Sunteți pe pagina 1din 24

COLEGIUL AGRICOL TRAIAN SVULESCU TG -MURE

PROIECT DE SPECIALITATE PENTRU CERTIFICAREA COMPETENELOR PROFESIONALE


MONITORIZAREA ZGOMOTULUI URBAN
SPECIALIZAREA TEHNICIAN N PROTECTIA MEDIULUI

COORDONATOR STIINTIFIC Ing. VIZI ZSUZSANNA ABSOLVENT DUCA RAUL BOGDAN


2011

CUPRINS

Argument Capitolul I Introducere si definirea poluarii fonice Capitolul II Zgomotul ambiental


II.1. Zgomotul ambiental - administrare si evaluare, solutie integrata II.2. Brel & Kjr la dispozitia dumneavoastra II.3. Ghid de administrare a zgomotului ambiental II.4. Masurare zgomot

Capitolul III Echipamente si solutii de monitorizarea zgomotului


III.1. Terminalul de monitorizare a zgomotului tip 3639E si 3639 A/B (bazat pe sonometrul 2250) III.2. Unitatea portabila de monitorizare a zgomotului tip 3655-A/B/C III.3.Software pentru monitorizarea zgomotului III.4.Microfonul de exterior tip 4952

Capitolul IV Noise Sentinel: Simplificati monitorizarea zgomotului


IV.1.ANOMS - Sistem de monitorizare a zgomotului si operatiunilor aeroportuare IV.2.NoiseOffice - serviciu pentru managementul datelor despre zgomot IV.3.FlightOps - Raport web al activitatii de zbor pentru aeroporturi

IV.4.WebTrak Online - informatii despre zboruri si zgomot pentru interesul comunitar IV.5.WebTrak FlyQuiet - Program pentru managementul zgomotului IV.6.Air Trak - Managementul amprentei de carbon IV.7.iView - Vizualizarea spatiului aerian IV.8.SkyTrak Mode S - Supraveghere cu radar pasiv IV.9.Terminale de monitorizare a zgomotului

Capitolul V Concluzie BIBLIOGRAFIE ANEXE

Argument
Omul traieste in lumea sunetelor si zgomotului. Sunetul se defineste prin vibratiile mecanice ale mediului care se transmit la aparatul auditiv. Zgomotul este sunetul puternic, necoordonat. Unitatea de masura a intesitatii sunetelor este decibelul (db). Este o unitate de masura relativa, avind ca baza logaritmul raportului intre intesitatea zgomotului dat si intesitate de referinta, stabilita conventional ca fiind presiunea vibratiilor sonore de 0, 0002 dine/cm si care a fost considerata ca limita de jos a sunetelor audibile de catre om. Tinind ceama de scara logaritmica, inseamna ca sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 db reprezinta depasirea de 10, 100, 1000 ori a pragului inferior al intesitatii. Omul percepe sunete cu o frecventa intre 16 si 20000 vibratii pe secunda si cu o intensitate intre 0 si 120 db (de 10 000 000 000 000 ori peste pragul minim.) Zgomotul produs de o convorbire se situiaza intre limitele de 30 si 60 db. Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman, acesta este fonul sonic normal. Limita sunetului este 80 decibeli. Sunete de 130 decibeli provoaca senzatia de durere, iar de 150 decibeli este insuportabil. (in secolele trecute exista termenul de moarte sub clopot) In naura sunetele puternice sunt o rarietate, zgomotul este slab si de obicei de scurta durata. Sunetele sunt indispensabile existentei animale si umane. Sunete precum murmurul apei unui izvor, freamatul frunzelor sunt intotdeauna placute omului, ele linistesc, scot stresul. Dar aceste sunete devin tot mai rare, fiind inlocuite de zgomotul provocat de industrie si transport. Marea majoritate a activitatilor omenesti este generatoare de zgomote. Poluarea sonora poate fi genrata de surse naturale si surse artificiale. Sursele naturale sunt eruptile vilcanice, cutremurele, alunecari de teren, vueitrul unei cascade,etc. Sursele artificle de zgomot pot fi surse generatoare de zgomot in mediul ambient: sunetul sirenelor, soneriile, calxoanele, zgomotul produs de traficul auto sau aerian. (Traficul aerian in special cel supersonic prezinta o sursa de zgomot cu implicatii puternice. Unele motoare aviatice se aud de la 30 km.)

Masuratorile efectuate in orasele mari arata ca nivelul zgomotului in orele de virf depaseste cu mult standartele si normele sanitare. Surse generatoare de zgomot in spatiul de lucru. In cabina unor camioane de mare putere s-au masurat uneori zgomote cu intensitati intre 90 si 11 dB. Zgomotele din intreprinderi influenteaza nefavorabil rezultatele economice si efcienta producerii. Se apreciaza ca doar in SUA circa 170 000 persoane cu virsta intre 50 si 59 ani au capacitate de auz diminuata datorita activitatii in medii cu cote inalte ale zgomotului. Este foarte ridicat nivelul zgomotului industrial, in unele intreprinderi el este la nivelul de 90-100 decibeli, dar si acasa nu este mai liniste. In prezent se studieaza actiunea zgomotului asupra organismului uman. cercetarile au arata ca nivelul foarte mare actioneaza negativ, dar si linistea apsatoare produce reactii patiologice. Sunete de o anumita intesitate sunt necesare in special la efectuarea diferitor calcule. Fiecare individ interpereteaza zgomotul in mod diferit. Foarte mult depinde de virsta, temperament, starea de sanatate, factori externi. Sunetele de o intensitate mare afecteaza aparatul auditiv, centrele nervoase, pot produce reactii dureroase si chiar socul. Poluarea sonora provoaca la nivelul organismului uman o serie intreaga de efecte incepind cu usoare oboseli auditive pina la stari nevrotice grave si chiar traumatisme ale organului auditiv. Sunetele cu o frecventa mai ridicata sunt mai periculoase decit cele cu o frecventa joasa. Durata zgomotului. Intr-un mediu in care intensitatea este de 120 db, omul poate fi activ doar 2 minute. Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului neurovegetativ, care se poate produce la intensitati de circa 60 db. Zgomotul poate provoca diminuarea volumului caloric, afectarea functiilor circulatorii, schimbari ale ritmului inimii si ale presunii sanguine, nevroze stomacale, insomnii. Zgomotul poate genera stari de teama si incomoditate, diminueaza atentia si siguranta. Traumatismele provocate de zgomot se refera la ruperea timpanului, lezarea organului Corti, etc. Experientele efectua de catre cercetatori pe maimute au aratat ca zgomotele excesive produc efecte fiziologice complexe. Zgomotele echivalente cu cele suprtate de oameni in activitatea lor cotidiana au produs la maimute o crestere cu peste 30% a tensiunii arteriale, o crestere a nivelului glucozei in singe. Organele auditive sunt intr-o legatura puternica cu sistemul nervos central, diferite categorii de zgomot pot afecta orice tesut al organismului, orice celula sau formatiune intracelulara si pot provoca diferite forme de imbolnaviri. Actiunea primara a zgomotului puternic influenteaza negativ nu doar asupra urechii, dar are si urmari neurologice - ameteli, cefalee, oboseala. Muzica purenica poate crea stari de depresie.

Zgomotul e foarte periculos, actiunea sa se manifesta cu timpul, pe nesimtite. Tot mai frecvent in lumea medicala se vorbeste despre maladia zgomotului, cu afectarea sistemului nervos si auditiv.

Capitolul I Introducere si definirea poluarii fonice


Marea majoritate a activitatilor omenesti este generatoare de zgomote: alarme, lucrarile din constructii, sisteme, energetice, muzica intensa, vorbire puternica, sunetul sirenelor, claxoane, trafic aerian, acvatic sau rutier etc. Poluarea fonica este una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta europenii la ora actuala, alaturi de poluarea atmosferica si managementul deseurilor. Conform unor statistici OMS, jumatate din europeni traiesc intr-un zgomot permanent, iar o trimesufera de insomnii din cauza poluarii sonore. Victor Gruen, un proiectant urban cunoscut, afirma ca zgomotul este un agent lent de moarte (Sahoo, 1997), iar Groiner si Hagler (2007) subliniaza ignoranta societatii privindpoluarea fonica la fel cum se ignorau efectele tutunului prin anii 50. Desi am crede ca problematica zgomotului dateaza din era industriala, problema zgomotului urban a fostobiectul unei legi in perioada lui Iulius Cezar, care a promulgat legea lui Lex Iulia Municipalis care impiedica trecerea carutelor prin oras pana dupa-amiaza. Si Seneca se lamentade strigatele diavolesti ce-l inconjurau: latratul cainilor, urletele sclavilor frustrati, vociferarile persoanelor care frecventau termele de sub case si inflexiunea caracteristica a vocii vanzatorilor de bauturi, sosuri si paste. Pliniu cel Batran in a sa Naturalis Historia admitea ca posibilitate ca zgomotele produse de rauri si cascade sa poata provoca surditatea. Bernardia Ramazzini(1633-1714) a elaborat primul studiu aprogundat dintre relatia profesionala zgomot-afectiunein De morbis Artificium Diatriba (Buioca, 2005).

Poluarea fonica sau sonora consta in sunete produse de activitatea umana sau utilaje care afecteaza sau dezechilibreaza activitatea omului sau a animalelor. Cuvantul in engleza noise provine de la cuvantul latin noxia, care s-ar putea traduce prin prejudiciu, rana.

Capitolul II Zgomotul ambiental


II.1. Zgomotul ambiental - administrare si evaluare, solutie integrata Autoritatile publice suporta o presiune crescanda de la legislatia, in special comunitara, de exemplu Directiva europeana de zgomot, si de la populatie, pentru a localiza zonele sensibile, pentru a gasi solutii pe termen lung si pentru a intocmi planuri de actiune. De la inregistrarea plangerilor privind nivelul poluarii fonice, de la monitorizarea zgomotului la evaluarea sa si la zonarea acustica sarcinile implicate de administrarea zgomotului din mediu sunt numeroase si variate, cerand diferite metode de abordare, masurare si evaluare. O solutie integrata face problemele individuale mai usor de rezolvat prin utilizarea comuna a datelor, optimizarea activitatilor de evaluare a zgomotului si, datorita vederii globale pe care o ofera asupra problemelor de zgomot, sistemul ofera ajutor in prevenirea aparitiei noilor probleme. II.2. Brel & Kjr la dispozitia dumneavoastra Brel & Kjr cu cel mai mare numar de specialisti in administrarea zgomotului si peste 60 de ani de experienta in domeniul zgomotului si vibratiilor, este la dispozitia dumneavoastra. Primul nostru sistem de monitorizare a zgomotului a fost livrat in 1956 si avem mai mult de 10 ani de experienta in predictia zgomotului. Cu aceasta experienta si cunostinte unice, Brel & Kjr introduce acum noua gama de solutii de administrare a problemei zgomotului, care poate folosi simultan cartografierea, monitorizarea, masuratorilor si administrarea datelor legate de zgomot intr-un mod modern, flexibil si modular. II.3. Ghid de administrare a zgomotului ambiental Conceptul de administrare si evaluare al zgomotului ambiental reprezinta ideea de administrare, monitorizare si msurare utilizand un sistem modern, flexibil si scalabil. Aplicatiile software de calcul si monitorizare precum si aparatura de masurare pot fi combinate avantajos intr-un sistem integrat. Aceasta permite nu numai indeplinirea eficienta a cerintelor Directivei 49/2002 (HG 321/2005) ci si multe alte avantaje ce includ posibilitatea unica de combinare a masuratorilor cu calcularea si predictia teoretica a zgomotului prin intermediul unui sistem integrat si unitar. II.4. Masurare zgomot Enviro Consult presteaza servicii de masurare, determinari, monitorizare, predictie si evaluare permanenta si semi-permanenta pentru: Zgomot aeroportuar si aeronautic Zgomot de trafic rutier Zgomot urban Zgomot de cale ferata Zgomot industrial Zgomot la locul de munca

Monitorizarea permanenta a zgomotului (24 ore pe zi, 365 zile pe an), controleaza conformitatea cu limitele impuse si ofera o gama larga de beneficii suplimentare. Orase Monitorizarea permanenta in orase permite masuratori zgomot in: - Industrie - zone in constructie - soselele principale - caile ferate principale - zonele de agreement, sport, expozitii sau concerte Monitorizarea permanenta poate oferi informatii despre evolutia in viitor, predictia si crearea de harti de zgomot. Aeroporturi Pentru cele mai multe aeroporturi, monitorizarea permanenta a nivelului de zgomot este o procedura uzuala, deoarece zgomotul este, de obicei, reclamatia cea mai frecventa a vecinilor. Autoritatile aeroportuare au stabilit reguli care au ca scop reducerea impactului cauzat de operatiunile aeroportuare cat mai mult cu putinta. Ei spera astfel ca aceste regulamente vor fi respectate de companii si de catre piloti si plangerile din partea vecinilor se vor reduce. Este necesar sa avem informatii atat despre zgomot cat si despre traiectoriile urmate de aeronave. Uzual, radarul aeroportului ofera aceste informatii care, coralate cu datele de zgomot, poate duce la o identificare facila a zborurilor care depasesc limitele sau culoarele impuse. De mai mult de patru decenii Brel & Kjr este furnizorul principal de sisteme pentru administrarea si monitorizarea zgomotului. Au fost instalate peste 200 de sisteme mari pe toate continentele, inclusiv pe aeroporturile mari.

Capitolul III Echipamente si solutii de monitorizarea zgomotului


[terminale de monitorizare permananta a zgomotului tip 3639E, 3639A/B] [unitatea portabila de monitorizare a zgomotului tip 3655-A/B/C] [microfon pentru monitorizarea permananta a zgomotului] [software pentru monitorizarea zgomotulu] [aplicatia noise sentinel]

Monitorizarea permanenta a zgomotului (24 ore pe zi, 365 zile pe an), controleaza conformitatea cu limitele impuse si ofera o gama larga de beneficii suplimentare. De mai mult de patru decenii Brel & Kjr este furnizorul principal de sisteme pentru administrarea si monitorizarea zgomotului. Au fost instalate peste 200 de sisteme mari pe toate continentele, inclusiv pe aeroporturile mari.

III.1. Terminalul de monitorizare a zgomotului tip 3639E si 3639 A/B (bazat pe sonometrul 2250)

Terminalul de monitorizare a zgomotului 3639 este un dispozitiv puternic, modular optimizat pentru lucrul in exterior, in toate tipurile de medii climatice, in conditii industriale, urbane sau rurale. Este o unitate inteligenta si poate fi lasat nesupravegheat ca parte a unui sistem permanent sau mobil de monitorizare a zgomotului ambiental. Terminalul tip 3639E poate fi controlat de la distanta de la un PC prin intermediul unui modem. Utilitati Monitorizare permanenta si semi-permanenta pentru: Zgomot aeroportuar si aeronautic Zgomot de trafic rutier Zgomot urban Zgomot de cale ferata Zgomot industrial Supravegheri evaluari de zgomot Caracteristici Operare indiferent de conditiile meteo Proiectat pentru monitorizare continua Modular in hardware si software Inregistrare continua a parametrilor la interval de 1/2-secunda Domeniu Dinamic de peste 110 dB Analiza de frecventa in timp real de 1/3-octava Inregistrare a sunetului in vederea redarii ulterioare pentru ascultare Monitorizare date meteo Verificare automata a lantului de masurare utilizand verificarea patentata de injectie de current - Charge Injection Calibration (CIC) Operare pe teren Comanda de la distanta de la un PC a terminalului prin linii telefonice sau GSM prin modem III.2. Unitatea portabila de monitorizare a zgomotului tip 3655-A/B/C

Gama de terminale portabile demonitorizare Brel & Kjr este destinata pentru monitorizare pe termen scurt si mediu acolo unde portabilitatea, configurarea rapida si operarea independenta sunt importante. Sistemul este modular si configurat pe baza kitului 3535 si a sonometrelor 2250/2250-L/2270. Sunt disponibile urmatoarele versiuni: a) Unitatea portabila de monitorizare a zgomotului tip 3655-A Bazata pe sonometrul 2250 Light, monitorizeaza nivelurile de banda larga pentru aproximativ o zi. Unitatea are spatiu pentru modem sau router pentru comunicare si acces on-line de la distanta in timp real de la un PC care are instalat softul BZ 5503 (inclus). b) Unitatea portabila de monitorizare avansata a zgomotului tip 3655-B Bazata pe 2250 cu softul BZ-7225, poate realiza monitorizare cu detectie automata de evenimente, inregistrare audio pentru aproximativ o zi. Include spatiu pentru modem sau router pentru comunicare si acces on-line de la distanta in timp real de la un PC care are instalat softul BZ 5503 (inclus). c) Terminalul portabil de monitorizare a zgomotului tip 3655-C Aceasta este o unitate profesionala de monitorizare ce poate fi integrata intr-un sistem de monitorizare complex. Bazata pe 2250 cu modulul intern BZ-7232, functioneaza exact ca si un terminal de monitorizare de tip 3639-A/B. Include spatiu pentru modem sau router pentru comunicare si acces on-line de la distanta in timp real de la un PC car eare instalat softul de monitorizare a zgomotului 7843-S sau 7843-L. Datele pot fi descarcate la server in mode automat si vizualizare in timp real. III.3. Software pentru monitorizarea zgomotului Partea centrala a conceptului de monitorizare a zgomotului Brel & Kjr este Noise Management Software Type 7843A (instalata pe serverul de monitorizare tip 3642), care a fost dezvoltat avand in vedere viitoarele cerinte de evaluare a zgomotului ambiental. Aplicatia software a fost dezvoltata utilizand cele mai noi metode de proiectare ce fac din 7843 o platforma solida pentru continua evolutie a conceptului Brel & Kjr. Ca solutie modulara, conceptual permite utilizarea sa in mai multe zone de catre mai multi clienti sau sarcini reduse gen monitorizare semi-permanenta a concertelor sau evenimentelor sportive si permite schimbul de date dintre diferitii utilizatori si consultanti. Utilitati Administrarea zgomotului ambiental din: Aerporturi Orase Sosele/autostrazi Cai ferate Zone industriale / Constructii

Caracteristici Interfata utilizator moderna si intuitiva Vizualizare, prezentare, raportare si export al datelor masurate cu terminalele de monitorizare Functionalitate Geographical Information System (GIS) Export/import de date din aplicatiile Brel & Kjr Predictor tip 7810 si Lima tip 7812 Baza de date profesionala Microsoft SQL Server 2000 Arhitectura moderna tip client/server utilizand tehnologie Microsoft.NET Vizualizare grafica a datelor din baza de date Generare de rapoarte Optiuni pentru numarul de puncte de masurare (terminale) Optiuni pentru numarul de utilizatori Functie de setare, descarcare date de la, stocare date de la toate tipurile de terminale Brel & Kjr Modularitate pentru extindere si imbuntatatire viitoare a performantelor si complexitatii sistem deschis Ca solutie modulara, conceptul este, de asemenea, potrivit pentru administrarea mai multor clienti - zone si sarcini usoare precum monitorizarea semi-permanenta a unui concert si permite schimbul de date intre diferitii utilizatori si clienti.

III.4. Microfonul de exterior tip 4952 Microfonul de exterior tip 4952 este destinat masuratorilor de zgomot in mediul inconjurator - exterior - fara supraveghere pentru durate lungi de timp (permanent si semipermanent).Stabilitatea pe termen lung a performantelor si caracteristicilor microfonului garanteaza utilizarea unui astfel de microfon pana la un an fara modificarea sensibilitatii sale deci fara a fi necesara calibrarea sa. Masa redusa permite utilizarea acestui microfon si in solutii de monitorizare portabile.

Microfonul de exterior tip 4952 Utilitati: instalatii nesupravegheate de monitorizare zgomot in exterior masurare in toate conditiile meteo

masurare in exterior in conformitate cu IEC61672 Clasa 1

Caracteristici: Asamblare / dezasamblare usoara si rapida Calibrare rapida si precisa Facilitate de calibrare automata CIC (injectie de curent) pentru verificari automate ale lantului de masurare Sensibilitate de 30 mV/Pa Larg domeniu dinamic Preamplificator inclus cu autodetactie TEDS . IEEE 1451.4 Protectie impotriva efectelor vantului, ploii sau pasarilor Utilizabil pentru unghiuri de incidenta de 0 si 90

Capitolul IV Noise Sentinel: Simplificati monitorizarea zgomotului


Noise Sentinel este o aplicatie web online care permite vizualizarea in timp real a nivelurilor de zgomot, alerteaza operatorul la orice depasire a limitelor prestabilite si furnizeaza periodic rapoarte particularizate in functie de legislatia relevanta. In orice moment se pot efectua analize detaliate. Noise Sentinel se poate utiliza pentru monitorizarea zgomotului in orice domeniu care produce zgomot semnificativ si unde trebuie raportata conformitatea cu limitele din legislatia in vigoare (mine, porturi, amplasamente industriale, energetica, petrochimie, centrale eoliene, santiere de constructii).

Oamenii doresc aeroporturi mai silentioase! Dorinta oamenilor de a avea aeroporturi mai silentioase si grija cu privire la amprenta de carbon au condus la adoptarea de legislatie stricta care prevede pentru multe tari obligativitatea monitorizarii mediului aeroportuar. Inmultirea preocuparilor legate de mediu reprezinta unul dintre cele mai dificile obstacole pentru extinderea capacitatii aeroporturilor.

ANOMS - Sistem de monitorizare a zgomotului si operatiunilor aeroportuare NoiseOffice - serviciu pentru managementul datelor despre zgomot FlightOps - Raport web al activitatii de zbor pentru aeroporturi WebTrak Online - informatii despre zboruri si zgomot pentru interesul comunitar WebTrak FlyQuiet - Program pentru managementul zgomotului Air Trak - Managementul amprentei de carbon iView - Vizualizarea spatiului aerian SkyTrak Mode S - Supraveghere cu radar pasiv

Terminale de monitorizare a zgomotului

IV.1. ANOMS - Sistem de monitorizare a zgomotului si operatiunilor aeroportuare

Solutia numarul 1 pentru monitorizarea zgomotului aeroportuar - ANOMS - Sistemul Brel & Kjr de monitorizare a zgomotului si operatiunilor aeroportuare reprezinta solutia completa, de prim rang la nivel mondial pentru monitorizarea precisa si managementul zgomotului si operatiunilor in orice aeroport, indiferent de marime sau in cadrul mai multor locatii ale aeroportului

IV.2. NoiseOffice - serviciu pentru managementul datelor despre zgomot

NoiseOffice reprezinta un serviciu (abonament) care ofera informatiile necesare pentru punerea in functiune a programului de management al zgomotului. Serviciul include: monitorizarea fidela si exacta a impactului zgomotului rapoarte standard de conformitate instrumentele de investigare necesare pentru investitori integritatea si validitatea datelor, auditare si inregistrari pe termen lung acces continuu, management, suport si reinnoire a tehnologiei necesare IV.3. FlightOps - Raport web al activitatii de zbor pentru aeroporturi

FlightOps este un serviciu web care inregistreaza activitatea de zbor si face posibila investigarea si comunicarea situatiei din spatiul de zbor. Astfel, ajuta la rezolvarea problemelor din comunitate, prezinta informatii sumare utile pentru mentenanta, analiza incidenta, instruire, planificare si marketing.

FlightOps este conceput pentru aeroporturi mixte si generale si permite echipei de operatiuni sa execute cerintele eficient, oferindu-i libertatea de a gestiona responsabilitatile esentiale din zona spatiului aerian. IV.4. WebTrak Online - informatii despre zboruri si zgomot pentru interesul comunitar

Angajamentul fata de comunitate ajuta la dezvoltarea unui aeroport. Adoptarea unei abordari bazate pe intelegerea si diminuarea impactului aeroporturilor asupra mediului a condus pe de o parte la scaderea rezistentei privind schimbarea operatiunilor si a nevoii de extindere a aeroporturilor si pe de alta parte la obtinerea unor beneficii sociale si economice pentru comunitate. WebTrak, serviciul cu abonament pentru angajamentul fata de comunitate imbunatateste si mentine dialogul dintre aeroport si comunitate oferind accesul la datele despre zboruri si zgomot, in timp real si in ordine cronologica prin inermediul siteului web. IV.5. WebTrak FlyQuiet - Program pentru managementul zgomotului

WebTrak FlyQuiet va ajuta sa reduceti zgomotul in aeroportul dumneavoastra. Este cel mai eficient mod de gestionare a culoarelor si procedurilor de zbor, oferind un canal rapid de comunicare intre aeroport si operatorii de zbor. WebTrak FlyQuiet este un tablou de comanda web folosit pentru sporirea eficientei personalului din aviatie (companii aeriene, piloti, operatori de zbor, personal in tranzit) cu scopul de a face fata intr-un mod pozitiv la modificarile din procedurile de reducere a zgomotului si din ghidurile de zbor. WebTrak FlyQuiet arata operatorilor de zbor datele despre traficul aerian si zgomotul provenit de la zborile care nu se incadreaza in procedurile de reducere a zgomotului. Datele sunt prezentate intr-un format grafic accesibil si clar si ajuta operatorul sa inteleaga mai bine regulile, importanta lor si modul in care procedurile de zbor pot fi modificate pentru a asigura un mediu mai silentios pentru comuntatile din jurul aeroportului. IV.6. Air Trak - Managementul amprentei de carbon

AirTrak ofera aeroporturilor un instrument care calculeaza emisiile de carbon pentru fiecare din activitatile aviatice. Aeroporturile pot folosi aceste informatii pentru a implementa, monitoriza si masura de-a lungul timpului eficienta activitatilor de reducere a emisiei de carbon, scopul final fiind cresterea eficientei aeroportului.

IV.7. iView - Vizualizarea spatiului aerian

Comunicarea este fundamentala pentru stabilirea unor relatii bune cu vecinii aeroportului. Explicarea motivelor pentru care un avion zboara si a locului unde zboara este una dintre sarcinile cele mai provocatoare in comunicarea cu comunitatea. iView este un instrument puternic pentru afisarea operatiunilor de zbor si a zgomotului intr-o modalitate usor de inteles. iView permite vizualizarea 3D care cuprinde imagini din satelit , date privind inaltimea cladirilor si terenului combinate cu datele radar despre culoarele de zbor furnizate de ANOMS. iView permite vizualizarea operatiunilor de zbor din multiple perspective pentru intelegerea detaliata a folosirii spatiului aerian. IV.8. SkyTrak Mode S - Supraveghere cu radar pasiv

SkyTrak reprezinta sistemul radar pasiv Mode S care prezinta culoarele de zbor si diagramele de zbor in timp real putand fi folosit cu oricare dintre celelalte aplicatii Brel & Kjr pentru aeroporturi. Acum puteti vedea pistele de zbor live si puteti oferi comunitatii din vecinatatea aeroportului informatii detaliate, precise si de calitate prin web. Reusiti astfel sa optimizati operatiunile si sa sporiti castigurile pentru aeroportul dumneavoastra! IV.9. Terminale de monitorizare a zgomotului

Gama Brel & Kjr de terminale pentru monitorizarea zgomotului este conceputa pentru folosirea in exterior in orice conditii climatice minimizand pierderile de date din sistemul de monitorizare permanenta a zgomotului. Principala functie a sistemului este masurarea zgomotului ambiental in puncte fixe si, suplimentar, in puncte mobile. Echipamentele Brel & Kjr sunt concepute pentru monitorizarea zgomotului in zona aeroporturilor si a zonelor asemanatoare care prezinta un grad inalt de expunere la zgomot. Terminalele functioneaza in

conditii variate si designul permite folosirea in orice mediu exterior neprevazut, in toate mediile climatice. Sistemul este format din: Noise Monitoring Terminal- tip 3639-A/B Noise Monitoring Terminals- tip 3639 Portable Noise Monitoring Unit- 3655-A/B/C Noise Monitoring Terminal- tip 3597 Outdoor Microphones- tip 4952 si 4952-A Weatherproof Microphone Unit- tip 4184

Capitolul V Concluzie
Zgomotul n care trim zi de zi ne poate surzi sau ne poate face s auzim sunete care nu exist n realitate. n Iai, nivelul zgomotului nu este monitorizat, de mai bine de un an, din cauz c Agenia pentru Protecia Mediului nu are bani s cumpere un sonometru! Undele sonore care ne ajung la urechi sunt transmise, printr-un sistem foarte delicat, ctre creier. O parte din acest sistem sensibil este cohleea, o cavitate situat n urechea intern, n care se gsesc, suspendate ntr-un fluid, cteva mii de celule ciliate. Acestea au extraordinara proprietate de a transforma vibraiile lichidului n care snt plasate n stimuli electrici care iau calea neuronilor nervului auditiv ajungnd n final la creier, unde snt decodificate i interpretate. Rezultatul final este percepia auditiv, care este continu, pe toat durata vieii. Celulele ciliate din urechea intern i nervul auditiv pot fi distruse de un zgomot puternic, cum ar fi o explozie, sau de expunerea continu sau repetat la zgomot. Zgomote considerate periculoase pot fi produse de un concert rock, cti, alarmele de incendiu, motocicletele, tractoarele etc. Procesul auditiv la om, foarte complex n realitate, are ns cteva puncte slabe. Celulele ciliate snt extrem de sensibile, afectarea lor putnd duce la distorsiuni ale percepiei auditive. n unele cazuri pot genera percepii sonore chiar n absena sunetului exterior, fenomen cunoscut sub numele de acufene i extrem de suprtor. Distrugerea lor total duce n final la pierderea senzaiei auditive pentru frecvena respectiv. n plus, aceste celule snt incapabile de regenerare, astfel nct, odat maturizate n timpul vieii intrauterine, ele reprezint o "zestre" cu care ne natem, trim i murim.

Pentru c n cazul deteriorrii, celulele ciliate nu snt nlocuite, numrul lor scade n mod constant pe parcursul vieii, astfel nct, pe msur ce naintm n vrst, auzul se deterioreaz progresiv, producnd hipoacuzia de vrst. Dac v gndii c v-ai obinuit cu zgomotul la care v expunei zilnic, nseamn c deja v-ai afectat ireversibil auzul. Nu v lsai pclii, gndindu-v c urechile dumneavoastr s-au obinuit deja cu zgomotul! Surditatea indus de zgomot este de obicei gradual i lipsit de durere, dar din nefericire permanent! Odat distrus, nervul auditiv i celulele senzoriale nu se mai regenereaz. Zgomotul nu afecteaz doar auzul, ci i alte sisteme ale organismului. Se tie deja c zgomotul crete presiunea sanguin, are efecte cardiovasculare negative, cum ar fi schimbarea modului n care bate inima, influeneaz respiraia i afecteaz digestia. De asemenea, zgomotul poate acccentua o gastrit sau un ulcer, are impact negativ asupra dezvoltrii fetusului, contribuind la naterea prematur, afecteaz somnul i poteneaz efectele drogurilor, alcoolului i mbtrnirii. Chiar dac zgomotul urban este un duman al sntii, care acioneaz lent, fr s ne dm seama, autoritile par s trateze superficial aceast problem. Astfel, dac monitorizarea polurii aerului este realizat permanent, pentru zgomot nu s-au gsit nc fondurile necesare! "Nu am putut realiza msurarea nivelului zgomotului urban din cauza lipsei aparatului de msur", au precizat reprezentanii APM.

BIBLIOGRAFIE

1. Barnea, M., Efectele polurii mediului asupra omului, Editura Academiei R.S.R, Bucureti, 1973, p. 73-90 2. Bogathy, Z., Introducere n psihologia muncii, Tipografia Universitii de Vest, Timioara, 2002. 3. Rojanschi V., Bran Florina,. Diaconu Gh, Protecia i ingineria mediului, ediia a IIa, Editura Economic, Bucureti, 2002. 4. Jurcu, N., Psihologie inginereasc , UT Pres , Cluj Napoca, 2003. 5. Rou Daniela, Poluarea sonor capitol n Ecologie. Suport de curs, editor Albulescu Mariana, Editura Eurobit, Timioara, 2008. 6. Vian, S., .a., Ecotehnologii aplicaii tehnico-economice, Ed. ASE CIEDD, Bucureti, 2001. 7. Ciplea. L.I, Ciplea Al., Poluarea mediului ambiant, Editura Tehnic, Bucureti, 1979.

8. Cpn Camelia, Tomescu Ion, Poluarea sonor, Universitys day, 8-th International Conference, Universitatea Constantin Brncui Trgu-Jiu Trgu Jiu, May 24-26, 2002.

ANEXE