saphena magna 35. Obiectivarea pneumoniei sau bronhopneumoniei A. se face prin anlizarea radiografiei toraco-pulmonare B. se face prin evidentierea celulelor inflamatorii in sputa C. se face prin evidentierea microorganismelor in sputa D. se face doar prin evidentierea microganismelor in produsul de lavaj bronhic E. determina instituirea imediata a unei antibioticoterapii in tripla asociere 36. Gravitatea arsurii electrice A. poate fi estimata prin sumarea suprafetelor arse la nivelul marcilor de intrare si iesire ale curentului electric B. este data de extensivitatea leziunilor inaparente C. este direct proportionala cu marimea segmentului traversat de curentul electric D. este, de regula, accentuata de arsurile la nivelul aparatului osteo-articular E. poate fi considerata minora daca pacientul supravietuieste accidentului inicial

37. Organele si sistemele cel mai frecvent afectate de trecerea curentului electric prin tesuturi, sint A. cutanat, cardiovascular, nervos, respirator, digestiv, excretor, osteoarticular, ochi B. cele de la punctul A, mai putin cutanat C. cele de la punctul A, mai putin digestiv, respirator si ochi D. cele de la punctul A, mai putin digestiv , excretor , osteo-articular , respirator si ochi E. doar sistemul nervos central si cordul sint afectate de trecerea initiala a curentului electric prin corp 38. In arsurile chimice, A. masurile de prim-ajutor implica obligatoriu dezbracarea victimei si neutralizarea substantei chimice cu un agent neutralizant specific. B. substantele sub forma de pulberi, se perie de pe piele C. substantele lichide, se sterg cu tesaturi absorbante din bumbac, curate D. este preferabila o arsura cu subsante acide, fata de una cu substante bazice E. nu se va initia un tratament chirurgical de excizie precoce, ianinte ca laboratorul regional de toxicologie sa indice tratamentul specific, in functie de substanta implicata. 39. Arsurile de gradul IV: A. sunt cele care distrug complet dermul B. sunt provocate de electrocuii C. sunt adesea arsuri de contact D. vindecarea spontan dureaz 6-8 sptmni E. se trateaz prin excizie tangenial i gref 40. Care este soluia perfuzabil cea mai utilizat n reechilibrarea marelui ars: A. plasma uman izogrup B. albumin 5% C. dextran 40 D. soluiile cristaloide E. soluiile coloide